reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jan 2022

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare cu fructe

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Ferma Duroc, locul unde porcii sunt crescuți după modelul American

„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.

De ce creșterea în libertate

Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.

„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“

În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).

„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“

Caracteristicile și temperamentul rasei

Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.

„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“

Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.

„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.

„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)

Dezvoltarea fermei zootehnice începe cu investiția în genetică

Raul Bereczki este inginer de mediu și crescător de vaci din rasa Aberdeen Angus. Începând cu anul 2012 a vizitat ferme de Aberdeen Angus din US, UK/Scoția, Irlanda, Germania, Cehia, Austria, Africa de Sud, chiar și din Australia și a observat cât de bine se poate adapta această rasă la condițiile pedoclimatice diferite din aceste țări și regiuni. Ca urmare, în 2015 a pus bazele propriei ferme în localitatea Meziad, județul Bihor.

În momentul de față, principala prioritate a crescătorului este investiția în genetică, iar în acest sens în fermă se derulează un program de însămânțare artificială bazat pe genele unor reproducători de top.

Sunt necesare condiții minime de organizare și infrastructură

În anul 2015 a achiziționat primele cinci exemplare pe care le-a integrat într-o fermă de vaci de lapte a unui prieten și spune că din această experiență a reușit să înțeleagă multe lucruri legate de adaptabilitatea și nevoile lor.

„În 2017 ne-am stabilit la locația actuală și am achiziționat alte 14 exemplare și un taur. Animalele aveau certificate de origine, fapt ce a avut o contribuție benefică pentru început deoarece astfel am primit subvenții, conform normelor în vigoare de la acea vreme. Taurul Simba pe care l-am folosit atunci avea un profil genetic care promitea mult conform fenotipului său și asta ne-a ajutat să dezvoltăm animale cu caracteristici Angus extraordinare, cu o structură a carcasei foarte bine dezvoltată, cu un corp lung și adânc. Era exact ce ne trebuia la acel moment, fapt pentru care am reținut o întreagă generație de vite de la acest taur, exemplare care sunt și azi în ferma noastră. În prezent avem 17 mame reproducătoare, 1 taur reproducător și vițeii din fătările din anul în curs 2021.“

Crescătorul din Meziad spune că motivele pentru care a ales să crească această rasă sunt multe, dar că cele mai evidente au legătură cu sistemul de creștere extensiv care permite creșterea și întreținerea acestei rase în condiții minime de organizare și infrastructură (adică un adăpost rustic și acces la apă) și nivel de muncă fizică mai scăzut decât la vacile de lapte (o familie formată din doi sau trei membri este suficientă pentru a întreține un efectiv de 20 de mame și un taur. Această alegere are și o rațiune economică, și anume costuri de întreținere reduse.

„Noi ținem animalele libere pe pășune la păscut pasiv ad libidum, adică după nevoia lor și cât doresc, din luna mai până în decembrie. În această perioadă ele vor pășuna în sistem rotațional; o pășune de aproximativ 25-30 ha este împărțită în 5-6 țarcuri, iar prin observație putem decide când este momentul să le introducem în țarcul următor. Din luna decembrie până în mai ținem animalele în zona adăpostului, pe un perimetru restrâns, dar tot libere, unde au acces la hrană și apă. Hrana lor este formată din iarba de pe pășune în perioada pășunatului, iar pe timp de iarnă din baloți de iarbă uscată, (o rețetă de iarbă semănată). Le hrănim și cu siloz de porumb. Avem pășune proprietate privată, iar hrana pentru iarnă este cultivată pe terenurile proprii. Administrăm aproximativ 30 ha de pășune și 12 ha de teren arabil.“

Un program AI care să țină pasul cu valorile genetice contemporane

Potrivit interlocutorului nostru, în 2021 a demarat un program de inseminare artificială care să permită fermei sale să țină pasul cu valorile genetice contemporane.  Astfel va reuși să identifice gene de la tauri valoroși la nivel internațional (exemplare precum SAV America 8018 sau tauri din ferme de genetică recunoscute, precum Quaker Hill , Poos, Montana CC). Astfel de tauri au valori stabile și foarte prezente, iar prin programul AI poate insemina juninci și mame mature din fermă cu scopul de a obține ulterior produși cu valori genetice îmbunătățite.

„Anul acesta, spre exemplu, am folosit un taur Aberdeen Angus care are valori foarte bune și stabile în direcția următoarelor gene: fătări ușoare, greutatea mică a fătului la fătare, valori foarte bune ale ugerului, astfel vom avea mame ce vor putea susține alăptarea pe termen lung și, în consecință, vițeii vor fi mai bine dezvoltați și vor exista indici foarte buni de valorificare a energiei și hranei, valori excelente pentru carcasă. În fiecare an, în funcție de observațiile pe care le facem, vom alege pentru acest program tauri cu gene care să completeze profilul genetic prezent în cireadă, care să stabilizeze sau să îmbunătățească valorile pentru profilul genetic al grupului de mame reproducătoare.“

HW Black B, taurul prezent acum în ferma de la Meziad, este un produs al Fermei HW Netherton Angus Scotland și a fost obținut prin procedura de transfer embrionar, din mama Rawburn Black Beauty și tatăl Rawburn Boss Hog.

„Profilul genetic al lui Black B este cu siguranță cel mai echilibrat al unui taur Aberdeen Angus care a plecat vreodată din Scoția în Europa de Est. Sigur că nu ne putem compara cu țări precum Cehia, Austria, Germania, Franța, Spania, care au o piață mult mai bine dezvoltată în jurul acestui domeniu și care își permit să investească mai mult și mai des în genetică deoarece se adresează unei piețe mult mai stabile a acestor produse de delicatese culinare. Dar avem speranțe că și la noi se va dezvolta gustul pentru aceste produse.“


„În acest moment dezvoltăm calitatea genetică a efectivului, prin selecția genetică și montele realizate prin montă naturală și dirijată. Ulterior vom selecta pentru reproducție femelele și vițeii masculi care corespund programului de dezvoltare coordonat de către Asociația Aberdeen Angus. Vițeii care nu se încadrează programului, dar și obiectivelor fermei noastre vor fi direcționați către programul de îngrășare și abatorizare“, ing. Raul Bereczki


„Vițele selectate pentru montă, pe criteriul de dezvoltare corporală și fenotip, vor fi supuse unui control al pelvisului la vârsta de 14-16 luni și cele care sunt considerate apte pentru o fătare ușoară vor fi apoi integrate în programul AI pentru dezvoltarea efectivului propriu.“ – Ing. Raul Bereczki

D.Z.

Agricultura la feminin

Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.

Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.

Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.

La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.

În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta  este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.

Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.

Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.

Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.

Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.

În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.

Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.

De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.

Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:

pg 6 Tabel femei

Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.

Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!

Larissa Dinu

Trei frați din Rotbav duc mai departe o fermă veche de 300 de ani

Ferma Cățean din Rotbav, Braşov, este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generații... Este o modalitate de a duce mai departe tradiția locală din zona de munte: creșterea animalelor și producția de brânzeturi tradiționale.

Fermă integrată ...

„Viziunea noastră constă în faptul ca fiecare bucată de brânză produsă de noi să ajungă pe mesele celor care apreciază gusturile autentice, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Misiunea noastră este să oferim de fiecare dată același gust, la fiecare îmbucătură, consumatorilor ce vor fi astfel transpuși pe o pășune înflorată, într-o zi caldă de vară, urmând cu sfințenie rețetele de familie și având grijă de bunăstarea animalelor noastre. Și ne motivează bucuria nemărginită că facem ceva durabil împreună, încrederea că ne avem unii pe alții, animalele fericite, peisajele ce ne taie răsuflarea şi mulțumirile oamenilor ce se bucură de roadele muncii noastre“, ne spune George Cățean.

Ferma Căţean este, în fapt, o continuare a activităţii mai multor generații, începută în urmă cu 300 de ani, când străbunii, și ei tot ciobani, au început să crească animale şi să producă brânză, ne spune tânărul fermier. „Activitatea este continuată de noua generație; cu sprijinul părinţilor şi al familiei am extins activitatea fermei, crescând şi efectivul de animale. Astfel, fiecare are un rol bine definit: eu am preluat partea de vânzări şi marketing, Silviu, fiind medic veterinar, se ocupă de bunăstarea animalelor, iar Ionuţ se ocupă de cabaline, fiind un renumit dresor şi cascador. Cu o istorie de peste 300 de ani, Ferma Cățean menține și rasele locale, încurajând perpetuarea acestora, în prezent deținând 100 de vaci Bălțată Românească și 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie. La animale avem doar rase locale. Pe lângă vaci și oi, în fermă avem dedicată o parte pentru creșterea cailor de rasă. De menționat este faptul că în fermă mai avem un efectiv de 30 de vaci de carne din rasa Charolaise. Totodată, deținem 150 ha de teren arabil și 200 ha de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV) care sunt, începând cu 2020, și certificate ecologic. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu) și obținerii unui lapte de o calitate deosebită.“

oi Rotbav Brasov

În plan… hub gastronomic

Ferma Cățean este un proiect care s-a dezvoltat în timp, în mare parte din resurse propii, ne mai spune brașoveanul. Anual sunt alocate resurse pentru investiții care să țină pasul cu tehnologia și optimizarea economică. Produsele sunt diversificate, mai adaugă acesta. „Laptele obţinut în fermă este prelucrat, după reţete tradiţionale, în spaţii autorizate, în vederea obținerii de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat. Rețeaua noastră de distribuție include un magazin propriu, magazinul ȘMAG înființat printr-un proiect cu finanțare AFIR, precum și rețeaua Carrefour, la Insula producătorilor locali din orașele Brașov, Ploiești și București (Carrefour Orhideea), dar și AFI Brașov, sistemul online de livrare la domiciliu. În prezent livrăm şi spre unele restaurante sau bistro-uri din Brașov, şi ne dorim să dezvoltăm o relație de cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov care are deja câteva proiecte faine pentru sectorul HORECA. Avem în plan pentru viitor să dezvoltăm la Rotbav un hub gastronomic.“

O fermă trebuie văzută ca o afacere care își câștigă independența economică din ce produce, mai specifică acesta. „Subvențiile dedicate nu sunt principalul motiv de a face agricultură, aceasta trebuie să fie foarte dinamică în timp la provocările pe care le aduce inovația și noile politici. Ne propunem să deschidem mai multe magazine proprii, primul în imediata vecinătate a fermei pentru a permite celor care tranzitează Rotbavul, și nu numai, să oprească și să ne guste produsele, ba chiar să rămână și la masă întrucât urmează să ne dezvoltăm local și pe zona de ospitalitate. Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. Totodată, din 2017, ferma noastră este una deschisă (pentru vizite și rol educativ) și vrem să contiunăm și în această direcție. Suntem preocupați de viitor și de ambițiile pe care Uniunea Europeană le are pentru următorii 10 ani. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe partea tehnică, ne propunem să implementăm proiecte noi prin care să modernizăm activitatea curentă prin achiziţia de echipamente noi, mai eficiente, să contruim o clădire nouă, ce o să găzduiască animalele şi o să le asigure condiţii de trai mult mai bune, să investim în energie sustenabilă şi regenerabilă atât în fermă cât şi la stână. Dezoltarea fermei se va face nu în direcția volumelor de producție (mai multe animale sau terenuri agricole), ci în direcția consolidării pe piață prin rezultate economice, financiare și de notorietate“, încheie George Cățean de la Ferma Cățean din Rotbav, Braşov.


Ce îi recomandă:

Brânzeturile Ferma Cățean au câștigat premii la nivel european:

  • O stea de aur pentru brânza de burduf, Institutul pentru Gust și Calitate Bruxelles;
  • Medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă, International Taste Award;
  • Premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, International Taste Award;
  • Certificarea produselor prin scheme de calitate;
  • Apartenența la conceptul SLOW FOOD.

Beatrice Alexandra MODIGA

CE va propune eliminarea treptată a cuștilor pentru animalele de fermă

O serie de animale crescute la ferme nu vor mai avea nevoie de cuști, anunță Comisia Europeană care va veni cu o propunere legislativă până în 2023. Anunțul vine în urma unei inițiativei cetățenești europene susținute de peste un milion de oameni.

Aplicarea măsurilor ar putea începe din 2027 și vizează într-o primă etapă eliminarea treptată a cuștilor, urmând ca apoi acestea să fie interzise.

Vor fi vizate, în mod special:

  • animalele care fac deja obiectul legislației: găinile ouătoare, scroafele și vițeii;
  • alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

„Un sistem alimentar durabil este indisolubil legat de respectarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Mulțumită cetățenilor noștri, Comisia își va spori și mai mult ambițiile în această privință și va elimina treptat utilizarea sistemelor de cuști pentru fermele de animale”, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

Această propunere este inclusă în procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Fermierii vor primi stimulente și sprijin pentru modernizarea unităților, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://romania.representation.ec.europa.eu

Anca Lăpușneanu

Coloșii zootehniei mondiale

Agricultura mondială este un mozaic incredibil de ferme din toate specializările și cu dimensiuni variabile, pornind de la fermele de subzistență și până la coloșii acestui sector de activitate. Evident că cele care dețin acest titlu sunt cele care impresionează fie prin infrastructura masivă dezvoltată, prin suprafața de pământ deținută, fie prin numărul de animale aflate în exploatare. În topul celor mai mari ferme zootehnice pozițiile au rămas ani la rând aproape aceleași, cu mici variații. Supremația o deține China, care și-a asumat poziția de lider cu două ferme de vaci pentru lapte, cele mai mari unități de pe întreg mapamondul.

123 de milioane de euro pentru cea mai mare fermă din lume

În nord-estul Chinei se află ferma Mudanjiang, recunoscută ca fiind cea mai mare unitate zootehnică din lume. Aceasta a fost înființată în 2011 ca răspuns la interdicția rusească de a importa lactate din UE și a fost realizată pe baza unui parteneriat între investitorii ruși și chinezi, iar valoarea proiectului s-a ridicat la 123 de milioane de euro. Această fermă, uimitoare în primul rând prin dimensiunea sa, gestionează aproximativ 9 milioane de hectare de teren, este specializată în producția de lactate și are în exploatare 100.000 de vaci. Practic, este de trei ori mai mare decât cea mai mare fermă zootehnică din SUA. 

Ferma a fost populată cu exemplare importate din Australia, Noua Zeelandă și Uruguay, iar în prezent pentru reproducția junincilor este folosit material seminal de înaltă calitate de la tauri din SUA. În sistemul de creștere agreat în ferma Mudanjiang animalele sunt hrănite cu un amestec de cereale și furaje. Tehnicile specializate de reproducere și hrănire au fost concepute pentru a crește randamentul și în ultimii trei ani în ferma Mudanjiang producția de lapte pe vacă a crescut cu aproape 30%, de la aproximativ 6 tone pe an la 8 tone. Pentru că proiectul fermei a fost unul de amploare, iar terenurile din China sunt limitate, aplicarea modelului agricol american a fost varianta cea mai potrivită pentru concretizarea fermei. Asta înseamnă că vacile sunt ținute doar în stabulație, nu sunt scoase niciodată la pășunat. Deși sunt private de mișcarea în aer liber, adăposturile sunt aerisite adecvat, iar așternuturile cu nisip sunt schimbate de două ori pe zi. Vacile sunt mulse de trei ori pe zi în sistem rotativ într-un ciclu de 8 minute, iar producția de lapte este monitorizată atent pe tot ciclul de producție.

Compania cu cea mai rapidă creștere din China

China Modern Dairy se află, de asemenea, în topul celor mai mari ferme din lume și aparține tot chinezilor. Potrivit informațiilor de pe websiteul companiei, China Modern Dairy Holdings Ltd. (Modern Dairy) a fost înființată în septembrie 2005, este specializată în producția de lapte și are sediul central în orașul Ma’anshan, provincia Anhui. Compania a fost listată cu succes la Bursa de Valori din Hong Kong pe data de 26 noiembrie 2010, devenind astfel prima companie mondială listată cu produse lactate. Fermele Modern Dairy’s sunt situate în locații geografice favorabile, aproape de o serie de centre de procesare a produselor lactate.

Până în prezent au fost construite 26 de ferme, cu o capacitate de 10.000 de vaci în șapte provincii din întreaga țară. Efectivul total este de aproape 230.000 de vaci de lapte, iar suprafața deținută de companie este de peste 1 milion de hectare folosite pentru cultivarea furajelor. Zilnic sunt obținute 3.300 de tone de lapte crud, practic producția de lapte realizată în fiecare unitate este de 9 tone. Încă de la înființare, Modern Dairy a implementat o metodă inovatoare de producție bazată pe conceptul „integrarea plantării, reproducerii și prelucrării, precum și o distanță-zero de 2 ore“. Astfel, centrele de procesare a furajelor vin în sprijinul fermelor vegetale, lucru care nu numai că face posibilă integrarea organică a industriilor primare, secundare și terțiare, ci oferă, de asemenea, o conexiune fără distanțe, fără întreruperi, pe întregul lanț industrial și fiecare secțiune de producere a laptelui.

În 2010, Modern Dairy a fost nominalizată de către China Entrepreneur (o revistă independentă publicată din 1985 și sponsorizată de Economic Daily Newspaper Group) compania cu cea mai rapidă creștere din China. La începutul acestui an, China Modern Dairy Holding Co., Ltd. (1117. HK) a anunțat că, potrivit evaluării preliminare a conturilor de management generale neauditate disponibile în prezent ale companiei, este de așteptat ca performanța anuală a grupului în 2020 să înregistreze un profit de cel puțin 700 milioane RMB, cu o creștere interanuală de cel puțin 100% (profitul în aceeași perioadă a anului 2019 a fost de aproximativ 350 milioane RMB, inclusiv deprecierea unică a creanțelor de aproximativ 161 milioane RMB). Dacă se exclude venitul unic al celor două perioade, profitul a crescut cu peste 230% de la an la an.

Anna Creek, cea mai mare fermă de bovine din Australia

Despre ferma de bovine Anna Creek din Australia, profilată pe reproducție și îngrășare, se spune că ar fi a treia cea mai mare fermă de animale din lume și cea mai mare unitate zootehnică din Australia. Aceasta se întinde pe aproximativ 15.744 km² și este situată într-una dintre cele mai uscate zone ale continentului australian, acolo unde există perioade lungi de secetă, cu precipitații anuale care nu depășesc 140 mm pe an de ploaie. Stația Anna Creek a fost localizată inițial la Strangways Springs, când a fost achiziționată pentru prima dată de Julius Jeffreys, John Warren și William Bakewell în ianuarie 1863. A fost folosită inițial pentru creșterea oilor (între 1864 și 1866 a fost populată cu 7.300 de oi), dar din cauza pierderilor cauzate de atacurile câinilor dingo stația s-a reprofilat pe creșterea bovinelor. În anul 1872 stația a fost relocată în locația de acum.

Din 2016, stația este deținută de Williams Cattle Company, companie care are șapte proprietăți pastorale în nordul îndepărtat al Australiei de Sud și terenuri pentru pășunat și de cultură în jurul Carrieton în Flinders Ranges. În momentul de față, Anna Creek deține mai puțin de 10.000 de bovine, dar în sezoanele bune poate adăposti până la 17.000 de exemplare. 

Ferma care deține o suprafață echivalentă cu jumătate din suprafața Belgiei

Ca și Anna Creek, stația Clifton Hills Station, profilată încă de la înființare pe creșterea bovinelor pentru carne, are o tradiție îndelungată. Aceasta a fost înființată în anul 1878 în nord-estul Australiei, iar astăzi se întinde pe 1,65 milioane de hectare, adică aproape jumătate din suprafața Belgiei, și este considerată a fi a doua cea mai mare unitate zootehnică a Australiei. Până în decembrie 2018 proprietar a fost compania Clifton Hills Pastoral Company, practic un sindicat format din patru familii care au deținut această fermă de mai bine de 60 de ani.

În 2018 Viv Oldfield și Donny Costello, fermieri și oameni de afaceri, au cumpărat Clifton Hills și astfel au trecut stația în patrimoniul companiei Crown Point Pastoral Company. Proprietatea a fost vândută integral, cu toată infrastructura și cu cele 18.000 de animale dintr-o varietate de rase potrivite cerințelor piețelor sudice și nordice. Deși prețul de achiziție a acestei proprietăți uimitoare nu a fost făcut public, în perioada comercializării sale doar prețurile pentru teren erau estimate la aproximativ 34 de milioane de dolari. Aceste cifre sugerează că stația Clifton Hills este una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare vânzare a unei unități zootehnice care produce carne de vită certificată din punct de vedere organic din Australia.

Fostul manager al stației, Dave Harvey, spune că avantajul acestei unități nu constă neapărat în infrastructura unității, cât în suprafața mare de teren pe care o deține și în faptul că râurile Georgina, Cooper Creek și Diamantina curg de-a lungul dealurilor Clifton. Precipitațiile din bazinele hidrografice alimentează în mod constant zone întinse din Clifton Hills, creând aici una dintre cele mai favorabile regiuni pentru creșterea vitelor de carne din Australia.

(D.Z.)

Servicii digitale Deutz-Fahr pentru a crește productivitatea în ferma ta

Sistemul de servicii digitale de la Deutz Fahr Connected Farming Systems include funcțiile SDF Guidance, SDF Fleet Management, SDF Data Management și alte servicii care vor funcționa în sinergie cu monitorul iMonitor și vor exploata conexiunile Isobus și TIM, pentru a optimiza performanța echipamentelor tractorului. Deutz Fahr a confirmat aderarea sa la platforma deschisă Agrirouter.

Cu noul sistem de servicii digitale Connected Farming Systems, Deutz Fahr facilitează conceptul de Agriculture 4.0 pentru fermieri, oferind o gamă largă de servicii și componente digitale interconectate, permițând clienților să aibă control deplin asupra datelor lor. Oferta cuprinde trei secțiuni: exploatarea tractorului sau a combinei, comunicarea de la și la echipament, precum și colectarea, gestionarea și evaluarea datelor care pot fi gestionate direct de la utilaje, prin intermediul software-ului dedicat pentru PC sau a aplicației MyDeutz-Fahr. Fermierii pot decide cu privire la gradul de digitalizare a funcționării lor utilizând diferite module. Exploatarea tractoarelor și a combinelor devine mai simplă, iar munca devine mai ușoară, mai rapidă și mai eficientă pentru fermieri.

Soluții de conectivitate și SDF Fleet Management, controlați-vă flota

Conducerea unei afaceri necesită adesea acțiuni complexe. Prin urmare, Deutz Fahr dorește să ajute fermierii să își optimizeze operațiunile și să sporească eficiența. Soluțiile de conectivitate de la Deutz Fahr îi mențin pe fermieri informați și întotdeauna în centrul acțiunii. Conexiunea digitală între diferite terminale permite creșteri semnificative ale productivității. Conectarea utilajelor și a oricăror alte surse externe la o platformă digitală simplifică procesele de lucru, permițând gestionarea convenabilă a datelor relevante. SDF Connected Farming Systems oferă două module pentru aceasta, care pot fi instalate pentru a se potrivi cerințelor fermierului: Modulul Telematic de Bază (BTM) care permite conexiunea Bluetooth la smartphone-ul fermierului și Modulul Telematic de Comunicare (CTM) cu o cartelă e-SIM integrată pentru a avea conexiune instantanee și continuă la Internet.

Conectivitatea permite monitorizarea datelor de telemetrie și transferul altor informații importante, de exemplu date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefonul și PC-ul fermierilor.

SDF Data Management

SDF Connected Farming Systems oferă soluții personalizate de gestionare a datelor pentru fermieri. Lucrul cu formatele standard de fișiere este important. Un mare avantaj pentru fermieri îl reprezintă schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. De exemplu, se pot transfera date de referință, sarcini de lucru, hărți cu aplicații, linii de urmărire și limitele câmpurilor. Această operațiune se face semnificativ mai ușor și cu o singură soluție. SDF Connected Farming Systems funcționează cu formate de fișiere deschise și standardizate, ISO-XML, compatibilitate cu alți producători de utilaje agricole. Acest lucru asigură transferuri între diferite surse de date (utilaj, echipamente, stație meteorologică, senzor de câmp) și aplicații de birou. SDF Data Management este proiectat și certificat de Agrirouter.

Agrirouter

Agrirouter – o platformă comună a mai multor producători de tractoare și echipamente agricole – este o platformă universală care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și aplicații software agricole de la un număr mare de producători.

Agrirouter transferă date, dar nu le stochează niciodată. Aceasta simplifică schimbul de date și, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou și îmbunătățește eficiența economică. În ultimă instanță, platforma de schimb de date rezolvă o problemă esențială a digitalizării în agricultură: le permite fermierilor să facă schimb de date între aplicațiile utilajelor și aplicațiile software agricole de la diferiți producători. Fiecare utilizator își poate crea propriul cont gratuit pe platforma Agrirouter și îl poate configura separat. Modul în care sunt transportate datele sunt definite numai de către utilizator în modulul de setări al platformei.

Cu contul Agrirouter toate utilajele Deutz Fahr pot fi conectate la toate aplicațiile și utilajele de la partenerii Agrirouter.

SDF Guidance – lucru precis, la centimetru

Sistemele de autoghidare devin din ce în ce mai consacrate ca standard pe tractoarele și combinele din multe ferme. Avantajele sunt evidente: economisirea resurselor, creșterea confortului și a productivității, precum și precizia fiabilă și repetabilă. Fermierul se poate baza pe o precizie ridicată chiar și în condiții dificile de lucru, cum ar fi ceața sau pe timp de noapte.

Multe aplicații agricole de precizie se bazează pe navigația prin satelit. Receptoarele SDF utilizează semnale gratuite, disponibile pe plan internațional, care oferă niveluri diferite de precizie, în funcție de serviciul de corecție și de modelul de receptor.

Cu trei tipuri diferite de receptor, fiecare fermier poate decide care sistem îndeplinește cel mai bine cerințele sale. Receptoarele GNSS inovatoare de la SDF sunt adaptate periodic la situații noi cu actualizări firmware.

AUTO-TURN simplifică întoarcerea

Această funcție permite tractoarelor sau combinelor să efectueze întoarceri automate pe terenul nelucrat. Șoferul decide pe care drum să întoarcă. În plus, sunt disponibile diferite modele — atât pentru a omite drumuri, cât și pentru însămânțarea parcelelor. În afară de confortul suplimentar, acest proces este, de asemenea, delicat cu ogorul nelucrat și simplifică monitorizarea parcursurilor economisind și timp. Datorită întoarcerilor mai rapide, fermierii își pot crește cu ușurință productivitatea.

iMonitor3 — controlul complet al tractorului și activității acestuia

IMonitor3 este elementul central de comandă pentru toate aplicațiile importante ale tractoarelor și combinelor. Acesta include setările tractorului, sistemele automate de autoghidare, controlul terminalului ISOBUS și gestionarea datelor.

Toate setările și funcțiile sunt afișate clar pe o interfață ușor de citit de utilizator. Funcționarea ecranului tactil de ultimă generație, opțional cu comandă MMI externă – integrată convenabil în cotieră – fac din iMonitor3 o interfață extrem de practică între tractor, echipament, șofer și fermier. Funcțiile integrate, cum ar fi ghidurile rapide și explicațiile simbolurilor, precum și o structură clară a meniului asigură o operare foarte simplă. Dacă mai există întrebări privind funcționarea, șoferul poate obține, de asemenea, suport prin intermediul unui serviciu la distanță.

În funcție de tipul tractorului și de nivelul opțiunilor, sunt disponibile două dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe piață cu diagonală de 12” și o versiune puțin mai mică, de 8”.

ISOBUS

Utilizarea dispozitivelor electronice face ca lucrările agricole și utilajele să fie mai sigure, mai puternice, mai precise și mai eficiente. ISOBUS simplifică comunicarea între tractor și echipament ca soluție plug-and-play: un singur terminal pentru o mare varietate de funcții pentru echipamente, indiferent de producător. Acest lucru asigură un confort maxim de lucru şi îmbunătăţeşte vederea panoramică deoarece în cabină nu sunt necesare monitoare suplimentare.

Ca membru fondator al AEF, toate componentele și interfețele SDF sunt certificate de AEF. Acestea oferă premisele pentru funcțiile integrate suplimentare, asigurând compatibilitate maximă pentru fermieri. Un exemplu concret: controlul automat al secţiunii cu până la 200 de secţiuni sau controlul variabil al cantităţii care trebuie aplicate asigură distribuirea cu precizie a îngrăşămintelor şi a nutrienţilor — în locul potrivit, la momentul potrivit şi în cantitatea corectă.

Noul standard AEF TIM permite automatizarea între tractor și echipamente. Rezultatul este mai mult confort și mai puțină oboseală pentru șofer. Odată cu automatizarea proceselor de lucru, productivitatea poate fi mărită considerabil, în timp ce consumul de combustibil este redus. După certificarea TIM, utilajele DeutzFahr sunt compatibile cu diverse echipamente de la diferiți producători. Pot fi automatizate următoarele funcții: GPS, viteză, lanț cinematic, PTO, supape distribuitor.

Ferma Duroc și strategia „de la fermă la furculiţă“

Încă de la vârsta de 3 ani, Fitero Liviu, un tânăr de 31 ani născut în Oradea, judeţul Bihor, poate spune că şi-a găsit calea în viaţă, îndrăgind şi îngrijind toate animalele de prin ograda bunicilor. Dar, din 2010 a prins drag de rasa de porci Duroc, pe care o consideră câştigătoare, mai ales că doreşte să aplice strategia „de la fermă la furculiţă“ şi să înfiinţeze o carmangerie cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc.

„Întreaga viaţă mi se învârtea în jurul animalelor, bunicii şi părinţii mei crescând porci şi vaci în sistem gospodăresc. Cum rodul nu cade niciodată prea departe de pom, din anul 2008 am început să iau în serios această minunată ramură a agriculturii şi am pus bazele unei crescătorii de porci, iar de la an la an am încercat să mă dezvolt în acest sens“, spune tânărul.

Având o foarte bună colaborare cu unii fermieri din Ungaria, aceştia fiind membrii unei asociaţii de crescători de rasă pură, Liviu a reuşit să aducă rasa Duroc şi în ţara noastră, dar nu orice fel de Duroc, ci cu provenienţă USA (New Jersey), vechea şi autentica linie de Duroc. „Din 2010 cresc această rasă în sistem liber şi semi-liber. Aceşti porci nu ştiu ce înseamnă «detenţia», ei s-au născut, au crescut şi îşi duc veacul în totală libertate, după bunul plac. Acest mediu de creştere, din punctul meu de vedere, este cel mai benefic pentru animale deoarece pot să facă mereu ceea ce ele doresc, ligamentele şi încheieturile devin mult mai puternice, dimensiunile suinelor crescute în acest sistem vor fi mult mai mari faţă de cele crescute în sistem închis, din pământ îşi iau porţia necesară de săruri şi minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase; pentru că nu au «vieţuitoare» (paraziţi) pe ele sistemul lor imunitar fiind astfel extrem de puternic neavând nevoie aproape niciodată pe tot parcursul vieţii de tratamente, iar eu urmăresc în mod deosebit bunăstarea animalelor“, adaugă acesta.

Proiect nou, strategie nouă: „de la fermă la furculiţă“

Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanţare, însă datorită faptului că fermierul îşi doreşte atingerea celor mai înalte standarde, anul viitor va aplica pentru a atrage fonduri europene prin submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR. „Prin obiectivul principal al acestui proiect se urmăreşte îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor. Îmi doresc de asemenea să se finanţeze: construirea sau modernizarea fermei, precum şi asigurarea utilităţilor în vederea condiţiilor de mediu; procesarea produselor obţinute la nivelul fermei, aceasta cuprinzând echipamentele necesare pentru vânzarea produselor procesate, inclusiv depozitare şi răcire. Scopul principal este acela de aplicare a strategiei «de la fermă la furculiţă» (Farm to Fork); existenţa unui teren cu o suprafaţă suficientă pentru a obţine hrana necesară animalelor din ferma proprie, o zonă de procesare şi magazine sau chiar restaurante în care se vor vinde produsele obţinute. Aşadar, am în plan şi înfiinţarea unei carmangerii cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece ţintesc spre zona bio“, mărturiseşte orădeanul.

Porcul din rasa Duroc este unul docil, cu un temperament calm, iar prolificitatea este mai mult decât mulţumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înţărcaţi/scroafă, specifică micul crescător. „Pe parcursul anilor am avut plăcerea de a lucra cu aproape toate rasele mari de porci, însă aceasta este câştigătoare pentru mine. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroşi deoarece au capacitatea de a îmbunătăţi calităţile oricărei rase, fiind folosiţi de marile ferme tocmai pentru că au capacitatea de a transmite foarte bine calitaţile unice ale acestei rase.“

Nou concept: lot de porci la „expoziţie“

porci

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial de către gurmanzi şi nu numai, aceasta fiind una marmorată, suculentă, iar inserţiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni, specifică Liviu. „Acest aspect îl voi scoate în evidenţă şi în proiectul meu de viitor şi sunt convins că va avea succes în rândul românilor de pretutindeni deoarece voi pune la dispoziţia tuturor un nou concept în ceea ce înseamnă carne de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va urma a fi sacrificat şi îşi vor putea alege părţile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la «expoziţie», iar cumpărătorul îşi va putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau şi un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuţi după exemplul fermierilor americani, chiar de unde izvorăşte acest minunat porc, Duroc-ul. Porcii vor creşte în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creştere se vor regăsi în calităţile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele şi toate elementele nocive, totul fiind controlat de supremul arbitru, şi anume de natură şi de voinţa porcului. Porcii nu vor fi scoşi la licitaţie la 6 luni, ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior faţă de cel al unui porc de 5-6 luni îndopat cu fel şi fel de lucruri care nu au tocmai cea mai pozitivă influenţă asupra sănătăţii acestuia, prin urmare nocive şi pentru consumatorul final. Un porc liber să se plimbe, să mănânce după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerţul autohton nu este pe măsura preţului plătit şi cu toţii tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă şi poate mai avea acces şi la o păşune unde făcea mişcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmaşii noştri să consume o carne sănătoasă şi să aduc zâmbetul pe buzele tuturor în momentul în care vor gusta carnea rezultată din porcul Duroc.“


„Pentru mine zootehnia este o artă, iar arta reprezintă frumosul. Astfel, ceea ce se întâmplă în cadrul fermei nu este o simplă afacere, nu cresc porci de dragul profitului. Porcul meu are o poveste, fiecare purcel care pleacă din ferma mea duce cu el o parte din sufletul meu pentru că eu particip activ de la aducerea pe lume a tuturor purceilor până la vânzarea acestora. Fiecare «mamă» (scroafă) pe care o deţin în acest moment a fost selectată de mine încă din «generaţia de aur», am crescut împreună, am trecut împreună prin multe schimbări, am câte un nume pentru fiecare dintre ele şi le tratez ca pe cea mai de preţ avuţie“ - Fitero Liviu.


Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă mixtă de animale, o afacere rentabilă de 100 de ani în Ciolăneşti

Monica Crancu-Ichim duce mai departe tradiţia de peste 100 de ani a familiei de a creşte animale. Începând cu anul 2000 a optat pentru rasa de oi Ţigaie cu cap negru de Teleorman, rasa mixtă de bovine Brună, iar la capre a mers pe vechea rasă Carpatină. Ferma se află în satul Ciolăneşti, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, iar investiţia se ridică la peste 30.000 de euro.

O fermă de trei generaţii

Ferma familiei Crancu este una în care muncesc cot la cot părinţii, soţul şi mezinul de aproape doi ani. Monica este absolventă de Medicină Veterinară şi momentan îşi dedică timpul copilului şi animalelor din fermă. Acesta mai spune că duce mai departe o tradiţie mai veche a familiei, de peste 100 de ani. „Bunicul meu, Jenică Crancu, a fost primul din familie care s-a ocupat cu creşterea oilor şi a fost renumit în judeţ pentru brânza pe care o făcea. Tatăl meu a continuat tradiţia şi acum sper ca şi eu să o duc mai departe. În acest moment avem 400 de ovine, 20 de caprine şi 30 bovine şi pot spune că împreună cu surorile mele am crescut între animale şi am ajutat la creşterea efectivului; practic, avem în sânge dragostea pentru animale şi se pare că am transmis-o soţului şi copilului. Din anul 2000 am optat pentru rasa Ţigaie cu cap negru de Teleorman sau Carabaşă, aducând berbeci şi făcând metisări; această rasă este mixtă pentru carne-lapte. La noi în fermă producţia de lapte poate ajunge la 2 l/zi, iar sporul mediu zilnic al mieilor este situat între 350-500 g, pornind de la o greutate de 5-7 kg la fătare. Este o rasă docilă ce valorifică foarte bine păşunea. La vaci am optat în principal pentru rasa Brună, dar avem şi metişi cu rase de carne întrucât optăm pentru însămânţări artificiale cu rase de carne pentru a avea viţei buni. La capre mergem pe vechea rasă Carpatină.“

Pe viitor... un abator propriu şi o extindere a paletei de produse

Produsele disponibile sunt vândute de acasă, în piaţa publică din Panciu, sunt livrate la domiciliul clientului sau în puncte stabilite de comun acord, mărturiseşte tânăra. „Anul trecut am livrat produse în Vrancea, Bacău şi Bucureşti. Pe timp de vară din laptele de la oi şi capre facem caş şi urdă; laptele de vacă este în cantitate mică deoarece viţeii stau cu vacile şi noi mulgem doar surplusul. În gospodăria noastră se găseşte brânză dulce şi caş de vacă, smântână, brânză frământată de oi, caş şi urdă de oaie şi pastramă de miel/ied/oaie/capră/viţel, în funcţie de sezon. Dorim să ne extindem şi să facem caşcaval, unt, iaurt, dar şi alte produse din carne.“

Zootehnia poate deveni motorul economiei dacă oamenii vor consuma produsele româneşti, este de părere femeia, de aceea pe viitor familia Crancu vrea să aibă propriul abator şi să extindă paleta de produse. „Celor care vor să investească în această afacere le recomand să nu înceapă dacă nu iubesc animalele şi să nu se aştepte la un profit uriaş din prima zi deoarece, ca în orice domeniu, sunt suişuri şi coborâşuri... dar mai ales să se înarmeze cu răbdare, pentru că timpul de lucru este de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. În următoarea lună dorim să achiziţionăm un aparat de muls atât pentru vaci cât şi pentru oi şi capre, iar în următorii 5 ani vrem să avem propriul abator, să ne extindem paleta de produse şi să ne ocupăm şi de cultivarea legumelor. Noi sprijinim împrietenirea copiilor cu animalele de la vârste cât mai fragede şi consumul de alimente cât mai sănătoase, aşa că îi aşteptăm pe cei doritori să ne viziteze.“


Baza furajeră este asigurată în principal de familia Ichim, dar la nevoie achiziţionează din alte surse contra cost. Vara animalele merg la păşunea ce este închisă cu gard electric şi parcelată, dar primesc şi supliment de cereale, în funcţie de producţie. Furajarea pe timp de iarnă se face cu suculente (1 kg/zi/oaie, 10 kg/zi/vacă), cereale (0,5 kg/zi/oaie şi 5 kg/zi/vacă) şi fân de lucernă (2 kg/zi/oaie şi 20 kg/zi/vacă), având apă la discreţie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă, este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (atașat anexă; grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului - www.cfro.ro).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

  • https://fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
  • https://cetrebuiesafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

  • Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
  • Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
  • Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
  • Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile
  • Tușiți sau strănutați la nivelul
  • Aerisiți încăperile în care vă petreceți
  • Folosiți măști și mănuși de protecție.
  • Evitați aglomerațiile.
  • Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
  • Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare

/ de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.

  • Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt
  • Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a
  • Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite cu

importanța spălării și dezinfectării mâinilor.

  • Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp

 SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

  • Angajații să poarte mănuși de protecție
  • Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
  • Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

  • Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar

cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).

  • Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
  • Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la
  • Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
  • Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va

alimenta și va plăti combustibilul.

  • Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va

semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.

  • Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
  • Recepția de marfă:
    • Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
    • Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
    • Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
    • După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta
  • Servicii de reparații externe:
  • Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
  • Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură
  • În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru

  • Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
  • Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
  • Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile
  • Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
  • Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar
  • Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două.

con address Ghid cu măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

Ferma Apa Neagră - animale şi păsări crescute organic

Situată în satul Nisipoasa de Plopu, judeţul Prahova, Ferma Apa Neagră este una de familie, înfiinţată de către Constantin şi Andrei Alexa, tată şi fiu. Principalul obiect de activitate este creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode 100% tradiţionale şi ecologice.

Creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode ecologice

Constantin Alexa

Ferma Apa Neagră de care se ocupă cei doi se numeşte în acest fel după firul de apă ce coboară din pădurea de anini pe care o înconjoară şi care, datorită pigmenţilor secretaţi de arbori, o colorează într-o nuanţă de maro deschis. Povestea amenajamentului pastoral care se află pe o suprafaţă de cca 35 de hectare începe în urmă cu 2 ani, când familia Alexa a închiriat păşunea de la marginea satului Nisipoasa din comuna Plopu. Beneficiind de sprijinul dezinteresat şi cu toată deschiderea din partea primarului şi a Consiliului Local, cei doi au reuşit să dezţelenească întreaga suprafaţă aflată într-o vizibilă stare de degradare, să decolmateze şi să lărgească firul de apă, dar şi să-l transforme într-o salbă de mici heleşteie cu apă curată şi populate cu peşti şi, foarte important, să împrejmuiască întreaga locaţie cu gard special pentru animale sălbatice, ne spune tânărul. „Am crescut între ele, le-am apreciat întotdeauna importanţa şi am rămas până astăzi cu această pasiune. Am început în urmă cu 4 ani, în zona Dărmăneşti - Valea Uzului, judeţul Bacău, cu un efectiv de 40 de mioare din rasa Ţigaie; am achiziţionat 5 berbeci dintr-o rasă de carne proveniţi şi certificaţi din Franţa şi în prezent în cele două locaţii (Plopu şi Dărmăneşti) am un efectiv de 700 de animale, majoritatea provenind din produşi proprii, prin încrucişări şi metisări, astfel încât să pot ajunge la o rasă de carne de cea mai bună calitate („gustul cărnii româneşti“) greu de egalat şi comparată cu produsele de acelaşi gen de import inodore şi insipide“, ne spune Constantin Alexa.

Familia Alexa cultivă în regim propriu 10 ha de porumb, 10 ha de lucernă şi borceag şi 15 ha de fâneaţă, toate aceste suprafeţe nefiind erbicidate sau fertilizate cu substanţe chimice. De altfel, completarea necesarului de furaje se face prin achiziţionarea directă de la mici producători locali, cu deosebire în ceea ce privește paiele de grâu, orz, ovăz etc., mai precizează Andrei. „Sistemul de furajare are un mare „secret“ – furaje naturale din lucerniera proprie netratată, neerbicidată şi fertilizată doar cu gunoi de grajd, dintre care borceag (ovăz şi mazăre furajeră) cultivat în aceleaşi condiţii, iar grâul şi porumbul achiziţionat din gospodăriile ţărăneşti şi din producţia noastră. Toate cele de mai sus sunt măcinate cu moara proprie; uruiala rezultată este produsă pentru maximum două zile, iar în raţiile pe care le dăm animalelor se adaugă (doar pentru femelele cu miei de lapte) ţărâţe de grâu pentru stimularea lactaţiei. Acelaşi tip de boabe şi seminţe naturale le folosim în hrana celor peste 300 de galinacee, furajarea acestora fiind completată cu seminţe de floarea-soarelui şi chiar lucernă uscată. Un astfel sistem de furajare este valabil şi pentru cei cca 30 de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna pentru care deţin certificare de rasă pură înregistrate la Registrul Genealogic. Atât porcii cât şi păsările sunt crescute în regim de semilibertate, în aer liber, în ţarcuri de câteva mii de metri pătraţi“, ne spune Constantin Alexa.

Fără boxe metalice sau împrejmuiri de tip industrial

La Ferma Apa Neagră cei doi au investit în cinci adăposturi caracteristice fiecărei specii de animale sau păsări, cu o suprafaţă totală de cca 1.000 m2, toate construite din material de cea mai bună calitate, protejate împotriva oricărui tip de dăunători, dotate cu instalaţii electrice de iluminat şi alimentate prin adăpători automate, din cele două puţuri cu apă potabilă, forate fiecare la adâncimea de 100 m.

Gustul şi aroma cărnii de acasă

adapost ovine

Gama de produse pe care cei doi le livrează, cu respectarea normelor în vigoare din domeniu, sunt diverse, pentru toate gusturile, iar începând cu anul acesta produsele se vor diversifica. „Avem carne de berbecuţ şi ovine mature, exclusiv din rasa românească Ţigaie şi metişi proveniţi din această rasă; carne de porc exclusiv din rasele Mangaliţa şi Bazna; carne de pasăre (preponderant cocoşi) din rase de găini româneşti crescute în regim de „gospodărie ţărănească“ şi provenite din eclozarea ouălelor obţinute în fermă. Începând cu jumătatea anului curent vom pune la dispoziţia clienţilor, din producţie proprie, carne de iepure, de fazan şi de raţă provenită de la animale şi păsări crescute în mod natural în condiţii de semilibertate“, mai specifică crescătorul.

Ţinta? Normalitatea!

Andrei Alexa

Nişa de piaţă există, trebuie doar pasiune şi seriozitate, iar planurile de viitor ale familiei Alexa au o singură direcţie: „normalitatea“. „Noi credem cu tărie că proiectul nostru va readuce în cotidianul multor oameni o sursă de alimentaţie care nu provine dintr-o industrie, ci dintr-o gospodărie.

Mai mult decât atât, ne dorim ca în viitor să aducem cât mai mulţi tineri şi copii în vizită la Ferma Apa Neagră pentru a le arăta natura în toată splendoarea ei. Ferma noastră a luat viaţă în sânul unei familii şi aşa va continua. Planurile pe termen scurt sunt să terminăm construcţiile pentru adăpostirea animalelor şi să optimizăm parametrii de funcţionare a fermei. În ceea ce priveşte planurile pe termen lung, acestea sunt legate în special de atingerea capacităţii maxime de producţie. Nu ne grăbim. Nu vrem să păcălim natura şi clienţii. Investiţia este pe măsura proiectului. Aşa cum am spus şi mai sus, investiţiile trebuie făcute responsabil şi cu o documentaţie serioasă în prealabil. Cei care îşi doresc să investească într-un astfel de proiect trebuie să ştie că sunt o sumedenie de factori care influnţează funcţionarea şi, în final, producţia, iar pentru a depăşi aceste momente au nevoie de pregătire şi resurse. Dacă există persoane dornice să investească în aşa ceva suntem mai mult decât bucuroşi să îi primim în gospodăria noastră şi să le împărtăşim din experienţele noastre“, încheie Andrei Alexa.

Beatrice Alexandra MODIGA

GAMA GREENVET – alternative pentru îngrijirea animalelor de fermă –

Fitoterapia adjuvantă este, în continuare, un bun însoțitor al schemei de tratament cu medicamente farmaceutice. Accesibile, eficiente și lipsite de substanțe chimice, produsele fitoterapice sunt de multe ori preferate în detrimentul celor moderne, mai ales în contextul creșterii rezistenței la antibiotice, ca urmare a utilizării neraționale a produselor antimicrobiene.

Pe piața din România este utilizat un număr foarte limitat de produse care au componente bazate pe chimia verde. Din acest considerent, dezvoltarea unor astfel de produse constituie o oportunitate pentru firma Romvac și pentru piața din România.

Utilizarea produselor

Gama de produse GREENVET reprezintă o alternativă naturală pentru tratamentul și prevenirea mastitelor la rumegătoare. Acest pachet este format din: GREENVET UGEROCLEAN-S – săpun lichid de uz veterinar, GREENVET UGEROCLEAN-G – gel pentru protecția mamelei după muls, GREENVET MASTITRAT GEL – unguent de uz extern, adjuvant pentru tratamentul mamitelor.

Toate aceste produse au în compoziție principii active vegetale, cu activitate antibacteriană pronunţată (uleiuri esențiale de oregano, cimbru, pin, ceai verde) și antiinflamatoare. Datorită compoziției, bogată ȋn uleiuri esențiale, produsele posedă și activitate repelentă pentru insecte (țȃnțari, muște); astfel se reduce numărul de leziuni produse de hematofagi și riscul de diseminare a bolilor care au ca vectori insectele, scade.

GREENVET UGEROCLEAN-S este soluția de spălare și dezinfectare înainte de muls sau înainte de aplicarea unui tratament medicamentos. Având în compoziţie uleiuri volatile (pin, chiparos, ienupăr, mentă și cimbrișor) și extracte apoase din plante medicinale (salvie și ceai verde) produsul distruge un spectru larg de bacterii Gram pozitive şi negative. Compuşii tensioactivi din săpun asigură îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa ugerului.

Gelul pentru aplicare externă după muls, GREENVET UGEROCLEAN G, asigură protecţia tegumentului mameloanelor între două mulsuri. Este un produs natural cu proprietăţi antiseptice şi astringente, folosit după muls, cu scopul închiderii porilor şi a tratării eventualelor microtraumatisme de la nivelul tegumentului.

GREENVET MASTITRAT-GEL este un adjuvant în tratamentul infecțiilor mamare și are în compoziție uleiuri volatile de oregano, cimbrișor, pin și mentă. Acestea sunt înglobate într-o bază formată din caolin, la care se adaugă colagen și vitamina D2. Uleiurile volatile au acțiune antimicrobiană și sunt cicatrizante. Colagenul și vitamina D3 au o activitate antiinflamatoare, hidratantă și reparatoare la nivelul celulelor dermice. Caolinul este o argilă cu rol detoxifiant și cicatrizant. Acțiunea produsului se manifestă prin diminuarea inflamației, îmbunătățirea circulației, hidratare, revitalizare și redarea elasticității dermului.

Pachetul de produse GREENVET pentru tratamentul şi prevenirea mastitelor la rumegătoare rezolvă o problemă importantă în zootehnia rumegătoarelor, și anume asigurarea igienei mulsului şi a stării de sănătate a animalelor. Produsele pot avea un impact pozitiv asupra fermelor de rumegătoare şi a gospodăriilor țărănești, prin reducerea costului și a duratei tratamentului, prin utilizarea produselor prietenoase cu mediul și cu remanență reziduală netoxică pentru consumul uman al produselor de origine animală.

Cod de Bune Practici Agricole în dezbatere publică - noi reguli pentru fermele zootehnice

Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Consultantul selectat – Asocierea dintre Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – USAMV București a lansat spre consultare publică proiectele noului Cod de Bune Practici Agricole și cel al Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole.

Acest proiect a fost întocmit după ce la începutul acestui an au avut loc mai multe dezbateri și discuții asupra vechilor documente, aflate în vigoare. În dorința de a afla direct de la cei care îl aplică în practică, respectiv de la fermieri, gospodari, autorități publice locale, Ministerul Apelor și Pădurilor, prin intermediul Consultantului, a organizat o serie de consultări asupra punctelor vulnerabile ale CBPA, precum și asupra eventualelor disfuncționalități pe care le implică. Numeroși au fost cei care și-au exprimat propunerile, simpli fermieri sau organizații puternice din agricultură, precum Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Smithfield Romania SRL.

În paralel au avut loc și întâlniri cu asociații reprezentative ale fermierilor precum LAPAR,  Asociația Producătorilor de Porumb din România ori Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România. De asemenea, conducerea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sişeşti“ și-a spus părerea asupra documentelor.

După toate aceste discuții, consultantul a analizat aspectele pe care interlocutorii le-au adus în discuție și a trecut la actualizarea și modificarea Codului de Bune Practici Agricole și a Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole pentru a le face mai funcționale, mai eficiente și mai ușor de transpus în practică.

În acest moment, modificările au fost finalizate, iar documentele, în noua lor formă, au fost puse în dezbatere publică. Documentele pot fi consultate pe site-ul www.nitrati.ro sau https://apanoastra.ro/.   Persoanele interesate (fermieri sau reprezentanți ai organizațiilor de fermieri, institute de cercetare, organizații nonguvernamentale etc.) pot trimite observații și propuneri la adresele de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 31 octombrie 2019.

Noi limitări pentru azot și zonarea perioadelor de interdicție

Una dintre cele mai importante schimbări se referă la perioada de aplicare a îngrășămintelor. După ce au fost luate în calcul riscurile de percolare și scurgere, corelate cu perioada din timpul anului în care temperatura medie a aerului este mai scăzută de 5°C (perioadă în care procesele fiziologice din plante sunt stopate sau foarte încetinite), s-a observat că perioada de interdicție stabilită de actualul CBPA, respectiv 1 noiembrie – 15 martie pentru îngrășămintele organice solide pe terenurile arabile și pe pășuni, 1 noiembrie – 1 martie pentru îngrășămintele organice lichide și cele minerale la culturile de toamnă și 1 octombrie – 15 martie la alte culturi și pe pășuni, trebuie adaptată modificărilor climatice. În consecință, se propune împărțirea țării în trei zone climatice și, pentru fiecare dintre ele, instituirea unei perioade de interdicție comune pentru toate categoriile de culturi. Astfel, în zona I, cea mai caldă, perioada de interdicție propusă este de 120 de zile și este cuprinsă între 15 noiembrie și 15 martie. În zona II crește la 135 de zile, între 10 noiembrie și 25 martie, iar în zona III la 156 de zile, de la 25 octombrie la 30 martie. O altă noutate este aceea că pe terenurile arabile semănate cu culturi de toamnă se pot aplica îngrășăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, dar cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat sau cu strat de zăpadă.

O altă modificare importantă se referă și la cantitățile maxime de azot care pot fi aplicate fără întocmirea unor studii agrichimice. Dacă în ceea ce privește azotul provenit din îngrășăminte organice maximul rămâne la 170 kg s.a./ha/an, în schimb la cel provenit din îngrășăminte minerale acesta este redus la 130 kg azot/ha/an.

Se schimbă și condițiile de depozitare a gunoiului de grajd

Fermierii care se ocupă de zootehnie trebuie să mai știe că depozitarea și procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 unități vită mare (UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de Mediu sau, dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor industriale – IED 2010/75, și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole.

În tabel prezentăm coeficienții de echivalare a numărului de animale în UVM:

      Categoria de animal

Coeficientul de conversie

Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani

1

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

Bovine de mai puţin de 6 luni       

0,4

Scroafă de reproducţie > 50 kg

0,5

Alte porcine

0,3

Ecvide mai mari de 6 luni

1

Ovine şi caprine

0,15

Găină ouătoare

0,014

Alte păsări de curte

0,03

În ceea ce privește construcția platformei de depozitare, pentru exploatațiile cu mai puțin de 8 UVM cerințele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt  sol tasat, acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare. Pentru exploatațiile având între 8 şi 40 UVM pardoseala trebuie realizată din beton, cărămidă tencuită cu ciment sau alte materiale similare care să asigure impermeabilitatea.

De la mai mult de 40 UVM/ fermă, orice fermă trebuie să dispună de platformă betonată pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă ori lagună betonată sau cu membrană impermeabilă sau orice altă variantă constructivă durabilă prin care să se asigure impermeabilizarea suprafeței peste care se depozitează gunoiul de grajd (exclus însă a se depozita direct pe sol sau pe folii de plastic/ polietilena de densitate mare).

Prin excepție, pentru gospodarii care dețin până la cinci UVM, gunoiul poate fi depozitat și în câmp, dar nu pentru mai mult de 180 de zile și în afara perioadelor de interdicție a aplicării îngrășămintelor.

O altă nouă propunere este aceea că, în vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, folosirea de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere a acestora. Face excepție gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie și cel care fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conține substanțe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise.

  • • Toți cei interesați pot să își exprime părerea despre noile prevederi ale CBPA până la

31 octombrie. Mai amintim și că nerespectarea prevederilor Codului conduce la penalizarea prin diminuarea sau chiar neplata subvențiilor APIA și AFIR.

Proiect de cercetare la IBNA Balotești, dedicat rumegătoarelor de fermă (PC 4)

– prezentare generală –

În cadrul unui nou proiect al institutului IBNA Balotești, de cercetare complexă, în cadrul componentei 4, în parteneriat cu Facultatea de Biologie din București, Institutul de Biochimie al Academiei Române și catedra de Chimie din Universitatea Babes-Bolyai, se va avea în studiu influența unor substanțe extrase din plante asupra rumenului, dar și asupra producției de lapte la vaci.

Se cunoaște faptul că nutriția animalelor reprezintă ponderea cea mai mare în cheltuielile de creștere a animalelor de fermă, dar se reflectă și în calitatea și competitivitatea produselor animale obținute. Modificarea rațiilor vizează îmbunătățiri ale performanțelor productive sau ale calității produselor și nu numai. Astfel, într-o primă etapă de cercetare se va avea în vedere așa-zisa „manipulare a rumenului“, adică o modificare a populațiilor de microorganisme cu ajutorul unor extracte din plante în direcția creșterii acelora care pot degrada mai eficient rația furajeră cu compoziție cunoscută. Acest aspect este o prioritate de cercetare în ultimii ani la nivelul organizațiilor agricole internaționale, dar și la nivelul Ministerului Agriculturii din România. IBNA Balotești desfășoară de mai mult timp cercetări asupra mediului ruminal și nutriției rumegătoarelor, deci, în urma colaborării cu partenerii amintiți, vom putea aduce un grad de noutate în tehnologiile de furajare. Prin tehnici moderne de genomică se vor identifica rapid principalele categorii de microorganisme din rumen. Tot cu tehnici moderne de biochimie se vor identifica la nivel celular acei intermediari ai metabolismului proteinelor și glucidelor care pot fi utili ca biomarkeri pentru eficiența procesului de degradare în rumen. Deși scopul proiectului nu vizează și reducerea poluării cu metan, se vor urmări și efectele extractelor de plante asupra reducerii populațiilor de bacterii metanogene.

Într-o a doua etapă se vor studia efectele extractelor de plante asupra calității laptelui produs. Tehnicile moderne de spectroscopie cu detecție de masă ne vor permite să identificăm proteine/enzime din lapte, cu natură complexă și rol în metabolism sau apărarea imună (studiu de proteomică), care pot funcționa, de asemenea, ca biomarkeri pentru calitatea laptelui.

Ca o valorificare a cercetării se dorește a fi reducerea cantităților de resurse furajere proteice scumpe până la un nivel optim pentru degradarea ruminală, acest fapt având efecte nu doar economice, ci și asupra mediului înconjurător prin reducerea poluării cu amoniac. Un alt efect ar putea fi și includerea și valorificarea în rații, în mod controlat, a unor resurse vegetale cultivate doar în anumite zone sau a unor produse rezultate din diverse industrii ce folosesc legume, fructe sau semințe.

Ana CISMILEANU, Cătălin DRAGOMIR

Mica și productiva fermă de capre Saanen de la Amzacea

În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte se menține ca o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Printre cei care au investit în caprele din rasa Saanen și au reușit să construiască de la zero o fermă sunt și soții Dima, care au cumpărat 70 de animale în localitatea Amzacea, județul Constanța.

O familie dedicată

Roxana și Nelu Dima sunt doi orășeni dornici de mâncare sănătoasă, dar și de o afacere de familie. El, de meserie lăcătuș mecanic, și ea casnică s-au decis să investească într-o fermă de capre Saanen. „Prima dată am luat terenul, ne-am apucat de construcție, apoi mașina frigorifică și caprele. Inițial, am achiziționat 20 de capre Saanen, dar în acest moment avem un efectiv de 70 de capre, iubite și îngrijite și de copiii noștri, Bogdan și Diana. Am căutat să luăm un teren cât de cât aproape de oraș și animale productive, ușor de crescut, și să ne apucăm de treabă. Așa am ajuns să colindăm țara după capre bune și de rasă. Am căutat o rasă ce poate fi ținută la stabulație, deoarece aici, forța de muncă este o problemă. Ne dedicăm tot timpul creșterii lor, de aceea nici nu avem nevoie de căprar, iar acestea sunt sub observația noastră tot timpul. Cea mai mică problemă este recepționată imediat, iar mulsul se face mecanic la ora stabilită de noi. Nu avem oameni la muncă, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi. Mă bucur totuși că am ales o rasă pe stabulație și astfel nu depind de nimeni“, spune Roxana.

Zile lungi…

În familia Dima zilele sunt lungi și încărcate. Pe lângă micuța fermă au în grijă și întreaga gospodărie. „Ziua de muncă începe la ora 8, când mulgem aproximativ 40 minute. După, strecurăm lăptele și îi dăm cheag sau punem la fiert pentru iaurt, depinde de ce am nevoie în ziua respectivă. Apoi, o oră cât stă laptele la cheag sau la fiert, mergem în curte; acolo ne așteaptă caprele, porcii, rațele și cățeii. Apoi, eu mă retrag în camera de brânză, unde stau aproximativ trei ore, timp în care îmi prepar brânza, iaurtul, cremele, urda sau ce mai am nevoie. În tot acest timp, soțul se ocupă cu munca prin curte. Și, iată, vine iar seara, iar mulgem, dăm cheag, facem brânză și asigurăm animăluțele pentru noapte. În jur de ora 21 încheiem activitatea. În cele din urmă ajungem să livrăm cu mașina frigorifică lapte, caș, telemea, iaurt, urdă, brânză în ulei de măsline cu mix de semințe și brânză frământată“, a menționat antreprenoarea.

Căprițele mănâncă dimineața și seara un amestec de porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și mazăre, în proporții diferite, porumbul fiind de bază, ne spune Roxana Dima. „Acestea au parte de trei mese pe zi și de apă proas­pătă la discreție, plus de o porție de plimbare și mișcare doar în curte. Grajdul este făcut în așa fel încât mâncarea să nu se irosească; astfel hrănirea se face pe culoar în compartiment special.“

Pe viitor cei doi vor să mărească efectivul de capre, ne-a spus optimistă Roxana Dima. „Mereu investim câte puțin, de aceea peste 5 ani văd o dublare a efectivului, reușind astfel să bucurăm mai mulți oameni care ne solicită din toată țara. Dar, momentan suntem producători locali și nu putem livra decât local producția.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Model de afacere: Fabrică de nutrețuri pentru fermele proprii

O afacere de 48 milioane de euro anual, indiferent din ce punct de vedere ai aborda-o, nu poate fi altceva decât o întreprindere importantă. O astfel de afacere este și „Nutrientul“ din localitatea Palota, de lângă Oradea. La ora aceasta, firma include o fabrică de nutrețuri combinate, trei ferme de pui de carne, trei ferme de îngrășat porci, o fermă de reproducție a porcilor de 4.500 de capete și o fermă nucleu de scroafe. Pentru crearea unei companii de o asemenea amploare a fost nevoie de multă muncă și răbdare. Despre acestea am stat de vorbă cu dl Iosif Pazuric, proprietarul a 97% din capitalul societății.

De la IAS la FNC

„Când am absolvit facultatea, ca inginer mecanic, la Timișoara, am fost repartizat la un IAS, în Oradea. Eram șeful echipei de mecanizare și aveam în subordine 50 de oameni, cu care trebuia să mă descurc. După trei ani am auzit că la Fabrica de Nutrețuri Combinate e liber un post de inginer, la serviciul de Protecția Muncii. M-am transferat și am avut un șoc: după ce trei ani lucrasem zi-lumină, acum m-am pomenit într-un loc în care la ora 15,30 toată lumea pleca acasă. Efectiv, nu știam ce să fac după-amiaza!“, povestește Iosif Pazuric.

După câțiva ani a devenit directorul fabricii. Așa l-a prins și Revoluția. „Când s-a pus problema privatizării, în 1996, am insistat pe lângă oameni să luăm noi fabrica, deși erau destui interesați. Am stat pe capul lor și i-am convins să luăm măcar 51%. Oamenii m-au ascultat, deși nu erau toți foarte convinși. Apoi, încetul cu încetul, am cumpărat acțiunile, cu banii mei. Așa am reușit ca în final să dețin 97% din societate“, mai povestește directorul general.

La momentul privatizării, utilajele erau destul de învechite. Ca, de altfel, și construcția. S-a pus problema retehnologizării. Și, după ce s-au căutat, s-au și găsit soluții. „E adevărat că un spațiu, o clădire veche, te limitează până la un punct în ceea ce privește introducerea unor tehnologii noi. Dar asta nu înseamnă că nu se pot face modernizări, că nu se pot schimba lucruri“, crede dl Pazuric. Și așa s-a ajuns ca vechea construcție de la marginea Oradei să fie dotată cu instalații computerizate, care permit realizarea a numeroase rețete de nutrețuri, cu un conținut divers de microelemente, vitamine și alte ingrediente.

fabrica nutreturi IMG 6257

De la nutrețuri la purcei...

Adaptarea la cerințele pieței și adăugarea de plus-valoare produselor societății, par a fi fost secretele succesului. Pe lângă nutrețurile produse din ingredientele clasice – porumb, grâu, floarea-soarelui – grupul s-a dotat și cu o instalație de extrudare, care produce atât de solicitatele rețete pe bază de soia. De asemenea, capacitățile de stocare construite între timp permit procurarea de materie primă pentru nutrețuri la prețuri bune și păstrarea produselor.

Dar investițiile făcute în cadrul firmei nu s-au oprit la sectorul producerii de nutrețuri combinate. „Ne-am gândit că putem să dăm o valoare mai mare produselor noastre dacă le vom folosi pentru hrana unor animale din fermele proprii. Și așa se face că ne-am apucat și de zootehnie“, duce mai departe firul poveștii dl Pazuric.

La început a fost doar o fermă de îngrășat porci. Apoi au urmat și altele, dar și un nucleu de 500 de scroafe care să asigure materialul pentru ferma de reproducție de 4.500 de capete. Acum sunt trei ferme de îngrășat porci, fiecare dintre ele având o capacitate de 50.000 de capete anual. 168.000 de porci au fost vânduți anul trecut, rezultat al acestor ferme. „Din păcate, din cauza pestei porcine am avut probleme mari. Pentru că în perimetrul de protecție, unei femei i-au murit doi porci, iar noi a trebuit să ținem porcii, care erau gata de sacrificare, încă 45 de zile. Când i-am vândut aveau în jur de 150 kg. Asta ne-a costat spre un milion de euro. Pe femeie au despăgubit-o pentru cei doi porci. Pe noi, care am demonstrat că avem un sistem de biosecuritate eficient, nu ne-a întrebat nimeni nimic. Așa că dacă ai biosecuritate bună, plătești!“, glumește amar stăpânul fermelor.

...și apoi la pui

Dincolo de glumă, a mers cu măsurile de biosecuritate până acolo încât a interzis tuturor angajaților grupului, indiferent că lucrează la ferme sau în fabrica de nutrețuri, să mai vină cu pachet de acasă. În pauza de masă mâncarea, trei feluri, este adusă de o firmă de catering. Se consumă preparate din pește, pui, curcan, vită, dar niciodată porc. „Virusul pestei porcine rezistă în preparatele afumate din carne de porc între șase și opt luni, iar în carnea congelată până la trei ani. În asemenea situație am fost obligați să luăm această măsură“.

Acum se află în construcție o nouă fermă de reproducție pentru porci. Proiectul, în valoare de două milioane de euro, realizat cu fonduri AFIR, urmează a fi finalizat în octombrie. „Va fi o construcție modernă, care se va preta introducerii celor mai noi și moderne tehnologii“, mai spune proprietarul ei.

Tehnologii moderne se aplică și în cele trei ferme de pui de carne pe care „Nutrientul“ le are în portofoliu. Acolo temperatura din hale este controlată prin intermediul apei care circulă prin pereți. Astfel se poate face mai cald sau mai rece, după sezon și necesități. Puii sunt crescuți la sol, iar ciclul de creștere variază între 35 și 45 de zile. În total, fermele produc între șase și șapte milioane de pui pe an, iar întreaga producție este exportată în Ungaria.

O altă fermă, producătoare de ouă, se află în curs de vânzare. „Nu era eficient să ținem o fermă care producea 60.000 de ouă. Mai bine să fie preluată de către o companie specializată în livrarea de ouă în rețelele de hipermarket-uri din țară“, consideră Iosif Pazuric.

Regretul de a nu avea cultură mare

În cifre globale, „Nutrientul“ Oradea înseamnă 100.000 de tone de furaje concentrate pe an. Dintre acestea, doar 20% ajung pe piață. Restul sunt utilizate pentru consumul propriu. Întreaga firmă are 430 de angajați. „Am parcurs un drum lung până aici. Am folosit fonduri europene, am fost implicați în tot felul de proiecte. A trebuit să luptăm mult, inclusiv să schimbăm mentalitatea oamenilor, care nu concepeau că nu se poate să nu plece acasă cu câte cinci kilograme de furaj, ca să crească doi porci. Am avut și cazuri de furturi de purcei din ferme. Dar cu sisteme moderne de supraveghere am reușit să le stopăm“, mai povestește directorul general.

În ceea ce privește regretele, are unul singur: că nu s-a implicat și în cultura mare. „La vremea aceea eram ocupați cu fermele de purcei și păsări. Mă gândeam că dacă dincoace de ziduri se fură, atunci cum trebuie să fie în câmp. Când m-am trezit era prea târziu: cam toate terenurile erau cumpărate sau date în arendă!“

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Idei

Produse noi pentru fermierii iscusiți

Cu ocazia lansării noului „Portofoliu iscusit“, ediția 2019, compania Alcedo a reunit sute de fermieri în cadrul unui simpozion pentru a le prezenta oferta comercială din acest an. Potrivit reprezentanților companiei, noua gamă înseamnă un pachet de produse și servicii capabil să satisfacă toate cerințele tehnologice la nivel de fermă.

Categoria „Semințe iscusite“ este reprezentată de soiuri și hibrizi performanți, iar „Îngrășăminte iscusite“ înseamnă un portofoliu complet, format din produse de bază, de ultimă generație, îngrășăminte starter, foliare, precum și biostimulatori. În toamnă, lipsa de umiditate din sol a condus la o răsărire întârziată a culturilor păioase, în special la grâu, chiar și în lunile decembrie-ianuarie. În primăvară, odată cu încălzirea vremii, aceste culturi vor fi invadate de buruieni, iar dacă fermierii nu vor aplica ierbicide, în mod sigur acestea vor ridica probleme. Potrivit specialiștilor companiei, pentru a evita îmburuienarea suprafețelor se recomandă aplicarea noului produs din portofoliu JOYSTICK.

„În acest sezon avem un portofoliu extrem de variat, complet, care acoperă principalele culturi de câmp din România, fie că vorbim de cereale păioase, porumb, floarea-soarelui, rapiță sau alte culturi speciale. Tot ciclul de vegetație este acoperit de produse pentru protecția plantelor. De asemenea, avem și patru tipuri de îngrășăminte din gama proprie, precum cele de bază, microgranulate, dar și foliare la care am adăugat biostimulatori. La fungicide avem opt produse noi, iar în gama de erbicide regăsim JOYSTICK și FENOVA SUPER“, spune Gabriela Rizescu, director de marketing în cadrul companiei Alcedo.

Un plus de producție la recoltat

În prezent, culturile de grâu și de orz monitorizate de Alcedo prezintă un procent de plante răsărite de peste 60%, vestea bună adusă de președintele companiei, Vicențiu Cremeneanu, fiind aceea că nu au fost depistate încă plante pierite sau boabe mucegăite. Oficialul companiei i-a sfătuit pe invitați să fertilizeze cele două tipuri de culturi agricole în sistem fazial și să nu aplice cantități importante de produs încă de la început. Acest fapt, mai spune el, va genera un plus de producție la recoltat.

„Suntem în februarie. O bună parte din culturile de toamnă, și mă refer aici în primul rând la orz și la grâu, nu sunt răsărite, bineînțeles, așa cum ne-am fi dorit noi, la această dată. Pot să vă spun că, din monitorizările efectuate, avem astăzi un procent de plante răsărite de grâu și de orz de peste 60 la sută. Solul nostru este unul bogat, nu avem soluri care sunt inerte, cultivăm în soluri care au un conținut de materie organică. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem grijă ca fertilizarea să se desfășoare fazial, chiar dacă distanța între aplicări este mai mică, aplicăm unei plante care este în curs de creștere, iar asta ne va aduce un plus“, explică președintele companiei Vicențiu Cremeneanu.

Tot președintele companiei le-a mai spus celor prezenți la eveniment că investițiile fermierilor, în perioada următoare, trebuie să se concentreze atât pe consolidarea, cât și pe stabilitatea fermelor.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Digitalizarea fermelor în viziunea KWS

Din acest an, KWS semințe propune partenerilor trecerea la o nouă eră agricolă prin digitalizarea operațiunilor din fermă. Astfel, compania pune la dispoziția fermierilor români două servicii conexe, dedicate managementului modern și performant al culturilor. Input-ul de date oferit este menit să ajute și să răspundă noilor cerințe ale pieței.

„Ne-am asumat încă de anul trecut o nouă direcție de dezvoltare, pe care am început s-o facem cunoscută în piața agro din România. Această perspectivă se referă la soluțiile pe care KWS le pune la dispoziția fermierilor pentru a se menține la standardele înalte impuse chiar de ei înșiși. De asemenea, la nivel macro, dorim ca România să se înscrie în tendințele mondiale, unde noi, ca industrie, trebuie să fim relevanți și să devenim o voce importantă. Astfel, constatăm o nevoie crescută de eficiență a culturilor din România și din întreaga lume, care este posibilă prin utilizarea geneticii celei mai avansate și care necesită, ca al doilea pilon, folosirea unor tehnologii moderne și exploatarea facilităților oferite de industria IT. De aceea, oferim, pe de o parte, un nou set de hibrizi de porumb destinat celor mai bune sole și celor mai bune rezultate iar, pe de altă parte, promovăm două aplicații dezvoltate împreună cu partenerii noștri – AGREMO, LA ORIZONT și AGROVIR – dedicate monitorizării avansate a culturilor și managementului fermei“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe.

Plus4Grain, un nou grup de hibrizi

Se spune că singura constantă în lume este schimbarea, de aceea se pune foarte mult accent pe cercetare și performanță. Ca atare, compania exploatează mereu noi surse genetice, pe care le descoperă și le testează în vasta rețea de cercetare dezvoltată la nivel mondial, ce conectează specialiști din întreaga lume și centre aflate în climate diferite, de la temperat-continental până la cel cu influență oceanică. Cea mai recentă grupă a fost creată pentru a răspunde celor mai înalte ambiții și tehnologii existente în piață. Este vorba despre Plus4Grain, un grup de hibrizi cu calități excelente în condițiile agriculturii intensive.

„Acești hibrizi sunt capabili să răspundă superior inputurilor aplicate în fermele cu practici agricole avansate, cu sole de înaltă calitate și resurse hidrice sigure. Hibrizii de porumb Plus4Grain sunt instrumentele ideale pentru strategiile ce urmăresc rezultate foarte ridicate, rezultate record, prezentând un potențial extrem de producție. Acești hibrizi sunt capabili să valorifice cu adevărat investițiile. Sunt ce e mai bun pentru cei mai buni“, a declarat domnul dr. ing. Ion Voinea, director produse KWS.

Un al doilea mijloc de eficientizare prezentat în cadrul seminarului „Prioritate pentru performanță“ presupune apelul la mediul digital. Instrumentele de acest tip oferă posibilitatea analizelor aprofundate, rapide și eficiente a culturilor și a proceselor din ferme, luarea de decizii în cunoștință de cauză, colectarea de date, utile pentru realizarea unor statistici și prognoze. De aceea, procesul de digitalizare este una dintre prioritățile care dorește să-și susțină partenerii în implementarea noilor tehnologii și utilizarea lor într-un mod cât mai profitabil.

„Agricultura românească trebuie să-și pregătească locul din viitor, iar pentru aceasta trebuie să «lupte» cu armele cele mai noi și mai sofisticate. KWS pune tot mai mult accentul pe instrumentele digitale, capabile să genereze și să proceseze volume mari de date relevante pentru fermieri. Considerăm că datele exacte despre sol, resurse, hibrizi, fertilizanți sunt cheia pentru un control tot mai bun al proceselor din fermă, pentru managementul culturilor și al business-ului în general și pentru eficientizarea costurilor. Experiența din alte industrii arată că acele companii care au avut un start reușit în lumea digitală au prosperat, bucurându-se de avantajul pionieratului“, a declarat Csaba Kiss, director regional pentru Europa de Sud-Est al KWS SAAT SE.

Monitorizarea terenurilor prin scanare

Printre noutățile companiei pe anul 2019 se numără și două aplicații pentru monitorizarea terenurilor prin scanare aeriană. Una dintre aplicații, realizată împreună cu partenerii LA ORIZONT și AGREMO, oferă informații despre eficiența semănatului, necesarul de nutrienți și nivelul de îmburuienare, gradul de stres al culturilor, dar și posibilitatea de estimare a producției sau planificare a recoltării. Al doilea soft prezentat are drept scop gestiunea eficientă a fermei și a fost dezvoltat împreună cu AGROVIR. Prin utilizarea acestui instrument, sunt mai bine coordonate activitățile și resursele din fermă.

Acest tip de instrumente ce servesc eficientizării se vor dovedi tot mai utile în viitor, când se estimează o creștere a necesarului de produse agricole cu 60% până în 2030. Fermierii își pot crea o perspectivă mai clară și mai amplă asupra proceselor desfășurate prin generarea de rapoarte și analize, cu o cunoaștere detaliată a fiecărei etape, a costurilor și a mijloacelor utilizate.

„Mă pasionează și mă interesează partea asta de agricultură. Faptul că îți poți monitoriza câmpul cu ajutorul dronelor este un lucru grozav, îți schimbă radical perspectiva. Este foarte ieftin să ai o dronă, reprezintă o adevărată investiție.  Camerele de pe drone, din momentul ăsta, înmagazinează nu doar ce vedem cu ochiul liber. Prin variația cromatică din tonurile de culoare, un soft poate să facă o analiză mult mai profundă a terenului și îți arată dăunătorii, seceta, dar și problemele de însămânțare. Mă fascinează cum poți de acolo de sus, de unde se uită o pasăre, să înțelegi o cultură mult mai bine decât dacă ești la nivelul ei“, spune George Buhnici, specialist în tehnologii noi și digitalizare.

Ruxandra Hăbeanu


MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Popas în ferma portocalie

Verzi, galbeni, portocalii sau chiar negri, netezi sau cu numeroși tuberculi mici, dovlecii din ferma Neber sunt vedetele localității Mauchenheim din Germania. Proprietarul acestei exploatații inedite de dovleci este Andreas Kissinger, un tânăr pasionat și dedicat muncii în câmp. Pe o suprafață de 190 de hectare fermierul cultivă floarea-soarelui, porumb, rapiță, cartofi, mazăre, flori și, nu în ultimul rând, exploatația sa preferată – dovlecii. Îi cultivă de aproximativ 15 ani, iar la început a fost doar un experiment, însă a avut un succes neașteptat și așa a ajuns să aibă peste o sută de varietăți diferite de bostani. Revista Lumea Satului a stat de vorbă cu tânărul agricultor și a aflat întreaga sa poveste de succes.

popas ferma 4

La început au fost dovleceii

„Din anul 1998 am început să vindem dovleci direct din fermă; am ales această opțiune deoarece oamenii acordă o mai multă atenție alimentației sănătoase și doreau să facă cumpărături direct de la sursă. La început am avut o ofertă mult mai restrânsă spre vânzare, care includea doar dovleci de Hallowen și ulei. Însă, datorită cererii mari, ne-am extins gama și așa am ajuns să cultivăm peste o sută de soiuri de dovleac. Există trei domenii diferite de cereri din partea consumatorilor – dovleci simpli pentru preparate, dovleci de Halloween și tărtăcuțe. Îi cultiv pe 12 hectare de teren arabil, cinci dintre acestea sunt destinate dovlecilor pentru vânzare, iar pe restul de șapte hectare produc dovleci pentru semințe. M-am axat pe această cultură deoarece se pretează mai mult zonei. Dovleacului îi place același climat ca și viței-de-vie; unde crește vița-de-vie, cresc și dovlecii, ei au nevoie de căldură și umiditate. Mai ales în primăvară solul trebuie să fie moale și umed, în timpul așa-numitei dezvoltări a tineretului“, spune Andreas Kissinger.

Datorită succesului neașteptat pe care îl are, Andreas Kissinger își dorește să mărească exploatația pe viitor.

Afacere moștenită din tată în fiu

popas ferma 2

Datorită istoriei și farmecului aparte pe care îl oferă ferma Hof Neber, teritoriul agricol a devenit un punct de atracție atât pentru turiști, cât și pentru oamenii localității care vin aici să se aprovizioneze. Construcția fermei a fost ridicată în anul 1963 de către Walter și Helene Neber. Din 1971, conducerea a fost preluată de fiica Irmgard și soțul acesteia Günter Kissinger, iar din 2003 Andreas Kissinger a condus compania în a treia generație. Acum, împreună cu soția sa Myriam și copiii Linda, Ellen și Franziska, Andreas se bucură de o viață frumoasă și legată de natură.

„Ferma a fost fondată în urmă cu 53 de ani de către bunicul meu. La început am avut și partea de zootehnie, dar în 1984 am închis acest sector. Acum cultivăm dovleci, flori decorative, grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, mazăre, cartofi și sfeclă de zahăr. Producția rezultată din cultura de zahăr este livrată la una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Germania, iar semințele obținute din dovleci sunt valorificate în farmacii pentru realizarea produselor naturiste“, mai menționează fermierul. 

Mic tratat al dovlecilor pentru gătit

popas ferma 3

De la dovlecii normali până la soiurile mai puțin întâlnite, în ferma Neber se produce o varietate bogată de bostani. Având experiență vastă în acest domeniu, fermierul german ne recomandă câteva soiuri inedite și îndrăgite de dovleci pentru preparatele culinare.

„Dovleacul este o legumă foarte diversă din care poți face nenumărate preparate. Înainte de utilizare, acesta trebuie să fie bine spălat, tăiat în bucăți, scobit și, de obicei, decojit. Cu toate acestea, există și unele soiuri de dovleac care se fierb în propria coajă. Un bun exemplu în acest sens este hokkaido roșu, care oferă un gust aparte bucatelor. Tot în aceeași categorie intră și buttercup. De asemenea, pentru un gust unic în preparate recomand muscat de Provence, un dovleac ce poate fi pregătit ca un schnitzel în cuptor sau preparat în plăcinte, prăjituri și gemuri“, conchide Andreas Kissinger. 

Ruxandra HĂBEANU

Abonează-te la acest feed RSS