reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Nov 2019

România deschide exportul cu oi vii în Golful Persic, acolo unde Australia l-a închis

Organizația pentru protecția animalelor Animals International este indignată de anunțul autorităților potrivit căruia România va exporta 200.000 de oi vii și 10.000 de bovine în 2019 în țările din Golful Persic, în ciuda avertismentului oficial trimis în luna iulie Ministerului Agriculturii de către ONG.

Trădarea animalelor noastre...

„Premierul nostru s-a dus personal în Golf în octombrie pentru a se întâlni cu Al Mawasi, o companie criminală, interzisă în Australia. Compania, disperată să găsească o nouă sursă de oi, a primit-o pe doamna Dăncilă cu ușile deschise, iar în noiembrie Al Mawashi a venit în România și a bătut palma cu secretarul de stat Daniel Botănoiu, care astfel și-a asumat răspunderea pentru ce se va întâmpla cu 200.000 de oi și 10.000 de viței în primul an. Eu numesc această acțiune a Guvernului României nimic mai puțin decât trădare a animalelor noastre, a fermierilor, a economiei și a reputației țării noastre“, a acuzat Gabriel Păun, directorul pe Europa al Animals International. Potrivit unui comunicat al ONG-ului, acordul comercial a fost perfectat după ce Australia a oprit exportul de ovine vii în timpul verii din Orientul Mijlociu din cauză că milioane de oi au suferit din cauza căldurii excesive de pe vapoare, multe dintre ele pierind pe drum. Imagini șocante ale animalelor literalmente coapte de vii de căldura excesivă, în timp ce navele intrau în Golful Persic, au făcut înconjurul lumii și au condus la inițierea a numeroase proiecte de legi de interzicere a comerțului cu oi vii în Parlamentul australian. Vara din Golful Persic durează din mai până în septembrie și este cunoscută drept cea mai fierbinte de pe Planetă, temperaturile maxime ajungând până la 56°C la umbră și nu coboară sub 30°C nici măcar în timpul nopții.

Legislația UE, aplicabilă și peste granițe

Porivit Animals International, legislația UE aplicabilă și după granițele UE pentru transportul animalelor, nu permite aprobarea de jurnale de călătorie când sunt prognozate temperaturi de peste 30˚C.

„Al Mawashi este importatorul Golfului, responsabil pentru moartea a un milion și jumătate de oi australiene pe navele lor. Acum li se interzice prin lege să încarce oi australiene pe navele lor în sezonul de vară extremă și ne-am pomenit cu ei aici să încarce oi românești pe vapoarele morții. Dacă Guvernul României dorește să respecte normele UE, atunci nu va exporta animale vii între mai și septembrie, când vor fi permanent peste 30 de grade“, a avertizat Gabriel Păun. În luna iulie, Animals International a trimis o scrisoare oficială Ministerului Agriculturii din România, avertizând că Al Mawashi ar putea veni în România să ia animale vii, după ce Australia și-a închis porțile. Guvernul român a primit de asemenea acces la filmările și informațiile obținute pe durata a cinci curse ale celui mai performant vapor folosit de Al Mawashi, nava Awassi Express, pe care au pierit de căldură cel puțin 4.000 de oi. Filmările explicite arată că ovinele mor de cald, gâfâind pentru oxigen, sufocate în propriile dejecții, incapabile să se odihnească și să ajungă la hrană sau apă.

Dovezile...

Dovezile documentate de un membru al echipajului, care a devenit informator pentru Animals International, dezvăluie suferințele animalelor, pe care Al Mawashi le știa și le-a tolerat de zeci de ani, până când filmările au fost publicate. „Am trimis încă din vară aceste dovezi autorităților, dar acestea au ales să închidă ochii și să trimită oile în cunoștință de cauză la o suferință îngrozitoare și inevitabilă. Aceste vapoare se transformă literalmente în cuptoare în care animalele se coc de vii în timpul lunilor de vară extremă din Orientul Mijlociu (mai-septembrie). Companiile care se pregătesc să provoace astfel de suferințe oribile animalelor ar trebui să fie urmărite penal, nu să fie recompensate cu tranzacții comerciale. Vom cere medicilor veterinari români să luăm o poziție împreună, așa cum au făcut veterinarii australieni, și să spunem că este complet inacceptabil să supunem animalele la această suferință și la o moarte prelungită și îngrozitoare. Producătorii români vor fi indignați că guvernul nu a negociat exportul de produse cu valoare adăugată, precum carnea, ci transportul de animale vii. Facem publice aceste imagini neplăcute deoarece este ultima șansă de a stopa acest comerț crud înainte ca primul vapor al morții să plece din portul Midia“, explică Păun.

Alternativa? Carnea refrigerată

Animals International a lansat recent primul studiu economic care demonstrează că, dacă România ar exporta carne refrigerată mai degrabă decât animale vii, ar crea 5.311 locuri de munca directe și ar adăuga economiei românești 46,26 milioane de euro anual. Calculele au fost făcute în conformitate cu o eliminare treptată a exportului cu ovine și bovine vii până în anul 2022. „Acesta este primul studiu de acest fel din România și confirmă avantajele economice pentru România prin eliminare treptată a comerțului cu exporturi vii“, a spus Păun. „Prin prelucrarea superioară a resurselor sale, indiferent dacă este vorba de petrol, lemn sau animale, se creează baza pentru noi locuri de muncă și păstrarea mai multor bani în România“, a declarat Claudiu Cazacu, analistul economic care a realizat studiul.

Studiul relevă un fapt surprinzător, dacă nu ar fi trist. Și anume, prin exportul a mai mult de 2,4 milioane de oi și capre anul trecut, România a devenit cel mai mare exportator de ovine din lume. „Nu este nimic de mândrie aici. Este rușinos să fii lider mondial într-o industrie crudă cu animalele. Alte țări dezbat și se distanțează de exportul cu animale vii deoarece societatea nu mai acceptă cruzimea inutilă asupra animalelor. Nicio țară civilizată nu mai dorește să permită animalelor sale să fie expuse riscului de a muri pe nave în căldura extremă a Orientului Mijlociu. Australia a spus «nu» acestui lucru – și așa trebuie să facă și România – în caz contrar, reputația noastră internațională, și așa pătată, va avea de suferit“, a tras concluzia Păun.

Animals International solicită prim-ministrului Viorica Dăncilă să nu permită exportul cu animale vii în Orientul Mijlociu pe timpul verii (mai-septembrie) și să exporte în schimb produse cu valoare adăugată, precum carnea congelată sau refrigerată.

Bogdan Panțuru

Noi demersuri ale ANSVSA pentru facilitarea exporturilor de produse agroalimentare românești în China

Preşedintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a “Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.

Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ).

Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.

La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.

Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne. 

Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.

Comunitatea Forestierilor nu este de acord cu exportul de gaze naturale în condițiile crizei lemnului de foc

Ceea ce se întâmplă în România este un dezastru economic, social și de mediu, rezultatul unei incapacități administrative a statului român, care ne menține în subdezvoltare. În Luna Pădurii trebuie sa avem în vedere situația reală din România: criza de resursă și prioritizarea direcționării resursei de lemn către lemn de foc prin Codul Silvic, criză  care pune presiune pe păduri  inclusiv  sub aspectul tăierilor ilegale.

Concomitent crizei  lemnului de foc - în fond o criză de resursă energetică -  statul român  se pregătește să permită exportul resurselor de gaze !  În condițiile în care, din totalul de 8 milioane locuințe, 4 milioane se încălzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz și 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate, atragem și noi atenția că prin realizarea proiectului BRUA - conductă ce va lega exploatările României din zăcăminte de gaz din Marea Neagră cu Ungaria - această resursă a României va fi exportată în detrimentul populației României, care va rămâne captivă și fără alternative la încălzirea cu lemne.

Dacă rețeaua de distribuție gaze s-ar extinde și încă 2 milioane de locuințe ar fi racordate la gaze, consumul populației de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, în timp ce prin conducta BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate către Ungaria!!! Atenție, dacă toate locuințele din România ar fi conectate la rețeaua de gaze, așa cum se întâmplă în țările civilizate, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producție totală de 15 miliarde mc/an a României estimată pentru următorii ani.

În acest timp, în care România se pregătește să exporte o mare parte din producția internă de gaze - printr-o conductă la care populația României nu va avea acces - să ne uităm ce se întâmplă pe segmentul lemnului de foc.

Pe fond, direcționarea resursei de lemn prioritar către lemn de foc este o pierdere din punct de vedere:

  • economic - valorificăm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc să o lăsăm să intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare crește de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncă și aport valutar, dezvoltare rurală.
  • social - pentru că nu are alternative energetice, populația din zona de câmpie plătește 5-600 lei mc, datorită costurilor ridicate de transport și distribuție a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnă inclusiv depopularea zonei rurale.
  • de mediu - arderea lemnului pentru încălzirea locuințelor este cea mai poluantă soluție de energie termică, datorită arderii parțiale, ca lemn verde. Bilanțul de carbon al României s-ar îmbunătăți foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la rețeaua de gaze și utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungată de întrebuințare/centrale pe cogenerare.

În fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este marcată Luna Pădurii, o perioadă dedicată sădirii arborilor,  activităților ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pădurii și extinderii vegetației forestiere.

În această perioadă când pădurea este în centrul atenției, Comunitatea  Forestierilor- Fordaq atrage atenția asupra faptului că sectorul silvic din România este în continuare afectat de bine-cunoscuta modificare a art. 59 din Codul Silvic prin care s-a dorit ca masa lemnoasă din lucrările de rărituri, igienă și produse accidentale să fie exploatată în regie proprie sau prestații de către Romsilva și vândută direct către populație, pe bază de tabele de repartiție făcute de primării.

Noi  am spus: Romsilva nu are logistica și dotarea necesare pentru exploatarea în regie, sistemul de achiziții prin SEAP/recepții/vânzare a masei lemnoase din prestații de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari  rezultate, de rășinoase nevandabile ca lemn de foc, lemnul va fi pe drumuri forestiere, îndepărtate de cererea de lemn de foc etc. Nu ne-a ascultat nimeni!

Astăzi putem să spunem pe cifre că modificarea art. 59 nu funcționează. Romsilva a oferit la prestații un volum de 1,77 milioane mc și a contractat în ianuarie doar 90.000 mc (5%), iar până la zi abia au ajuns la 150.000 mc. Atenție, contractat, nu exploatat și valorificat! Total exploatat în regie și prestații – 300.000 mc din totalul de peste 4 milioane de mc rezervați pentru exploatare în regie proprie sau prestații din produse principale și acea categorie specială din rărituri, igienă, accidentale. Minim 2 milioane mc nu vor intra în piață din volumul reținut pentru exploatare în prestații/regie proprie de către Romsilva, dacă art. 59 nu este modificat rapid. Iar criza de resursă de pe piața lemnului se va agrava în continuare - cu efectele sale asupra populației și industriei lemnului. În plus, masa lemnoasă din doborâturile de vânt de anul trecut putrezește în păduri – sute de mii de mc - datorită supra reglementării întocmirii APV-urilor, licitațiilor...

Procedura de import și/sau export a produselor agricole

Pentru a putea desfășura operațiuni de comerț exterior, respectiv pentru a vinde produsele lor în afara Uniunii Europene ori, dimpotrivă, pentru a cumpăra produse din țări terțe, operatorii economici trebuie să fie înscriși în evidențele APIA. Numai astfel vor putea obține licențele de export sau import necesare.

Înscrierea se face la APIA centrală, nu la agențiile sale din teritoriu. Pentru înscriere sunt necesare urmă­toarele documente:

Cerere tip în care vor fi menţionate datele de contact (adresa, număr de telefon, fax, adresa e-mail), persoanele împuternicite în vederea semnării cererilor, depunerii şi ridicării documentelor de la Agenţie, coordonatele bancare; produsele de care sunt interesaţi vor fi enumerate cu titlu informativ.

Copie de pe actul de identitate al solicitantului / împuternicitului.

Copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului.

Copie de pe actul constitutiv al firmei din care să reiasă posibilitatea de a desfăşura activităţi de comerţ exterior.

Împuterniciri, dacă este cazul.

Înregistrarea poate fi realizată şi cu ocazia primei solicitări de eliberare a unei licenţe / certificat sau în luna decembrie a fiecărui an pentru anul următor.

Obținerea licenței

Un operator economic va avea nevoie de o licenţă în momentul în care importă sau exportă produse agricole în sau dintr-o ţară terţă.

Licenţele de import se solicită în vederea monitorizării de către Comisia Europeana a volumului de produse agricole care se importă sau se exportă în sau din Uniunea Europeana. Comisia poate controla emiterea licenţelor şi poate suspenda emiterea acestora dacă echilibrul pieţei comunitare este periclitat. În momentul în care un operator aplică pentru o cerere de licenţă, este posibil ca acesta să constituie şi o garanţie fie sub formă de depozit prin virament, fie sub formă de scrisoare de garanţie bancară. Cuantumul garanţiei ce trebuie constituit diferă în funcţie de sectorul de produs. Garanţia constituită va fi returnată operatorului economic în momentul în care acesta furnizează dovezile că şi-a îndeplinit obligaţia de a importa sau de a exporta.

Restituţii la export

Plata restituţiei se face la cerere, în baza dovezilor din dosarul de plată, pentru operatorii economici care

au dreptul la restituţie (vezi articolele 3, 4 şi 5 din Regulamentul (CE) 800/1999).

Rata restituţiei este stabilită de Comisia Europeană sau prin licitaţie, în funcţie de produs şi poate varia de la o ţară la alta.

Restituţia poate fi plătită:

  • Standard, după completarea dosarului de plată;
  • În avans, după acceptarea declaraţiei vamale de export la biroul vamal de plecare şi depunerea la APIA a unei garanţii de 110 %.

Nu se achită restituiri sub 100 euro și nu se efectuează plata în avans pentru exporturi către destinaţii speciale.

Produsele agricole importate pot fi supuse taxelor vamale de import. Taxa este stabilită în funcţie de sectorul de produs şi este colectată de către Autoritatea Naţională a Vămilor, care va putea da informaţii suplimentare operatorilor economici în ceea ce priveşte taxele vamale percepute.

În continuare publicăm lista produselor pentru care este necesară obținerea licențelor.

Importul

Obținerea licențelor de import este necesară pentru următoarele produse:

  • Orez:

– orez decorticat (orez cargo sau brun)

– orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat

Garanția ce trebuie depusă în vederea obținerii licenței este de 30 euro/tonă, iar documentul este valabil până la sfârșitul celei de-a doua luni ulterioare celei care include ziua eliberării licenței.

Pentru brizura de orez, chiar importată în cadrul contingentelor tarifare aprobate, garanția este de doar un euro/tonă.

  • Zahăr

Pentru acest produs obținerea licenței este necesară doar până la 30 septembrie a.c., după aceea fiind scutit de obținerea licenței. Chiar și până atunci, este exceptat de la reglementare zahărul provenind din Republica Moldova. Garanția necesară este de 0 euro/tonă, iar licența este valabilă până la sfârșitul celei de-a treia luni ulterioare celei care include data eliberării licenței.

  • Semințe

Este necesară obținerea unei licențe de import pentru semințele de cânepă destinate însămânțării. Obținerea licenței nu este condiționată de constituirea vreunei garanții, iar licența este valabilă timp de șase luni după luna în care a fost emisă.

  • In și cânepă

Pentru cânepa brută sau topită este de aseme­nea necesară o licență, care se poate obține în ace­leași condiții ca și pentru semințele de cânepă.

  • Fructe și legume

În această categorie se înscriu usturoiul, proaspăt sau refrigerat, și alte legume aliacee, proaspete ori refrigerate. Garanția ce trebuie constituită în vederea obținerii licenței de import este de 50 euro/tonă, iar documentul este valabil trei luni de la data eliberării. După 30 septembrie 2017 nu va mai fi necesară licența de import.

  • Produse din fructe și legume procesate

Această grupă include următoarele tipuri de produse:

– usturoi și Allium ampeloprasum (nefiert sau fiert în aburi sau apă), congelat

– amestecuri de legume cu conținut de usturoi și Allium ampeloprasum (nefiert sau fiert în aburi sau apă), congelate

– usturoi și Allium ampeloprasum conservate provizoriu

– amestecuri de legume conținând usturoi și Allium ampeloprasum conservate provizoriu

– usturoi uscat și Allium ampeloprasum și amestecuri de legume uscate cu conținut de usturoi și/sau Allium ampeloprasum întreg, tăiat, feliat, sfărâmat sau pulbere, dar nepreparat ulterior

La această grupă, condițiile de acordare și valabilitate a licenței sunt aceleași ca la cea precedentă.

  • Alte produse cuprinde un singur articol, semințele de cânepă nedestinate însămânțării. Condițiile sunt aceleași ca și la semințele destinate cultivării.
  • Alcool etilic de origine agricolă

Pentru produsele din această grupă, care include toate articolele conținând alcool etilic obținut din produse agricole, indiferent de titlul alcoolului, garanția necesară obținerii licenței este de un euro/hectolitru. Valabilitatea documentului este până la sfârșitul celei de-a patra luni ulterioare lunii în care a fost emisă licența.

Exportul

Licențele de export sunt necesare doar pentru două grupe de produse:

  • Orez, respectiv orez decorticat (orez cargo și orez brun) și orez semialbit sau albit, chiar sticlos și glasat. Acordarea licenței e condiționată de depunerea unei garanții de 3 euro/tonă, iar autorizația este valabilă timp de patru luni după luna în care a fost emisă.
  • Zahăr. Pentru articolele din această grupă mai este necesară autorizație de export doar până la 30 septembrie 2017.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 28-30

România reia exportul de ovine și bovine către Israel

Începând cu data de 28 martie 2017, România va relua exportul de ovine și bovine către Israel, conform unui comunicat de presă transmis de ANSVSA.

Această decizie este urmarea măsurilor ferme întreprinse rapid de ANSVSA pentru a redeschide exportul și a minimiza efectele economice negative generate de impunerea restricțiilor. Concret, președintele ANSVSA a convocat, în data de 2 martie, un grup de specialiști ai Autorității, împreună cu care a stabilit un plan de măsuri prin care să se remedieze cât mai curând neconformitățile semnalate de autoritățile israeliene, dar care să ofere și garanția respectării și menținerii cerințelor și standardelor solicitate de importatori.

Acest plan de măsuri a fost prezentat părții israeliene de către președintele instituției, dr. Geronimo Brănescu, care, alături de o delegație de specialiști, s-a deplasat în Israel pentru a informa despre acțiunile care au fost demarate în regim de urgență, pentru a debloca, în cel mai scurt timp, exportul de ovine și bovine din România.

Demararea și implementarea tuturor acestor măsuri a fost supervizată și verificată personal, de către președintele Autorității, dr. Geronimo Brănescu.

Au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine din România ce pot exporta carne de vită în Turcia

România a fost inclusă pe lista Statelor Membre care pot exporta carne de vită în Turcia. Reamintim că, în urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, la începutul lunii mai 2016 s-a decis asupra redeschiderii comerţului cu bovine şi carne de vită.

Astfel, în urma unei misiuni de audit desfăşurată în perioada 3-7 octombrie 2016 de către specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Creşterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unităţi de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

Modelul de certificat sanitar veterinar pentru carnea proaspătă, refrigerată, congelată (carcasă) de bovine domestice necesar derulării exportului, aprobat de către Serviciile Veterinare din Republica Turcia este postat pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, www.ansvsa.ro .

Karakulul românesc ar putea primi viză de Qatar

Fermierii români încearcă să convingă lumea arabă că pot onora cerințele impuse atunci când vine vorba despre calitatea producției de carne de oaie. Și iată că încep să apară și semnale pozitive. Cine ar putea deveni partenerul ciobanilor români? Cea mai bogată țară a lumii, Qatar. Oficialii qatarezi au venit în România pentru a testa piața produselor și a materiilor prime, iar pe lista de priorități a delegației a fost și o vizită la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Popăuţi.

Primul pas

„Am putea face afaceri bune cu lumea arabă“. Aceasta a fost concluzia directorului SCDCCO Popăuți, Ștefan Atanasiu, după ce primit delegația oficială a Qatarului la unitatea din Botoșani la jumătatea lunii iulie. În pofida faptului că vizita a fost anunțată relativ târziu și că pregătirile au fost destul de restrânse – a fost organizată o mică expoziție cu oi ale stațiunii și ale câtorva crescători locali – directorul stațiunii spune că oficialii arabi s-au declarat impresionați de exemplarele văzute aici. Așa că, deși nu s-a stabilit nimic concret, există speranțe mari ca România să încheie un parteneriat de comercializare a ovinelor cu cea mai bogată țară a lumii, Qatar. Din cunoștințele dlui Atanasiu, oficialii qatarazii au avansat o cifră a producției pe care și-ar dori să o importe. Este vorba despre 10.000 de exemplare care ar trebui livrate până la sfârșitul anului, cantitate care poate fi acoperită de crescătorii de Karakul din Botoșani, Iași, Vaslui, Neamț și Suceava, spune directorul. Cât despre stațiune, aceasta ar putea livra anul acesta aproximativ 1.000 de capete, la care se adaugă animalele reformate (care nu mai pot fi folosite la reproducție, bătrâne etc.). Practic, acum se așteaptă undă verde și firește un preț acceptabil de valorificare

Oaie rasa Karakul

Ce se întâmplă mai departe

Colaborarea cu țările arabe este complexă prin condițiile impuse, de aceea directorul stațiunii de la Popăuți speră ca parteneriatul acesta să debuteze cu seriozitate din partea crescătorilor români pentru a putea crea o legătură de viitor.

„Stațiunea își poate achita toate îndatoririle în acest parteneriat – dacă se va concretiza –, dar nu depinde totul de noi. Practic, noi vom livra spre abator, iar de aici producția va pleca spre țările arabe în container frigorific. Doar în perioada Ramadanului au solicitat ca animalele să fie trimise în viu. Aceasta este o condiție ca producția de carne să nu fie congelată, ci refrigerată. Pentru că există această verigă intermediară – abatorizarea – nu putem ști cu certitudine dacă vor apărea sau nu probleme independente de noi. În vizita pe care ne-au făcut-o le-am arătat niște animale deosebite, însă este probabil ca până la momentul livrării exemplarele să mai slăbească, iar gradul de încărcare cu seu să fie mai mic. Sunt niște particularități de care trebuie să ținem seama dacă îi vrem ca parteneri pe arabi. Livrările constante sunt, spre exemplu, o altă provocare. Noi putem respecta acest lucru, dar vor face la fel toți ciobanii? Ca lucrurile să meargă bine ar trebui ca acest parteneriat să se deruleze fie printr-o structură de stat, fie printr-o cooperativă. Astfel am reuși să stabilim niște reguli. Nu mai avem un institut, o agenție care să facă o planificare, iar la nivel de țară ar fi nevoie de așa ceva.“

Oi rasa Karakul

Românii produc, dar nu știu când vând

Discuția avută cu Ștefan Atanasiu a prilejuit și atingerea altor subiecte decât cele legate de posibilul parteneriat cu lumea arabă. Directorul de la Popăuți ne-a semnalat că, deși teoretic piața reglează activi­tatea economică a fiecărui sector de activitate, nu este de fiecare dată așa. „În țări precum Noua Zeelandă sau Australia prețul pe bursă se face pentru doi ani. În condițiile acestea, în funcție de preț, producătorul știe ce are de făcut. Pe bursă nu se negociază doar prețul, ci și cantitățile, deci revenim cumva la efective. În România nimeni nu știe nimic. Noi producem și apoi așteptăm să vindem.“

Tot domnia sa a menționat că parteneriatul cu Qatar ar ajuta foarte mult stațiunea de la Popăuți pentru că există în prezent un efectiv relativ mare de animale și acest lucru impune costuri suplimentare.

Ovine oi rasa Karakul

„Stațiunea are 2.470 de ovine, 300 de caprine și 1.163 ha în administrare. Având un efectiv relativ mare, este nevoie de mai mulți oameni care să muncească aici. În curând va veni iarna și va trebui să igienizăm toate adăposturile. Pe partea de hrană, am făcut ceva stocuri cu furaje, dar inputurile vegetale sunt foarte scumpe și aproape că nu le acoperim din producție. Așadar avem nevoie să vindem pentru a acoperi din cheltuieli. Un preț echitabil pentru valorificare producției ar fi de măcar 10 lei kilogramul în viu la tineret, dar din nefericire în țară se dă kg cu 6-7 lei.“   – Ștefan Atanasiu

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 30-31

Ferma cu viței pentru export

Comerțul cu vite a reprezentat, încă din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupațiile de bază ale românilor. În special în zonele de munte, vițeii erau crescuți, apoi vânduți atât în estul, cât și în sudul României. În timpul regimului comunist, complexele de îngrășare a vitelor se înmulțiseră și se întinseseră în toată țara. Vițeii din România plecau cu vapoarele în lumea arabă, în schimbul petrolului, al portocalelor sau pentru produse textile. După 1989, lucrurile s-au schimbat brusc. Exportul s-a prăbușit, efectiv. Fermele au început să se închidă, una câte una. Cei care lucrau în ele au trebuit să se reprofileze. Ocupația lor, aceea de a crește viței pe care să îi vândă mai apoi marilor ferme ori abatoarelor, s-a transferat către gospodăriile țărănești, care mai îngrașă încă unu-doi viței pe lângă casă, ori către firmele străine, din vestul Europei. Există însă și excepții de la această regulă. Una dintre ele este Gheorghe Șarlea, din Blaj.

O fermă cu parteneri tradiționali din Grecia și Slovenia

Undeva, la marginea orașului Blaj, am văzut o vilă cochetă, în fața căreia se afla o grădină cu fel și fel de flori, atent îngrijită. Nimic nu te-ar face să te gândești că în curtea din spate se află o fermă zootehnică. Nici măcar o umbră de miros specific pentru astfel de locuri. Totuși, în curtea în care tocmai am intrat se află mai multe grajduri moderne, care adăpostesc momentan aproximativ 200 de viței, cu greutăți cuprinse între 100-150 kg și 300 kg. Aceasta este ocupația de bază a lui Gheorghe Șarlea: cumpără viței de la populație, îi îngrașă, apoi îi vinde unor ferme mari, de regulă din străinătate.

„Am parteneri tradiționali, din Grecia, Slovenia, firme din Constanța și din Oradea. Ei sunt cei care mă caută să îmi ceară viței. E o relație care s-a creat în 20 de ani de activitate. Oamenii știu că la mine găsesc marfă bună“, spune fermierul. Și, într-adevăr, așa este: vițeii sunt cu toții viguroși, bine îngrijiți și plini de blândețe. Cei mai mulți dintre ei sunt din rasa Bălțată Românească. „E o rasă care se face mai bine. Vițeii sunt mai spornici“, consideră dl Șarlea. Cu toate acestea, ici-colo se mai vede câte un Albastru belgian ori un Simenthal.

Utilaje mai ieftine în Polonia decât în România

Cam 200 de viței pe lună vin și pleacă din ferma de la marginea Blajului. Unii dintre ei rămân câte cinci – șase luni aici. Greutatea la care sunt cumpărați este de cca 100-150 kg. Când părăsesc grajdurile au deja peste 300 kg. „Am vândut și viței de un an, care aveau peste 500 kg“, spune fermierul.

Hrana pentru animale este preparată în fermă. Se folosesc mai multe rețete, în funcție de sezon și de greutatea vițeilor. Baza tuturor amestecurilor o constituie porumbul și șroturile de soia. Amestecurile se prepară într-un amestecător prevăzut cu un cântar electronic, care dozează ingredientele conform rețetelor selectate.

În ziua când am ajuns la fermă era o atmosferă de sărbătoare. Motivul îl constituia faptul că o nouă moară pentru cereale trebuia să sosească.

„Am vrut să iau una românească. După ce am tot căutat, am găsit ceea ce mă interesa la Salonta. Dar când am auzit prețul, m-am speriat! Până la urmă am ajuns în Polonia, unde am găsit o moară mai mare și mai modernă. Cu tot cu transport, e mai ieftină decât cea de la Salonta. Nu înțeleg cum se poate asta“, povestește Gheorghe Șarlea, în timp ce ne arată hala pregătită pentru instalarea noului utilaj.

Un alt motiv de bucurie îl constituia faptul că reușise să achiziționeze un camion pentru transportul vitelor. Mașina a fost cumpărată din străinătate, la mâna a doua. Dar este o mare realizare, căci înseamnă economii însemnate la cheltuielile de transport.

„Cerealele nu mai merită“

Pe lângă grajduri și hala pentru moară, în fermă se mai află și un șopron uriaș, care adăpostește utilajele agricole. Toate sunt orânduite așa cum numai în Ardeal sau în Germania se mai poate vedea. Parcă au fost aliniate cu rigla. Unul dintre utilajele de care este cel mai mândru este mașina care înfoliază baloții de lucernă, astfel încât să poată fi mai bine păstrați.

„Acum mai lucrăm cam 70 de hectare, în arendă“, spune fermierul. „Au fost ani în care lucram și câte 400 de hectare, tot numai porumb. La prețul actual al cerealelor însă, fără subvenție, nici nu mai merită să te apuci să cultivi cereale în zona asta.

Și cum încă nimeni n-a luat un leu subvenție...“

Totuși, pe pământul pe care îl are în arendă a cultivat 15 ha cu lucernă, 10 cu rapiță, alte 15 cu orz și a mai pus și ceva porumb, cât să fie asigurat cu un stoc minim pentru hrana animalelor.

„Cel mai important e să fii corect!“

Gheorghe Șarlea a început afacerea în 1994. Din 1996 lucrează pe spațiul actual. Inițial nu a avut decât un grajd și o hală. Încet-încet, de la an la an, a adăugat câte o construcție sau câte un utilaj. Tot așa au venit și clienții: unul după altul. Pentru că au fost mulțumiți, au păstrat relația. La fel și cei care îi vând vițeii mici. Oamenii știu că lucrează cu un partener corect.

„Cel mai important este să fi corect, că atunci lucrurile merg cum trebuie“, repetă fermierul.

Altfel, lucrurile nu sunt deloc chiar atât de simple cum ar putea părea atunci când le auzi povestite la un pahar de vin. A avea furnizori de viței mici și cumpărători pentru cei mari nu reprezintă decât capetele lanțului. Dar la mijloc se mai află o grămadă de verigi. De exemplu, mâna de lucru din fermă. În Blaj mâna de lucru reprezintă o problemă destul de mare. Mai multe firme mari, precum Bosch și altele asemenea, și-au deschis fabrici în oraș. Salariile oferite sunt motivante, așa că oamenii au dat năvală. Nici Gheorghe Șarlea nu-și plătește prost angajații, dar e mai comod să muncești în fabrică decât în grajd. Mai ales iarna...

O altă problemă – nu atât complicată, cât cronofagă – este obținerea actelor necesare pentru transportul și vânzarea animalelor. Sunt necesare certificate sanitar-veterinare pentru fiecare animal în parte. Apoi mai trebuie certificat că în regiune nu se înregistrează vreo epizootie. Toate acestea înseamnă timp și taxe.

Cea mai mare grijă, permanentă, este asigurarea stocului de hrană pentru animale. Permanent ochii fermierului stau ațintiți spre hambare, cântărind timpul pentru care mai ajunge hrana.

„Vedeți dumneavoastră, țăranii ar putea să crească și ei vite și ar fi bine de toată lumea. Numai că Guvernul – și ăsta, și alea de dinaintea lui – își fac batjocură de țărani. De exemplu, cu subvențiile. Suntem la jumătatea anului și încă n-au primit nici măcar un leu din subvențiile care li se cuvin“, crede Gheorghe Șarlea.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 32-34

România poate exporta anual 4,5 milioane de ovine

România ar putea exporta peste 4,5 milioane de ovine în țările arabe, din care un milion de ovine vor fi preluate de Iordania, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la congresul dedicat industriei cărnii din România organizat de publicația "Revista cărnii".

"Am vizitat recent un hub, într-o zonă din Iordania, unde vor fi pregătite milioane de ovine pentru export în țările arabe din zonă. Se estimează că din România vor fi preluate un milion de ovine deoarece calitatatea acestora este foarte bună, fiind asimilată cu calitatea ovinelor din Iordania. În urma analizei efectuate reiese că 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual din România, iar dacă un milion pot pleca acum către Iordania mai avem marjă de export suficientă și pentru țările arabe", a explicat Irimescu.

Șeful MADR a precizat că la jumătatea lunii mai va veni într-o vizită oficială în România omologul său din Arabia Saudită, urmând să fie analizate anumite aspecte legate de exportul de ovine în țările arabe. Acesta consideră că sectorul ovin din România poate contribui cu peste 500 de milioane de euro la comerțul de produse agroalimentare.

"Consider că sectorul ovin poate contribui cu jumătate de miliard de euro la exportul de produse agroalimentare românești. Într-adevăr anul trecut am ieșit pe minus cu aproape 100 de milioane de euro, după ce în anii 2013 și 2014 am avut o balanță pozitivă pentru că s-au exportat masiv cereale. Mi-aș dori să nu mai depindem de exportul de cereale și să mergem pe produse cu valoare adăugată foarte mare. Una este să exporți cereale cu 120-130 de euro pe tonă și alta carne cu 1.500 — 3.000 de euro pe tonă. Trebuie să facem eforturi cât mai mari să ieșim pe piețele internaționale", a precizat Irimescu.

În opinia acestuia, deschiderea exportului de ovine pe țările arabe ar putea contribui la creșterea prețului de vânzare a ovinelor vii, care în prezent în zona Sibiului este de 7 lei pe kilogram în viu, însă pentru a exista un avantaj pentru producătorii români prețul ar trebui să ajungă la cel puțin 10 de lei pe kilogram în viu.

În 2014, România era al cincilea producător de cereale și al treilea crescător de ovine din Uniunea Europeană. Populația de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) și România (11% cu 9,5 milioane ovine).

România a exportat anul trecut peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro, în creștere cu 4,6% pe cantitate și cu 6% din punct de vedere valoric, comparativ cu anul 2014, însă a intrat din nou pe deficit, după doi ani în care a raportat excedent în comerțul internațional cu produse agroalimentare, deoarece importurile au fost ușor mai ridicate în 2015 față de anul precedent.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone și în sumă de 5,82 miliarde euro, depășind cu aproape 2,4 milioane de euro cantitatea de 6 milioane de tone importată în 2014 și cu 19 procente valoarea de 4,89 miliarde de euro înregistrată în 2014.

AGERPRES

Mare parte dintre produsele ecologice din România merge la export

Agricultura ecologică ia amploare în România de la an la an, iar cea mai mare parte a produselor este destinată exportului, respectiv 70% - 80%, susține secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) Simona Man.

"Mare parte din produsele obținute prin agricultura ecologică merge la export. Un procent de 70% — 80% din aceste produse pleacă la export. (...) Numărul de operatori înregistrați în acest sector este în continuă creștere, numărul de fabrici procesatoare este și el, de asemenea, mai mare, suprafața implicată în agricultura ecologică este în creștere de la an la an, piața produselor ecologice se extinde și se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piață", a declarat, luni, Simona Man, la Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat (FSDE).

Potrivit acesteia, trendul ascendent în agricultura ecologică este demonstrat de mai mulți indicatori. În 2010, suprafața destinată agriculturii ecologice era de puțin peste 182.000 de hectare, iar la sfârșitul lui 2014 a ajuns la aproape 290.000 de hectare. Numărul unităților procesatoare a crescut de la 48, în 2007, la 120, în 2014, iar gama sortimentală este mult mai amplă, a adăugat secretarul de stat în ministerul Agriculturii.

Potrivit acesteia, suprafețele cultivate în agricultura ecologică sunt cuprinse între 100 de metri pătrați și 5.000 de hectare, media fiind de 20 - 21 de hectare.

Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat, aflat la a treia ediție, a fost organizat de Academia de Studii Economice din București, în colaborare cu Business Club și cu Asociația Pro Magna, în perioada 21 - 25 martie.

Evenimentul reunește invitați și specialiști de top din mediul de afaceri, academic și guvernamental, care vor dezbate problemele economiei naționale în cadrul unor întâlniri interactive.

Potrivit organizatorilor, forumul își propune stimularea inițiativei și generarea schimbărilor în sistemul legislativ și educațional, având ca scop elaborarea de documente și strategii din principalele domenii de interes ale conferinței.

În timpul celor cinci zile de dezbateri, vor fi discutate și analizate aspecte ce vizează o dezvoltare durabilă a cooperării între mediul privat, Guvern și mediul academic care să permită o anumită stabilitate prin implementarea unor proiecte pe termen lung. Programul evenimentului prevede prezentarea lucrărilor academice și dezbateri în sfera următoarelor domenii: economie agroalimentară, administrație publică și management; finanțe și contabilitate; comerț și antreprenoriat; relații internaționale și marketing; cibernetică și economie.

La ediția de anul acesta vor fi prezenți peste 120 de speakeri și sunt așteptați aproximativ 1.500 de participanți.

AGERPRES

ACEBOP: Embargoul rusesc prelungește agonia fermierului român

Situația gravă din ultima perioadă cu care se confruntă fermierii crescători de porci din România trebuie adusă urgent la cunoștința consumatorilor.

Apelăm la presă pentru a face cunoscută situația reală a sectorului, care subjugă crescătorul  român de porci de mai mulți ani.

Prețul de vânzare la poarta fermei a atins, săptămâna aceasta, pragul de 3,5 ron/Kg, in timp ce prețul de producție al unui Kg de carne de porc este de aprox. 6,0 ron/Kg! Este cel mai mic preț de vânzare al porcului in viu din ultimii cinci ani, in timp ce prețul la raft al cărnii de porc a rămas neschimbat!

Dacă facem comparație cu Franța, prețul unui Kg de carne de porc astazi la poarta fermierului francez este echivalentul a aprox. 6,0 ron. In plus, Franța poate vinde porc viu către alte state membre, pe când România nu are acest drept.

Vânzarea porcilor vii din ferme  a devenit o mare problemă mai ales in contextul ultimelor 60 de zile, când piața a fost efectiv  invadată de carne provenită din Polonia, Ungaria, Germania.

Criza declanșată de embargoul rus la carnea provenită din Uniunea Europeană face ca previziunile pentru prima parte a anului 2016 să fie sumbre, aruncând fermierul român intr-un marasm economic și existențial fără precedent. Toate statele membre produc carne de porc. Piața rusă fiind inchisă, există un război al vânzărilor in care fiecare stat luptă cu armele pe care le are. Noi ne punem intrebarea: România are arme pentru acest război? Cum este protejat fermierul roman față de invazia de carne din statele membre?

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România solicită repoziționarea marilor retaileri față de prețul foarte mic al porcului la poarta fermei și monitorizarea urgentă de către Autoritatea de Concurență a situației prezentate, care aduce atingere fermierului și consumatorului român.

 Să aplicăm exemplul Franței, stat al cărui  Guvern  s-a aliat cu asociațiile  și  producătorii naționali, găsind pârghiile legale pentru limitarea și chiar interzicerea in supermarketuri  a comercializării produselor alimentare cu  origine străină.

Sursa: Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din România (ACEBOP)

Exportul de „creiere“ româneşti a crescut cu 381%

De la medici, IT-işti la asistente medicale şi muncitori în construcţii şi agricultură, vestiţii căpşunari ne-am obişnuit să vedem cum, anual, zeci de mii de români iau calea străinătăţii. Mai nou, tot mai mulţi copii şi adolescenţi îşi caută destinul în Occident. Potrivit unei analize realizate de experţii de la KeysFin, piaţa serviciilor de educaţie în străinătate a crescut cu o rată de-a dreptul fulminantă, de 381% în ultimii cinci ani.

Pe noi şcoala nu ne-a pregătit pentru trecerea de la comunism la capitalismul sălbatic, pentru traiul pe credit, şi mai ales, pentru criză. Ne-am adaptat din mers, am improvizat, am învăţat mai mult la „şcoala vieţii“ decât pe băncile şcolii cum să ne descurcăm într-un prezent instabil şi cu perspectiva unui viitor imprevizibil.

Pentru copiii noştri, situaţia este cu totul alta. Dincolo de faptul că s-au născut într-o altă lume, departe de privaţiunile regimului ceauşist, au învăţat din experienţa noastră şi au primit şansa de a-şi exploata şi dezvolta abilităţile în şcolile din Occident. Datele statistice din piaţa serviciilor de educaţie în străinătate arată că, pe ansamblu, sunt câteva mii de copii şi adolescenţi care, în ultimii ani, au ales să înveţe sau să meargă în vacanţe de studiu în şcolile din Uniunea Europeană.

Dovadă că cele mai importante 16 firme care activează în domeniu (unul vast, de la taberele şi vacanţele şcolare la pachete de studii liceale şi universitare) au reuşit să îşi extindă afacerile de la 3,6 milioane de lei în 2010 la 17,2 milioane de lei în 2014. În total, luând în calcul cifra de afaceri comună a acestor companii, putem trage concluzia că părinţii au cheltuit peste 51,8 milioane de lei pentru a le asigura copiilor lor şansa de a experimenta educaţia occidentală.

„Evoluţia fulminantă a pieţei, care a marcat o creştere de 381% în ultimii cinci ani, demonstrează că românii au devenit tot mai interesaţi să îşi trimită copiii la studii în Occident, încercând să le dea un imbold spre o viaţă mai bună“, afirmă analiştii KeysFin.

„Asistăm la un adevărat export de creiere, susţinut în primul rând de părinţi, dar şi de instituţiile de învăţământ occidentale prin intermediul burselor pentru cei merituoşi. Este un rezultat direct al lipsei de performanţă a sistemului educaţional românesc, dar şi al integrării europene, al globalizării“, spun experţii care susţin că fenomenul se va amplifica în viitor.

„Datele statistice demonstrează că firmele din domeniu şi clienţii acestora au înţeles potenţialul unor asemenea servicii, de la taberele educaţionale în limbi străine la programele de studiu liceal şi universitar, iar viitorul ar putea aduce creşteri de două cifre a pieţei“, mai susţin aceştia.

IntegralEDU, Mirunette International Education SRL, Seytour SRL şi Educaţia SRL sunt printre companiile cele mai reprezentative, având în vedere cifrele de afaceri din 2014.

Toate aceste firme au marcat creşteri spectacu­loase în ultimii ani, de peste 150-200%, pe fondul dezvoltării serviciilor şi interesului tot mai mare al românilor pentru educaţia şi pregătirea cu iz occidental.

„Estimările legate de dimensiunile şi dinamica pieţei sunt relative, în condiţiile în care activităţile specifice variază de la activităţile şcolare la componenta turistică. Interesant este că, dincolo de aceşti bani, există o altă parte importantă reprezentată de sumele pe care părinţii le plătesc pentru plata studiilor şi care nu sunt evidenţiate în contabilitatea firmelor româneşti. Vorbim de sume de câteva milioane de euro anual, care trec direct din conturile părinţilor în cele ale instituţiilor de învăţământ“, afirmă experţii KeysFin.

O simplă estimare arată că, la un volum de 1.500 de copii trimişi anual de părinţi la studii în Occident, sumele încasate de acestea variază între 15 şi 30 milioane de euro/anual.

TABERELE ŞCOLARE, PRIMUL PAS

Cine sunt clienţii? Părinţi cu dare de mână, angajaţi în firme multinaţionale sau care deţin business-uri profitabile, în general români cu venituri peste medie. Potrivit experţilor, atunci când aleg să îşi canalizeze copiii spre o educaţie în Occident, primul pas îl reprezintă tabăra şcolară, o activitate menită să-i ofere copilului „gustul“ educaţiei la alt nivel. Sunt zeci de oferte în această perioadă, de la tabere în SUA, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Germania, Italia etc. „Tabăra îi oferă copilului experienţa studiului într-o şcoală din străinătate pe durata a 2, 3 sau 4 săptămâni, îi oferă cunoaştere în ceea ce priveşte programele de studiu oferite de liceele din străinătate, îi trezeşte curiozitatea şi entuziasmul“, afirmă Teodora Răducanu, Secondary Education Coordinator la IntegralEdu, unul dintre principalii jucători din piaţă. Elevii au şansa de a-şi îmbunătăţi nivelul lingvistic, de a studia anumite materii conform curriculei ţării respective şi de a înţelege domeniul spre care părinţii vor să-l canalizeze: business, medicină, politică, arhitectură etc. Sunt tabere în care elevii pot obţine inclusiv certificări CAMBRIDGE ESOL EXAMS, BEC, IELTS, TOEFL, TOEIC, care să-i ajute pe viitor.

Adrian Negrescu

România poate exporta carne de porc congelată în China

În data de 16 martie 2015, România a primit scrisoarea oficială a Administraţiei de Stat pentru Supravegherea Certificării şi Acreditării din R.P.Chineză prin care se comunică părții române aprobarea înregistrării în R.P.Chineză a primei companii producătoare de carne de porc din România, S.C. Smithfield Romania SA. În acest fel, după listarea pe site-ul Autorității Sanitare Veterinare din China, se poate începe exportul de carne de porc congelată în R.P.Chineză.

”Decizia Chinei de a importa carne de porc din România reprezintă o mare realizare pentru economia românească, întrucât, încă din 2012, de la preluarea guvernării, am făcut eforturi susținute împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pentru a deschide posibilitatea exportului cărnii de porc pe o piața atât de importantă cum este cea chineză. Iată că, în urma demersurilor noastre, astăzi putem vorbi de un pas concret făcut de România în direcția dezvoltării durabile a agriculturii românești, prin intermediul exporturilor. Pentru noi, aceasta a fost o prioritate absolută. Prin urmare, consider deschiderea exportului pe piața chineză o oportunitate extraordinară pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Reamintim că MADR și ANSVSA au realizat demersuri substanțiale de colaborare bilaterală în domeniul agriculturii și industriei alimentare cu instituțiile omoloage din R. P. Chineză, pe perioada anilor 2012-2013, concretizate prin semnarea, în data de 6 iunie 2014, a unui Memorandum de Înțelegere privind sănătatea animală și siguranța alimentelor. Acesta a fost semnat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin și Han Changfu, ministrul Agriculturii din R.P. Chineză, cu ocazia vizitei în România a demnitarului chinez. Practic, Memorandumul reprezintă un document care clarifică aspectele tehnice privind colaborarea româno-chineză în domeniul sanitar veterinar, siguranței alimentelor, controlului și inspecției pe zona cărnii și a produselor din carne.

 

UE a eliberat într-o săptămână licențe pentru exportul a 533.000 de tone de grâu

Uniunea Europeană a eliberat săptămâna aceasta licențe de export pentru 533.000 de tone de grâu, numărul total al licențelor emise pentru sezonul iulie 2014/iunie 2015 situându-se la 15,3 milioane de tone, sub nivelul de 15,9 milioane tone în perioada similară a anului trecut, arată datele oficiale publicate joi, transmite Reuters.

De asemenea, în cursul acestei săptămâni, UE a eliberat licențe pentru exportul a 179.000 de tone de orz, ceea ce duce totalul pentru acest sezon la 4,5 milioane tone, mai puțin comparativ cu 4,8 milioane tone anul trecut, precum și licențe pentru exportul a 119.000 tone de porumb, adică un total de 1,5 milioane tone pentru acest sezon comparativ cu 2,1 milioane tone anul trecut.

Joi seara, prețul grâului pe piața europeană era în creștere cu 0,5%, sau un euro, până la 193 de euro pe tonă, ca urmare a deprecierii monedei europene și a anunțului că Egiptul a cumpărat grâu din Franța.

Moneda euro a coborât, joi, la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, în raport cu dolarul, în condițiile în care piețele valutare au fost luate prin surprindere de decizia Băncii Naționale a Elveției, care a renunțat la pragul minim de 1,20 franci pentru un euro.

Deprecierea monedei euro, precum și competiția redusă din partea unor exportatori ca Rusia și Ucraina, a determinat firma de consultanță Strategie Grains să își îmbunătățească estimările privind exporturile UE de grâu moale în acest sezon cu 2,1 milioane tone, până la 29,3 milioane tone.

Sursa Agerpres

„Exportăm subvenţia odată cu producţia vegetală“

Ministerul Agriculturii descoperă apa caldă şi anunţă public acest lucru. România exportă mult, exportă produse vegetale neprocesate şi, în acest fel, exportă şi subvenţia pe suprafaţă, a declarat recent la o conferinţă Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Acesta consideră că trebuie iniţiate politici de dezvoltare a industriei procesatoare şi integrată producţia vegetală în sisteme de valorificare superioară, cu accent pe sectorul zootehnic. Reacţia confederaţiilor de fermieri a fost promptă – cine i-a oprit până acum?!

„Aţi observat că, din punctul de vedere al producţiei vegetale, stăm oarecum bine comparativ cu anii precedenţi şi putem spune că avem un plus de producţie care ar trebui să se transforme în produse cu valoare adăugată mare, iar carnea este unul dintre aceste produse care ar permite agricultorilor să îşi garanteze în primul rând venitul. Sigur că aceste producţii bune obţinute au fost exportate ca atare. Din păcate, am exportat, odată cu aceste produse, şi subvenţia, ceea ce este un lucru extrem de îngrijorător“, s-a arătat preocupat Daniel Botănoiu la o conferinţă despre industria alimentară.

Cu ochii umezi de speranţă, către viitor

Oficialul MADR şi-a exprimat speranţa că viitorul va fi mai bun cu fermierul român. „Eu cred că, din punctul de vedere al viitoarei politici de dezvoltare a agriculturii româneşti, trebuie să avem o altă gândire cu privire la dezvoltarea fiecărui sector în parte, pentru că, dacă nu vom integra producţia de la vegetal şi nu vom avea acest lanţ extrem de scurt de la producţie până la consumator nu putem discuta despre menţinerea unei competitivităţi sau despre creşterea acestei competitivităţi şi nu putem avea o exprimare coerentă la export“, a mai spus Botănoiu.

Speranţa oficialului MADR este împărtăşită şi de fostul comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, „Va exista un punctaj suplimentar pentru cei care înţeleg să integreze producţia, un plus de 20% fonduri nerambursabile. De anul acesta subvenţia va fi acordată cu mult mai puţină birocraţie. Va fi mai multă simplicitate în acordarea acesteia. (...) Uniunea Europeană este principalul exportator de produse ca valoare, nu ca şi cantitate. România nu are interesul să exporte vapoare de cereale, ci produse procesate“, a declarat Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură.

Fermierii sunt de acord cu MADR

Contrar aşteptărilor, de această dată reprezentanţii confederaţiilor de fermieri se declară perfect de acord cu Daniel Botănoiu. „De data aceasta îi dau dreptate domnului Botănoiu, dar nu ştiu cine l-a oprit până acum să stimuleze dezvoltarea sectorului de procesare. Ei sunt complici la această situaţie. Nu ştiu cine-i opreşte să facă proiecte, să realizeze strategii de dezvoltare a industriei procesatoare. Aici, de fapt, hoţul strigă hoţii“, a arătat Baciu.

Şi reprezentanţii micilor fermieri susţin că avem de-a face cu o anomalie. „Noi exportăm materie primă pe care o procesează străinii şi o exportă înapoi în România. Străinii ne exploatează resursele, forţa de muncă ieftină, iar noi importăm produse de calitate inferioară. Este, evident, o politică antinaţională“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiilor Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR). Reprezentanţii fermierilor vin şi cu soluţii, chiar dacă acestea nu sunt un secret pentru nimeni. „Noi trebuie să investim în unităţi de procesare, în formarea cooperativelor, să păstrăm în ţară produsele de calitate superioară şi surplusul să-l dăm la export. Noi acum exportăm hrană bună şi importăm produse cu OMG. Astfel, scade calitatea genetică a populaţiei şi asistăm la o uniformizare genetică“, a mai spus preşedintele CATAR. Cea mai mare confederaţie de fermieri din România, LAPAR, a atras atenţia că nici în noul PNDR nu există o măsură dedicată industriei prelucrătoare. „Discuţia aceasta am tot avut-o pe noul PNDR, dar cei de acolo sunt foarte încăpăţânaţi. Trebuia introdusă o măsură specifică doar pe dezvoltarea producţiei agricole, pe procesare carne, cereale, legume-fructe“, a arătat Baciu.

Exportăm pe rupte grâu, importăm carne de porc şi produse procesate

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare a fost, anul trecut, de 324,9 mil. euro, comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depăşit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, potrivit MADR.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).

Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.

Marius Şerban

Lapte românesc pentru procesatorii din Bulgaria şi Grecia

Grupul Agricover, furnizor de servicii integrate pentru agricultură, a început să livreze lapte de la fermierii români către procesatorii din Bulgaria, fiind posibil ca foarte curând să înceapă colaborarea şi cu fabrici din Grecia. La carne de porc, în schimb, este vizată doar piaţa internă. Deocamdată, pentru că deschiderea pieţelor asiatice ar putea fi o oportunitate care în niciun caz nu trebuie scăpată.

Chiar dacă implicarea Agricover în zootehnie este oarecum de dată recentă – parteneriatele cu crescătorii de porci datează de vreo trei ani, iar cele cu crescătorii de bovine sunt ceva mai recente, rezultatele încep să se vadă. În 2013, de exemplu, grupul a livrat către abatoare circa 170.000 de porci, respectiv circa 100.000 de litri de lapte livraţi zilnic către marii procesatori.

Lapte la export

În prezent, Agricover are parteneriate – prin intermediul Diviziei Agricover Livestock – cu circa 60 de fermieri, pe care îi sprijină, după caz, fie pe partea de finanţare, fie în ceea ce priveşte asigurarea inputurilor, după cum susţine Robert Arsene, directorul general al grupului. Agricover se ocupă şi de valorificarea producţiei, care mai nou iese şi la extern.

„Uneori este vorba de finanţare, alteori de cereale sau furaje. Sunt şi de alte inputuri pentru că mulţi fermieri din domeniul producţiei de lapte au şi ferme vegetale care completează ferma zootehnică, iar în aceste cazuri discutăm de inputuri, cum ar fi seminţe, îngrăşăminte etc.“, a declarat Arsene.

În programul pus la punct de Agricover sunt incluse ferme care pornesc de la circa 100 de animale şi se ajunge la unităţi care au şi peste 1.000 de capete. Activitatea de achiziţie şi valorificare de lapte către cei mai mari procesatori a început în aprilie 2013. În prezent, livrările zilnice se ridică la circa 150 de tone, urmând ca până la sfârșitul anului să ajungă la 200 de tone, potrivit oficialilor companiei.

Recent, au început livrările şi pe piaţa externă, prima destinaţie fiind Bulgaria. Următoarea ţară pe listă ar putea fi Grecia, negocierile fiind deja în curs. 

„Am început să exportăm lapte proaspăt direct în Bulgaria, la procesatorii de acolo. Există o sezonalitate între cerere şi producţie. În sezonul cald producţia este relativ constantă, în schimb cererea se contractă în perioada de vară. Este firesc ca fermierul să aibă un debuşeu, iar acesta este exportul“, a precizat Arsene.

Carne de porc pentru industria cărnii

Primele parteneriate în zootehnie au fost încheiate de Agricover cu crescătorii de porci în urmă cu aproape trei ani. În prezent, grupul colaborează cu aproximativ 80 de fermieri – mai mult de jumătate din fermierii independenţi de pe piaţa locală –, după aceeaşi schemă ca şi în cazul crescătorilor de bovine. Vorbim de ferme de porci care au în general module de 1.500-2.000 de capete, dar în unele cazuri se ajunge şi la 4.000-5000 de capete. Porcii sunt livraţi către abatoare, carnea fiind vândută către industria autohtonă a cărnii. Pe lângă aceste cantităţi – în 2013 au fost livraţi circa 170.000 de porci –, Agricover mai colaborează şi cu alte abatoare de la care preia carne. Pentru moment, aceasta este valorificată doar la intern, însă nu este exclus ca în viitor să se ia în calcul şi exportul, pe fondul deschiderii pieţelor asiatice.

Robert Arsene susţine că Agricover s-a implicat în creşterea porcilor deoarece este un sector cu un foarte mare potenţial, în contextul în care o mare parte din consumul intern de carne de porc este asigurat din import. Şi aceasta chiar dacă la prima vedere ar putea să pară riscant, numai dacă ne gândim la falimentele unor ferme de porci cunoscute de-a lungul timpului.

„Intenţionăm să mărim numărul fermierilor, mai ales că există interes din partea acestora pentru fermele de porci în contextul în care raportul între preţul furajelor şi cel al cărnii devine mai favorabil. În acest sector nu există încă producători de ordinul miilor, producători viabili. Este un domeniu foarte fragmentat, cu foarte mare potenţial de creştere, care a trecut prin multe fluc­tuaţii. Datorită know-how-ului pe care îl avem în relaţia cu fermierii în zona de producţie, reuşim să punem la cale un model funcţional“, spune Arsene, care adaugă că Agricover ca strategie se doreşte a fi o firmă de servicii şi comercială, şi nu de producţie.

Grupul Agricover, în cifre

În 2013 grupul Agricover a realizat o cifră de afaceri de peste 251 milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. La aceste rezultate au contribuit şi parteneriatele cu fermierii locali. În 2013 grupul a investit 1,8 milioane de euro în implementarea sistemului informatic SAP, care include fluxurile de business Cereale, inputuri, Livestock, Siloz, cu activităţile conexe de Credit Control, Logistică, Contabilitate, Trezorerie dar şi pentru optimizarea capacităţilor de depozitare pentru cereale. Printre diviziile care au mers bine în 2013 s-a numărat şi Agricover Credit IFN, în contextul creării unor produse inovatoare care să răspundă nevoilor fermierilor. Este vorba de Creditul Instant, creditul pentru achiziţia de teren agricol sau pentru utilaje noi şi second-hand. Valoarea creditelor acordate anul trecut a fost de 642 milioane de lei, de acestea beneficiind nu mai puţin de 1.300 de fermieri.

Grupul Agricover include Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit, Agricover Livestock, Agricover Bulgaria, Covera.ro. Acestea oferă o gamă completă de servicii şi soluţii tehnologice, mergând de la seminţe, îngrăşăminte, motorină, produse fitosanitare până la consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijinul pentru valorificarea recoltelor. În 2013 Agricover a tranzacţionat peste 700.000 de tone de cereale şi oleaginoase.

Ioana GUŢE

Informare privind presupusa interdicţie introdusă de Elveţia la importul cărnii de porc din România

Referitor la articolele recent publicate privind aşa zisa interdicţie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

Dintr-o eroare regretabilă, Agenţia Telegrafică Elveţiană (ATS) a emis un comunicat privind interdicţia menţionată, preluat de mass-media, inclusiv din România. Din păcate, ATS în comunicarea a confundat pesta porcină africană recent detectată, în Polonia şi Lituania, cu pesta porcină, rezultând astfel că, în acest context, s-ar interzice importul de carne de porc şi produse din acesta şi din România.

Urmare confuziei create, MADR a efectuat demersurile necesare clarificării situaţiei, pe lângă autorităţile elveţiene de la Berna şi de la Bruxelles.

Acestea au confirmat că eroarea s-a produs în contextul în care Elveţia a adoptat recent un act legislativ care preia prevederile Deciziei 20013/764 – act ce stabileşte condiţiile în care Statele membre ale UE, care nu sunt considerate încă libere de pesta porcină clasică (inclusiv RO), pot exporta în Elveţia.

Acest act legislativ a fost din eroare asociat de ATS cu Decizia privind restricţiile introduse pentru statele membre care au identificat recent pesta porcină africană.

Autorităţile veterinare din Elveţia au confirmat că pentru exportul de carne de porc şi produse din aceasta provenite din România se impun aceleaşi reguli cu cele aplicate pe teritoriul UE, respectiv porcinele şi carnea de porc să provină de la fermele comerciale care respectă condiţiile de biosecuritate, aşa cum sunt precizate în art. 4 al Deciziei 2013/764. În fapt, această Decizie este baza legală care a permis României, după 7 ani de la aderare, să poată comercializa carne de porc pe piaţa europeană şi pe pieţele terţe.

De asemenea, autorităţile veterinare elveţiene au solicitat ATS să retragă comunicatul privind interdicţia importului de carne de porc şi produse din acesta din România.

 

România îndeplinește toate condițiile sanitar-veterinare pentru deblocarea exporturilor de carne de porc

România îndeplinește toate condițiile sanitar-veterinare pentru deblocarea exporturilor de carne de porc de la toate unitățile de specialitate, iar Comisia Europeană ar putea aproba, săptămâna aceasta, un document în acest sens, a declarat, joi, la Piatra Neamț, președintele Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

"Am avut audit pe pesta porcină, iar zilele acestea se va aproba o anexă a Comisiei Europene potrivit căreia se poate exporta carne de porc din toate unitățile de profil. Până acum puteam exporta doar din patru județe. Comisia Europeană a spus că suntem chiar prea drastici în această supraveghere. Azi și mâine se va desfășura această ședință în care se va vota decizia Comisiei Europene privind liberalizarea vânzării cărnii de porc", a afirmat Vladimir Mănăstireanu.

Președintele ANSVSA a precizat că nici Turcia nu mai are motive să nu accepte exportul de animale vii, odată cu ridicarea acestei restricții.

"Aici mă refer la ovine și caprine, dar, totodată, Turcia trebuie să ne lase să tranzităm și țara cu exporturile de animale către țările arabe", a spus Vladimir Mănăstireanu.

Președintele ANSVSA se află la Piatra Neamț pentru a dezbate împreună cu directorii direcțiilor sanitar-veterinare strategia viitoare a agenției, modificările organizatorice și funcționale, în vederea eficientizării activității.

AGERPRES

Cartofii româneşti ajung în sfârşit la export

După un an 2012 „catastrofal“ pentru producătorii de cartofi din România, anul în curs se anunţă ceva mai bun pentru cei care activează în sector. Mai mult, producţia mică obţinută la nivel european a făcut ca după mulţi ani interesul pentru cartofii româneşti să fie tot mai mare. Nu numai că aceştia sunt căutaţi, ci sunt preluaţi chiar direct din câmp. Mai rămâne doar ca şi producătorii să câştige de pe urma acestei situaţii.

La nivel naţional vorbim de o medie de 15-16 tone la hectar, faţă de 9 tone anul trecut şi chiar 25-30 de tone la hectar în cazul societăţilor care folosesc sămânţă de calitate, după cum afirmă Romulus Oprea, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Cartoful din România.

Producţiile au fost bune în Covasna, Harghita şi Braşov, în timp ce în Suceava au fost mici, spune şi Ioan Benea, preşedintele federaţiei. El adaugă că pentru „că cine a avut curaj să pună cartofi a fost un an bun“. Benea face referire la costurile ridicate pentru înfiinţarea unui hectar de cartofi (25.000-30.000 de lei), dar şi la faptul că în ultimii ani condiţiile meteo dificile, dar şi preţurile mici i-au determinat pe mulţi agricultori să renunţe la această cultură.

Suprafeţele s-au micşorat inclusiv în Harghita, una dintre regiunile importante pentru această cultură. Reducerea a fost determinată în principal de condiţiile dificile de piaţă, mai ales de importurile ieftine, care au adus în pragul falimentului agricultorii din zonă nevoiţi să renunţe la cultura cartofului şi să se reorienteze din mers spre alte culturi. În ultimii zece ani, în Harghita suprafeţele s-au redus cu aproape 5.000 de hectare, ajungând la mai puţin de 10.000 ha în acest an.

Producţii mai mari decât în 2012

În Braşov, una dintre zonele renumite pentru cartofi, producţia din acest an a fost considerabil mai ridicată decât cea de anul trecut, când condiţiile meteo nefavorabile şi-au spus cuvântul. Suprafeţele cultivate au atins în 2013 circa 13.400 de hectare, estimările privind producţia la hectar ridicându-se la aproximativ 23 de tone, comparativ cu 9,8 tone, în 2012.

„Putem spune că este o producţie normală pentru zona Braşovului. Producţia medie care se obţine într-un an agricol bun poate ajunge şi la 25 de tone la ha, iar la marii producători care aplică toată tehnologia necesară pentru obţinerea unei producţii mari se poate ajunge şi la peste 30 de tone la ha“, a declarat Mihai Gyero, director în cadrul Direcţiei Agricole Braşov.

În Harghita producţia a fost ceva mai mică, estimările iniţiale ale oficialilor de la Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita – cu câteva săptămâni înainte de finalizarea recoltatului – ridicându-se la circa 16 tone la hectar în medie, în timp ce în Covasna estimările erau de peste 20 tone/ha.

Interes scăzut pentru cartofii de sămânţă

Suprafeţele cu loturi semincere s-au redus dramatic în ultimii ani şi se pare că vor continua să scadă şi în viitor. Cultivatorii spun că s-a ajuns la această situaţie din cauza lipsei apei.

„2013 a fost un an slab pentru cartoful de sămânţă pentru că nu a plouat. Din luna mai nu a mai căzut nicio ploaie şi s-a instalat seceta. A fost un an prost, la fel ca şi 2012. Fără irigaţii nu se poate face producţie“, spune Emil Turdean, un producător de cartofi din Turda, judeţul Cluj care a recoltat în acest an doar vreo 60 de tone de cartofi de sămânţă de pe 15 ha. El susţine că este pe cale să renunţe la loturile semincere, pentru că nu poate să facă faţă secetei.

Nici la cartofii de consum lucrurile n-au stat deloc mai bine în zona Clujului, pentru că nici aceştia n-au crescut din cauza lipsei apei, povesteşte Turdean.

Potenţial de export

Spre deosebire de alţi ani, în care producătorii locali se plângeau de faptul că piaţa românească este invadată de importuri, la preţuri de dumping, din Polonia în mod special, în acest an situaţia s-a schimbat radical. Pe fondul producţiei mici la nivel european, este cerere mare pentru cartofii româneşti, care sunt preluaţi direct din câmp, după cum spune Ioan Benea.

„Producţia s-a vândut direct din câmp la greci, bulgari, unguri sau polonezi. Importatorii vin direct cu tirul în câmp, îl încarcă, dau banii producătorului şi pleacă. Producătorii sunt mulţumiţi, chiar dacă iau pe un kg 1 leu – 1,5 lei, dar au fost eliminaţi intermediarii, iar faptul că primesc banii imediat este un mare ajutor pentru ei. Cererile sunt destul de mari, de la 5.000 de tone până la 100.000 de tone de cartofi“, a spus Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România.

Pe piaţa internaţională cererea continuă să crească ca urmare a producţiei reduse din Europa în acest an. Aşa se şi explică preţul actual de 1,5-2 euro pe kilogram la extern, comparativ cu 1 euro pe kilogram cu un an în urmă, spune Benea.

Şi producătorii din Harghita speră să profite de pe urma acestei conjuncturi.

„Preţul este mult mai bun decât anul trecut şi avem speranţe că va mai creşte. (...) Este o producţie mai slabă şi în Germania, nordul Italiei, Slovacia sau Cehia şi de aceea creşte preţul. Vestea bună este că se cer cartofi atât pe piaţa internă, cât şi la export, în Grecia, Italia sau Ungaria şi avem producători pregătiţi pentru export“, a afirmat Torok Jeno, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita.

Acesta susţine că pe piaţa internă preţul la producător este de 1 leu pe kilogram, comparativ cu 65 de bani, anul trecut.

Cât despre evoluţia viitoare a pre­ţului, Romulus Oprea susţine că acesta va mai creşte mult în acest an pentru că nu e marfă nicăieri şi să nu ne mire dacă peste câteva luni vom găsi în piaţă cartofii la 3 lei kilogramul.

Suprafeţele cultivate cu cartofi în 2013 la nivel naţional se ridică la circa 41.000 de ha, potrivit datelor APIA, comparativ cu 250.000 ha, în 1989. Cât despre loturile semincere, în prezent mai avem doar 103 ha, faţă de 13.000 ha în anul 1990.

Ioana GUŢE

Exportatorii români de animale vor practici fiscale corecte

Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România (ACEBOP) a organizat la Mizil, la sediul uneia dintre companiile fondatoare, o întâlnire cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la care au participat oficialii judeţului Prahova şi directorii principalelor structuri deconcentrate agrare ale statului.

Fondată în 2013 şi afiliată la Federaţia Naţională PRO AGRO, asociaţia reprezintă circa 120 de mari fermieri din România. Preşedintele acesteia, Iustin Paraschiv, deţinătorul unei importante companii de profil din România, a declarat cu ocazia vizitei oficialilor MADR că principala menire a asociaţiei este să lupte împotriva practicilor fiscale incorecte şi incoerente din sector. Asociaţia a identificat mai multe probleme punctuale, pe care le-a prezentat ministrului Daniel Constantin, fiecare dintre acestea venind la pachet şi cu posibilitatea de rezolvare: plata impozitului aferent subvenţiei după încasarea efectivă a acesteia; revizuirea sistemului de rambursare a TVA; susţinerea investiţiilor din sectorul de reproducţie a porcinelor prin crearea unui program special de finanţare a acestui tip de ferme; eliminarea disfuncţionalităţilor privind crotalierea animalelor în segmentul micilor crescători; exceptarea transporturilor de animale vii de la restricţia de circulaţie pe DN1 a camioanelor cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone; reînfiinţarea unităţilor şcolare şi a acelor profile de învăţământ care să formeze muncitori în agricultură; comasarea terenurilor.

Deblocarea exportului de ovine către Turcia şi Israel

Membrii ACEBOP i-au cerut ministrului să rediscute condiţiile de certificare a exportului de ovine către Israel, pentru a elimina din conţinutul documentelor sanitar-veterinare testele pentru o serie de boli care nu mai există în România. În fapt, cele două ţări şi-au dat acordul oficial pentru acest schimb comercial şi au convenit asupra setului de analize care trebuie să însoţească anima­lele. Numai că, deşi a semnat acest parteneriat, România, din diferite motive, nu are capacitatea să efectueze toate analizele, motiv pentru care exportul către Israel este ţinut pe loc. Şi în cazul în care laboratoarele ar dispune de condiţiile tehnice necesare, exportatorii cred că preţul cerut de către ANSVSA este „astronomic“, 100 lei/cap de animal. De asemenea, fermierii i-au solicitat oficialului de la MADR să reia ori să intensifice discuţiile cu Turcia pentru a ridica interdicţia comerţului cu animale vii provenite din România. Crescătorii de oi au recunoscut că Turcia este partenerul cel mai profitabil pentru ei, preţurile oferite fiind mai mari cu 30% decât cele rezultate din comerţul cu restul ţărilor mari consumatoare de carne de oaie.

Bursele europene, soluţia în combaterea evaziunii fiscale

Dar cea mai mare problemă a fermelor zootehnice este cea a evaziunii fiscale. Şi nu oricare evaziune, ci cea practicată de firmele importatoare româneşti cu acţionariat din afara UE. Producătorii autohtoni susţin că, chiar şi în condiţiile unei pieţe reglementate, ei sunt dezavantajaţi de nivelul ridicat de TVA. Iar la acesta se mai adaugă şi practicile speculative, inclusiv în comerţul intracomunitar, cu produse care intră pe piaţa neagră ori care sunt declarate la preţuri foarte mici, fraudând astfel bugetul statului. Iustin Paraschiv susţine că „apar situaţii în care importatorii declară preţuri mai mici de import, plătesc deci taxe reduse corespunzătoare unor preţuri de bază subevaluate şi introduc sute sau chiar mii de tone de produse agroalimentare în perioade scurte de timp, fapt ce conduce la dezechilibrul pieţei în ceea ce priveşte preţul de desfacere şi mai departe la falimentul producătorilor interni“. Pe lângă măsurile luate de Ministerul de Finanţe privind introducerea sistemului de urmărire a achiziţiilor, ACEBOP propune instituirea obligativităţii publicării preţului lunar la principalele burse europene care să fie luate în considerare ca etalon în cazul comerţului în interiorul UE.

Vizite în ferme

Daniel Constantin n-a avut cum să găsească răspunsuri la toate aceste probleme, dar a promis că le va studia, în vederea unei eventuale includeri ale lor în politica agrară viitoare. Întâlnirea a fost urmată de două vizite, una la ferma deţinută de Pajo Holding, cu acţionariat 100% românesc, profilată pe creşterea taurinelor pentru carne, cu un volum al afacerilor de 15 milioane de euro, şi cealaltă – la olandezii de la Dutch Trading, axaţi pe creşterea şi ex­portul viţeilor de lapte şi al tineretului ovin, cu o cifră de afaceri, în 2012, de 20 milioane de euro.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Abonează-te la acest feed RSS