Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, reamintește beneficiarilor Măsurii 1 - Microgranturi în domeniul agroalimentar, că se apropie termenul scadent pentru încărcarea în sistemul informatic Granturi IMM, secțiunea IMM RECOVER, a rapoartelor de progres însoțite de documentele justificative.

Termenul de depunere a rapoartelor de progres este de 90 de zile calendaristice, termen ce curge de la data încasării sumelor cuvenite în contul bancar al fiecărui beneficiar.

Nedepunerea rapoartelor de progres în termen sau după expirarea celor 90 de zile, utilizarea incorectă totală sau parțială a ajutorului financiar acordat sau depunerea raportului de progres cu informații/documente lipsă, va conduce implicit la recuperarea ajutorului financiar acordat sub formă de microgrant cu dobânzile datorate de la data plății până la data recuperării/rambursării sumei.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului (facturi/ordine de plată/extras de cont/etc.).

Lista cheltuieilor eligibile angajate după data de 1 februarie 2020 sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente/operaționale, cu excepția serviciilor de consultanță;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente/operaționale;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații și tehnologii necesare reluării activității curente/operaționale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

ATENȚIE! Cheltuielile efectuate din microgranturi trebuie să fie în legătură cu activitățile/subactivităţile codului CAEN pentru care s-a solicitat finanțare.

Această măsură a fost implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene APIA și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Vă prezentăm ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare, în formula cu care autoritățile din România au început discuțiile cu Comisia Europeană. Nu știm deocamdată care va fi varianta finală, dar se cunoaște că proiectul masiv de construire a unui sistem de irigații este pus sub semnul întrebării, în sensul în care nu răspunde criteriilor CE și nu s-ar încadra în categoria investițiilor verzi. Pe urmă există oarecare necorelări asupra sumei înaintate, operațiuni ce se ridică la 41 de miliarde euro, în vreme ce suma repartizată României se oprește la 29, 2 miliarde de euro. Pesemne că va fi nevoie de o aducere a planului în limita bugetului alocat, astfel că o serie de proiecte vor fi lăsate pentru mai târziu. Nădăjduim însă că vor rămâne valide măsurile care se referă la sistemul agroalimentar!

Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale – 3,8 miliarde euro

Potrivit Raportului de țară 2020, schimbările legislative frecvente și imprevizibile, împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică, subminează deciziile de investiții și riscă să reducă atractivitatea țării pentru investitorii străini. Dar noi nu discutăm aici numai despre străini, pentru că aceleași piedici întâmpină și antreprenorii români. Statisticile Eurostat arată că România are cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populației din UE. Percepția generală este că puține afaceri sunt cu adevărat viabile la nivel macroeconomic, multe dintre acestea fiind constituite mai degrabă ca afaceri de familie. Dar să vedem și alte detalii. De exemplu, cel al parcurilor tehnologice (industriale), considerate ca fiind un motor al dezvoltării. Județul Prahova este lider național, cu 16 astfel de parcuri, urmat de Cluj – 12, Brașov – 9, Bihor – 7, Dâmbovița – 4, Covasna, Dolj, Iași, Sibiu și Timiș, câte 3 parcuri fiecare. Câte două parcuri industriale există în Alba, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Vâlcea, București, iar câte unul în Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Constanța, Galați, Gorj, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Teleorman. Un rol major în această ecuație, dată fiind creșterea populației la nivel global, îl are sectorul agroalimentar. Indiferent ce am face, agricultura joacă un rol central în România – și oriunde în lume – raportat la mărimea populației rurale și la gradul de ocupare a forței de muncă.

3140 tabel 1

Indicatori urmăriți: peste 35 de ecosisteme antreprenoriale create în parteneriat cu APL (20 mil. euro/proiect), cu 11.000 de locuri de muncă noi și 3.700 IMM sprijinite; 2.400 IMM sprijinite pentru producție, digitalizare, echipamente medicale și servicii IMM (0,5 mil. euro/proiect), cu 7.200 locuri de muncă noi); 140 de IMM cu activitate în de agrement și valorificare patrimoniu natural (2,5 mil. euro/proiect), cu 2.100 de noi locuri de muncă); 1.400 de IMM din domeniul agroalimentar (0,5 mil. euro/proiect), cu 4.200 de noi locuri de muncă; 300 de companii din domeniul construcțiilor (1 mil. euro/proiect), cu 1.800 de locuri de muncă noi; 50 de mari întreprinderi sprijinite (10 mil. euro/proiect) și 3.000 de noi locuri de muncă înființate.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale cu Politica de Coeziune: POR – 1,682 mld.euro, POCIDIF – 0, 400 mld. euro

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) – 0,550 mld. euro, POTJ – buget nestabilit.

Total mediu de afaceri PNRR + PC: 6,432 mld. euro (sumă provizorie).

Cercetare și inovare – 0,275 miliarde euro

După cum observați, bugetul pentru cercetare, sector considerat esența dezvoltării fiecărei economii, este unul extrem de mic. De altfel, cam aceasta a fost și politica de stat în toată perioada, mare parte din fondurile alocate cercetării mergând pe salarizare și mai puțin pe finanțarea efectivă a cercetării: 2017 –buget de 1,7 miliarde lei, 2018 – 1,6 mld. lei, 2019 și 2020 – 1,69 mld. lei. Nu-i de mirare deci că institutele de cercetare-dezvoltare (INCD), atâtea câte mai sunt, nu au avut realizări remarcabile, poate cu excepția Institutul de Cercetare de la Măgurele.

3140 tabel2

Indicatori urmăriți: 5 INCD din domeniul tehnic-inginerie (25 mil. euro/proiect), 5 INCD din domeniul agroalimentar (15 mil. euro/proiect); 5 INCD pentru transfer tehnologic pentru 25 de IMM (15 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Cercetare și inovare cu Politica de Coeziune: POCIDIF – 0, 929 mld. euro, POR – 0,712 mld. euro, POS –

0, 647 mld. euro, POEO – 0,397 mil euro, POTJ – bugetul nestabilit. Aici sunt vizate și învățământul superior, domeniul medical și educația.

Total provizoriu Cercetare și inovare PNRR + PC: 2,96 mld. euro.

Digitalizare – 0,70 miliarde euro

Raportul de țară 2020 arată că birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor. Domeniul vizează securitatea cibernetică, interoperabilitatea dintre serviciile administrației publice, digitalizarea serviciilor publice. În ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale în administrație, sănătate, educație, justiție, finanțele publice.

3140 tabel3

Indicatori urmăriți: 720 de școli sprijinite (0,35 mil. euro/proiect), 300 de unități sanitare (0,5 mil. euro/proiect), ANAF (100 mil. euro/proiect), 200 de instanțe judecătorești (0,5 mil. euro/proiect), 3 proiecte de securitate cibernetică (33,3 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Digitalizare cu Politica de Coeziune: POCIDIF (digitalizare educație, cultură, administrație centrală) – 0, 641 mld. euro; POR (administrații orășenești) – 0,400 mld. euro; POS (digitalizare sănătate) – 0,449 mld. euro, POEO (educație timpurie, prevenire abandon, creștere ofertă educațională etc. – 1,565 mld. euro – educație; POTJ – buget nestabilit.

Total buget provizoriu PNRR + PC: 3,775 mld. euro.

Măsuri de coeziune socială în Politica de Coeziune

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este elaborat în complementaritate cu Politica de Coeziune (buget multianual 2021-2027) care finanțează, prin intermediul Fondului Social European, două categorii de măsuri principale, și anume: măsuri de educație și ocupare pentru populația școlară și forța de muncă prin intermediul Programului Operațional Educație și Ocupare, în valoare de 3,812 miliarde euro; măsuri pentru incluziune și demnitate socială adresate populației aflate în situații de dificultate prin intermediul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, în cuantum de 3,553 miliarde euro.

Maria Bogdan

În cadrul proiectului Pregăteşte-te pentru viitor! - stagii de practică pentru studenţi în domeniul agroalimentar, Asociaţia Română a Cărnii, în parteneriat cu Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi şi Partenerul transnaţional din Spania Instituto de Formación Integral – IFI, anunţă finalizarea procesului de înregistrare a studenţilor din ani intermediari şi terminali (licenţă şi master) la stagiile de practică. Primele 10 grupe de studenți vor începe stagiul de practică în data de 9 februarie 2015 la unităţi economice din judeţul Galaţi. Aceste stagii au scopul de a îmbunătăți competențele profesionale ale viitorilor absolvenți. De asemenea, conform cererii de finanţare, proiectul îşi propune să asigurare tranziţia de la şcoală la viaţă activă în vederea creşterii gradului de ocupare pentru absolvenţi.

În prezent, există în România mulţi tineri absolvenţi care nu sunt pregătiţi sau nu au experienţa necesară pentru a se integra pe piaţa muncii.

Activitatea 4. “Organizarea stagiilor de pregătire practică în condiţii reale de muncă” se adresează unui număr de 200 de studenți din domeniul industriei alimentare, care au trecut prin etapa de consiliere profesională realizată în cadrul Activităţii 3. Studenții care vor parcurge stagiul de practică au șansa de a se pregăti mai bine, au șansa de a fi remarcați de către Partenerul de practică și de a se integra mai ușor pe piața forței de muncă din sector.

Realizarea activităţilor prevăzute în stagiul de practică completează pregătirea din timpul studiilor  universitare şi asigură dobândirea de noi competenţe.

Stagiile de practică se desfăşoară la Partenerii de practică cu care Asociaţia Română a Cărnii (ARC) a încheiat o Convenţie cadru în acest sens, respectiv în locaţiile stabilite de Partenerii de practică, potrivit specificului activităţii practice ce urmează a fi derulate.

În perioada februarie 2015 – iulie 2015 studenții vor efectua stagii de practică în condiții reale de muncă. Aceștia vor fi organizați în grupe de câte 10 și vor efectua 60 ore de practică sub îndrumarea unui tutore de practică. Studenții au ocazia să își valorifice cunoștințele teoretice dobândite în timpul facultății și să îşi testeze abilităţile de muncă și de comunicare în echipă, pentru atingerea unor obiective comune.

Activitatea desfăşurată de către studenţi prin stagiile de practică trebuie să asigure aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice dobândite de către aceştia în cursul activităţilor didactice academice.

Pentru mai multe informaţii despre proiect, accesaţi: www.agropractic.rosau https://www.facebook.com/pages/Pregateste-te-pentru-viitor/256097287914245?ref=hl

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti