Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea Transparență Decizională, un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei sunt în sumă totală de 869.600.000 lei și se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Schema se acordă următoarelor culturi care au fost afectate de seceta pedologică în grade peste 30% și până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor:

a) porumb;
b) floarea - soarelui;
c) soia;
d) mazăre.

Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, un număr de peste 148.000 de fermieri au fost afectați de seceta pedologică, o suprafață cultivată de peste 1.110.000 ha a fost calamitată parțial, din care peste 705.000 ha cu porumb, peste 360.000 ha cu floarea – soarelui, peste 47.300 ha cu soia și peste 8.100 ha cu mazăre.

Ajutorul de stat sub forma de grant unitar este în cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitare de 100%, care este prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, pentru oricare dintre culturi.

Dacă procentul de calamitare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor este de peste 30% și până la 100%, cuantumul grantului unitar care se poate acorda se diminuează corespunzător.

Schema se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023.

Beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă:

a) dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022, inclusiv conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru culturile de porumb și/sau floarea – soarelui și/sau soia și/sau mazăre, înființate în primăvara anului 2022 și suprafețele calamitate de seceta pedologică;
b) sunt înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022, din care se identifică culturile înființate în primăvara anului 2022, respectiv porumb și / sau floarea - soarelui, și/sau soia și/sau mazăre precum și suprafețele de teren declarate aferente acestor culturi;
c) nu sunt în dificultate, cu excepția beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de secetă pedologică și dovedită prin consemnarea în procesele verbale a procentelor de calamitare de peste 30% și până la 100% inclusiv.

Direcțiile pentru agricultură județene reprezintă autoritatea competentă responsabilă cu implementarea schemei.

Având în vedere prevederile pct.357 din Comunicarea Comisiei - Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale (2022/C 485/01), ajutoarele și orice altă plată primită în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile furnizate în cadrul altor măsuri naționale sau ale Uniunii ori în cadrul polițelor de asigurare aferente pagubelor pentru care se acordă ajutor, nu trebuie să depășească 80 % din costurile eligibile.

În cazul beneficiarilor care sunt deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha posibil de acordat prin prezenta schemă, conduce la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferente pieței.

De asemenea, în cazul beneficiarilor care sunt asigurați contra secetei, inclusiv a celor asigurați care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative

În majoritatea zonelor agricole din țara noastră primăverile au devenit tot mai secetoase, cu vânturi uscate care scot apa din stratul superficial al solului. De aceea este necesar ca pentru culturile de primăvară și în special pentru cele din urgența I terenul să fie pregătit din toamnă. La intrarea în iarnă, solul trebuie să fie afânat, mărunțit și nivelat, situație în care în primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, putând însămânța culturi din urgența I în mustul zăpezii.

La desprimăvărare, solul trebuie să fie lucrat cât mai puțin sau deloc pentru a asigura conservarea apei.

În solul afânat brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor la 2-4 cm, adâncime la care se însămânțează majoritatea semințelor din urgența I (cereale de primăvară, lucernă, trifoi, sfeclă, linte, năut, muștar, rapiță, in etc.). Pentru cele însămânțate mai adânc este necesară o singură lucrare cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, efectuată în aceeași zi.

Însămânțarea timpurie asigură răsărirea explozivă și uniformă a plantelor, creșterea viguroasă și ocuparea terenului pe care-l protejează și înăbușă buruienile, iar fenomenele de polenizare și fecundare au loc înainte de apariția secetei și arșiței.

Plantele premergătoare pentru culturile de primăvară se recoltează în perioada de vară sau de toamnă. După recoltarea culturilor de vară se efectuează imediat o lucrare de dezmiriștit cu grapa cu discuri care mărunțește și amestecă resturile vegetale cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci sunt create condiții pentru răsărirea buruienilor și a samulastrei, asigurând un covor verde care protejează solul, evită levigarea nitraților, reduce gradul de îmburuienare și asigură cantități importante de masă vegetală pentru fertilizarea solului. Când se realizează umiditatea necesară, se execută arătura care încorporează masa vegetală de 12-15 cm, adâncime pentru descompunerea aerobă cu formarea de humus și substanțe nutritive.

În situația când în sol se găsesc straturi impermeabile acestea trebuie distruse pentru a asigura o bună permeabilitate a apei. Când stratul impermeabil se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus cu plugul prevăzut cu scormonitori care afânează 10 cm sub fundul brazdei. Dacă se găsește la 35-45 cm se lucrează cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se distruge cu scarificatorul.

Lucrat în acest fel, solul înmagazinează în plus 700-800 mc/ha apă, peste 100 kg/ha azot și de 3-5 ori mai mult fosfor.

După recoltarea culturilor de toamnă (porumb, floarea-soarelui, soia ș.a.) se execută o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunțirea tulpinilor, după care se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată până la adâncimea la care se scot bolovanii. Dacă plugul nu are dispozitiv pentru grapa stelată, cel târziu a doua zi, când solul este încă reavăn, se grăpează.

În situația când în mod greșit s-a lucrat când solul este uscat și rezultă bolovani sau umed și rezultă brazde „curele“ acestea nu trebuie mărunțite folosind utilaje precum grapa rotativă care transformă agregatele structurale în praf. Se așteaptă mai multe etape de umezire-uscare, de îngheț-dezgheț care favorizează mărunțirea naturală a solului, fără a distruge agregatele structurale. În acest caz se execută grăparea terenului în ferestrele iernii și la desprimăvărare solul este corect afânat, mărunțit și nivelat, favorabil însămânțării în condiții optime.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Condițiile meteorologice extreme, fără precedent în ultimii 50 de ani, au afectat, în diferite grade, o suprafață de cca 500.000 ha cu culturi agricole semănate în primăvara anului 2020. Din cauza lipsei precipitațiilor, plantele au îmbătrânit prematur în zonele calamitate, astfel încât, de pe suprafețe extinse, nu vor putea fi recoltate, vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporate în sol pentru a pregăti semănatul rapiței, în perioada optimă, acolo unde va ploua suficient.  

Condițiile de secetă pedologică severă din anumite zone fac necesare evaluarea și constatarea pagubelor la culturile agricole de primăvară mult mai devreme decât perioadă trecută inițial.

Conducerea U.A.T.-urilor este rugată să informeze fermierii cu suprafețe potențial calamitate de pe raza localităților administrate, să depună înștiințările de pagube, cât mai rapid cu putință.

În acest sens, facem un apel la toți fermierii ale căror culturi înființate în primăvara 2020 sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30% să completeze și depună la Primărie, până pe 24 iulie a.c., înștiințarea  de daune cauzate de seceta pedologică și atmosferică severă.

Subliniem pe această cale importanța mobilizării și coordonării tuturor fermierilor afectați astfel încât Comisia contituită să se deplaseze o singură dată pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie finalizat până la 15 august.

Procesele verbale de evaluare și constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil.

În acest scop, Alianța a făcut demersuri către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru devansarea termenului până la care trebuie efectuate aceste operațiuni, prin modificarea în regim de urgență a regulamentului anexat ordinului 97/2020, actualizat, pentru a permite evaluarea și constatarea daunelor în condițiile total precare din acest an, preluând termenele propuse de noi, urmare a analizării stării de vegetație a culturilor.

Pentru informații suplimentare:

• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Important este ca la desprimăvărare terenul să fie saturat cu apă, mărunțit și nivelat. În asemenea condiții solul se zvântă cu 7-10 zile mai devreme față de terenul denivelat și asigură însămânțarea în epoca optimă în special a culturilor din urgența I (lucernă, rapiță, muștar, mazăre ș.a.) care trebuie însămânțate în mustul zăpezii.

Prin aceasta se evită seceta de primăvară care este tot mai frecventă și vânturile uscate care provoacă eliminarea rapidă a apei din stratul superior al solului, iar plantele sunt deja răsărite, viguroase, cu capacitate de a proteja solul și a lupta cu buruienile.

Totodată, se asigură creșterea plantelor, în faze, la temperaturi răcoroase și procesul de polenizare-fecundare se desfășoară înainte de apariția secetei și arșiței din vară.

Ca să fie realizate aceste deziderate este necesar ca imediat după recoltarea culturilor de vară sau de toamnă terenul să fie lucrat, afânat, capabil să înmagazineze fiecare picătură de apă din precipitații și să se prevină pierderea apei prin evaporare la suprafața solului.

Se va urmări prezența straturilor impermeabile care pot împiedica infiltrarea și înmagazinarea apei, precum și creșterea rădăcinilor. Dacă un asemenea strat se găsește în orizontul arabil (hardpan) poate fi distrus prin executarea arăturii cu plugul prevăzut cu scormonitori care răscolesc pământul sub fundul brazdei și distrug hardpanul. Dacă se găsește la 35-40 cm, se distruge prin lucrarea cu cizelul, iar dacă se găsește la 60-70 cm se folosește scarificatorul.

Din experiență s-a constatat că terenul lucrat din vară a înmagazinat cu 700-800 m3/ha apă în plus și prin activitatea microbiologică s-au realizat 100 kg/ha azot nitric și de 3-5 ori mai mult fosfor față de terenul nelucrat. Totodată, s-a demonstrat că întârzierea semănatului la culturile din urgența I determină mari diminuări de producție. De exemplu, la mazăre întârzierea cu 2 săptămâni scade producția cu 20-30%, iar după 3 săptămâni scade cu 50% sau se compromite cultura. La fel, la sfecla de zahăr, întârzierea cu 10 zile scade producția cu 35%, iar după 30 zile, cu 60% sau compromiterea culturii.

Prin urmare, după recoltarea cerealelor păioase, miriștea bogată și cantitatea mare de paie tocate de combine se amestecă cu stratul superficial al solului printr-o lucrare de dezmiriștire cu grapa cu discuri. În acest fel se formează la suprafața solului un mulci capabil să înmagazineze și să conserve apă în sol.

În același timp, sunt create condiții pentru germinarea și răsărirea semințelor de buruieni și de samulastră care înverzesc solul și-l protejează. Prin aceasta se reduce gradul de îmburuienare, se evită levigarea nitraților și se îmbogățește solul în materie organică.

Când sunt realizate condiții optime de umiditate se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată, care încorporează toată masa organică în sol, până la 12-15 cm adâncime, pentru a asigura descompunerea aerobă.

După floarea-soarelui și porumb este necesară o lucrare cu grapa cu discuri pentru a asigura o mai bună mărunțire a resturilor vegetale și apoi efectuată arătura.

Pe solurile mai ușoare și mai puțin îmburuienate, după mazăre și soia care lasă o cantitate mai mică de resturi vegetale, se poate aplica și sistemul conservativ de lucrare a solului.

Dacă plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată este obligatoriu ca cel târziu a doua zi, cât solul este încă reavăn, să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțire și nivelare.

În acest fel, la intrarea în iarnă, solul se găsește afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze multă apă.

În situația când s-a lucrat pe teren uscat și au rezultat bolovani sau pe teren umed și au rezultat brazde sub formă de curele care prin uscare se întăresc „beton“ acestea nu trebuie să fie mărunțite cu grapa rotativă care pur și simplu macină solul și-l transformă în praf, care astupă porii solului, împiedicând circulația aerului și a apei.

Se așteaptă umezirea solului sau câteva reprize de îngheț-dezgheț și în ferestrele iernii se va lucra cu grapa cu discuri care asigură mărunțirea și nivelarea solului.

În primăvară trebuie intervenit cât mai puțin asupra solului sau deloc.

Culturile cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se pot însămânța direct deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor până la 2-3 cm, cât necesită acestea.

În situația când au început să apară buruieni anuale, acestea se distrug printr-o lucrare cu grapa cu colți reglabili, apoi se însămânțează.

Pentru culturile cu sămânța mai mare (mazăre, năut) se execută o lucrare de pregătire a patului germinativ cu combinatorul, bine reglat, care lucrează până la 4-5 cm adâncime, apoi se însămânțează.

Pentru culturile însămânțate în epoca a II-a, floarea-soarelui, porumb ș.a., dacă nu au apărut buruieni nu se intervine până la semănat deoarece solul formează la suprafață un mulci natural care împiedică evaporarea apei.

Se va lucra numai în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul până la adâncimea de semănat, printr-o singură trecere și apoi se însămânțează.

În situația când terenul nu s-a lucrat din toamnă și nici în ferestrele iernii, în primăvară se execută o lucrare superficială, fiind exclusă arătura. Nu este indicată nici grapa cu discuri la lucrările de pregătire a patului germinativ deoarece răscolește solul cu mari pierderi de apă și nu poate realiza pat germinativ corespunzător.

Prin urmare, trebuie folosite toate mijloacele care asigură pregătirea terenului din toamnă pentru însămânțarea culturilor de primăvară.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În lanțul tehnologiilor de cultura plantelor, lucrarea de semănat ocupă un loc foarte important. De calitatea pregătirii patului germinativ și a semănatului depind: răsărirea explozivă și uniformă, asigurarea densității plantelor, fără goluri, răsărirea unor plante viguroase în lupta cu buruienile și, în final, recoltele bogate.

În teren corespunzător pregătit, răscolit, sămânța ajunge la diferite adâncimi, răsărirea este eșalonată și cu multe goluri, plantele sunt debilitate, ușor atacate de boli și dăunători și învinse în concurența cu buruienile, iar în final nivelul recoltelor este scăzut și de slabă calitate.

De exemplu, la sfecla de zahăr, când patul germinativ a fost pregătit adânc, sămânța a ajuns la: 2 cm 16%, 3-4 cm 56% și la 6 cm 28% și a răsărit doar 30% din sămânță.

La porumb, decalajul de răsărire de 2 frunze față de plantele vecine diminuează producția cu 30% pe plantă.

Pentru germinarea semințelor acționează:

• • Factorii interni care au în vedere specia plantei, faza de coacere la care s-a recoltat, parcurgerea repausului seminal, structura tegumentului seminței etc.
• • Factorii externi care constau în:

1. a) asigurarea apei care constituie mediul în care se desfășoară procesele biochimice și diviziunea celulelor embrionului. Necesarul de apă este condi­ționat de compoziția chimică a seminței și variază între 40% și 60% în cazul cerealelor, 100% în cazul leguminoaselor pentru boabe și peste 100% în cazul sfeclei-de-zahăr, procente față de greutatea seminței;
2. b) asigurarea oxigenului necesar accelerării formării enzimelor care transformă substanțele cu molecula mare în substanțe simple care hrănesc embrionul seminței;
3. c) asigurarea unui prag minim de temperatură care este specific fiecărei culturi agricole (1-2°C pentru mazăre, 4-5°C pentru sfecla-de-zahăr, 7°C pentru floarea-soarelui, 8-0°C pentru porumb etc.).

Reacțiile biochimice care au loc în sămânță în timpul germinației se referă la acțiunea enzimelor proteolitice care transformă substanțele proteice în aminoacizi, a amilazei care transformă amidonul în maltoză și glucoză, iar mal­toza, la rândul ei, este transformată în glucoză și levuloză; de asemenea, există și acțiunea lipazei, care transformă substanțele grase în acizi grași.

În urma acestor transformări în bob se formează un lichid lăptos foarte bun pentru hrănirea tinerei plante (embrionul). Din substanțele rezultate în urma transformărilor enzimatice, o parte sunt oxidate și rezultă energia necesară creșterii embionului, iar cealaltă parte asigură materialul necesar pentru creștere. Ca urmare a creșterii embrionului, radicela rupe tegumentul seminței, iese, fiind protejată de coleoriză, și se fixează în sol.

În faza următoare iese tulpinița, fiind protejată de coleoptil, iar la semințele cu germinație epigeică (soia, fasolea) ies cotiledoanele.

Procesul de germinație durează atât timp cât embrionul se hrănește cu substanțele de rezervă din bob, adică până începe procesul de fotosinteză.

Accentuăm asupra importanței pregătirii patului germinativ numai până la adâncimea de încorporare a seminței în sol pentru asigurarea umidității necesare prin ascensiune capilară.

De exemplu, când patul germinativ pentru sfecla de zahăr s-a pregătit cu combinatorul până la 3-4 cm, umiditatea la nivelul seminței a fost de 26-29%, iar când s-a pregătit cu grapa cu discuri, mai adânc și cu pământul răscolit, umiditatea a fost de 6-12%.

Patul germinativ (fig. 1) sub sămânță trebuie să fie așezat, cu densitatea aparentă (Da) de 1,30 g/cm3, pentru a asigura aportul capilar, iar deasupra seminței Da 1,10 g/cm3 pentru a pătrunde ușor aerul și căldura și a străbate ușor tinerele plante.

De asemenea, este necesar pragul minim de temperatură fără de care nu începe activitatea enzimatică și deci nu apare procesul de germinație, iar sămânța mucegăiește sau putrezește în sol.

De aceea se impune ca în primăvară să se efectueze cât mai puține lucrări asupra solului, la umiditatea optimă și fără răscolirea pământului, numai până la adâncimea de semănat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În combaterea agenților de dăunare din culturile agricole o importanță deosebită o are în primul rând evaluarea stării fitosanitare a culturilor. În baza evaluării făcute, corelată cu condițiile climatice existente, faza fenologică a plantelor și biologia agenților de dăunare identificați, se stabilește schema de tratament si momentul aplicării, informează Autoritatea Națională Fitosanitară.

Tratamentele foliare ale culturilor agricole au un rol însemnat în dezvoltarea plantelor, deoarece contaminarea acestora determină încetinirea proceselor metabolice ale plantei și în cele din urma scăderea cantitativa și calitativa a producției.

Se recomandă efectuarea de tratamente preventive in scopul reducerii surselor de infecție și pentru evitarea pierderilor economice.

În pomicultură la speciile semințoase (măr, păr, etc.) la această dată se recomandă efectuarea tratamentelor pentru combaterea: foculului bacterian (Erwinia amylovora), rapanului (Venturia inaequalis), fainarii (Podosphaera leucotricha), moniliozei (Monilinia fructigena), gargaritei florilor de măr (Anthonomus pomorum), iar pentru speciile samburoase (prun, cires, visin, cais, piersic, nectarin, etc.) se recomanda tratament pentru combaterea: moniliozei (Monilinia laxa), deformarii frunzelor (Taphrina deformans), etc.

Fluctuațiile de temperatură, umiditatea relativă a aerului, roua, densitatea mărită a plantelor/m2, fertilizarea excesivă cu azot, cultivarea de soiuri sensibile sunt factori care favorizează apariția bolilor foliare în culturile de cereale păioase.

Astfel, la cerealele păioase (grâu, orz, etc.) recomandăm tratamente fitosanitare pentru combaterea fuzariozei, fainarii, septoriozei, ruginilor si dăunătorilor (afide, ploșnița cerealelor-adulți hibernanți).

La rapiță se vor efectua tratamente pentru combaterea următorilor dăunători: gândacul lucios (Meligethes aeneus), gărgărița tulpinilor (Ceuthorhynchus napi), etc.

IMPORTANT

Culturile înființate cu semințe tratate cu neonicotinoide sunt intens monitorizate, luându-se toate măsurile pentru eliminarea oricăror riscuri care să afecteze familiile de albine și mediul înconjurător.

Sămânța tratată se va utiliza numai în zonele și pe suprafețele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp. Phyllotreta spp. şi Phylloides spp;

Parcelele însămânțate cu sămânță tratată vor fi marcate cu plăcuțe de avertizare.

Însămânțarea se va efectua cu semănători dotate cu echipamente care să asigure reducerea riscului (deflectoare), respectând buna practică agricolă.

După însămânțare, în momentul controlului, nu trebuie să se depisteze sămânță tratată neincorporată în sol.

Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza numai produse de protecție a plantelor omologate în România, pentru cultura, agentul de dăunare si doza pentru care au fost omologate. Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PEST-EXPERT, care poate fi accesata pe link-ul: www.madr.ro, Secțiunea Fitosanitar

ACCESAREA PROGRAMULUI PESTEXPERT

- Adrese web: https://aloe.anfdf.ro/

Se completează căsuțele:

utilizator:„guest”

parola:„guest”

Căutare

Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare județene emit buletine de prognoză și avertizare care conțin recomandări privind efectuarea tratamentelor fitosanitare pentru combaterea bolilor și dăunătorilor din culturile agricole.

Aceste buletine sunt difuzate către instituțiile locale și fermieri, iar informațiile conținute de acestea pot fi solicitate de către toate persoanele interesate.

Înainte de începerea aplicării tratamentelor vă recomandăm să verificați dacă produsele care vor fi folosite sunt de calitate și provin din ambalaje care au indicații clare privind conținutul și natura produselor de protecție a plantelor.

Se va citi cu atenție eticheta produsului utilizat.

Când ne referim la densitatea unei culturi agricole avem în vedere numărul de plante la unitatea de suprafață care asigură maximum de producție. De-a lungul timpului, prin experiențe riguroase, în funcție de multitudinea de factori implicați, s-au stabilit densitățile optime pentru fiecare cultură agricolă. A existat, la un moment dat, prin anii '70-'80, un decret care menționa densitatea la toate culturile agricole.

În cele ce urmează vom lua ca exemplu o cultură de plante prășitoare (porumbul) și una din grupa cerealelor păioase (grâul) care împreună ocupă cca 50% din suprafața arabilă a țării.

Referindu-ne la porumb, se au în vedere cele două elemente care participă la formarea recoltei, și anume: capacitatea de fotosinteză și capacitatea de înmagazinare a materiei sintetizate prin fotosinteză. Acestea, la rândul lor, depind de indicele optim al suprafeței foliare.

Densitatea culturii porumbului este influențată de următorii factori:

1. Hibridul cultivat la care trebuie cunoscute perioada de vegetație, arhitectura aparatului foliaceu și rezistența la cădere.

Hibrizii timpurii suportă densități mai mari – 70.000 plante/ha, cei mijlocii – 60.000 plante/ha, iar cei tardivi – 50.000 plante/ha.

Hibrizii care au aparatul foliaceu mai aproape de vertical suportă densități mai mari, ca și cei care sunt rezistenți la cădere, putându-se recolta ușor mecanizat.

2. Fertilitatea naturală a solului și cantitatea de îngrășăminte ce se intenționează a se aplica influențează densitatea plantelor.

3. Umiditatea solului și în primul rând rezerva de apă existentă în sol la semănat sunt hotărâtoare în stabilirea densității.

Când umiditatea solului pe stratul 0-150 cm este la nivelul capacității de câmp, se practică densitățile optime menționate mai sus.

Când deficitul de apă depășește 60 mm se reduce densitatea cu 4.000-6.000 plante/ha, iar când deficitul este mai accentuat, cel puțin la hibrizii tardivi se scade densitatea chiar sub 30.000 plante/ha. În condiții de irigare densitatea porumbului crește cu 8.000-12.000 plante/ha.

La grâu, de regulă, trebuie asigurate 600-700 de spice/m2, aplicând la semănat 400-450 de boabe germinabile/m2. Și aici se vor avea în vedere soiul (hibridul) cultivat, fertilitatea și umiditatea solului. Față de această situație care se practică în toată agricultura din țara noastră, au apărut două tendințe, diametral opuse, lansate de specialiști de înaltă clasă profesională și cu multă experiență practică.

Dr. ing. D. Muscă, conducătorul Combinatului Agroindustrial Curtici – Arad, promovează la grâu ideea că trebuie ca numărul de spice recoltabile să provină numai din tulpinile principale și nu din frați. Aceasta pentru că, spune dânsul, frații consumă mult din apă și substanțele nutritive din sol, dar produc foarte puțin sau deloc.

Pentru aceasta, de la semănat asi­gură în jur de 800 plante (spice)/m2 din tulpinile principale și nu din frați, de la care în anul 2015 a recoltat 8.400-8.900 kg/ha de grâu. Totodată, atrage atenția că la asemenea densitate este necesară și o fertilizare corespunzătoare (aplică peste 500 kg de complex NPK/ha); aerisirea plantelor fiind deficitară, se înmulțesc bolile și aplică cel puțin trei tratamente foliare. Cu cantitatea de sămânță aplicată în plus se fac cheltuieli de 150-200 lei/ha, dar precizează că se recuperează ușor.

Dr. ing. L. Buzdugan din Insula Mare a Brăilei a demonstrat că se pot obține producții ridicate și la densități mai mici.

Referindu-ne la cultura grâului care ocupă 18.000 ha, merge pe densități de 380 boabe germinabile/m2, iar în viitor pe 300 b.g./m2. Consideră că la 300 de plante/m2 și fiecare cu câte un frate fertil rezultă 600 de spice, cu 35 de boabe în spic și cu MMB de 40 g se ajunge la o producție de 8.400 kg/ha de grâu. Desigur că economisind numai câte 100 kg de sămânță/ha, la suprafața din IMB rezultă o economie de 1.800 tone. Dar pe întreaga țară?

La orz, care are grad de înfrățire mai mare, merge pe 200 b.g/m2 și fiecare plantă cu 2 frați fertili, rezultă 600 de spice x 40 de boabe în spic cu 40 MMB (masa a 1.000 de boabe), rezultă o producție de 9.600 kg/ha de orz.

La porumb consideră necesară creșterea densității și aceasta să fie realizată prin reducerea distanței între rânduri, de la 70 cm la 50 cm, realizând astfel un plus de producție de 1.500 kg/ha de porumb.

În funcție de condițiile concrete de teren, de regimul precipitațiilor în care lucrează fiecare agricultor și de posibilitățile de asigurare a unei tehnologii optime de cultură, poate aplica una sau alta din recomandările de mai sus. Cel mai corect ar fi ca, pe suprafețe reduse, să facă fiecare, mai întâi, încercări demonstrative.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 12-14

Este îndeobște cunoscut de orice cultivator că reușita culturilor de primăvară este condiţionată, în primul rând, de modul cum a fost pregătit terenul încă din toamnă.

Cea mai mare parte a suprafețelor agricole din țara noastră sunt situate în zona cu primăveri secetoase, cu vânturi puternice și uscate. Aceasta îi determină pe cultivatorii din aceste zone să ia toate măsurile pentru a asigura, prin orice mijloace, acumularea și conservarea apei în sol. În acest scop, este de dorit ca primăvara să se intervină cât mai puțin asupra solului, făcându-se doar strictul necesar.

I. Dacă în cadrul asolamentului culturile de primăvară urmează după premergătoare care s-au recoltat în vară, este necesar ca imediat după eliberarea terenului să se efectueze o lucrare de dezmiriștit care asigură condiții pentru a împiedica pierderea apei care mai există în sol și, totodată, acumularea apei din eventualele precipitații care cad, realizând și o reducere a gradului de îmburuienare.

După 2-3 săptămâni, când solul se găsește într-o stare de umiditate optimă, se efectuează lucrarea de arat cu plugul în agregat obligatoriu cu grapa stelată pentru a asigura o mărunțire și nivelare a terenului și o ușoară „așezare“ a solului pentru a nu conține canale prin care circulă aerul antrenând vapori de apă către exterior.

Pe toată perioada solul trebuie menținut cu un grad de afânare corespunzător pentru a acumula cât mai multă apă din precipitații, pe întregul orizont de până la 150 cm, în special în perioada de iarnă. Totodată, la suprafață să-și formeze un strat de mulci natural pentru a împiedica pierderea apei prin evaporare.

Buruienile care apar peste vară vor fi distruse prin lucrări superficiale, înainte de a forma semințe. Ele prezintă avantajul că acumulează nitrații din sol, evitând levigarea acestora, protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și, totodată, constituie o sursă importantă de materie organică pentru sol.

La desprimăvărare aceste suprafețe sunt mărunțite și nivelate, cu grad corespunzător de afânare datorită fenomenelor de îngheț-dezgheț și conțin rezerve importante de apă.

II. În situația când în perioada de vară nu s-a putut ara din lipsă de umiditate, precum și după culturile recoltate târziu în toamnă se va lucra cu cizelul pentru a afâna și favoriza acumularea apei în sol (peste iarnă), iar când umiditatea solului permite se va executa o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți, în perioada de toamnă sau, cel mai târziu, în ferestrele iernii, pentru a realiza mărunțirea și nivelarea stratului superficial al solului.

Și în acest caz, la desprimăvărare solul este afânat, mărunțit și nivelat, cu bogate rezerve de apă, apt pentru însămânțat.

La executarea lucrării de semănat se va proceda astfel:

1. Pentru însămânțarea culturilor din urgența I, cu semințe mici (lucernă, rapiță, muștar) se poate intra direct la semănat deoarece brăzdarele semănătorii pot asigura pătrunderea la 2-3 cm adâncime, atât cât este necesar pentru încorporarea seminței.

În situația în care au început să apară buruieni anuale se trece mai întâi cu grapa cu colți reglabili și apoi se intră la semănat.

În acest caz au loc pierderi de apă prin evaporare de cca 3%.

2. Pentru culturile din urgența I cu semințe mai mari (mazăre, năut) se pregătește patul germinativ, printr-o singură trecere, cu combinatorul, bine reglat, pentru adâncimea de încorporare a seminței (4-6 cm). Aici au loc pierderi de apă de 5-6% din umiditatea solului.

3. Pentru culturile din urgența a II-a nu este necesar să se lucreze solul decât în preajma semănatului deoarece mulciul natural asigură conservarea apei în sol. În preziua sau în ziua semănatului se pregătește patul germinativ cu combinatorul până la adâncimea de încorporare a seminței.

În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri în primăvară deoarece răscolește pământul și provoacă mari pierderi de apă de 15-16%, chiar şi de 28%. În același timp lucrează la adâncimi greu de controlat și nu se mai poate realiza „pat tare și plapumă moale“, cum este necesar.

4. Din capul locului trebuie eliminată arătura de primăvară deoarece ea nu se poate realiza decât târziu, când se zvântă terenul și, pe lângă marile pierderi de apă, se întârzie și epoca de semănat cu urmările cunoscute.

5. În situația în care terenul la desprimăvărare este nelucrat, se va efectua o lucrare superficială după care se intră la semănat. Desigur că în acest caz rezervele de apă din sol sunt mult diminuate, iar condițiile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor precoce se vor reflecta în nivelul recoltelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Sumele solicitate de APIA pentru plățile pe suprafață se ridică la 973 milioane de lei din cele 3,1 miliarde de lei, urmând ca până la 15 februarie să fie plătiți fermierilor toți banii necesari înființării culturilor de primăvară, a anunțat, marți, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la întâlnirea avută cu producătorii agricoli din sectorul vegetal și zootehnic.

Subvențiile au putut fi plătite începând cu primele zile ale lunii ianuarie 2014, grație promulgării Legii bugetului de stat în decembrie 2013, care a făcut posibil un împrumut de la Trezoreria Statului de 6,3 miliarde de lei. Pentru SAPS, din cele 3,1 miliarde lei, APIA a solicitat deja pentru plată suma de 979 milioane lei. (...) Pentru sectorul zootehnic, CNDP-urile pentru ovine, acolo putem deja să plătim. Este pentru prima dată și la ovine când putem să plătim atât de devreme, în luna ianuarie. S-au solicitat toți banii pentru crescătorii de ovine, 345 de milioane de lei, care încep să fie plătiți. Pentru crescătorii de ovine care sunt în zonele defavorizate și care vor primi un supliment — anul acesta de 6,5 euro — plățile vor începe la începutul lunii februarie", a spus Constantin.

Ministrul Agriculturii a prezentat marți producătorilor agricoli prioritățile legislative ale MADR, subliniind că Legea Fondului Mutual a fost deja promulgată de președintele României, iar MADR va încuraja voluntariatul la asocierea în fondurile mutuale prin introducerea unei 'prime de asigurare'.

Urmează să fie discutate în Parlament și Legea pajiștilor și Legea privind certificatele de producător", a spus ministrul.

În ceea ce privește Legea privind reorganizarea MADR și Legea privind liberalizarea pieței funciare, șeful MADR a subliniat că acestea se află într-o situație "puțin mai delicată" pentru că au fost întoarse la Parlament de către Administrația Prezidențială.

"În cazul primei legi, poziția Ministerului Agriculturii va fi cea de susținere, în continuare, a poziției inițiale, însă cea de-a doua lege va suferi o serie de modificări întemeiate. Cea mai importantă vizează ca ADS să poată fi jucător pe piața terenurilor agricole, urmând ca la nivelul MADR să fie înființată o direcție cu rol de reglementare în domeniul funciar", a adăugat ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va fi terminat, în forma integrată, până în jurul datei de 15 februarie 2014, ulterior urmând să fie transmis la Bruxelles.

Pe lângă cele 13 măsuri anunțate deja, a fost introdusă o a 14-a măsură care prevede continuarea plăților în vederea transformării fermelor de semi-subzistență în ferme care produc pentru piață. Un număr de 10.000 gospodării țărănești de semi-subzistență vor uram să primească 15.000 euro/an", a mai spus Constantin. 

Marți, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc două întâlniri de lucru între conducerea instituției și și producătorii agricoli din sectorul vegetal și zootehnic.AGERPRES