Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021

Planuri mari în regiunea Sud-Muntenia pentru următorii 7 ani

Planul de Dezvoltare Regională 2021-2027 pentru regiunea Sud-Muntenia, aflat încă în dezbatere publică, vorbește despre un necesar de 8.157.495.605 euro pentru următorii șapte ani. Suma se referă nu doar la sursele europene, ci la toate formele de finanțare, fie ele buget de stat, buget local, județene, fonduri comunitare sau private. Sunt vizate proiecte considerate prioritate în cele 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Necesarul de finanțare a fost estimat în baza portofoliului regional de proiecte, realizat împreună cu toți actorii locali și regionali implicați în procesul de planificare (consilii județene, primării, firme, culte, învățământ, sănătate etc.). Pe cei 7 piloni de dezvoltare, sumele aproximative ar fi:

  • Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale – 4.543.183.397 euro;
  • Dezvoltarea urbană durabilă – 972.437.856,1 euro;
  • Creșterea competitivității prin specializare inteligentă și digitalizare – 531.705.375,6 euro;
  • Protecția mediului prin creșterea eficienței energetice și tranziția către o economie circulară – 1.177.168.741 euro;
  • Susținerea educației și ocupării forței de muncă – 285.694.760 euro;
  • Susținerea sănătății și incluziunii sociale – 384.158.654 euro;
  • Dezvoltarea rurală și agricultură – 263.146.821,9 euro.

2014-2019: 746 contracte de finanțare semnate, 267 finalizate

Să vedem însă ce-și propun autoritățile de la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia să realizeze până în 2027, asta dacă actorii implicați se vor și ține de promisiune sau plan având totuși în vedere că exercițiul financiar anterior (2014-2020) le-a dat mult de furcă. Ca să fim mai clari de-atât: exceptând unele măsuri, realizările sunt slabe, multe UAT-uri fiind în mare risc să piardă finanțările europene. Și, ca să fie și mai limpede, redăm din conținutul PDR: „în cele șapte județe ale regiunii au fost semnate 746 contracte de finanțare prin cele șase programe (POIM, POR, POCU, POC, POCA, POAT), dintre care doar 267 au fost finalizate.“ Vom prezenta în continuare numai prioritățile și măsurile care interesează publicul nostru cititor, în oglindă cu ceea ce s-a realizat în exercițiul financiar anterior, cu precizarea că nu s-a stabilit încă suma pentru fiecare măsură în parte.

Prioritatea 1. DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI REGIONALE (6 măsuri, 4.543.183.397 euro)

Măsura 1.1. „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport“ urmărește construirea, dezvoltarea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii ecologice, rutiere, feroviare, fluviale și pe cablu cu scopul de a îmbunătății mobilitatea locuitorilor și mărfurilor.

Rezultate 2014-2019 (sursă: Impactul investițiilor făcute în regiunea Sud-Muntenia în perioada 2014-2019): din ținta de 1.980 km de drumuri ce trebuiau modernizate s-au realizat 603 km (30,45%); în cazul drumurilor TEN-T, din 577 km s-au realizat 31 Km (5,37%); străzi orășenești, 227 km din 804 km țintiți (28,23%). Pentru corectitudine: situația s-a schimbat în mod sigur până astăzi, dar e limpede că sunt mari întârzieri. De altfel, mai multe primării au primit notificări de la ADR privind riscul pierderii banilor europeni).

Prioritatea 4. PROTECȚIA MEDIULUI PRIN CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ (6 măsuri, 1.177.168.741 euro)

Măsura 4.1. Amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu: rețele de apă și de canalizare noi, sisteme de alimentare cu apă și canalizare extinse.

Rezultate 2014-2019: 189 km de conductă apă nouă finalizate, din 200 km planificați (94,5%), 306,8 km de extindere alimentare cu apă, din 1.370 km propuși (29,33%), 567 km de conductă nouă de canalizare instalată, față de 200 km planificați (283%) și 41 km de conductă de canalizare extinsă, din 2.215 km propuși (1,85%).

Măsura 4.4. Eficientizarea consumului de energie: reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor publice, cu precădere în comunitățile afectate de sărăcie energetică.

Rezultate 2014-2019: 2.016 locuințe reabilitate energetic, din 3.500 propuse (57,6%) și 38 de clădiri publice, din ținta de 123 (30,89%).

Prioritatea 5. SUSȚINEREA EDUCAȚIEI ȘI OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ (5 măsuri, 285.694.760 euro)

Măsura 5.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare fundamentală presupune, cum spune și numele, realizarea, reabilitarea, extinderea și modernizarea infrastructurii educaționale și de cercetare, precum și dotarea cu echipamente și materiale didactice de ultimă generație.

Rezultate 2014-2019: 29 de unități de învățământ construite, față de 7 propuse (414,28%) și 27 de unități școlare modernizate, din 200 propuse (13,5%).

Prioritatea 6. SUSȚINEREA SĂNĂTĂȚII ȘI INCLUZIUNII SOCIALE (3 măsuri, 384.158.654 euro)

Măsura 6.1. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate și incluziune socială: reabilitare și dotare spitale, extindere unități de primiri urgențe și ambulatorii integrate, dotarea cu ambulanțe, servicii și asistență și incluziune socială

Rezultate 2014-2019: 5 spitale reabilitate, din 5 propuse (100%), 4 ambulatorii modernizate, din 13 planificate (30,76%), 10 noi centre sociale construite, față de o țintă de 2 unități (500%), 1 centru social reabilitat, din 10 planificate (10%).

Prioritatea 7. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI AGRICULTURA (5 măsuri, 263.146.821,9 euro)

Măsura 7.1. Regenerarea comunităților rurale: programe integrate de dezvoltare ce vor combina măsuri de dezvoltare a infrastructurii, revigorarea activității economice, de soluționare a problemelor sociale și de mediu.

Măsura 7.2. Conservarea și îmbunătățirea mediului înconjurător a comunităților rurale și protejarea moștenirii culturale (patrimoniul material și imaterial): renovarea clădirilor, monumentelor culturale și istorice, modernizarea zonelor rurale unde există potențial cultural, istoric și recreativ.

Rezultate 2014-2019, pentru 7.1 și 7.2: 25 de proiecte realizate, față de o țintă de 20 (125%).

Măsura 7.3. Diversificarea economiei rurale și creșterea competitivității acesteia: investiții pentru producția, distribuția și promovarea produselor bazate pe valorificarea superioară a resurselor locale, crearea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii în sectorul non-agricol, sprijin pentru activități turistice durabile și pentru dezvoltarea echilibrată a activităților economice din toate ramurile agriculturii.

Rezultate 2014-2019: 278 de întreprinderi care au primit granturi, față de 267 propuse (104,11%).

Măsura 7.4. Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii: infrastructură rutieră agricolă și forestieră, infrastructură de irigații și îmbunătățiri funciare, depozite produse agricole etc..

Rezultate 2014-2019: 50 de proiecte realizate, față de 37 planificate (135,13%).

Notă: Nu am cuprins în acest articol Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă (4 măsuri, 972.437.856,1 euro) și Prioritatea 3. Creșterea competitivității prin specializare inteligentă și digitalizare (5 măsuri, 531.705.375,6  euro).

Maria BOGDAN

  • Publicat în Magazin

Sesiune de webinarii franco-române având ca teme Dezvoltarea Durabilă în mediul rural și programul LEADER

În data de 12 martie 2021, Ambasada Franței si ministerele agriculturii și dezvoltării rurale din Franța și din România au organizat o primă întâlnire care face parte din această serie.

Obiectivul acestor întâlniri este de a invita partenerii francezi și români să se implice într-o nouă dinamică de cooperare bazată pe rețeaua de cooperare descentralizată franco-română (actualmente aproximativ 120 de parteneriate active) și pe programul LEADER al noii Politici agricole comune (PAC).

Pentru a identifica exemple de bune practici în România și în Franța, reuniunile se vor concentra pe următoarele patru teme:

  • dezvoltare durabilă în sate și zone rurale;
  • sisteme agricole durabile și proiecte de marketing în zonele rurale;
  • implicare socială și incluziune în serviciul dezvoltării durabile a zonelor rurale;
  • măsuri și inițiative agroecologice pentru dezvoltare rurală durabilă.

Din partea Asociației Comunelor din România, la întâlnire au participat: Emil DRĂGHICI, președintele Asociației Comunelor din România, primarul comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița; Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, președintele Filialei Județene Sibiu a ACoR și primarul comunei Sadu, județul Sibiu și Corina-Alexandra GHEORGHE, șef birou relații internaționale din aparatul executiv al ACoR.

În cadrul întâlnirii, președintele ACoR, domnul Emil DRĂGHICI, a ținut să precizeze că dorește ca reprezentanții Congresului Autorităților locale din Republica Moldova (CALM) să se alăture activităților de cooperare descentralizată franco-română, lucru discutat și în cadrul Forumului Cooperării Descentralizate Franco-Român, organizat la Lyon, Republica Franceză, în perioada 31 martie - 4 aprilie 2019.

De asemenea, acesta a dezvăluit că este optimist în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a ruralului românesc, deși asistă cu neputință la degradarea spațiului rural prin proasta finanțare. Acesta mărturisește că ne aflăm într-o situație fără precedent, subfinanțarea mediului rural. Astfel, salarizarea este inferioară față de cei din mediul urban, de aceea ar trebui sesizat Consiliul Europei.

Spațiul rural reprezintă 87% din teritoriul României, de aceea nu poate sta pasiv, deoarece mediul rural e în degradare, iar în PNRR (Planul Național de Rederesare și Reziliență) nu sunt alocate sume către rural.

Alexandru POTOR, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL), prezent în cadrul întâlnirii a dezvăluit faptul că sunt în stadiul de pregătire a Planului Național Strategic, iar programul de cooperare transnațional – Leader, nu a funcționat așa cum se aștepta, însă lucrurile pot evolua pozitiv. Domnul Potor dezvăluie faptul că FNGAL are legături strânse cu Rețeaua de Dezvoltare Rurală din Franța și se bazează pe cooperarea cu Ambasada Franței în România și GAL-urile de acolo. Vor retransmite informații către FNGAL (Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România), informații pentru inițiative franceze.

Atât reprezentanții organizațiilor din România, cât și cei din Franța au concluzionat că întâlnirea a fost foarte utilă și de mare interes pentru toată lumea. Astfel, vor fi organizate unul sau 2 webinarii pe lună, concentrate pe temele menționate mai sus.

Sursa: https://www.acor.ro/

Abonează-te la acest feed RSS