Rapița este o cultură care a devenit din ce în ce mai cultivată de către fermierii din România. Este o cultură rentabilă care, dacă are parte de condiții climatice favorabile creșterii și dezvoltării dar și de o tehnologie performantă, poate genera profituri foarte mari. Un astfel de sezon a fost și cel din 2022-2023, sezon în care suprafața cultivată cu rapiță a fost una semnificativă versus ultimelor 3 sezoane.

Cultura de rapiță poate fi serios afectată de buruieni. Pentru a împiedica acest lucru, este necesar un control periodic, prin care să se depisteze la timp apariția buruienilor. Sunt recomandate tratamentele cu erbicide, pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapița pentru apă și hrană.

Compania Corteva Agriscience deține în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, atât pentru segmentul de erbicidare în toamnă (Galera Super), cât și pentru segmentul de erbicidare în primăvară (KORVETTO™).

Pentru aplicarea în primăvară, compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție cea mai avansată și performantă soluție tehnologică pentru combaterea buruienilor dicotiledonate – erbicidul KORVETTO™, erbicidul nr. 1 pentru controlul din primăvară al buruienilor din cultura de rapiță.

KORVETTO™ combate cu o eficacitate extraordinară turița (Galium aparine), buruiană dicotiledonată care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. De asemenea, KORVETTO™ reprezintă cea mai eficientă soluție în combaterea buruienii Descurainia sophia (măturică) și cea mai de încredere soluție în combaterea pălămidei (Cirsium arvense). Alte buruieni problemă combătute de erbicidul KORVETTO™  sunt: albăstrea (Centaurea cyanus), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, romanița (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium) și cruciulița (Senecio vulgaris).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ active) 5g/l și clopiralid 120 g/l, fiind omologat la doza de 1 L/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță de toamnă (BBCH-30) până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50). Atenție – nu se aplică toamna!

Eficacitatea erbicidului KORVETTOT la doza de 1L HA

Eficacitatea erbicidului KORVETTOTM la doza de 1 L/HA

Erbicidul KORVETTO™ are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive. În caz de cultură calamitată, după cultura de rapiță erbicidată cu KORVETTO™ se pot înființa următoarele culturi: rapiță de primăvară, cereale de primăvară sau porumb.

Produsul KORVETTO™ este cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale cât și perene, din cultura de rapiță cu aplicare în primăvară.

Alexandra Petcuci

Category Marketing Manager Erbicide – Romania & Moldova

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița este și o cultură sensibilă la condițiile climatice din toamnă, drept pentru care mai este numită și regina culturilor de câmp.

Pe lângă condițiile climatice din toamnă, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință această cultură, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

Compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție soluția completă pentru controlul celor mai importanți dăunători ai acestei culturi, insecticidul INAZUMA®.

Insecticidul Inazuma® este compus din două substanțe active:

- acetamiprid cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt;

- lambda cihalotrin-piretroid cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidul INAZUMA® să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunătorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala), INAZUMA® este soluția perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală ce are o acțiune sistemică și de contact.

Insecticidul INAZUMA® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125-0,2 kg/ha pentru Afide, Viespea rapiței și Puricele rapiței. Pentru Gărgărița tulpinilor și Gândacul lucios al rapiței dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2 kg/ha, în funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.) să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Atenție: Nu se aplică în perioada înfloritului!!!

Adrian IONESCU - Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, Biologicals & SAT România & Moldova

În ultimii ani, cultura rapiței s-a aflat sub asediul dăunătorilor. Unii fermieri au făcut și 4 tratamente ca să scape de ei.

Din păcate, acest lucru nu este o surpriză. Specialiștii în protecția plantelor au tras semnale de alarmă în ultimii ani referitor la creșterea populațiilor de insecte dăunătoare la rapița de toamnă, o cultură și așa iubită de insectele de tot felul. Unii fermieri declarau că dăunătorii vin „valuri, valuri“ în cultura rapiței. Este o constatare asupra înmulțirii populațiilor diferitelor specii de insecte dăunătoare. Din păcate, omul este responsabil pentru acest lucru. Fără să vrea, omul a contribuit, în timp, la creșterea numărului de insecte dăunătoare culturii rapiței de toamnă. Indirect, prin toate activitățile care au dus la încălzirea climei (de zeci de ani) și direct, prin ceea ce face în câmp. Rotațiile scurte (în unele cazuri rapița revine după doi ani pe același loc), samulastra de rapiță, buruienile crucifere (din aceeași familie cu rapița).

Toate acestea au reprezentat o „masă copioasă“ pentru insectele dăunătoare rapiței cultivate. Aceste insecte beneficiază și de toamnele din ce în ce mai calde, așa cum a fost și cazul acestui an. Am văzut insectele active în cultura rapiței până la jumătatea lunii decembrie. Abia când s-au înregistrat temperaturi de iarnă veritabilă, activitatea insectelor s-a stopat. Uneori, iarna poate fi cel mai bun insecticid. Asta în regiunile temperate, unde, teoretic, trebuie să avem 3 luni de iarnă. Practic, din ce în ce mai rar avem iarnă veritabilă, cu temperaturi reduse și strat de zăpadă.

Problema este că nu avem bătaie de cap numai cu principalele specii de insecte dăunătoare rapiței. Dăunătorii secundari au ajuns să pună probleme din ce în ce mai mari, în ultimii ani. Dintre aceste specii, enumăr păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) și molia verzei (Plutella xylostella) în perioada toamnei sau gândacul păros (Epicometis hirta) în primăvară. În toamna anului 2022, au crescut suprafețele semănate cu rapiță. Mulți fermieri au avut producție slabă la porumb și floarea-soarelui (sau chiar au avut culturile compromise) din cauza secetei. Prin urmare, mulți fermieri au pariat pe rapiță, fiind o cultură bănoasă, sperând că își vor mai recupera din pierderile financiare. Numai că seceta a continuat și în toamnă, favorizând populațiile de insecte dăunătoare, care și așa sunt în creștere în ultimii ani. Aceeași poveste s-a repetat în toamna anului 2023. Altă problemă este că, odată cu creșterea suprafețelor însămânțate cu rapiță, șansele să se facă o rotație ca la carte au scăzut. Dar, cât se mai face în zilele noastre o rotație ca la carte?

Acum, ce fac fermierii când s-au trezit cu rapița sub „asediul“ dăunătorilor? Au tratat cultura cu insecticide. Prin revistele de popularizare agricolă, mulți fermieri au declarat că au efectuat de la 2 trata­mente, până la 4-5 tratamente! Asta în condițiile în care, acum 10 ani, în toamnă nu se făcea decât tratamentul seminței și, eventual, un tratament în vegetație dacă era atac mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae) sau al larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Dar nu tratamentele în sine sunt problema, ci dozele folosite. Unii fermieri au declarat, tot prin revistele de popularizare sau pe rețelele de socializare, pe diferite grupuri destinate fermierilor, că „numai la o doză dublă au scăpat de probleme“. Aș adăuga eu, au scăpat atât de „probleme“, dar, foarte posibil, au „scăpat“ și de entomofauna utilă.

La afirmațiile cu „dozele duble“ de insecticide, permiteți-mi să fiu foarte sceptic. Spre marea mea uimire, inclusiv specialiști din domeniul agricol (altul decât protecția plantelor) au declarat, tot prin revistele de popularizare agricolă, că „numai la doza dublă a insecticidului“ au scăpat de insectele dăunătoare din rapiță!? Facem recomandări să nu se mai respecte doza omologată? În privința dozei trebuie să fim foarte atenți ce declarăm în public. Am putea suporta și rigorile legii, dacă declarăm că „doza dublă este mai bună...“. Dacă insecticidul aplicat la rapiță, pentru combaterea dăunătorilor acestei culturi, la doza omologată, înscrisă pe eticheta produsului, nu și-a făcut efectul scontat, trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă cel care a tratat a respectat toate măsurile de aplicare. S-a făcut amestecul corect? Care era temperatura apei din rezervor la momentul efectuării amestecului? Cu cât aplicăm un tratament mai târziu în toamnă, cu atât există șansa ca apa din rezervorul mașinii de tratat să fie mai rece. Care este pH-ul apei din rezervorul mașinii de tratat? Dar conținutul în calcar? Etc., ș.a.m.d...Părerea mea, ca specialist în protecția plantelor, este că declarațiile privind „dozele duble au fost mai bune...“ sunt foarte hazardate. Este ca și cum un doctor ar recomanda pacientului să folosească o doză dublă de medicamente. Iar o cantitate mai mare de substanță activă poate duce la efecte secundare. În cazul rapiței pot fi două efecte secundare. Unul vizibil, și anume fitotoxicitatea.

De regulă, fitotoxicitatea nu apare foarte des la plante, în urma unei doze mai mari de insecticide, la fel cum se întâmplă în cazul erbicidelor. Dar mai este un efect foarte nedorit, care se vede pe termen lung. Dispariția entomofaunei utile! Dozele de insecticide au fost stabilite, în urma unor experiențe foarte riguroase, pe zeci de locații, în diferite condiții de mediu și de atac, pe timp de mai mulți ani. Așa s-a ajuns la doza omologată înscrisă pe eticheta insecticidului. Bine, dar ce facem dacă, într-adevăr, la doza omologată insecticidul nu are eficacitate? Dacă respectăm toate măsurile de aplicare, atunci trebuie notificat producătorul de la care s-a achiziționat insecticidul, apoi Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) și, în final, chiar și ANPC-ul.

Încă o dată, asigurați-vă că ați luat toate măsurile pentru aplicarea corectă a tratamentului la rapiță, la doza omologată. Cum puteți face dovada? Folosind tehnologia modernă. Filmați cu ajutorul telefonului mobil toate etapele aplicării tratamentelor, de la adăugarea insecticidului în rezervorul mașinii de stropit, până la aplicarea în câmp. Poate părea o muncă în plus, dar așa sunteți acoperiți, în caz că pot exista probleme.

Una dintre cauzele „valurilor de dăunători“ la rapiță este dispariția „frânelor naturale“, așa cum am numit eu entomofauna utilă. Speciile de viespi parazite sunt foarte sensibile la orice creștere a dozelor de insecticide. Fără entomofaună utilă populațiile speciilor dăunătoare rapiței cresc foarte mult, ajutate de toamnele calde. Rezultatul? Atac mare la rapiță și cheltuieli mai mari cu tratamentele.

Explicații foto

1. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (în prima decadă a lui decembrie).

Foto 1 rapita Paduchele verde al piersicului Myzus persicae

2. Polenizatori activi în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 2 rapita polenizatori activi

3. Molia verzei activă în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 3 rapta atacata de molia verzei

4. Mozaicul rapiței (TMV), viroză transmisă de afide, simptome apărute la mijlocul lui decembrie.

Foto 4 mozaicul rapitei boala produsa de afide

5. Frunzele de rapiță cu daune produse în toamnă de larvele moliei verzei și ale fluturelui alb al verzei.

Foto 5 rapita daune produse de molia verzei si fluturele alb al verzei

Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Rapița ocupă în continuare suprafețe importante, în ciuda riscurilor din ce în ce mai mari, care pot duce la compromiterea acestei culturi. În următorii ani, perspectivele sunt aceleași, prin urmare majoritatea fermierilor își vor asuma riscurile și vor semăna rapița și în următorii ani. Una dintre problemele peste care, de cele mai multe ori, se trece cu vederea este cea cu samulastra de rapiță din culturile postmergătoare.

În majoritatea cazurilor, în țara noastră, după rapiță se seamănă orz sau grâu. Rapița este o premergătoare foarte bună pentru cerealele de toamnă deoarece eliberează terenul devreme, iar spectrul de boli, dăunători și buruieni ale rapiței și cerealelor de toamnă este diferit. De exemplu, în cazul grâului semănat după rapiță sunt șanse foarte mici să fie probleme cu atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al viermilor sârmă (Agriotes spp.). Numai că, dacă ne uităm puțin la structura culturilor din majoritatea fermelor ce se găsesc în țara noastră, putem observa că numărul de specii cultivate este unul redus, cauza principală constituind-o rentabilitatea acestora. În majoritatea cazurilor, într-o fermă sunt doar 4 sau 5 culturi.

Ce înseamnă asta? În multe cazuri, sola cu rapiță este amplasată în vecinătatea unei sole în care această cultură a fost semănată anul trecut. Iar aici încep problemele. În cele mai multe cazuri, în sola unde rapița a fost premergătoare și acum sunt semănate cereale poate să existe samulastră de rapiță, iar aceasta este focarul perfect pentru înmulțirea majorității speciilor de insecte dăunătoare acestei culturi. Cu cât avem mai multă samulastră de rapiță, cu atât speciile de insecte dăunătoare au mai multă hrană la dispoziție și populațiile acestora pot să crească nestingherite de la un an la altul. Insectele din samulastra de rapiță pot trece „la vecini“, unde este cultura rapiței pentru anul în curs. În general, samulastra de rapiță din cultura de grâu sau orz, este prezentă „la pachet“ cu diferite specii de buruieni dicotile.

De obicei, fermierii erbicidează grâul sau orzul în primăvară pentru combaterea buruienilor (inclusiv cele dicotile și samulastra de rapiță), ceea ce înseamnă că plantele de rapiță din cultura de grâu sau orz se dezvoltă nestingherite, fiind gazdele perfecte pentru puricii de pământ (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiței (Athalia rosae), larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), larvele buhei verzei (Mamestra brassicae), larvele moliei verzei (Plutella xylostella), musca verzei (Delia brassicae), etc. Insectele pot ierna fie la baza plantelor sau în apropierea acestora, în stratul superficial al solului, fie se pot găsi sub formă de pupă, într-un cocon mătăsos, pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (molia verzei). Chiar atunci când fermierii erbicidează grâul în toamnă, pentru combaterea samulastrei de rapiță, insectele au timp să parcurgă tot ciclul până la momentul hibernării, caz în care nu mai sunt afectate de distrugerea samulastrei.

În primăvară, după ce samulastra de rapiță din grâu sau orz este erbicidată, insectele pot migra în solele vecine, în care se găsește rapița cultivată. În acest mod, samulastra de rapiță din culturile de grâu sau orz de toamnă poate contribui la creșterea rezervei biologice de specii de insecte dăunătoare. În câmp, există fel și fel de situații, pot să existe sole unde avem samulastră de rapiță într-o proporție redusă, dar sunt și situații (din ce în ce mai multe) unde samulastra de rapiță se găsește într-o proporție destul de mare. De ce avem samulastră de rapiță? În primul rând din cauza pierderilor de la recoltare sau a întârzierii recoltării. Știm cu toții că silicvele de rapiță sunt foarte dehiscente, iar cu cât se întârzie recoltarea cu atât riscul ca acestea să se deschidă este mai mare. Este drept că, în prezent, există mulți hibrizi de rapiță toleranți la scuturare sau avem la dispoziție produse care se pot aplica pe cultură cu câteva săptămâni înainte de recoltare (acționează ca un fel de adeziv) pentru a întârzia deschiderea silicvelor, dar aceste soluții nu pot face „minuni“.

Cu cât întârziem mai mult recoltarea rapiței, cu atât cresc șansele ca să avem mai multă samulastră în grâu sau orz în următoarea toamnă. În teorie, rapița se recoltează prima, înaintea grâului, dar „practica ne omoară“. După cum bine știți, în momentele recoltării, Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor“. Se pot întâmpla N situații la recoltare, fie vine o furtună, fie se strică combina în brazdă, fie mecanizatorul merge prea repede cu combina în brazdă, rezultând pierderi mai mari de recoltă. Însă, în cele mai multe cazuri, momentul recoltării rapiței de toamnă se suprapune cu momentul recoltării grâului, caz în care flota de combine dintr-o fermă este solicitată la maximum. Am enumerat doar câteva din multiplele cauze care pot avea drept rezultat creșterea riscului de a avea multă samulastră de rapiță în solele cu cereale de toamnă.

Un alt factor care contribuie la dezvoltarea samulastrei de rapiță sunt condițiile meteo din timpul toamnei. În ultima vreme, toamnele sunt din ce în ce mai lungi și mai călduroase. Temperaturile medii din lunile de toamnă, precum și din luna decembrie sunt mai mari decât mediile multianuale, ceea ce înseamnă condiții favorabile atât pentru rapiță, care crește ca samulastră în lanurile de grâu sau orz de toamnă, cât și pentru diferitele specii de insecte dăunătoare care se găsesc în samulastra de rapiță.

Dar există și un factor uman. În anii trecuți, în unele articole din ziarele de popularizare, unii fermieri declarau că au avut multă samulastră cu rapiță în solele unde după această cultură nu au urmat cereale de toamnă. Așa că au decis să o lase să vadă ce iese, apoi se lăudau că au scos o producție mai mare de 2 tone la hectar!!?? După câțiva ani, aceiași fermieri, dar și vecinii lor, se plângeau că nu mai pot cultiva rapița din cauza atacului insectelor dăunătoare din perioada toamnei. Pe acești fermieri eu i-am poreclit „înmulțitori de insecte“. În condițiile unei agriculturi intensive, aceste practici pot contribui la formarea unei „bombe entomologice“, iar apoi nu înțelegem de ce avem presiune mare de infestare la rapița de toamnă în următorii ani.

Din păcate, sortimentul de insecticide folosit pentru tratamentele foliare, în vederea combaterii speciilor de insecte dăunătoare rapiței, va fi din ce în ce mai redus. De asemenea, în momentul de față, în țara noastră sunt omologate două substanțe active, folosite pentru tratamentul semințelor de rapiță, în vederea protejării plantelor aflate în primele faze de vegetație (BBCH 10 - BBCH 13) împotriva atacului dăunătorilor ce-și fac simțită prezența imediat după răsărirea rapiței. Ei bine, în aceste condiții, nu ne permitem să contribuim, fără să vrem, la creșterea rezervei biologice a dăunătorilor acestei culturi. Din contră, ar trebui să luăm toate măsurile preventive pentru a ține sub control populațiile dăunătorilor rapiței de toamnă. Iar principala măsură preventivă ar fi distrugerea samulastrei de rapiță.

Cum putem să reducem riscurile de a avea multă samulastră de rapiță? În primul rând, să acordăm o atenție și mai mare recoltării și reglajului combinelor, precum și instrucției permanente a mecanizatorilor. Scopul este de a încerca să avem pierderi cât mai mici de rapiță la recoltare. O altă soluție ar fi erbicidarea în toamnă a grâului sau a orzului, în cazul în care gradul de îmburuienare (inclusiv samulastra de rapiță) este ridicat. Este important să distrugem toamna, samulastra de rapiță pentru ca dăunătorii acestei culturi, aflați în samulastră, să nu apuce să își facă ciclul complet și apoi să se retragă pentru iernare. Fără un control al samulastrei de rapiță, rotația culturilor își poate pierde din eficacitate în ceea ce privește scăderea rezervei de dăunători.

În următorii ani se anunță vremuri destul de grele pentru fermieri, pe de o parte prețurile la inputuri s-au mărit foarte mult (inclusiv la produsele de protecția plantelor), pe de altă parte opțiunile de combatere a insectelor dăunătoare, a bolilor sau buruienilor vor scădea. Prin urmare, va trebui acordată o atenție cât mai mare aspectelor care, în general, sunt ignorate, cum ar fi samulastra de rapiță!

Explicații foto:

Foto 1 și 2 – Samulastră de rapiță din orz

Foto 1

Foto 2

Foto 3 – Samulastră de rapiță din orz, atacată de dăunători

Foto 3

Foto 4 și 5 – Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) pe samulastra de rapiță din orz

Foto 4

Foto 5

Foto 6 – Larva fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) prezentă pe samulastra de rapiță din cultura de orz

Foto 6

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Compania Corteva Agriscience este recunoscută ca fiind o entitate ce investește masiv în cercetarea agricolă, iar rezultatele nu întârzie să apară. Prin rezultate se traduce performanța fermierilor care aleg produsele companiei, fie că este vorba despre hibrizi și soiuri, fie că este vorba despre produse de protecția plantelor. În ceea ce privește rapița, în România compania lansează constant hibrizi noi, unici și cu potențial de producție uriaș. Este și cazul hibridului PT303 Sclerotinia Protector, un hibrid rezultat în urma a 10 ani de cercetare, care a uimit încă din faza de testare prin tot ceea ce înseamnă dezvoltarea plantei și toleranța la Sclerotinia, dar mai ales prin productivitatea ridicată.

„Anul acesta, PT303 Sclerotinia Protector a fost vedetă în lanurile de rapiță din întreaga țară, iar fermierii care l-au ales au avut rezultate neașteptate la proba cântarului. De aici au rezultat o multitudine de fermieri campioni, pe unii dintre ei i-am prezentat în cadrul comunicatelor transmise, pe alții vă invităm să-i cunoașteți pentru că și-au împărtășit experiența în rândurile de mai jos. Ar merita cu toții să fie prezentați, însă acest lucru este imposibil. Ce este de menționat, și cred că este foarte important, este faptul că PT303 a oferit titulatura de fermier campioni unei serii importante de agricultori, pentru că da, din Bihor la Călărași, din Iași în Teleorman, din Timiș la Galați nu a existat zonă în care acest hibrid să nu ofere producții uimitoare chiar și în condiții grele de cultură. De aceea suntem mândri și vrem să îi asigurăm pe toți colaboratorii Corteva că mereu le vom pune la dispoziție cele mai bune soluții pentru a le face afacerea profitabilă“, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria.

Domnul Roland Heilman din localitatea Tărian, județul Bihor, a avut campania trecută 100 ha cu rapiță, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultura de grâu și a oferit o producție de 5.840 kg/ha. „Pe o suprafață de 12 ha am încercat o altfel de tehnologie, să vedem ce rezultate obținem. Astfel, terenul a fost dezmiriștit, am efectuat o lucrare cu tigerul la 25-30 cm, apoi am discuit și am semănat după 25 august, atunci am și fertilizat cu îngrășământ 8.15.15 cu 13% sulf – 250 kg/ha. În toamnă cultura a primit inițial un insecticid și a doua intervenție a constant într-un tratament cu fungicid, biostimulator și din nou un insecticid. Am fertilizat apoi la final de februarie cu azot și sulf – 250 kg/ha, la o lună de zile am mai aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar și încă 100 kg/ha la înflorit. În primăvară prima intervenție a fost cu un insecticid, apoi am aplicat un erbicid, un biostimulator și un îngrășământ foliar cu bor, prefer să fac treceri separate pentru fiecare. Am mai administrat un tratament la înflorit și am aplicat fungicid, un insecticid și îngrășământ foliar, aceasta a fost ultima intervenție în cultură. Am început recoltatul la finalul lunii iunie și pot spune că am avut o producție foarte bună, PT303 este un hibrid foarte bun. Anul acesta am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiță, toată suprafața cu hibrizii Pioneer PT303 și PT313“, a declarat fermierul campion.

heilman roland

Producții foarte bune a oferit acest hibrid și în sudul țării. De exemplu, în județul Teleorman, ferma Esperandza Com Impex SRL, domnul ing. Daniel Sin a obținut o producție de 4.709 kg/ha.

sin daniel

Și în județul Argeș s-au înregistrat rezultate foarte bune, iar un exemplu este domnul Cristian Anghel, care a obținut o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 ha cu rapiță semănată după grâu, astfel că terenul a fost dezmiriștit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till, am fertilizat localizat, nu fertilizăm prin împrăștiere, deci am administrat 350 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, în data de

10 septembrie. În toamnă am administrat mai întâi un graminicid și apoi am erbicidat cu Galera Super, dar și un fungicid. La desprimăvărare am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, iar ca fertilizare am mai aplicat 200 kg/ha de îngrășământ complex. Am mai administrat două fungicide, inclusiv Capartis, două insecticide, iar în total au fost 4 treceri în cultură. Recol­tatul a avut loc după data de 15 iulie. Rezultatele au fost foarte bune și pot spune că acest hibrid s-a comportat foarte bine în condiții nu tocmai optime.  Anul acesta am semănat rapița în jur de 150 ha și am ales PT303 și PT314“, a punctat domnul Anghel.

anghel cristian

În județul Teleorman, ferma Agrinatura, domnul ing. Răzvan Luțu a obținut o producție de 4.490 kg/ha, pe o suprafață de 45 ha. „Lucrăm 10.000 ha, dintre care campania trecută au fost semănate 1.850 ha cu rapiță, după grâu. Imediat după recoltatul grâului am intervenit cu un tiger, apoi cu un disc special am pregătit terenul corespunzător și în data de 4 septembrie am semănat, atunci am administrat îngrășăminte DAP 18.46.0 – 150 kg/ha. În toamnă am aplicat culturii tebuconazol, în două treceri, și insecticid în 3 treceri. În primăvară am aplicat primul tratament format din tebuconazol, insecticid și îngrășământ foliar cu sulf, după care la înflorit am administrat fungicid, insecticid și îngrășământ pe bază de aminoacizi. În ceea privește fertilizarea am mai administrat sulfat de amoniu – 200 kg/ha și 300 kg/ha de nitrocalcar. Aceasta a fost tehnologia aplicată, după care am început recoltatul pe data de 29 iunie. Ce pot să spun despre acest hibrid este faptul că a avut o răsărire bună, a pornit foarte bine în vegetație, chiar și ramificarea a fost foarte bună, s-a văzut din timpul anului că vom avea o producție mare“, a afirmat domnul ing. Luțu. Mai mult, fermierul campion a precizat că în această toamnă a semănat hibrizi Pioneer pe 500 ha și a ales hibrizii PT303 și PT314.

lutu razvan

Rezultate foarte bune a oferit hibridul PT303 Sclerotinia Protector și în județul Călărași. De exemplu, în ferma Prosem Com, domnul Cătălin Jitianu lucrează 460 ha de teren și a obținut producție de 4.310 kg/ha, pe o suprafață de 50 ha. „Campania trecută am avut 116 ha cu rapiță și am semănat după grâu. Terenul a fost arat, apoi am intervenit cu discul, am efectuat o lucrare cu freza, am tăvălugit, iar semănatul a avut loc după 1 septembrie, atunci când am administrat și îngrășăminte complexe 15.40.0 cu 5% sulf. În toamnă au fost cel puțin două treceri cu insecticid și una cu fungicid. În primăvară am administrat trei insecticide, un fungicid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot și cam atât. Am recoltat în perioada 6-12 iulie și am fost mulțumit de rezultat, de aceea anul acesta am semănat 100 ha de rapiță cu hibrizi Pionner“, a precizat fermierul campion.

catalin jitianu

În județul Iași, fermier campion cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit domnul Dragoș Țibucanu, din cadrul societății Forting Agro Company, care a obținut o producție de 4.260 kg/ha.

tibucanu dragos

În județul Vaslui, fermier campion la rapiță cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit domnul Nelu Gramaticu, care a obținut o producție de 3.820 kg/ha. „Lucrez 230 ha, rapiță am avut pe 33 ha și am semănat după grâu. Optăm în fermă pentru arat deoarece nu ne creează probleme în ceea ce privește buruienile, apoi am pregătit terenul cu discul sau combinatorul greu, depinde de situație, apoi a urmat fertilizarea de bază cu îngrășământ triplu 15-250 kg/ha și am semănat în jurul datei de 18 august. În toamnă am administrat un insecticid și un fungicid, după care la început de martie am fertilizat cu 180 kg/ha uree substanță brută. Am aplicat și două tratamente, primul cu fungicid, insecticid și îngrășământ foliar, iar înainte de îmbobocit am administrat 150 kg/ha de nitrocalcar. Al doilea tratament a fost la început de înflorit și a fost format din insecticid și îngrășământ foliar pe bază de azot. Am recoltat în perioada 1-23 iulie și pot spune că am fost foarte mulțumit de producția obținută în condițiile de secetă pe care le-am avut. Am fost tentat să întorc cultura, însă în primăvară plantele au recuperat destul de bine și am obținut o producție bună în final. Toamna aceasta am semănat 38 ha cu același hibrid și plantele arată destul de bine în acest moment“, a declarat domnul Gramaticu.

gramaticu nelu

Hibrizii de rapiță Pioneer au oferit producții ridicate și în județele Brăila și Galați, motiv pentru care Corteva Agriscience a desemnat mai mulți fermieri campioni. Unii dintre ei și-au exprimat mulțumirea cu privire la producția obținută și au împărtășit secretele din fermă în cele ce urmează.

Primul fermier campion din această zonă este domnul Bogdan Nicușor, care a ales hibridul PT298/Agile și a recoltat 4.170 kg/ha. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tudor Vladimirescu, județul Brăila, lucrează 300 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după orz. „Terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat la început de septembrie, atunci am și fertilizat cu sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Toamna a fost fără tratamente, în schimb în primăvară am avut mai mult intervenții. Prima, în data de 10 martie, cu insecticidul Inazuma, aminoacizi și îngrășământ foliar pe bază de azot. Apoi, în jurul datei de 23 martie, am administrat azot – 125 kg/ha, după care, pe 7 aprilie, am administrat al doilea tratament cu fungicid, regulator de creștere și insecticid de contact. La final de aprilie am mai aplicat un insecticid sistemic și unul de contact; pot spune că a fost o intervenție esențială. Ultima intrare în cultură a fost cu îngrășământ, respectiv 125 kg/ha de azot la începutul lunii mai. Cultura a fost în neirigat, am avut noroc de ploi la momentul potrivit, iar producția a fost bună. Cât despre hibridul PT298, pot spune că am fost mulțumit, l-am ales și în această toamnă pentru 30 ha, iar pentru 15 ha am ales hibridul PT315“, a declarat fermierul campion.

bogdan nicusor

Tot în județul Brăila, în localitatea Gropeni, își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Marian Cireașa. Acesta lucrează 600 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după culturi de grâu și fasole. A ales hibridul Pioneer PT298/Agile și a obținut o producție de 4.070 kg/ha. „Terenul a fost arat, fertilizat cu 180 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, apoi am discuit, am intervenit cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă, acolo unde am putut iriga, am udat de două ori – 22 l/ha și am aplicat un insecticid. Apoi, în primăvară, am administrat un fungicid, un insecticid la intrarea în vegetație. A doua intrare, tot cu insecticid și fungicid, a avut loc la apariția butonului floral, după care am fertilizat cu azot – 150 kg/ha și am mai udat o dată, aproximativ aceeași cantitate de apă – 22 l/ha. Am avut acest hibrid și anul trecut, îl aleg și pentru această toamnă pentru că am fost mulțumit de producția obținută“, a precizat domnul Marian Cireașa. 

cireasa marian

Un al fermier campion din județul Galați este domnul Cornel Basalic. Acesta lucrează 264 ha, dintre care 100 ha au fost destinate în acest an culturii de rapiță, iar hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit acestuia o producție de 4.080 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat la adâncimea de 30-32 cm, apoi, după 1-2 zile a fost discuit. Semănatul a avut loc în 20 august și am fertilizat cu îngrășăminte complexe 200 kg/ha. În toamnă am aplicat un insecticid, iar în primăvară, pe 8 martie, am administrat 150 kg/ha de uree; în jurul datei de 15 martie, la începutul alungirii tijei, am administrat primul tratament cu fungicid și insecticid, iar ultimul tratament a constat în aplicarea unui fungicid cu trei substanțe active și insecticide sistemice și de contact, la apariția butonului floral. A fost un an bun și în precipitații, iar hibridul s-a comportat foarte bine, este rezistent la boli și nu am întâmpinat probleme cu el“, a afirmat fermierul campion. Acesta a mai adăugat că pentru această toamnă a ales hibrizii Pioneer PT303, PT314, PT315, fiecare pentru câte 30 ha și PT298 pentru 10 ha.

basalic cornel

Domnul Dumitru Păun, din localitatea Chiraftei, județul Galați, a devenit fermier campion datorită hibridului PT303 Sclerotinia Protector, care i-a oferit o producție medie de 3.860 kg/ha. „Lucrez 800 ha, rapiță am avut pe 158 ha și am semănat după grâu. După recoltatul grâului am pregătit terenul corespunzător cu Tiggerul și Jokerul și am semănat în perioada 10-15 august. În toamnă am avut o singură intervenție în cultură cu un insecticid și un erbicid. Am fertilizat doar în primăvară, mai întâi cu 286 kg/ha de uree și apoi cu azot – 100 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele de primăvară, am administrat un fungicid, un îngrășământ foliar și insecticidul Inazuma. Am recoltat în perioada 24 iunie – 5 iulie și pot spune că a fost un an bun pentru rapiță“, a declarat domnul Păun. Acesta a mai precizat faptul că a fost foarte mulțumit de hibridul PT303 și intenționează să semene în această campanie cca 200 ha cu rapiță.

paun dumitru

În localitatea Brănești, din județul Galați, își desfășoară activitatea următorul fermier campion, domnul Ilie Banu. Acesta lucrează 800 ha de teren. A semănat rapiță pe 155 ha, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit 3.800 kg/ha. „Am semănat acest hibrid după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul în 2-3 treceri și combinatorul, apoi am semănat după data de 20 septembrie. În toamnă nu am administrat nimic, iar în primăvară am fertilizat cu azot 200 kg/ha, am administrat și două tratamente formate din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar, primul a fost administrat înainte de îmbobocire și al doilea la scuturarea florilor. Aceasta a fost toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie“, a punctat fermierul campion. În această campanie domnul Banu intenționează să semene rapiță pe 200 ha.

banu ilie

Despre musca verzei (denumiri sinonime: musca rădăcinilor, musca cruciferelor) știm mai mult din manualele de entomologie agricolă. Până nu demult era considerat un dăunător secundar al rapiței, atacuri mai ridicate fiind sporadice. Numai că mulți dăunători principali ai rapiței au fost considerați la început de importanță secundară. Se pare că aceste mici muște parcurg același drum spre „celebritate“.

Specia este prezentă în toate zonele unde se cultivă plante crucifere în România, inclusiv rapița. Practic, fermierii au avut acest dăunător tot timpul în solele cu rapiță, dar nivelul populației fiind scăzut și atacul a fost ca și inexistent, prin urmare muștele au trecut neobservate. Dacă ne uităm cu atenție putem observa multe asemănări între banalele muște de casă și muștele verzei, singurele deosebiri mai notabile fiind aripile mai lățite și corpul mai subțire, în cazul muștei verzei. Larva este fuziformă, alb-sidefie, în ultimul stadiu de dezvoltare având o lungime de 7-8 mm. Până nu demult, această specie era considerată a fi unul dintre cei mai importanți dăunători ai verzei sau conopidei. Lucrurile s-au schimbat între timp, iar fermierii au început să se confrunte cu atacul larvelor muștelor verzei și la cultura rapiței, toamna, când plantele se află în primele faze de vegetație. Atacul poate să survină și mai târziu, până la venirea iernii, mai ales în cazul toamnelor lungi și secetoase. Cum atacă larvele? Acestea pătrund în colet și apoi în rădăcini, unde sapă galerii longitudinale. Ca simptomatologie, plantele atacate rămân mai mici, iar cu timpul se pot usca. De asemenea, plantele atacate au frunzele de culoare verde-închisă. În multe cazuri, la plantele atacate frunzele sunt culcate pe sol Dacă smulgem din pământ o plantă atacată și facem o secțiune în rădăcină putem observa prezența galeriilor și a larvelor. Dacă nu mai observăm prezența larvelor, înseamnă că s-au retras în sol, la o adâncime de 5-15 cm, unde se vor împupa. În acest stadiu va ierna dăunătorul. Pagubele sunt mai ridicate în cazul toamnelor calde și secetoase, când plantele atacate se usucă mai repede din cauza lipsei apei. Iar această toamnă este „candidată“ a fi una secetoasă, mai ales în sud-vestul țării.

În România, musca verzei prezintă 2-3 generații pe an. După unii autori, dăunătorul iernează ca larvă complet dezoltată în sol, după alți autori iernează ca pupă. Adulții apar în primăvară, în luna aprilie, și zboară până în luna mai. Adulții celei de-a doua generații apar pe parcursul lunii iulie. Referitor la a treia generație, unii autori au menționat că aceasta are dezvoltare parțială în zonele de câmpie, în toamnele călduroase, adulții apărând pe parcursul lunii septembrie. Datorită creșterii temperaturilor este foarte posibil ca a treia generație să aibă dezvoltare completă și să vorbim în acest caz de 3 generații pe an.

Cum putem proteja plantele de rapiță de atacul larvelor muștei verzei? În primul rând prin efectuarea tratamentului semințelor înainte de semănat. În prezent sunt omologate două substanțe active pentru tratamentul semințelor de rapiță, care au efect și în combaterea muștei verzei. De asemenea, în literatura de specialitate se recomandă efectuarea arăturilor adânci, pentru reducerea rezervei biologice a acestui dăunnător, știut fiind faptul că larvele la completa dezvoltare și pupele se găsesc în stratul superficial al solului, la 5-15 cm adâncime. În prezent, tot mai mulți fermieri au înlocuit lucrarea de bază cu sistemul de lucrări minime ale solului, ceea ce poate avea ca efect o creștere a populațiilor acestui dăunător (posibilitatea ca mai puține larve și pupe să fie distruse). De asemenea, se recomandă o fertilizare echilibrată, precum și folosirea fertilizării starter pentru a avea o cultură bine dezvoltată și la o densitate optimă. Dacă plantele sunt dezvoltate, atunci trec mai ușor peste atac, cu condiția ca rezerva dăunătorului să nu fie foarte ridicată. Din păcate, prețurile îngrășămintelor au luat-o razna în ultimii ani și nu știu câți fermieri își vor mai putea permite să facă o fertilizare ca la carte. De asemenea, nu ne putem pune cu mersul vremii. Oricât de dotați ar fi fermierii, acest lucru nu poate înlocui lipsa apei. Fără un regim hidric corespunzător, putem să folosim cei mai buni hibrizi de rapiță pentru zona respectivă, cea mai bună fertilizare, solul să fie foarte bine pregătit, dar, în lipsa ploilor, plantele au o dezvoltare lentă, iar în cazul atacului larvelor muștelor verzei, acestea se pot usca mult mai repede, așa cum s-a întâmplat în multe zone din vestul țării, anii trecuți. Chiar dacă a plouat la începutul lunii septembrie, în majoritatea zonelor țării, precipitațiile căzute nu pot acoperi deficitul mare de umiditate în sol, prin urmare încă este nevoie de multe precipitații pentru a se reface rezerva de umiditate. De asemenea, nu în toate zonele a plouat la fel. Acolo unde au fost destule precipitații, plantele de rapiță vor avea o răsărire uniformă, dar meteorologii anunță în următoarele săptămâni creșterea temperaturilor și cantități reduse de precipitații, ceea ce înseamnă condiții bune pentru dăunătorii rapiței, inclusiv musca verzei. Iată așadar, avem șanse ca să avem încă un posibil dăunător principal al rapiței în perioada toamnei, pe lângă cei existenți, ceea ce înseamnă o presiune și mai mare pentru fermieri.

Prin urmare, trebuie aplicate, în complex, toate măsurile pentru prevenirea și combaterea atacului larvelor muștei verzei, în caz contrar cultura rapiței de toamnă ar putea deveni... o mare loterie.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Compania Corteva Agriscience continuă prezentarea fermierilor campioni. De această dată, în prim-plan sunt fermierii din județele Mehedinți și Olt care au obținut producții ridicate semănând aceiași hibrizi performanți: PT298/Agile și PT303 Sclerotinia Protector.

Hibridul PT298/Agile a oferit o producție uimitoare în cadrul societății Cosden Agro, din localitatea Dârvari, județul Mehedinți, acolo unde domnii Denis și Costi Buzuriu au obținut, pe o suprafață de 50 ha, producția de 5.450 kg/ha.

În cadrul societății Agricultura Montecavalo, fermier campion la rapiță a devenit domnul Fabrizio Granziera. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Cujmir, județul Mehedinți, și a obținut o producție de 5.400 kg/ha cu hibridul PT298/Agile. „Noi lucrăm 1.000 ha, rapiță am semănat rapița după grâu, iar în total am avut 136 ha; recoltatul grâului am scarificat, apoi am efectuat lucrări de pregătire cu discul și combinatorul și am fertilizat cu îngrășăminte complexe – 200 kg/ha. Semănatul a avut loc în data de 25 august și în toamnă am aplicat două insecticide și un erbicid. În primăvară am fertilizat, la final de martie, cu 300 kg/ha uree, și am mai administrat două insecticide și două fungicide, prima aplicare la înflorit și următoarea la căderea petalelor. Cultura nu a fost irigată și am recoltat în a doua jumătate a lunii iulie. Am fost mulțumit de producția obținută, ne-am bucurat că nu s-a scuturat deloc. În această toamnă voi avea 170 ha cu rapiță, iar peste 100 ha vor fi cu hibrizi Pioneer“, a declarat domnul Granziera.

granziera fabrizio

În localitatea Prisăceaua, județul Mehedinți, își desfășoară activitatea fermierul campion Ionel Bogatu. Acesta a ales hibridul PT298/Agile și a obținut o producție de 5.300 kg/ha pe o suprafață de 100 ha. „Pentru rapiță, planta premergătoare a fost grâul. De aceea terenul a fost arat; anul trecut s-a putut, apoi am intervenit cu terra discul în două treceri, am mai efectuat o trecere cu combinatorul și am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha, după care am semănat la începutul lunii septembrie. În toamnă cultura a primit două tratamente, primul a fost format din insecticid, fungicid și erbicid, iar în cea de a doua trecere am administrat insecticid, fungicid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Am continuat în primăvară cu aplicarea tratamentelor, astfel că la început am mai administrat un erbicid, un fungicid și un insecticid, a doua trecere a constat în aplicarea unui fungicid, a unui insecticid și a unui îngrășământ foliar, iar ultima trecere, în faza de terminarea înfloritului, am aplicat insecticid și fungicid. În ceea ce privește fertilizarea, am mai administrat uree – 300 kg/ha. Cultura s-a comportat bine, am recoltat în jurul datei de 15 iulie și am fost mulțumit de rezultat“, a punctat domnul Bogatu. Fermierul a obținut această producție în cultură neirigată și a afirmat că în această toamnă va semăna 200 ha cu rapiță și a ales deja trei hibrizi Pioneer.

bogatu ionel

Tot în județul Mehedinți, în localitatea Corzu, își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Mădălin Brezoi. Acesta lucrează 350 ha, iar rapiță a semănat anul trecut pe 70 ha, după orz. Hibridul PT298/Agile i-a oferit o producție de 4.900 kg/ha. „Anul trecut am scarificat 20 ha și 50 ha le-am arat, după care am pregătit terenul cu discul, în două treceri. Am fertilizat la pregătirea patului germinativ cu îngrășământ complex 20.20.0 – 190 kg/ha și am semănat la final de august, început de septembrie. În toamnă am aplicat un erbicid pentru frunză îngustă, un îngrășământ foliar pe bază de bor și a treia trecere a fost tot cu erbicid. În primăvară am aplicat trei insecticide, două treceri cu fungicide și un îngrășământ foliar. Am mai fertilizat în două tranșe: 300 kg/ha de uree în data de 23 martie și nitrocalcar 250 kg/ha în perioada 17 aprilie – 1 mai. Am recoltat după data de 20 iunie, acum așteptăm să semănăm din nou rapiță pe 70-80 ha și am ales hibrizii PT298 – 30 ha, PT303 – 10 ha, PT315 – 15 ha“, a precizat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost foarte mulțumit de producția obținută, iar media pe toată ferma la această cultură a fost de 4.500 kg/ha.

brezoi madalin

Sârbu Alexandru din localitatea Drincea, județul Mehedinți, lucrează 250 ha de teren și a devenit fermier campion datorită hibridului PT303 Sclerotinia Protector care i-a oferit o producție de 4.400 kg/ha. „A fost primul an în care am semănat rapiță și nu ne-am așteptat să fie atât de bine, speram să obținem undeva la 3.000 de kg/ha. Am semănat rapița după grâu, am pregătit terenul corespunzător, adică am scarificat și apoi am efectuat câte o lucrare cu discul și combinatorul, după care am semănat în perioada 1-5 septembrie. În toamnă am efectuat două treceri cu erbicide și am aplicat un tratament ce a constat în fungicid, insecticid și regulator de creștere. În primăvară, perioada 20-25 martie, am aplicat uree cu eliberare controlată – 250 kg/ha, după care am aplicat un biostimulator, iar al doilea tratament a constat în aplicarea unui fungicid, a unui îngrășământ foliar pe bază de bor și a unui insecticid. Am recoltat la finalul lunii iunie și pot spune că am obținut o producție neașteptat de bună. Toamna aceasta vom semăna 70 ha cu hibrizii PT298, PT303 și PT314“, a punctat domnul Sârbu.

sirbu ionut

În județul Olt, localitatea Călinești, își desfășoară activitatea fermierii campioni ing. Aura și Bogdan Juganu. Aceștia au ales hibridul PT298/Agile și au obținut 4.238 kg/ha. „În cadrul societății Magry TopGan SRL lucrăm 312 ha, 94 ha au fost anul acesta cu rapiță. Lucrările efectuate în fermă sunt cele esențiale precum aratul, discuitul și tăvălugitul. Hibridul PT298 a fost semănat în data de 5 septembrie, iar fertilizarea de care a beneficiat a fost următoarea: NPK 5.20.10 – 250 kg/ha aplicat în data de 25 august; uree – 150 kg/ha aplicată pe 13 februarie și încă 200 kg/ha în data de 8 aprilie. Tratamentele au fost aplicate două în toamnă, mai exact octombrie și noiembrie, și două în primăvară, respectiv în aprilie și mai. Terenul nu a fost irigat, iar recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie. Impresia noastră despre acest hibrid este una foarte bună și îl recomandăm cu încredere și celorlalți fermieri. Pentru toamna aceasta avem planificat să semănăm 150 ha cu rapiță, iar hibrizi Pioneer vom pune pe 75 ha și vom folosi PT298 și PT315“, au declarat ing. Aura și Bogdan Juganu.

aura bogdan juganu

În cadrul societății Agro Chimical din județul Olt, localitatea Brebeni, își desfășoară activitatea domnul Adrian Ciocloava care a cultivat hibridul PT298/Agile și a obținut o producție de 4.100 kg/ha. „Lucrăm 500 ha și 80 ha le semănăm în fiecare an cu rapiță. Hibridul PT298 a fost semănat după grâu, așa că terenul a fost arat și apoi am efectuat lucrări cu discul în funcție de solă, câte a fost nevoie, pentru a obține un pat germinativ cât mai bun. Am fertilizat la pregătirea terenului cu NPK 20.20.0 – 250 kg/ha, după care am semănat în jurul datei de 5 septembrie. În toamnă am aplicat trei insecticide și un fungicid, iar în primăvară am avut mai multe intervenții. Prima cu erbicid, dar am aplicat și două fungicide și trei insecticide și un foliar pe bază de bor. Fără îndoială, a fost anul insecticidelor. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în a doua jumătate a lunii iulie. Producția putea fi cu 200-300 kg/ha mai mare dacă nu s-ar fi scuturat, dar nu din cauza hibridului, ci din cauza ploii cu grindină. Cu siguranță potențialul hibridului este mai ridicat, a fost impresionantă cultura până la recoltat, de aceea am ales acest hibrid și pentru această toamnă“, a afirmat fermierul campion.

adrian ciocloava

După o campanie cu producții bune, compania Corteva Agriscience dă startul comunicatelor de presă în care sunt prezentați fermierii campioni la rapiță din acest an. Fără doar și poate, vedetele din câmpurile de rapiță au fost hibrizii PT298/Agile și PT303 Sclerotinia Protector. Primul este un hibrid deja bine cunoscut de fermieri pentru productivitatea ridicată pe care o oferă, dar și pentru rezistența la scuturare, iar cel de-al doilea este un hibrid unic în Europa prin gradul ridicat de toleranță la Sclerotinia pe care îl prezintă, ceea ce oferă și o productivitate excelentă.

„Mă bucur că și în acest an reușim să aducem în atenție rezultate excelente la cultura de rapiță. Acesta este motivul pentru care noi, toată echipa Corteva, lucrăm zi de zi. Ne dorim ca în fiecare campanie și la fiecare cultură să avem fermieri campioni, deci producții ridicate care nu doar să contribuie la dezvoltarea unei ferme, ci împreună la dezvoltarea agriculturii românești. Nu este ușor să lucrezi în acest domeniu, fiecare fermier știe acest lucru, de aceea alegerile pe care le fac în ceea ce privește sămânța pe care o seamănă în fermă sunt foarte importante. Hibridul potrivit poate garanta siguranță, stabilitate și o producție reușită. Vreau să îi felicit pe toți colaboratorii noștri pentru că aleg hibrizii Pioneer, că aleg soluțiile complete din portofoliul Corteva și că ne dau motive să îi prezentăm ca modele demne de urmat“, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Romania & Republica Moldova.

Primul fermier campion din județul Dolj este domnul Cristian Dinuț din comuna Orodel. Acesta a ales hibridul PT303 Sclerotinia Protector și a obținut o producție de 5.315 kg/ha. „Lucrez o suprafață de 1.000 ha, rapiță am avut pe 85 ha, dintre care 40 ha au fost semănate cu hibridul PT303, planta premergătoare fiind orzul. Am arat terenul, apoi l-am lucrat cu combinatorul, iar la pregătirea patului germinativ am și fertilizat, apoi am semănat începând cu 20 august. După răsărire am administrat un erbicid, apoi un graminicid și a fost necesară intervenția cu mai multe insecticide; cred că am aplicat trei insecticide. Am administrat un fungicid și înainte de iernare am aplicat îngrășământ foliar pe bază de bor. În primăvară am fertilizat cu uree – 170 kg/ha și apoi cu îngrășăminte pe bază de azot și sulf, 300 kg/ha în luna mai. Insecticide am aplicat la nevoie, cred că au mai fost încă trei treceri, precum și un fungicid. Cultura a fost în neirigat, iar producția chiar foarte bună, nu am ce mai spune la această valoare, hibridul acesta nu s-a scuturat deloc, este foarte bun“, a punctat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul că, în general, seamănă minimum 100 ha cu rapiță, lucru pe care intenționează să îl facă și în acest an, însă, dacă nu poate pregăti terenul în condiții corespunzătoare, mai bine nu seamănă deloc.

dinut cristian

Următorul fermier campion este din localitatea Poiana Mare, domnul Constantin Gâdea. Acesta lucrează 550 ha, iar în această campanie a semănat rapiță pe 120 ha. A ales pentru 50 ha hibridul PT303 Sclerotinia Protector și a ales bine, deoarece a obținut o producție de 5.100 kg/ha. „Am semănat hibridul PT303 în perioada 1-5 septembrie, după cultură de grâu, și este de precizat că practicăm în fermă lucrări minimum tillage. La semănat am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0-200 kg/ha și am mai intervenit în cultură atunci când a fost necesar. Am administrat un regulator de creștere și un fungicid, două treceri cu insecticid, dar și un erbicid. În primăvară, respectiv în perioada 10-15 martie, am fertilizat cu azot 200 kg/ha, după care am intervenit în jurul datei de 25 martie cu un tratament format din fungicid și insecticid, iar în jurul datei de 1 mai am aplicat un fungicid și un insecticid. Am recoltat în perioada 1-10 iulie și pot spune că a fost un an foarte bun pentru rapiță față de celelalte culturi, a și plouat, ce-i drept, așa că am avut și producție mare, dar și preț bun“, a declarat fermierul campion. Acesta a precizat că toamna aceasta va semăna în jur de 100 ha cu rapiță și a ales hibrizii Pioneer PT303 și PT314, fiecare pentru câte 50 ha.

gadea constantin

Hibridul PT298/Agile i-a oferit următorului fermier campion o producție de 4.850 kg/ha. Este vorba despre domnul Ionuț Marinescu din localitatea Maglavit, care lucrează 400 ha. „Rapița a ocupat anul acesta o suprafață de 45 ha, dintre care 21 ha au fost semănate cu PT298, după grâu. După recoltatul grâului terenul a fost arat, discuit, erbicidat, apoi din nou am efectuat o lucrare cu discul, am intervenit cu combinatorul și am semănat la începutul lunii septembrie. La semănat am și fertilizat cu îngrășământ complex 200 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid și două insecticide, după care în primăvară am aplicat două tratamente. Primul, chiar la desprimăvărat, a constat în insecticid, fungicid și îngrășământ foliar, apoi, la apariția butonului floral, am aplicat din nou fungicid, insecticid și îngrășământ foliar. În ceea ce privește fertilizarea, am mai administrat uree la început de martie, respectiv 200 kg/ha, și a doua administrare a fost la apariția butonului floral cu azot – 150 kg/ha. Am recoltat începând cu data de 1 iulie. Cultura nu a fost irigată, dar producția a fost foarte bună, pot spune că ne-a ajutat vremea. Hibridul este foarte bun, am fost foarte mulțumit și îl recomand la toată lumea“, a precizat fermierul campion. În această toamnă, dacă condițiile vor permite pregătirea corespunzătoare a terenului, va semăna în jur de 60 ha cu rapiță.

marinescu ionut

Domnul Petre Petrescu, din localitatea Coțofenii din Dos, a devenit fermier campion deoarece a ales hibridul PT298/Agile și a obținut o producție de 4.600 kg/ha. „Lucrăm 1.050 ha, iar rapiță am avut 250 ha, semănată după cultură de grâu. Terenul a fost scarificat, apoi am intervenit cu combinatorul, cât de puțin posibil, fără întoarcere, pentru a păstra apa în sol. Am semănat începând cu data de 10 septembrie, atunci am și fertilizat cu 18.46.0 – 300 kg/ha. Plantele s-au dezvoltat corespunzător, am aplicat un erbicid și nu a fost nevoie de o altă intervenție. Noi nu ne-am grăbit cu semănatul și nu am avut atac de dăunători așa cum am auzit la alți fermieri, care au fost nevoiți să aplice multe insecticide. Noi nu am avut niciun fel de problemă. În primăvară nu a mai fost nevoie de erbicid, rapița s-a dezvoltat foarte bine, am aplicat două tratamente cu fungicid și insecticid și, totodată, la fiecare trecere am făcut și fertilizare lichidă. A fost un an foarte bun, am avut și ploi, deci cultura a fost în neirigat și s-a comportat foarte bine. În fermă am avut și hibridul PT303, care a oferit producții ridicate, și ne bucurăm că am încheiat recoltatul cu media pe fermă de 4.600 kg/ha. De aceea, și în această toamnă voi semăna 75 ha cu PT298 și 75 ha cu PT303“, a afirmat domnul Petrescu.

petre petrescu

În localitatea Ghercești, domnul Florin Marin lucrează 239 ha, iar rapiță în acest an agricol a semănat pe 65 ha. Pentru o suprafață de 10 ha a semănat hibridul PT298/Agile și a obținut o producție de 4.500 kg/ha. „Planta premergătoare pentru acest hibrid a fost grâul, astfel că terenul a fost pregătit corespunzător, adică am dezmiriștit și am scarificat, apoi am intervenit cu combinatorul sau discul, depinde de cum se pregătea terenul. La pregătirea patului germinativ am și fertilizat cu îngrășământ triplu 15-250 kg/ha. Am semănat la finalul lunii august, după răsărire am erbicidat, am aplicat și un regulator de creștere, din nou un erbicid și la fiecare dintre aceste treceri am administrat și un insecticid. Am continuat în primăvară cu fertilizarea și am administrat la începutul lunii martie 200 kg/ha de uree, iar în ceea ce privește tratamentele pot spune că au mai fost două intervenții cu fungicid și insecticid și am recoltat în data de

marin florin

11 iulie. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat hibridul și producția a fost foarte bună. De fapt, a fost prima oară când am semănat hibrizi Pioneer, nu doar la rapiță, ci și la porumb și floarea-soarelui am semănat pentru prima oară, dar sunt foarte mulțumit“, a specificat fermierul campion. Încântat fiind de prima experiență cu hibrizii Pioneer, domnul Florin Marin a ales din nou pentru această toamnă hibridul PT298 pentru o suprafață de 25 ha.

În cadrul societății Titirigă Agroinvest din Urzicuța, fermieri campioni au devenit și domnii ing. Alexandru Voinea și Adrian Titirigă, care au semănat hibridul PT298/Agile pe o suprafață de 40 ha, după cultură de grâu, și au obținut 4.080 kg/ha. „Lucrăm 300 ha, iar totalul de rapiță semănat în acest an a fost de 80 ha. După recoltatul cerealelor am efectuat o lucrare cu Tiggerul și alta cu combinatorul, apoi am semănat la final de august; atunci am și fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0-300 kg/ha. În toamnă a mai fost necesar un tratament cu insecticid, fungicid și erbicid, am irigat, o singură udare – 25 litri de apă. Apoi, în primăvară am erbicidat și am avut 3 intervenții cu fungicide și insecticide. Am recoltat pe 30 iunie și 1 iulie și pot spune că am fost foarte mulțumit de acest hibrid deoarece a fost rezistent și la cădere, și la Sclerotinia, chiar a oferit o producție foarte bună“, a precizat domnul ing. Voinea.

voinea alexandru

În fiecare toamnă culturile de rapiță, aflate la început de drum, pot fi atacate de larvele viespii rapiței (Athalia rosae, sin. Athalia colibri). Într-un interval de numai câteva zile, în cazul unui atac ridicat, din plantele de rapiță pot rămâne întregi numai nervurile frunzelor.

Mulți fermieri au avut cel puțin o dată această experiență, dacă nu chiar de mai multe ori. De exemplu, vineri după masă cultura arăta foarte bine, iar când au revenit în câmp, la începutul săptămânii următoare, au constatat că la mai mult de jumătate din plante din sola atacată au rămas întregi numai nervurile. În condiții de secetă și temperaturi ridicate, aceste insecte sunt foarte vorace. La o temperatură medie a aerului, în timpul zilei, de 20ºC, larvele viespii rapiței consumă într-o singură zi o cantitate de hrană de două ori mai mare decât masa ei. În ultimii ani, s-au înregistrat multe zile în septembrie cu temperaturi maxime de 30ºC sau chiar mai ridicate. Practic, vara se prelungește și în septembrie (uneori și în luna octombrie). Acum câțiva ani am constatat prezența insectelor adulte, în prima decadă a lunii octombrie. Cauza pentru apariția eșalonată a adulților viespii rapiței, de la începutul lui septembrie până în prima decadă a lunii octombie, este temperatura ridicată a aerului, înregistrată în aceste prime două luni de toamnă. Cum pot fermierii să-și protejeze cultura rapiței, aflată la început de drum, de atacul larvelor viespii rapiței? În primul rând trebuie tratate semințele înainte de semănat. În prezent, în România este omologată o singură substanță activă pentru tratamentul semințelor de rapiță împotriva dăunătorilor. Avantajele tratamentului semințelor sunt incontestabile și bine cunoscute de către toți fermierii, prin urmare nu consider că nu mai este necesar să le enumăr în acest articol.

Ulterior, după răsărirea plantelor, când acestea se află în primele faze de vegetație, este necesară o monitorizare zilnică a solelor cu rapiță. Nu o dată la câteva zile, și asta numai aruncând câteva priviri fugare, de la marginea solei sau din mersul mașinii. Trebuie mers pe diagonala solei, făcute observații vizuale, apoi efectuate sondaje, ca la carte, pentru a constata dacă s-a atins pragul economic de dăunare (PED), în  cazul viespii rapiței, de 2 larve/plantă. Dacă s-a constatat depășirea PED-ului se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea acestui dăunător. Nu este simplu de efectuat sondaje pentru determinarea nivelului populației larvelor viespii rapiței dintr-o anumită solă. Larvele (mai ales cele aflate în primele stadii de dezvoltare) sunt mici, în general stând pe fața inferioară a frunzelor. Având în vedere că plantele de rapiță sunt și ele mici, cine face sondajele trebuie să stea în poziție aplecată, să se uite cu atenție la frunze, pe toate fețele, și trebuie să aibă ochi buni pentru a observa larvele. Mai ales, trebuie să aibă multă răbdare. Este necesar să se facă sondaje pentru a nu exista riscul de a efectua un tratament când nu trebuie, ceea ce înseamnă risipă de bani. Dacă au apărut orificii pe frunze, nu putem ști numai din prezența acestora care este nivelul populației acestui dăunător. Pe de altă parte, dacă condițiile climatice sunt favorabile (căldură și secetă), în numai câteva zile ne putem trezi fără cultură. Atacul larvelor viespii rapiței poate să fie în vetre, dar poate să fie afectată toată sola (situații mai rare). În ambele cazuri, în loc de frunze putem vedea numai nervurile.

Ce putem face ca să scădem în timp populația viespii rapiței? În primul rând combaterea buruienilor, mai ales a celor din aceeași familie botanică cu a rapiței (crucifere), acestea putând să fie gazde intermediare pentru larvele viespii rapiței. De asemenea, distrugerea samulastrei de rapiță din culturile de grâu sau orz (care au urmat după rapiță). Rotația rapiță-păioase este des întâlnită la noi în țară. Samulastra de rapiță, la fel ca și buruienile crucifere, reprezintă gazde ideale pentru larvele viespii rapiței, adică surse de hrană. Prin combaterea buruienilor și distrugerea samulastrei de rapiță nu oferim oportunități de hrănire larvelor viespii rapiței.

O altă recomandare se referea la efectuarea arăturilor adânci, după recoltarea rapiței sau a altor crucifere, pentru a scoate larvele din sol. În prezent, mulți fermieri au înlocuit arătura cu sistemul de lucrări minime al solului. Nu în ultimul rând, se recomandă o fertilizare echilibrată pentru a asigura un start bun al plantelor de rapiță la începutul perioadei de vegetație, precum și o bună dezvoltare a acestora. O plantă bine hrănită „se luptă“ mai bine cu insectele dăunătoare, inclusiv larvele viespii rapiței. Marea barieră în realizarea unei fertilizări echilibrate, ca la carte, inclusiv aplicarea îngrășămintelor starter o reprezintă creșterea foarte mare a prețurilor la fertilizanți, mai ales la cei pe bază de fosfor și potasiu.

Efectuarea tratamentului semințelor, precum și respectarea măsurilor preventive pot să țină sub control larvele viespii rapiței, iar plantele, aflate în primele faze de vegetație, pot să aibă o creștere și dezvoltare normală. E adevărat că pentru acest lucru mai avem nevoie de ceva, de o umiditate corespunzătoare a solului. Din păcate, ultimele toamne ne-au arătat încă o dată cât de capricioasă este vremea, fie avem o secetă foarte mare, fie avem ploi prea multe, într-o perioadă scurtă de timp. Schimbările climatice favorizează, în cele mai multe cazuri, insectele dăunătoare, prin urmare cultura rapiței va fi „sub asediu“ în fiecare toamnă.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Compania Corteva Agriscience prezintă fermierii campioni la rapiță din județul Timiș. În zonă, fermierii au obținut rezultate foarte bune campania trecută și s-a dovedit că în fermele în care au fost aleși hibrizii potriviți, producțiile peste așteptări nu au întârziat să apară. Care au fost alegerile câștigătoare ale fermierilor timișoreni? Hibrizii PT298/Agile și PT303 Sclerotinia Protector, bineînțeles.

Primul fermier campion din județul Timiș este domnul Mihai Dan, societatea Transfime. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Fibiș, lucrează 800 ha și a obținut o producție de 5.300 kg/ha cu hibridul PT298/Agile. “Campania trecută am avut 260 ha cu rapiță, iar producția obținută cu hibridul PT298 pe o suprafață de 22 ha a fost de 5.300 kg/ha. Hibridul a fost semănat după orz, așa că am discuit de două ori pentru că a fost foarte mare secetă. Apoi am primit câteva ploi, am intervenit și am pregătit terenul, am fertilizat cu îngrășământ 15.40 – 200 kg/ha și am semănat la final de august. Am erbicidat preemergent, iar în stadiul de 8 frunze am administrat un fungicid și un îngrășământ pe bază de bor. Prima intervenție în primăvară a constat în fertilizare cu uree - 200 kg/ha, am mai administrat în jurul datei de 15 martie 100 kg/ha de uree, iar la începutul lunii aprilie am aplicat îngrășământ pe bază de azot și sulf – 180 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, am administrat mai întâi un fungicid simplu, apoi constant am intervenit cu insecticide, foliare și aminoacizi, cred că o dată la 10 zile am intervenit, probabil că au fost 5-6 treceri, ultima dată am mai administrat un fungicid și un insecticid.  Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii iunie, început de iulie și am fost mulțumit de producția obținută. În această toamnă deja am semănat rapița, hibridul PT298 pe o suprafață de 40 ha, iar PT315 pe 20 ha”, a declarat fermierul campion.

mihai dan

Hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au oferit rezultate foarte bune și fermele familiei Târziu din Cenad, respectiv TSV Bilagri și Agrobilan. Domnul inginer Silviu-Vasile Târziu a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT298/Agile, pe o suprafață de 22 ha, iar domnul Vasile-Lucian Târziu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector, pe o suprafață de 85 ha. Ce tehnologie au aplicat cei doi și cât de mulțumiți au fost de rezultatele obținute, ne-a specificat domnul inginer Silviu-Vasile Târziu: “Cultura de rapiță a fost semănată după grâu și în cazul ambilor hibrizi a fost aplicată aceeași tehnologie. Mai întâi terenul a fost dezmiriștit la 25-30 cm, apoi am intervenit cu un disc fin pentru mărunțire, după care am intervenit cu un tăvălug cu pinteni, am fertilizat cu 5 zile înainte de semănat, atunci am administrat 150 kg/ha îngrășăminte NP cu sulf,  apoi am semănat, în perioada 1-10 septembrie, și am aplicat erbicid preemergent. În luna octombrie, după răsărirea frunzelor reale, am administrat 250 kg/ha de nitrocalcar, precum și un tratament cu fungicid și îngrășământ foliar pe bază bor. În primăvară am fertilizat cu       250 kg/ha de uree și am mai fertilizat o dată în luna aprilie cu nitrocalcar -150 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, pot spune că au fost trei la număr. Prima oară am intervenit în luna martie cu un tratament pe bază de tebuconazol, amestecat cu protioconazol, împreună cu un insecticid sistemic. Al doilea tratament a fost compus din protioconazol cu procolaz, iar în luna iulie, după căderea florilor, am aplicat strobilurină împreună cu tebuconazol. Bineînțeles, din cauza apariției dăunătorilor, am aplicat insecticide sistemice și de contact, în total au fost 3 treceri. Am recoltat la final de iunie, început de iulie. În această toamnă situația este mai dificilă din cauza lipsei umidității din sol, sperăm să avem parte de precipitații pentru că am semănat PT298 – 154 ha și PT303 – 120 ha.”

tarziu silviu agrobilan

tarziu silviu bilagri

În cadrul societății Maragro din Giera, județul Timiș, domnul inginer Sergiu Curchi se ocupă de o suprafață de 7.000 ha, dintre care, campania trecută, rapiță a fost semănată pe 180 ha, după grâu. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în această fermă, media obținută fiind de 4.277 kg/ha. “În fermă au fost semănate 2.500 ha cu rapiță, hibridul PT303 ocupând o suprafață de 180 ha. În funcție de specificitatea terenului, ori am scarificat, ori am intervenit cu un utilaj topdown, apoi am fertilizat cu îngrășăminte complexe triplu 15 cu 11% sulf – 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat după data de 20 august, la 1.5 cm adâncime, 50.000 - 55.000 b.g/ha. Am erbicidat preemergent și după răsărire am administrat un tratament pe bază de tebuconazol, îngrășământ foliar pe bază de bor și insecticid de contact. După 1 martie am fertilizat cu uree 200 kg/ha, apoi a urmat o trecere cu insecticid și bor, apoi a urmat primul tratament cu tebuconazol și protioconazol, dar am folosit și un îngrășământ NPK cu aminoacizi – 3 kg/ha, de specificat că la fiecare intervenție adăugăm îngrășământ foliar pe bază de bor sau sulf. A mai urmat o administrare de îngrășământ cu azot și sulf, iar la începutul înfloritului am făcut un tratament cu strobilurină și boscalid, împreună cu insecticid sistemic și de contact. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie, iar producțiile au fost mulțumitoare”, a specificat domnul Curchi. Acesta a mai adăugat faptul că și în această toamnă hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au ocupat un loc importat în alegerile din fermă, suprafața totală ocupată de acești doi hibrizi fiind de 600 ha.

curchi sergiu

Și la rapiță, ca la orice cultură agricolă, nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători. Mulți fermieri întreabă care sunt “secretele” unei culturi sănătoase și cu producții bune? Ei bine, specialiștii ALCEDO vă fac câteva recomandări:

Cum alegem momentul semănatului la rapiță?

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna “adevărată” nu mai începe la 1 septembrie… ci mult mai târziu, pentru ca precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

Asigură plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație

Când vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

 produse pt news 2023 3

produse pt news 2023 4

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă?

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doza 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumăfaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zarna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul GALERA SUPER în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac sălbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea soarelui, zarna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița.

Ce facem daca avem samulastra de cereale păioase?

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doza de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doza de 0,75 l/ha.

Tot pentru combaterea samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență.

Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maxim puterea substanței active.

Doza la rapiță, la fel ca la toate celelalte culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

 produse pt news 2023

Cum protejăm cultura de rapiță de boli?

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

Rețineți! Încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doza de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doza de 0,5 l/ha, care vă asigură un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

 produse pt news 2023 1

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doza de 0,1 kg/ha, inhiba sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofază 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofază când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).

Cum protejam cultura de rapiță de dăunători?

Ce insecte avem în toamnă? Pai, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

produse pt news 2023 2

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid, daca în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

Cea mai importantă etapă premergătoare lucrării de fertilizare a culturilor este planificarea acesteia. Conceperea unui plan de fertilizare corect bazat pe principii agronomice și luând în considerare reglementările legale ,ne oferă o perspectivă asupra cantităților de elemente nutritive necesare culturii, ne facilitează alegerea formulei de îngrășământ potrivit și reprezintă baza pentru calcularea costurilor îngrășămintelor pentru fermă.

Cu ajutorul programului digital NutriGuide® acum puteți să planificați fertilizarea culturilor în doar câteva minute.

Importanța fertilizării cu NPK la rapiță !

Rapița este o cultură cu cerințe ridicate față de nutrienți. Asigurarea unui nivel optim de elemente nutritive pentru o dezvoltare normală a plantelor în toamnă este o condiție esențială pentru obținerea unor randamente ridicate.

Aportul de azot, fosfor și potasiu aplicat odată cu fertilizarea din toamnă trebuie să asigure plantelor o nutriție echilibrată din primele stadii de creștere, astfel încât plantele să dezvolte o tulpină și un sistem radicular puternic la intrarea în iarnă .

Fertilizarea cu azot – cantitatea de azot disponibilă pentru plante nu trebuie să depășească  40-50 kg N s.a/ha, ceea ce este suficient pentru ca planta să dezvolte 8-12 frunze înainte de iernare. Excesul de azot duce la creșterea excesivă a plantelor, rezistența redusă la temperaturi scăzute și favorizează apariția bolilor și dăunătorilor.

Fosforul este important pentru dezvoltarea rădăcinilor și a plantelor încă din primele etape de creștere.

Potasiul îmbunătățește regimul hidric al plantei, rezistența la stres și toleranța la temperaturi scăzute a culturi.

Întreaga cantitate de fosfor și potasiul este aplicată odată cu fertilizarea din toamnă.

Deficiența de fosfor pe soluri acide, compacte sau cu exces de umiditate si la temperaturi scăzute este evidențiată prin colorarea frunzelor în violet încă din toamnă.

Sulful este un alt element important pentru rapița. Plantele au nevoie de aproximativ 30-40 kg S/hectar. Deficiența de sulf poate să apară și în toamnă, ceea ce justifică aplicarea unei doze din toamnă și suplimentarea acesteia împreună cu azotul la începutul sezonului de vegetație în primăvară.

Îngrășămintele Complexe NPK de la LAT Nitrogen conțin sulf, facilitând o nutriție echilibrată pentru un start optim al culturii de rapiță.

Aplicarea înainte de semănat a îngrășămintelor tip NPK cu o solubilitate mare în apă , încorporate corespunzător este importantă deoarece rapița  își formează mugurii lăstarilor laterali  până în stadiul de 10 frunze ,din care în primăvară se vor forma ramificațiile cu sistemul floral.

Evitarea deficienței de elemente nutritive în acest stadiu este importantă pentru consolidarea potențialului productiv.

Recomandare

Pentru o planificare rapidă și corectă a fertilizării culturilor vă sfătuim să vă creați un cont gratuit și să utilizați programul digital ,,NutriGuide®- Consilierul online în nutriția plantelor,, de la LAT Nitrogen.

Pentru informații despre produse și tehnologii puteți accesa situl www.lat-nitrogen.com

După un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toată țara ploi ce au redat speranța în culturile de toamnă.

Dar, odată cu ploile, evident crește și riscul de apariție a bolilor, iar de această dată riscul se concretizează, fie că vorbim de făinare și rugini la cereale sau de sclerotinia la rapiță, și impactul cu siguranță va fi unul vizibil.

Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive și, mai grav, nu doar pentru cultura actuală, ci și o infectare cu scleroți pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeași sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernă, mazăre, iar în foarte multe cazuri, unde rotația este deficitară, chiar rapiță.

Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroți 5-6 ani. Primăvara, din scleroți apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafața solului, care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apotecile. Sporii produși de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, crește şi penetra țesuturile plantelor de rapiță. Sporii sunt viabili 21 de zile şi, pentru a infecta plantele, au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă, care să mențină umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce și infecția frunzelor: petalele cad pe frunze și rămân la suprafața acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi pețiolul și, în final, tulpina, unde formează un manșon alb.

De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit“ (țesut decolorat care pare a fi imbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densități mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos – miceliul ciupercii. În această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari – scleroții ciupercii. Scleroții pot fi găsiți şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secțiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manșonului de pâslă, țesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină.

Boala trece ușor de la o plantă la alta prin miceliul alb vătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc și se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestă prin prezența manșonului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decolorează și se pot deschide prematur.

Cea mai puternică metodă pentru a putea controla aceasta boală o reprezintă rezistența genetică, iar în urmă cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piață singurul hibrid cu rezistență la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferența în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistența genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotația culturii și de tratamente chimice.

Prin urmare, fermierii din România au un ALIAT în lupta cu această boală periculoasă: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potențial de producție, care oferă fermierilor șansa de a rupe ciclul de înmulțire al acestei boli și de infestare a solului cu scleroți.

Pentru acei fermieri care doresc producții record și nu pot realiza o rotație corespunzătoare, cea mai bună șansă la producții record o reprezintă hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.

Andrei CIOCOIU

Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience România și Moldova

Controlul eficient al dăunătorilor din cultura de rapiță este esențial pentru obținerea de producții mari și de calitate superioară, asigurând astfel un profit consistent an de an fermierilor români.

Printre dăunătorii cei mai periculoși, ce produc pagube importante în culturile de rapiță și sunt dificil de controlat, putem aminti: Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgărița tulpinilor), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și Aphis spp. (afide).

Plutella xylostella (molia verzei) este unul dintre cei mai periculoși dăunători din culturile de crucifere, pentru că poate compromite total cultura de rapiţă în toamnă prin defoliere, iar atacul dăunătorului în primăvară poate produce pagube de până la 50% din recoltă.

Dăunătorul s-a înmulţit excesiv în ultimii ani, fiind dificil de controlat cu produsele autorizate în prezent (piretroizi, acetamiprid), deoarece ponta depusă este numeroasă, este plasată pe partea inferioară a frunzelor şi adulții au mobilitate mare.

Atacul puternic de Plutella xylostella din toamna anului trecut, în majoritatea zonelor ţării, indică o presiune mare de dăunare în primăvară, iar condiţiile climatice din timpul toamnei și iernii (toamna lungă și secetoasă și iarna blândă) menţin sursa biologică ridicată a dăunătorului.

Asociațiile de fermieri au solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii în găsirea unei soluții eficiente de control al acestui dăunător, astfel că autoritatea a avizat folosirea în situații de urgență fitosanitară a insecticidului Exirel® pentru cultura de rapiță, pentru combaterea dăunătorilor: molia verzei (Plutella xylotella), gândacul lucios al rapiței (Meligethes aeneus), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceuthorrhynchus napi) și afide (Aphis spp.).

Exirel® este cel mai NOU insecticid omologat de FMC România, cu un nou mod de acțiune, diferit de cel al majorității insecticidelor existente în piață, motiv pentru care este un real ajutor pentru fermieri în rezolvarea anumitor probleme de rezistență a dăunătorilor. Insecticidul EXIREL® (substanța activă cyantraniliprol 100 g/l) are acțiune sistemică, se aplică foliar și controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, având un spectru larg de combatere asupra speciilor de insecte care defoliază, înțeapă și sug.

Produsul are acţiune ovicidă, larvicidă şi reduce populația de dăunători adulți. Comportamentul insectei este rapid modificat la câteva ore după expunerea la substanţa activă cyantraniliprol (cyazypyr®), rezultând oprirea rapidă a hrănirii, paralizia și, în final, moartea insectei. Larvele paralizate pot rămâne pe plante chiar și câteva zile în zona atacului (1-3 zile), iar dăunătorii sunt controlați în totalitate după 3-6 zile de la aplicare, în funcție de specia acestora. Timpul de acţiune este de până la 14-21 zile, depinzând de: dăunătorul ţintă, stadiul de vegetație şi presiunea de atac a dăunătorilor.

Autoritatea fitosanitară recomandă aplicarea insecticidului Exirel® la semnalarea dăunătorului în cultura de rapiță și numai atunci când se depășește pragul economic de dăunare. Acesta este de 2-3 larve/plantă pentru Plutella xylostella; 1-2 adulți/plantă pentru Ceutorrynchus napi, iar pentru Meligethea aeneus: 1 adult/plantă, când mugurii florali sunt acoperiți de frunzele terminale, şi de 2-3 adulți/plantă, când mugurii florali sunt vizibili – înainte de înflorire. Doza recomandată de aplicare a insecticidului Exirel® este de: 0.5 l/ha pentru Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (gărgăriţa tulpinilor), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapiţei) și, respectiv, de 0.75 l/ha pentru controlul afidelor (Aphis spp.).

Daunatori rapita

Folosirea insecticidului Exirel®, prin modul său unic de acțiune, contribuie la reducerea apariţiei rezistenţei dăunătorului la piretroizi sau neonicotinoide, cunoscută fiind capacitatea mare de adaptare la insecticide a moliei verzei (Plutella xylostella). Totodată, reduce numărul de tratamente şi intrări în parcele, protejază entomofauna utilă (polenizatori, paraziți și prădători naturali ai dăunătorilor) și mediul înconjurător.

Gândacul lucios al rapiței este un dăunător foarte răspândit în toate zonele din România. Gândacul atacă diferite specii de crucifere (specii cultivate şi buruieni) şi este periculos în toate stadiile de dezvoltare. Adulţii consumă anterele, petalele şi polenul bobocilor florali, distrugându-i, iar larvele se hrănesc doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare puternică, pe un boboc floral se pot găsi 10-15 larve.

Adulţii de Ceutorrynchus napi (gărgărița tulpinilor de rapiță) rod frunzele și vârful tulpinii, producând perforații. Femelele depun ouăle în măduva tulpinii, iar larvele eclozate sapă galerii în tulpină și se hrănesc cu măduva tulpinilor.

În urma atacului, se formează gale/umflături, iar tulpina se deformează și uneori crapă. Plantele atacate devin vulnerabile la cădere și ramifică bogat, nu formează silicve sau acestea sunt seci.

Insecticidul Exirel® poate fi folosit în situații de urgență pentru controlul acestor patru dăunători deosebit de periculoși la cultura de rapiță, în perioada 29 martie – 26 iulie 2023. Insecticidul Exirel® este omologat în prezent în România pentru controlul celor mai importante insecte defoliatoare: lepidoptere, diptere, cicade și specii selective de coleoptere din culturile de pomi fructiferi și viță-de-vie, pentru care se poate aplica conform recomandărilor din eticheta produsului.

Mai multe informații despre dăunătorii din cultura de rapiță și insecticidul Exirel® puteti găsi aici: fmcagro.ro

După cum vă spuneam încă de acum 2 săptămâni, gândacul lucios (Meligethes aeneus) a apărut în cultura de rapiță încă din a doua parte a lunii martie, cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă. Între timp, în lanurile de rapiță și-au făcut apariția și gărgărița silicvelor (Ceuthorynchus assimilis), dar și gândacul paros (Epicometis hirta).

Ce este de făcut în acest caz? Efectuarea de sondaje în câmp pentru stabilirea momentului optim al efectuării tratamentelor.

Combaterea gândacului lucios din lanurile de rapiță se realizează dacă se înregistrează densități mai ridicate față de pragul economic de dăunare (PED – 1 adult/planta, când rapița este în faza de muguri florali uniți, respectiv 2-3 adulți/planta când rapița este în faza de muguri florali separați și pedunculii florali sunt alungiți).

În cazul gărgăriței silicvelor, se recomandă efectuarea tratamentelor când se atinge PED-ul de 1 adult la doua plante, iar cultura de rapiță se afla în fenofazele de înflorit-formarea primelor silicve.

Specialiștii ALCEDO recomandă aplicarea insecticidului FASTER GOLD 50 EC, în doza de 0.1 l/ha, respectând un interval de 14-21 de zile între tratamente.

Mai multe detalii despre FASTER GOLD 50 EC: https://alcedo.ro/

Rapița este o cultură care a devenit din ce în ce mai cultivată de către fermierii din România. Este o cultură rentabilă care, dacă are parte de condiții climatice favorabile creșterii și dezvoltării dar și de o tehnologie performantă, poate genera profituri foarte mari.

Cultura de rapiță poate fi serios afectată de buruieni. Pentru a împiedica acest lucru este necesar un control periodic, prin care să se depisteze la timp apariția buruienilor. Sunt recomandate tratamentele cu erbicide pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapița pentru apă și hrană.

Compania Corteva Agriscience deține în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, atât pentru segmentul de erbicidare în toamnă (Galera Super), cât și pentru segmentul de erbicidare în primăvară (KORVETTO™).

Pentru aplicarea în primăvară, compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție cea mai avansată soluție tehnologică pentru combaterea buruienilor dicotiledonate – erbicidul KORVETTO™, erbicidul nr. 1 pentru controlul din primăvară al buruienilor din cultura de rapiță.

KORVETTO™ combate cu o eficacitate extraordinară turița (Galium aparine), o buruiană dicotiledonată care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. De asemenea, KORVETTO™ reprezintă cea mai eficientă soluție în combaterea buruienii Descurainia sophia (măturică) și cea mai de încredere soluție în combaterea pălămidei (Cirsium arvense). Alte buruieni problemă combătute de erbicidul KORVETTO™ sunt: albăstrea (Centaurea cyanus), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, romanița (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium) și cruciulița (Senecio vulgaris).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ active) 5g/l și clopiralid 120 g/l, fiind omologat la doza de 1 L/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță de toamnă (BBCH-30) până când mugurii florali sunt prezenți, dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50). Atenție, nu se aplică toam

Eficacitatea erbicidului KORVETTOTM la doza de 1 L/HA (vezi imaginea de mai jos)

corteva korvetto

Erbicidul KORVETTO™ are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive. În caz de cultură calamitată, după cultura de rapiță erbicidată cu KORVETTO™ se pot înființa următoarele culturi: rapiță de primăvară, cereale de primăvară sau porumb.

Produsul KORVETTO™ este cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale cât și perene, din cultura de rapiță cu aplicare în primăvară.

Alexandra PETCUCI

Category Marketing Manager Erbicide – Romania & Moldova

Temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă a anului în mai toate regiunile agricole din România au favorizat dezvoltarea uneori excesiva a culturilor de toamnă.

Această stare de vegetație continuă implică și absorbția mai multor elemente nutritive în această perioadă.

Cantități semnificative de elemente nutritive sunt absorbite de către plante când temperatura atinge și depășește pragul de 5°C în primi 5 cm de sol .

Unele culturi de rapiță și de grâu prezintă simptome de deficiență a elementelor nutritive, în special azot(N).Aceste simptome se manifestă prin decolorare a frunzelor în nuanțe verde pal sau gălbui urmate de o dezvoltare mai slabă a culturii .  

Azotul nitric este absorbit direct de rădăcina plantei și este singura formă de azot pe care planta o poate absorbi la temperaturi scăzute ale solului. O mineralizare semnificativă a azotului din sol începe doar la o temperatură de 5-8° C în sol.

La cultura de rapiță

  • În primăvară cultura de rapiță trebuie să își înlocuiască prin creșteri noi foliajul dezvoltat în toamnă pierdut ca urmare a înghețului;
  • La calcularea dozelor de azot din primăvară trebuie avut în vedere gradul de dezvoltare al plantelor;
  • O cultură de rapiță cu 30 plante/m2 cu plante ce au 6-8 frunze și un diametru al coletului de 10 mm a absorbit din sol în perioada de toamnă aprox. 40-50 kg s.a N/ha, iar o cultură similară care are 10-12 frunze a absorbit peste 100 kg s.a N/ha din toamnă;
  • O cultură de rapiță bine dezvoltată, în primăvară are nevoie de o fertilizare cu aprox. 50-70 kg N s.a /ha;
  • O cultură de rapiță mediu dezvoltată are nevoie de un aport de azot în primăvară de aprox. 70-80 kg N s.a /ha;
  • Ceea mai mare cantitate de azot, în primăvară, se aplică culturilor slab dezvoltate și pot ajunge la cantități de 80-100 kg N s.a/ha;
  • Toată cantitatea de azot necesară culturii trebuie aplicată în două doze până la sfârșitul lunii Martie atunci când încep creșterile vegetative intense;
  • Sulful (S) este unul dintre cele mai importante elemente nutritive pentru cultura rapiței. Pentru fiecare 10 kg de N s.a. aplicat trebuie luat în calcul și aplicarea a 1 kg de S s.a (2,5 SO3). Astfel putem aplica până la 50-70 kg s.a S/ha în timpul vegetației.

Recomandăm aplicarea produsului NAC 27 N (nitrocalcar) în doza de 200-400 kg/ha în funcție de necesarul culturii.

Creșterea eficienței fertilizării cu ajutorul instrumentelor digitale!

Prețurile îngrășămintelor au atins cote nemaivăzute, de aceea planificarea corectă a fertilizării pentru obținerea unor randamente maxime este prioritară.

Cum aflăm de ce cantitate de îngrășăminte avem nevoie?

La calcularea necesarului de îngrășăminte trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitățile solului, consumul specific al plantelor, tipul de îngrășăminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. În plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectată legislația, pe de altă parte eficiența îngrășămintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substanțe nutritive. Este oare posibil să luăm în considerare atât de mulți factori la planificarea fertilizării?

Echipa de experți agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizării NutriGuide®. Aceasta este un program digital disponibil pe internet în mod gratuit , care poate gestiona cu ușurință planificarea fertilizării culturilor din fermă. De la fertilizarea cu complexe NPK până la fertilizarea simplă cu N, NutriGuide® calculează necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T și oferă o listă a produselor recomandate pentru ca utilizatorul să poată comanda ușor si rapid necesarul de îngrășăminte.

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița este și o cultură „sensibilă“ la condițiile climatice din toamnă, drept pentru care mai este numită și regina culturilor de câmp.

Pe lângă condițiile climatice din toamnă, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință această cultură, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

Compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție soluția completă pentru controlul celor mai importanți dăunători ai acestei culturi – insecticidul INAZUMA®.

Insecticidul Inazuma® este compus din două substanțe active:

– acetamiprid, cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt;

– lambda cihalotrin-piretroid, cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidul INAZUMA® să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunătorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiței (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiței (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala) INAZUMA® este solutia perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală ce are o acțiune și sistemică și de contact.

Insecticidul INAZUMA® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125-0,2 kg/ha pentru Afide, Viespea rapiței și Puricele rapiței. Pentru Gărgărița tulpinilor și Gândacul lucios al rapiței dozele de aplicare sunt cuprinse între 0.15-0.2 kg/ha, în funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară împotriva Gândacului lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţei tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) și Afidelor (Aphis spp.) să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Atenție: Nu se aplică în perioada înfloritului!!!

Adrian IONESCU – Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Romania & Moldova

Campania de semănat rapiță se apropie de final. Hibrizii Pioneer s-au numărat și în această toamnă printre principalele alegeri ale fermierilor. Ce au ales? Evident hibrizii ce au oferit producții ridicate în campania precedentă, adică hibrizii fermierilor campioni, anunță compania Corteva Agriscience. În aceste condiții, reprezentații companiei prezintă ultima serie de fermieri campioni din acest an și urează cultivatorilor de rapiță să aibă producții cel puțin la fel de ridicate precum agricultorii de top prezentați în cadrul comunicatelor.

Fermierul Nyircsa Andras din localitatea Dalnic, județul Covasna, a ales hibridul PT298 și s-a dovedit alegerea câștigătoare întrucât a recoltat 5.200 kg/ha. Acesta lucrează     110 ha, iar campania trecută a semănat rapiță pe 36 ha. “Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul și am administrat îngrășăminte    triplu 15+sulf – 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii august și în toamnă am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor și un insecticid. Am continuat în primăvară cu aplicarea unui regulator de creștere, apoi un fungicid înainte de apariția bobocilor și am fertilizat cu nitrocalcar – 250 kg/ha. A mai urmat un tratament, după 4 săptămâni de la aplicarea primului, cu fungicid și insecticid, după care, ultima dată când am putut intra în cultură am aplicat          200 kg/ha de nitrocalcar. Plantele au evoluat bine, nu am întâmpinat probleme, însă am recoltat cu întârziere, la final de iulie și în primele zile din august. Acum deja am semănat și plantele au răsărit, sperăm să fie o campanie la fel de bună ca aceasta pentru că am ales tot hibridul PT298”, a declarat fermierul campion.

nyircsa andras presa

În județul Teleorman, în cadrul societății Esperandza, fermieri campioni au devenit și domnii Sandu Daniel și Daniel Drăghici. Aceștia au ales hibridul PT303 și au obținut o producție de 4.867 kg/ha.

sandu daniel presa

Și în localitatea Hărman, județul Brașov, hibridul PT303 a excelat. Domnul inginer Ioan Benea a recoltat 4.760 kg/ha. “Lucrez 750 ha, rapiță am avut campania trecută pe 250 ha, iar 55 ha au fost semănate cu PT303, grâul fiind cultura premergătoare. Am arat și am pregătit terenul, am fertilizat cu îngrășământ triplu 16+sulf – 300 kg/ha, apoi am lucrat terenul cu combinatorul și am semănat în perioada 25 august – 3 septembrie. În toamnă am aplicat două tratamente cu insecticide și fungicide, precum și un foliar pe bază de bor. În primăvară am mai administrat trei tratamente cu insecticid și fungicid, dar și două îngrășăminte foliare. La desprimăvărare am fertilizat cu îngrășământ pe bază de azot 30% și sulf 29% - 250 kg/ha, apoi, la un interval de două săptămâni, am mai administrat nitrocalcar - 250 kg/ha. Pot spune că acest hibrid s-a comportat foarte bine, motiv pentru care în această toamnă l-am semănat pe 100 ha”, a specificat domnul Benea.

benea ioan presa

În cadrul societății Quality solution, domnul inginer Robert Iordan din județul Teleorman a devenit fermier campion cu hibridul PT275 care i-a oferit 4.200 kg/ha. “Lucrez 1.000 ha, iar hibridul de rapiță PT275 l-am avut pe 50 ha. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui, astfel că terenul a fost arat, pregătit cu discul și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat în prima parte a lunii septembrie, am administrat îngrășământ complex –               200 kg/ha, dar am mai fertilizat și cu uree lichidă – 200 l/ha. În primăvară am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente cu insecticid și fungicid. Am recoltat la început de iulie și pot spune că a fost un an bun, nu am mai întâmpinat probleme”, a punctat fermierul campion.

robert iordan presa

Tot în județul Teleorman își desfășoară activitatea și următorul fermier campion. Domnul Marius Ionuț Trifu lucrează 150 ha, pe 30 ha a semănat rapiță și a obținut cu hibridul PT298 o producție de 3.810 kg/ha. “Am semănat rapița după grâu și am ales doar hibridul PT298. Am arat terenul și imediat am intrat cu discul, a urmat o perioadă de repaus iar înainte de semănat am mai intrat de două ori cu discul. Am fertilizat, după care am semănat în data de 20 septembrie. În toamnă am administrat un erbicid pentru buruienile monocotiledonate, dar și un insecticid. În primăvară, la finalul lunii februarie, am fertilizat cu uree - 250 kg/ha, iar la jumătatea lunii martie am administrat un insecticid și un fungicid. Au mai urmat două treceri cu insecticide și îngrășăminte foliare, iar la una dintre treceri am administrat și un fungicid. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie. Pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea în această toamnă voi avea 50 ha cu rapiță din portofoliul Corteva. Sincer să fiu a fost primul an în care am semănat rapiță și nu pot spune că sunt un foarte bun cunoscător al acestei culturi, dar sunt mulțumit de rezultatul obținut”,  a declarat domnul Trifu.

trifu marius presa

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti