Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Asigurarea spațiului de nutriție optim fiecărei plante, garanția valorificării la maximum a potențialului productiv

Am urmărit cu atenție firele izolate de porumb din straturile de ardei și varză ale unor grădinari. Dacă terenul este bine fertilizat pentru legume, aprovizionat cu apă, dar mai ales lumina solară le scaldă toată ziua și pe toată lungimea lor, plantele respective sunt riguroase, au culoarea verde-închis și toate frunzele sunt în funcțiune pentru un maxim de fotosinteză. Ele formează câte trei, mai rar doi știuleți de mărime normală și cu boabe până în vârf. În asemenea condiții se valorifică aproape întregul potențial genetic de producție al porumbului. Am avut și parcele experimentale cu densitatea de 90-100.000 plante/ha. Plantele de porumb, în acest caz, au crescut înalte, subțiri, firave, cu un slab țesut mecanic și cu frunzele uscate în partea de jos. Unele dintre aceste plante au făcut câte un știulete mic, iar altele au fost sterile. Spre maturitate se frângeau, făcând imposibilă recoltarea mecanizată.

Condiții pentru stabilirea densității

Lăsând la o parte aceste extreme, prin experiențe riguroase de lungă durată se stabilesc densitățile optime la fiecare specie de plante și la fiecare soi (hibrid) în funcție de condițiile pedoclimatice și de tehnologia de cultură aplicată. Se are în vedere că nu este important cât produce o plantă, ci care este numărul de plante uniform repartizate în spațiu care asigură maximum de producție la hectar. Creând spațiu de nutriție uniform fiecărei plante, acestea vor crește și se vor dezvolta uniform, cu suprafața foliară bogată, vor ocupa rapid terenul și vor înăbuși buruienile, vor menține umiditatea relativă ridicată a aerului în interiorul lanului, contribuind la reducerea transpirației, a consumului de apă, la rezistența la secetă. Se consideră densitate optimă limita la care reducerea productivității unei plante nu poate fi compensată de creșterea numărului de plante/ha. Cu creșterea numărului de plante, crește suprafața foliară, însă se reduce asimilația netă. Trebuie ca prin densitatea plantelor să se asigure un indice optim al suprafeței foliare care să realizeze asimilația netă corespunzătoare unei producții maxime. Se apreciază că fiecare zi în plus când planta se menține verde și face fotosinteză aduce un spor de recoltă de 0,15 t/ha.


Cerințe
Pentru a realiza culturi uniforme, bine repartizate în spațiu, este necesar:
  • să se realizeze un pat germinativ afânat numai pe adâncimea de încorporare a seminței;
  • sămânța să ajungă la aceeași adâncime pe substratul de sol așezat, cu aspect capilar al apei la nivelul seminței;
  • să se folosească semințe de mărime uniformă, cu germinație ridicată.
  • În aceste condiții germinarea și răsărirea sunt explozive, cu plante uniforme și viguroase care ocupă în scurt timp terenul.
  • La stabilirea densităților plantelor se ține seama de:
  • soi (hibrid), care este perioada de vegetație, arhitectura frunzelor, rezistența la cădere;
  • fertilitatea naturală a solului și tehnologia de cultură aplicată;
  • starea de umiditate a solului la semănat.

Aprecierea densității unei culturi, de porumb spre exemplu, nu se face după numărul de plante la hectar, ci la m² deoarece pot exista 50.000 de plante la hectar, dar sunt zone cu 2-3 plante/m² și zone cu 7-8 plante m², ceea ce nu corespunde cerinței de uniformitate.

Indicii de calitate ai recoltelor depind de densitatea culturilor astfel:

Floarea-soarelui

asigurarea spatiului nutritie tabel floare

La 40.000 de plante/ha, densitatea optimă socotită, se obține producția cea mai mare și indici de calitate buni. La densitate mai mică are indici de calitate mai buni, dar producția este mai mică. La densitate mare producția este scăzută și indicii de calitate inferiori.

Porumb

asigurarea spatiului nutritie tabel porumb

Ca și la floarea-soarelui, la densitate scăzută sunt indici de calitate superiori, dar producția este scăzută. Este ceea ce aminteam la firele de porumb izolate din culturile grădinarului.

Cu privire la densitatea culturilor au apărut unele puncte de vedere contradictorii lansate de doi mari specialiști cu o bogată experiență practică.

Dr. D. Muscă dorește să obțină 750-800 de spice de grâu/m² numai de la tulpinile principale și nu de la frați care consumă mult, dar produc puțin sau deloc. Folosește o cantitate mai mare de sămânță la semănat, rezultând culturi cu densitate mare care necesită fertilizări și tratamente corespunzătoare.

Dr. L. Buzdugan consideră că 300 de plante/m² la grâu sunt suficiente. Fiecare produce câte un frate productiv, realizând 600 de spice a câte 35 de boabe/spic cu MMB de 40 g asigurându-se o producție de 8.400 kg/ha.

La orz merge pe 200 de plante/m² a câte doi frați și rezultă 600 de spice.

La porumb a redus distanța între rânduri la 50 cm și numai prin aceasta a realizat un spor de producție de 150 kg/ha. Menționează că pătratul nutrițional optim la porumb are latura de 37,5 cm, iar la grâu de 6 cm.

Fermierii din marile societăți comerciale agricole vor încerca pe suprafețe mici asemenea propuneri și le vor alege pe cele mai bune.

Dacă se va ajunge ca la plantele prășitoare  să se reducă mult distanța între rânduri va fi necesară o altă sistemă de mașini pentru lucrările de întreținere și recoltare.

Sunt necesare tractoare cu balonul îngust de tipul fostului L-445 produs la Brașov. Poate ar fi timpul, cu această ocazie, să se dezvolte industria de tractoare în România. Acest tractor ar putea fi produs la IRUM Cugir și la Craiova. Pentru prășit, la asemenea distanțe, sunt necesare cultivatoare speciale care ar putea fi fabricate la Ceahlău-Piatra Neamț. Măcar pe acestea să nu mai fim nevoiți să le importăm.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Înroșirea frunzelor de porumb

De ce se colorează porumbul în roșu?

Trebuie ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu?

Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici, etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și ca prin minune, în faza de 6 frunze, această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva Agriscience arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o “invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă “cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact 8 la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

 În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb dețin 5 din cele 8 gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte 3 gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi.

Atunci când acesti hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea “perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele 8 gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt segment de gene sunt răspunzătoare.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu exista nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe.

Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările specialistilor Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior unde se găsește clorofilă.

clorofila

In portofoliul Corteva Agriscience se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele 8 gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă.

Nu uitati ca temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Pentru semănatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, vă recomandăm și P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carența în fosfor (P)

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă “blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

  • Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
  • Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P.
  • Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.
  • Solurile reci, cu textură grea se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezintând o altă cauză a apariției colorației violacee.
  • Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.
  • Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

In momentul de față, Corteva Agriscience are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Corn & Soybean
Corteva Agriscience Romania& Moldova

Tehnologia de cultivare a porumbului pentru boabe

La porumb, ca și la alte specii de cultură, obținerea producțiilor optime economic este influențată de alegerea celor mai potriviți hibrizi pentru fiecare areal de cultură.

Zonarea hibrizilor de porumb

La alegerea celui mai adecvat hibrid se va ține seama de:

  • particularitățile specifice ale hibridului (producție ridicată și stabilă, capacitate de adaptare, rezistență la cădere și frângere, la boli și dăunători)
  • cerinţele faţă de resursele termice existente în arealul de cultură (lungimea perioadei de vegetaţie, pentru a ajunge la maturitate în zona în care se cultivă);
  • condiţiile naturale ale zonei (fertilitatea solului, aportul freatic, frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă);
  • tehnologia aplicată și asolamentul, modul de recoltare;
  • în funcție de suma unităților termice utile (UTU), în țara noastră au fost stabilite 6 zone de cultură a porumbului (800-1750 UTU);
  • în țara noastră sunt înregistrați hibrizi de porumb românești și străini, din diferite grupe de precocitate, fermierii având astfel posibilitatea de a alege hibrizii potriviți pentru zona unde este amplasată ferma;
  • se recomandă ca în fermele cu suprafețe mari de porumb să se cultive 2-3 hibrizi din grupe de precocitate diferită;
  • hibrizii de porumb creaţi la INCDA Fundulea, în condiţiile pedoclimatice ale Câmpiei Bărăganului, se caracterizează prin consum specific de apă redus, rezistenţă bună la frângere şi cădere, toleranţă la secetă și arșiță, boli şi dăunători, capacitate de a realiza producţii ridicate şi stabile în condiţii diferite de mediu;
  • programul de ameliorarea porumbului de la INCDA Fundulea a creat, înregistrat și extins în cultură, de-a lungul timpului, un număr important de hibrizi din grupele de maturitate 300-500, care au ocupat suprafețe importante în toate zonele de cultură din România, dar mai ales din sudul și vestul țării, unde, până în anii ’90 ocupau cea mai mare cotă de piață;
  • INCDA Fundulea recomandă hibrizii simpli de porumb: Oituz (FAO 301-400), Paltin (FAO 401-500), F376 (FAO 500), Olt (500-550), Iezer (FAO 401-500), F423 (FAO 401-500) și Felix (FAO 460).

Rotația culturii

  • premergătoare valoroase pentru porumb sunt leguminoasele: mazărea, fasolea, soia, borceagurile, trifoi, lucernă;
  • grâul de toamnă este principala plantă premergătoare, dar în rotația repetată grâu-porumb este favorizată dezvoltarea fuzariozei, boală comună ambelor plante;
  • producții ridicate dă porumbul și după orz și secară de toamnă, cereale păioase de primăvară, cartof, sfeclă, floarea-soarelui, in și alte plante;
  • nu se cultivă după sorg şi Iarba de Sudan;
  • monocultura porumbului nu se recomandă pentru că duce la înmulţirea unor buruieni specifice (costreiul), la apariţia de boli şi dăunători, la deteriorarea însuşirilor fizice ale solului;

Fertilizarea

  • consumul specific în principalele elemente nutritive, pentru realizarea producţiei principale şi a producţiei secundare aferente, este în funcţie de mărimea producţiei şi de hibridul folosit.
  • îngrăşămintele cu azot se aplică în doze de 80-100 kg N/ha la neirigat şi 180-300 kg N/ha la irigat în funcție de hibridul cultivat, planta premergătoare, fertilitatea naturală a solului, aprovizionarea cu apă; doza de azot se fracţionează astfel: ½ - 2/3 din doză se aplică primăvara, la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul, iar restul se administrează în vegetaţie, odată cu lucrarea de prășit mecanic;
  • îngrăşămintele cu fosfor se administrează împreună cu azotul, dozele folosite fiind de 40-120 kg P2O5/ha, în funcţie de conţinutul solului în fosfor mobil, de aprovizionarea solului cu azot şi de producţiile planificate; fosforul se administrează toamna, înainte de efectuarea arăturii, sub formă de superfosfat sau de îngrăşăminte complexe, sau primăvara, la pregătirea patului germinativ (îngrăşăminte complexe).
  • îngrăşămintele cu potasiu se încorporează sub arătura de bază, toamna, administrându-se sub formă de sare potasică sau îngrăşăminte complexe; dozele folosite sunt de 40-100 kg K2O/ha, în funcţie de aprovizionarea solului cu potasiu;
  • gunoiul de grajd asigură elementele nutritive pe toată perioada de vegetaţie şi contribuie la îmbogăţirea unor însuşiri hidrofizice şi biologice ale solului; se administrează în cantităţi de cca 40 t/ha sau chiar mai mult, încorporându-se sub arătura de bază;
  • dintre microelemente, zincul are o influenţă mai mare asupra producţiei de porumb. Insuficienţa lui poate să apară dacă s-au folosit doze excesiv de mari de fosfor şi azot sau în condiţii de monocultură; insuficienţa zincului apare pe solurile erodate din Moldova şi Bărăgan. Pentru contracararea insuficienţei de zinc se aplică 1-2 stropiri cu 0,4-0,6% sulfat de zinc, când porumbul are 7-8 frunze.
  • folosirea amendamentelor este necesară pe solurile acide, cu pH sub 5,8 sau pe solurile sărăturate, cu pH peste 8; se folosesc carbonatul de calciu pe solurile acide şi fosfogipsul pe solurile bazice.

Lucrările solului

  • pregătirea solului trebuie să înceapă imediat după recoltarea plantei premergătoare, asigurând astfel acumularea şi reţinerea apei în sol, acumularea de nitriţi prin activitatea microorganismelor; trebuie să se obţină o mobilizare profundă, o bună mărunţire şi nivelare a suprafeţei solului;
  • după plantele care eliberează terenul devreme, se efectuează o arătură la 20-25 cm;
  • după premergătoarele care eliberează terenul toamna, se face arătura la 25-30 cm;
  • pe solurile grele şi cu exces temporar de umiditate se fac lucrări de scarificare o dată la 3-4 ani;
  • înaintea semănatului se fac lucrările de pregătire a patului germinativ, în preziua sau ziua semănatului, printr-o lucrare cu combinatorul sau cu grapa cu discuri; acestea se corelează și cu administrarea erbicidelor aplicate înainte de semănat;
  • în primăverile secetoase, când este deficit de apă în sol, trebuie evitată mobilizarea repetată şi adâncă a solului;
  • pentru micşorarea numărului de treceri pe teren se recomandă folosirea agregatelor complexe cu care se fac mai multe lucrări la o singură trecere: pregătirea terenului şi erbicidare; pregătirea terenului şi administrarea îngrăşămintelor lichide etc.;
  • odată cu răspândirea conceptului agriculturii durabile sunt promovate tehnologiile care presupun intervenția minimă asupra solului; prin sistemul de lucrări minime se urmărește efectuarea la timpul optim numai a lucrărilor solului strict necesare, evitând distrugerea structurii și tasarea solului prin înlăturarea trecerilor repetate cu mașinile pe teren.

Sămânța și semănatul

  • sămânţa trebuie să aibă germinaţia mai mare de 90%, iar valoarea cold-testului 85%;
  • trebuie să provină din loturi de hibridare certificate, să fie calibrată şi tratată împotriva bolilor şi dăunătorilor (cu produse avizate în acest sens);
  • trebuie respectată cu stricteţe zonarea hibrizilor pentru a se evita folosirea unor hibrizi care nu pot ajunge la maturitate într-o anumită zonă de cultură;
  • epoca optimă de semănat este atunci când în sol, la adâncimea de 10 cm, se realizează o temperatură de 8-10°C dimineaţa, iar vremea este în curs de încălzire;
  • 1-20 aprilie în zona de câmpie din vestul şi sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei;
  • 15-20 aprilie în câmpia Transilvaniei şi centrul Moldovei;
  • 20-30 aprilie în zonele subcarpatice şi nordul ţării;
  • densitatea optimă de semănat este în funcţie de asigurarea elementelor nutritive la nivelul optim de aprovizionare a solului cu apă şi aportul freatic, de însuşirile morfologice şi biologice ale hibridului folosit;
  • în condiţiile în care se asigură o bună fertilizare, densitatea optimă la semănat este de 65-70 mii pl/ha pentru hibrizii mijlocii şi de 70-85 mii pl./ha la hibrizii timpurii;
  • distanţa între rânduri la semănat este de 70 cm, astfel se obține cea mai bună distribuire a plantelor pe suprafaţa cultivată;
  • adâncimea de semănat este de 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie din zona de stepă, care se usucă mai repede sau de 5-6 cm pe solurile argiloase, în zonele umede; foarte important este să se semene la adâncime uniformă, pentru a se asigura o răsărire uniformă;
  • semănatul se face cu semănătorile pneumatice de precizie.

Combaterea chimică a buruienilor

  • plantele de porumb nu pot concura cu buruienile în primele 4-6 săptămâni de vegetaţie datorită creşterii mai lente şi a densităţii reduse/m2, comparativ cu numărul mare de buruieni/m2 care sunt mult mai rapace în competiţia pentru lumină, hrană şi apă, putând provoca pagube foarte mari (între 30-80% pierderi de producţie), în funcţie de nivelul de infestare şi speciile de buruieni existente;
  • la stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor din cultura porumbului este necesar să se ţină seama de următoarele: gradul de infestare cu buruieni, speciile de buruieni dominante, tipul de sol (conţinutul în humus, argilă), reacţia soluţiei solului, condiţiile climatice şi rotaţia culturilor;
  • combaterea chimică a buruienilor se va face conform cu exigenţele asolamentului practicat şi cu specificul îmburuienării (nivel de infestare, raportul buruieni monodicotiledonate, dominanţa speciilor, precum şi faza buruienilor la tratament), folosind diferite strategii de tratament cu erbicide avizate, aplicate înainte de semănat (ppi 3-4 cm), preemergent (imediat după semănat) și postemergent (în timpul vegetației);
  • aplicarea erbicidelor înainte de semănat se recomandă pentru zonele secetoase, iar aplicarea preemergentă în zonele cu umiditate sau cu irigaţii; dozele de aplicare sunt stabilite în funcţie de tipul de sol;
  • erbicide antigramineice și parțial dico preemergente: Dual Gold 1,0-1,5 l/ha, Frontier forte 0,8-1,4 l/ha, Stomp 4,0-5,0 l/ha, Successor pro 1,5-2,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide preemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate:Merlin Flex 0,300-0,420 l/ha, Calisto 480 EC 0,250 -0,350 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide preemergente combinate: Adengo 0,35-0,4 l/ha, Merlin Duo 2,25-2,5 l/ha, Akris 2,5-3,0 l/ha ș.a. erbicide avizate;
  • erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Mustang 0,4-0,6 l/ha, Buctril D 0,8-1 l/ha, Dicopur Top 1l/ha, Lontrel 300 0,3-0,5 l/ha, Lancelot Super 0,33g/ha, DMA 6 1l/ha, ș.a.; se aplică când porumbul are 4-6 frunze și buruienile sunt în faza de rozetă;
  • erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate: Titus plus + Trend 307 g + 0,1%, Principal Plus + Trend 0,440 g/ha + 0,25 l/ha ș.a. (porumb 4-6 frunze; buruieni mono 2-4 frunze, Cirsium , max.10 cm);
  • erbicide postemergente selective pentru combaterea buruienilor monocotile în special costreiul din rizomi: Mistral 40 + Atplus (Adj)1,0-1,5 l/ha, Mistral 6 OD 0,75-1,0 l/ha, Equip + Mero (Adj) 1,75-2,5 l/ha, Innovate 240, 0,175-0,250 l/ha, ș.a.(porumb 4-6 frunze, costrei 15-20 cm max.) ș.a. erbicide avizate.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor:

  • Porumbul este o plantă gazdă pentru un număr mare de patogeni, peste 50; de asemenea, este atacat încă din primele faze de vegetaţie de foarte mulţi dăunători: gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) şi larvele gândacilor pocnitori (Agriotes spp.), atac deosebit de periculos, care poate determina reducerea producţiilor şi, uneori, chiar compromiterea culturilor pe anumite suprafeţe. Din această cauză, în special în sudul ţării, se consideră ca necesar tratamentul generalizat al seminţelor de porumb.
  • În condiţii de umezeală şi temperaturi scăzute, sub 13ºC, germinarea seminţelor are loc încet şi acestea pot fi colonizate de patogenii din sol, adaptaţi la aceste condiţii, în principal de specii ale genurilor Fusarium și Pythium.
  • Pentru prevenirea apariției și manifestării acestor boli se recomandă tratarea seminţelor cu fungicide avizate în acest sens - Kinto Duo (2,5 l/t), Maxim XL 035 FS (1,0 l/t), Feuver (15 ml/50.000 semințe), Vibrance (15 ml/50.000 semințe).
  • pentru evitarea pierderilor produse de gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis), la înfiinţarea culturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
    • pentru solele în care plantele premergătoare au fost cerealele păioase de toamnă, borceagul, fasolea, soia, mazărea sau inul, nu se avertizează executarea tratamentelor chimice întrucât, în general, densitatea dăunătorului înregistrează valori scăzute, de până la 3 exemplare/m²;
    • dacă planta premergătoare a fost porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr se recomandă tratarea seminţei de porumb cu unul dintre insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare aprobate de MADR.
  • În cazul viermilor sârmă, pe lângă recomandările agrofitotehnice, de evitare a terenurilor cu păşuni, fâneţe, leguminoase perene, culturi foarte dese, sole care menţin stratul de la suprafaţa solului într-o anumită stare de umiditate, trebuie să se asigure tratarea seminţelor de porumb cu insecticidele avizate, cu mențiunea că acestea au utilizare limitată, conform specificațiilor autorizării temporare, aprobate de MADR, precum și cu insecticidele Force 20 CS (50 ml/50.000 semințe), Signal 300 ES (2 l/t), Trika Expert (10-15 kg/ha).
  • Devenit recent un dăunător de importanţă economică, viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) necesită o atenţie deosebită, în special în aria de răspândire; principalul factor care favorizează dezvoltarea şi înmulţirea excesivă este dat de monocultura porumbului; având în vedere faptul că, în etapa actuală, dăunătorul dezvoltă populaţii reduse numeric şi doar izolat se apropie de pragul economic de dăunare, se recomandă a se acorda o deosebită atenţie rotaţiei culturilor. Prin evitarea monoculturii de porumb se asigură o protecţie eficientă deoarece dăunătorul depune ouăle aproape în exclusivitate în culturile de porumb, iar larvele nou apărute în anul următor se hrănesc pe rădăcinile de porumb din noua cultură.
  • În ceea ce privește atacul de Fusarium (contaminare cu fumonisine) și a atacului larvelor de Ostrinia nubilalis la hibrizii de porumb, singura metodă de prevenire este rezistenţa genetică a hibrizilor.

Irigarea culturii

  • consumul de apă al porumbului se diferenţiază în funcţie de hibrid şi zona de cultură, fiind cuprins între 4.800-5.800 m3/ha.
  • perioada critică pentru apă a porumbului începe cu 10 zile înainte de apariţia paniculului şi durează toată perioada formării şi umplerii boabelor.
  • necesarul zilnic de apă al culturilor de porumb este de: 1,5-2,5 mm (15-25 m3/ha) în luna mai; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna iunie; 5,0-6,0 mm (50-60m3/ha) în luna iulie; 3,5-4,5 mm (35-45 m3/ha) în luna august. La rezerve de umiditate a solului de sub 50 % din plafonul minim în faza de 6-8 frunze se reduce producţia cu 50-60%, iar în faza de înspicare-fecundare se poate reduce cu 50-70%, îndeosebi când temperatura aerului depăşeşte 30°C.

Recoltarea

Porumbul se recoltează în 2 variante:

  • în ştiuleţi depănuşaţi – începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%;
  • sub formă de boabe, când umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de păstrare (sub 14%).

Pentru a diminua cheltuielile cu uscarea boabelor, se recomandă cultivarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii, cu capacitate de pierdere rapidă a apei din bob în faza de maturare.

Cercetător științific Daniela HORHOCEA,
Colectiv Ameliorarea porumbului INCDA Fundulea

Seceta și erbicidarea la porumb

După o iarnă destul de blândă și lipsită de precipitații, primăvara a debutat cu secetă în multe zone ale țării, dar și cu temperaturi foarte scăzute.

Semănatul porumbului a început, iar întrebarea pe care ne-o punem acum este: ce fel de erbicidare să efectuăm, având în vedere că nu se anunță precipitații în următoarea perioadă? Aplicăm erbicide preemergente sau așteptăm răsărirea culturii și a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetație?

Compania Corteva Agriscience deține un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergență, când plantele de porumb și buruienile sunt răsărite, începând de la faza de 2 frunze a culturii porumbului și până la faza de 8 frunze:

  • erbicide care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);
  • erbicide complete care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale și perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron)
  • erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale și perene: Mustang™ (25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

În contextul acestei primăveri secetoase vă prezentăm avantajele aplicării postemergente față de erbicidarea preemergentă.

  • Erbicidarea în postemergență nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.
  • De asemenea, erbicidarea în postemergență nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.
  • Aplicarea erbicidelor în postemergență se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură, etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergență care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.
  • Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergență este aplicarea personalizată "la vedere" în funcție de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postememergența timpurie (Arigo®), postemergența normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergența târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă "pe teren negru" care nu poate garanta ca buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.
  • Erbicide, precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea în preemergență întotdeauna necesită corecții în condiții normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condițiile unor primăveri secetoase, cum se prefigurează și aceasta, aplicarea în preemergență va avea nevoie de corecții și pentru buruieni, precum: cornuți, mohor, iarba bărboasă.
  • Aplicarea în postemergență cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluția completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substanțe active: nicosulfuron și rimsulfuron.
  • Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergență, nu avem probleme pentru culturile care urmează dupa cultura de porumb tratată.

De aceea, vă recomandăm cu încredere produsele companiei Corteva ce se pot aplica în postemergență!
Ion Mutafa – Category Marketing Manager Herbicides

Corteva Agriscience Romania& Moldova

Hibrizii de porumb Golden West o alternativă la condițiile climatice actuale din România

  • Rezistență mare la secetă
  • Recoltare mecanizată
  • Producții ridicate în condiții de stres

Hibrizii de porumb Golden West au fost testați în anul 2019 în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Rezultatele testărilor au evidențiat performanțele deosebite ale acestor hibrizi  în diferite zone din țară. Notabile sunt rezultatele obținute în condiții de cultură neirigată. 

Dintre hibrizii Golden West testați s-au remarcat 3:

  • GW 9003

porumb GW 9003

Media de producție la hibridul de porumb GW 9003, FAO 370,  115 – 118 zile pană la maturitatea fiziologică,  a fost de 9793 kg/ha, cu un maxim de productivitate, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12109 kg/ha.

rezultate testare 2019 conditii neirigat

  • GW 3808

porumb GW 3808

Hibridul GW 3808, FAO 380, 117-123 zile până la maturitatea fiziologică, a obținut o medie de 9113 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Sărulești din județul Călărași, de 11733 kg/ha.

  • GW 3378

GW 3378

Hibridul GW 3378, FAO 400,  123 – 128 zile pană la maturitatea fiziologică,  a obținut o medie de  9946 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12197 kg/ha.

O propunere îndrazneață din partea specialiștilor Golden West este și hibridul GW 2122, din grupa FAO 330, 112 – 117 zile pană la maturitatea fiziologică. Acest hibrid a obținut producții constante atât în ferme specializate în cultura porumbului cât și în fermele mai mici, cu o medie a producției de 7757 kg/ha în condiții de neirigat și un maxim de producție de 10800 kg/ha  în localitatea Vedea din județul Giurgiu.

rezultate2 testare 2019 conditii neirigat

Cultura porumbului, provocările momentului

Această primăvară este plină de provocări pentru bunul mers al lucrărilor agricole, atât în ceea ce privește amplitudinile foarte mari de temperatură (diferența zi-noapte, dar și variațiile de la o zi la cealaltă), cât și lipsa precipitațiilor care au creat o foarte slabă aprovizionare cu apă a solului. În foarte multe zone cu mare potențial agricol din sudul, sud-estul țării, precum și din vestul României, capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire.

Practic, dacă în următoarele 2 săptămâni nu vor apărea precipitații consistente, culturile de toamnă, atât rapița, cât și cerealele, vor fi compromise, iar înființarea culturilor de primăvară va fi foarte dificil de realizat.

În aceste condiții, lucrările minime de conservare a apei in sol, precum și reducerea la minimum a numărului de treceri cu utilaje pentru pregătirea patului germinativ, sunt măsuri obligatorii pe care fermierii trebuie să le aibă în vedere.

Astefel că, acolo unde terenul a fost deja arat, ar fi fost de preferat ca patul germinativ să fie pregătit încă din toamnă, iar dacă acest lucru nu a fost realizabil, lucrările să fie efectuate cât mai timpuriu.

Din aceste motive, recomandăm fermierilor să renunțe la aceste lucrări “agresive” ale solului, deoarece principalul factor de limitare al producțiilor este lipsa precipitațiilor, iar prin lucrările agronomice executate trebuie luate toate acele măsuri care să permită conservarea apei în sol.

În aceste condiții, una dintre soluțiile la care trebuie să ne gândim din ce în ce mai mult, este tehnologia de cultură în sistem de “covor vegetal”, care permite protejarea solului, neexpunerea acestuia la intemperii  - vânt, radiație solară, eroziune datorată precipitațiilor, etc. și care ajută la reținerea apei în sol. După niște studii făcute de colegii din USA, tehnologia de lucrare în covor vegetal poate aduce în sol până la 250 mm de apă anual.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită în ceea ce privește folosirea erbicidelor cu acțiune prin sol (preemergente). Lipsa umidității din sol va face ca aceste erbicide sa nu funcționeze. De aceea, în sprijinul dvs., compania Corteva vă oferă cele mai bune soluții de combatere a buruienilor la cultura de porumb în post-emergență.  Dintre acestea de departe Principal® Plus este erbicidul “total” pentru cultura de porumb, căruia nu îi scapă nicio buruiana, fie ea mono sau dicotilă, perena sau anuală.

Suntem compania care recomandă semănatul timpuriu și avem în portofoliu hibrizi adaptați acestor tehnologii. Însă semănatul timpuriu trebuie să aibă loc la începutul perioadei optime de semănat. Adică în momentul în care se ating în sol, la adâncimea de semănat, la ora 7 dimineața, minim 6 °C, timp de cel puțin 4 zile consecutiv, iar temperaturile prognozate sunt în creștere. Nu recomandăm semănatul atunci când prognoza meteo arată că vor urma temperaturi sub 0°C noaptea sau atunci când sunt prognozate ninsori. Porumbul nu poate fi semănat în orice condiții.

În acest moment, compania Corteva Agriscience are cel mai puternic portofoliu la cultura porumbului în ceea ce privește capacitatea hibrizilor de adaptare și toleranță la seceta, și apă. Practic, grupa hibrizilor Optimum® AQUAmax® a fost special creată pentru astfel de condiții. Această gamă cuprinde hibrizi “defensivi” care își pot adapta procesele fiziologice la schimbările climatice și factorii de stres cum ar fi reducerea intensității fotosintezei la temperaturi ridicate, închiderea stomatelor, randament foarte bun de folosire a apei și a elementelor nutritive etc. În același timp, acești hibrizi dezvoltă cel mai bun sistem radicular.

Astfel că, alături de cei mai bine vânduți hibrizi din România - P9903 sau P9911, compania Corteva completează gama cu o nouă generație de hibrizi Optimum® AQUAmax®  -  P9415, P9889 sau P0217, a căror productivitate depășește media vechii generații de hibrizi cu cel puțin 10%.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Porumb & Soia, Corteva Agriscience RO&MD

Noutățile prezentate în cadrul congresului „De la fermieri pentru fermieri“

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR a organizat la începutul lunii februarie congresul „De la fermieri pentru fermieri“, eveniment de tradiție în cadrul căruia sunt prezentate rezultatele concursului „Porumbul de aur“ și sunt dezbătute teme de actualitate în ceea ce privește agricultura românească și rezultatele fermierilor. Însă, una dintre noutățile acestei ediții a fost prezentarea noului consiliu director ce va avea un mandat de 2 ani.

Nicolae Sitaru – noul președinte APPR

Cu o zi înainte de acest eveniment a avut loc Adunarea Generală APPR în cadrul căreia a fost ales un nou consiliu director. Astfel că, după 7 ani, președintele Arnaud Perrein a predat șefia asociației celui care a fondat-o, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru.

„Fondatorul acestei asociații a fost Nicolae Sitaru. El a creionat totul acum 8 ani. Eu am fost pentru 7 ani președintele APPR, timp în care am făcut multe lucruri, dar se puteau face și mai multe. Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca schimbări majore în mediul asociativ din România; se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat“, a declarat Arnaud Perrein.

Începând din acest  an, consiliul director va avea 7 membri titulari și trei supleanți. În urma votului, președintele a fost desemnat dintre doi candidați, Adrian Mocanu și Nicolae Sitaru, iar Arnaud Perrein ocupă funcția de vicepreședinte.

„Mi s-a încredințat un mandat care nu este deloc ușor, știu ce responsabilitate am. Sper ca acesta să fie cât mai scurt, să pot preda ștafeta către tânăra generație de agricultori, care este tot mai prezentă în preocupările fermierilor. Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu consiliul director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Nădăjduim ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor“, a precizat președintele nou ales, Nicolae Sitaru.

Directorul executiv, Alina Crețu, a prezentat raportul de activitate pentru anul 2019, inclusiv raportul financiar-contabil, din care a reieșit faptul că în anul care s-a încheiat acțiunile asociației s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la 6 culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

În acest context, echipa APPR s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără în prezent 9 membri, dar se bucură și de expertiza unor consultanți veterani în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Câștigătorii trofeului „Porumbul de aur“

Evenimentul anual al APPR presupune și desemnarea câștigătorilor trofeului Porumbul de Aur la secțiunea irigat și neirigat. Astfel, fermierul Biță Racman a fost câștigătorul la secțiunea neirigat, în timp ce Liviu Bălănici a obținut trofeul la secțiunea irigat.

Biță Racman este unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu și declară faptul că porumbul este singura cultură de care a prins drag. Seamănă de mai mulți ani hibrizi Pioneer, iar 2019 a fost anul în care s-a înscris în competiția Porumbul de Aur cu hibridul P0937. A obținut producția de 17.460 kg/ha și a primit astfel trofeul Porumbul de aur la secțiunea neirigat.

„Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit; în acest caz am semănat în data de 20 martie. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm pentru că atunci când vine căldura se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două ori cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră, dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună“,  a declarat Biță Racman.

În ceea ce privește cea mai mare producție obținută în irigat, ferma Panifcom Iași condusă de Liviu Bălănici a primit trofeul pentru cea mai mare producție înscrisă în concurs – 18.340 kg/ha, obținută cu un hibrid Dekalb, DKC 5031.

„Echipa mea a făcut posibilă câștigarea acestui premiu, eu doar am fost antrenorul“, a specificat fermierul ieșean.

Ce a presupus tehnologia aplicată acestei culturi? În primul rând terenul a fost arat și nivelat și în toamnă i-a fost administrat gunoi de grajd – 20 t/ha. În primăvară terenul a fost pregătit cu combinatorul, semănatul a avut loc în data de 11 aprilie și a fost realizată o fertilizare cu îngrășământ lichid 6:22:2,5 + 2,5 sulf. Cultura a mai fost fertilizată și în vegetație și a primit două erbicide. Porumbul a beneficiat de irigații – 1.300 mc/ha, iar recoltarea s-a făcut pe 9 octombrie, la o umiditate de 16,7%.

Una dintre distincțiile acordate de APPR la Congresul din 6 februarie a fost decernată de Valeriu Tabără – președinte ASAS, celui mai mare producător de porumb din România, Agricost SA, pentru „Cea mai mare producție de porumb obținută în România 2019“. Agricost a obținut acest premiu cu hibridul Pioneer P1535, care a oferit o producție de 22 t/ha.

La congres au participat numeroși fermieri, dar și reprezentanți ai autorităților locale, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Institutului Arvalis și ai altor organizații, precum și fermierul american Trey Hill. Aceștia au discutat numeroase teme importante în ceea ce privește agricultura, subvențiile acordate fermierilor, precum și subiectul derogărilor care se impun pentru țara noastră.

Totodată, în cadrul evenimentului a avut loc tragerea la sorți pentru Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de APPR pentru prima oară în 2020.

Larissa SOFRON

În 2020, fermierii campioni pariază tot pe hibrizii de porumb Pioneer®

„Suntem la început de an, pentru mulți este momentul bilanțurilor și al socotelilor, iar pentru noi, compania Corteva Agriscience, este momentul să observăm care sunt preferințele fermierilor în ceea ce privește hibrizii pe care îi aleg pentru propriile ferme. Mulți dintre ei și-au comandat deja sămânța pentru acest sezon, iar ceea ce ne bucură cel mai mult este faptul că fermierii campioni, adică acei agricultori care obțin cele mai bune rezultate din zona lor și care împărtășesc și altora rețeta succesului, rămân alături de noi, aleg hibrizii care s-au pretat în fermă, dar comandă și hibrizi noi, de la care au mari așteptări, iar noi aducem în piață doar astfel de produse. Facem tot ceea ce ține de noi pentru a susține performanța, iar atunci când fermierii obțin producții ridicate ni se confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun, deci trebuie să colaborăm împreună pentru a crește agricultura României și a avea producții din ce în ce mai ridicate” – Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.

În județul Bihor unul dintre fermierii campioni care a ales și pentru acest an hibrizii de porumb Pioneer® este domnul Nagy Attila, care lucrează o suprafață de 1.500 ha. Hibridul care în 2019 i-a oferit cea mai mare producție a fost P0725 – 15.200 kg/ha, motiv pentru care și în 2020 îl va semăna în propria fermă. Hibridul P0725 este unul tardiv, face parte din grupa de maturitate FAO 520 și este recomandat pentru siloz. Mai mult decât atât, a comandat deja și hibrizii P0216  - un hibrid semitardiv, FAO 450, care pierde foarte repede apa la maturitate și este destinat fermierilor care aplică o tehnologie potrivită, de vârf. P0217 - FAO 420, este un hibrid nou care oferă o foarte bună stabilitate a producțiilor și are o foarte bună toleranță la secetă.nagy attila

Unele dintre cele mai mari producții pe care le obțin fermierii cu hibrizii Pioneer® sunt înregistrate în județul Brăila. Una dintre societățile care an de an are cele mai bune rezultate este Isavlan Agro, astfel că anul trecut fermierul Iulian Văsii a înregistrat o producție de 15.000 kg/ha cu hibridul P0937. În această primăvară, agricultorul va semăna hibrizi Pioneer® pe o suprafață de 170 ha, dintre care 100 ha vor fi semănate cu hibridul P0937 și 70 ha cu hibridul P9911.

vasii iulian

Hibridul P0937 – FAO 540 este unul dintre cei mai productivi hibrizi din România, are o foarte bună toleranță la Helmintosporioza și tăciunele zburător și are o greutate hectolitrică a boabelor excelentă.

Un alt județ care intră în topul producțiilor la porumb este județul Călărași. Aici, hibrizii Pioneer® oferă satisfacții agricultorilor în fiecare campanie, de cele mai multe ori aceștia înregistrând producții tot mai mari de la un an la celălalt.

Fermierul campion Valentin Orneață lucrează o suprafață de peste 4.000 ha și an de an seamănă mai mulți hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. În 2019, P9911 i-a asigurat o producție de 12.650 ha, motiv pentru care și în acest an a comandat deja acest hibrid pentru o suprafață de 500 ha.

orneata valentin

Un alt mare fermier din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care lucrează aproximativ 2.800 ha, iar anul trecut a devenit fermier campion cu hibridul P9978 – 12.350 kg/ha. În acest an a ales din nou performanța, deci a ales să semene hibrizii Pioneer® P9978 –288 ha, P9757 – 120 ha, P0217 – 36 ha și P0943 – 36 ha.

alexandru chirita

P0943 este unul dintre noii hibrizi din portofoliul companiei, face parte din grupa FAO 490, are o toleranță ridicată la secetă și prezintă caracterul stay green.

Când ne referim la agricultura din județul Ialomița, ne referim și la producții ridicate an de an în fermele agricultorilor care mizează pe hibrizi de top și tehnologii performante. Unul dintre marii fermieri din această zonă este domnul Ionuț Gheorghe, care lucrează 3.300 ha și în acest an ales 3 hibrizi Pioneer®: P9911 – 250 ha, P0943 – 100 ha și un nou hibrid pentru morărit  P9590 – 70 ha. Acesta din urmă este cel mai bun hibrid pentru mălai din piață atunci când ne referim la raportul productivitate/calitate. Este sticlos, are o foarte bună stabilitate la secetă și arșiță și pierde foarte bine apa după apariția punctului negru.

ionut gheorghe

Și tânărul fermier, Cosmin Iancu, din județul Ilfov va semăna în acest an hibrizii Pioneer®. Acesta lucrează 1.100 ha, porumb va avea pe 360 ha, suprafață ce va fi însămânțată exclusiv cu hibrizii Pioneer® P0217- 150 ha, P9415 - 110 ha și P9978 - 100ha. Unul dintre principalele motive pentru care an de an alege să semene hibrizii Pioneer® este stabilitatea pe care a oferă, însă a menționat faptul că fără a aplica tehnologia corectă, nu poți face performanță, motiv pentru care aplică culturii de porumb cele mai bune produse.

iancu cosmin

Hibridul P9415 FAO 340, pe care l-a ales pentru 110 ha, face parte din grupa Optimum® AQUAmax®, se seamănă timpuriu și prezintă o foarte bună toleranță la secetă și arșiță.  P9978 este un hibrid care se seamănă în general în sudul țării, este stabil și rezistent la secetă și foarte productiv în condiții bune de cultură.

În centrul țării, județul Mureș, cel mai apreciat hibrid este P0023. Nu întâmplător, ci pentru că oferă an de an producții mult peste așteptările fermierilor, chiar și în condiții dificile de cultură. Unul dintre fermierii cu experiență din această regiune este domnul Ioan Vereș. Dumnealui a obținut anul trecut 16.600 kg/ha cu acest hibrid, însă nu acesta a fost recordul din ferma sa. Cu P0023, au fost ani în care producția a depășit 20 t/ha. Așadar, P0023 este și în 2020 hibridul etalon pentru județul Mureș.

veres ioan

Una dintre cele mai performante societăți agricole din județul Neamț, dar și din țară este cu siguranță TCE 3 Brazi, iar hibrizii de porumb Pioneer® înregistrează aici printre cele mai bune rezultate. În acest an, echipa de specialiștii de aici, în frunte cu domnul Vasile Iacob, a ales să semene pe 2.000 ha hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. Principalii hibrizi ce vor fi semănați anul acesta pe câte 300 ha sunt: P9989, P9903, P9241, P9757, însă nu vor lipsi de pe câmpurile din Neamț nici hibrizii P9610 sau P8834.

iacob vasile

În județul Teleorman, fermierul campion Dan Cristinel alege să semene în fiecare an mai mulți hibrizi Pioneer®. În 2019, hibrizii care i-au oferit cele mai ridicate producții au fost P0217 – 13.254 kg/ha, P0216 – 12.425, P0023 – 12.000 kg/ha și P0412 – 11940 kg/ha. Astfel că, pentru campania de semănat din acest an a comandat deja hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience pentru mai mult de 300 ha. Cea mai mare suprafață o va însămânța cu hibridul P0216 - 100 ha, apoi câte 60 ha cu hibrizii P9911, P0412, și nu în cele din urmă a  ales și hibrizii P0023 – FAO 400, P0268 – FAO 420 și P0412 – FAO 480.

dan cristinel

Ultima serie de fermieri campioni la porumb din 2019

2019 a fost un an productiv pentru agricultorii care au ales hibrizi Pioneer®, motiv pentru care de-a lungul timpului am prezentat rețetele pe care le-au aplicat agricultorii și bineînțeles cei mai productivi hibrizii din fermă, însă campania Corteva Agriscience a ajuns la final. Ultima serie de fermieri campioni este formată din agricultorii din județele Mureș, Teleorman și Ilfov.

În județul Mureș, primul fermier campion pe care vi-l prezentăm este domnul Ioan Vereș, care a obținut 16.600 kg/ha cu hibridul P0023. “Noi lucrăm 112 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 80 ha, a fost și monocultură, dar și sole unde am avut sfeclă. La noi în fermă cel mai bine merge porumbul, în alți ani însă am avut producții și mai mari cu hibrizi Pioneer®. Eu fac o lucrare mai complexă pentru că dintr-o singură trecere fac o arătură cu tot cu scarificat. Am niște dălți sucite la pluguri care merg cu 5 cm mai adânc decât plugul, astfel că arăturii la 40 cm se adaugă 5 cm adâncime cu acest dispozitiv. De regulă aplic uree la finalul lunii februarie, până la mijlocul lui martie, anul trecut însă nu am mai aplicat. La semănat am dat nitrocalcar – 340 kg/ha, densitatea a fost de 72.000 b.g/ha, iar viabile au rămas 68.000 de plante, dar au fost cazuri când au rămas peste 70.000. Am erbicidat în preemergență și am revenit cu un erbicid de corecție pentru buruieni cu frunză lată și tot atunci am aplicat 9 litri de îngrășământ foliat la care se adaugă 1.2 litri de bor și dacă se poate, sulfat de cupru, dar aproape nesemnificativă cantitatea. În acest caz rezultă un porumb foarte sănătos. În 2019 nu a fost cazul să aplic insecticide pentru că am avut o cultură curată. Am recoltat diferit în funcție de sole, pentru că am avut diferite umidități, este clar că depinde foarte mult de anotimp. În acest an voi semăna în jur de 80 ha cu porumb, însă trebuie să spun că am și terenuri mai slabe, nu peste tot am obținut această producție, media pe fermă a fost în jur de 10 tone/ha”, a precizat domul Ioan Vereș. Acesta a mai adăugat faptul că a fost foarte mulțumit de producția pe care a obținut-o cu acest hibrid, însă a specificat faptul că acest rezultat putea fi mai ridicat dacă în lunile iulie și august ar fi plouat în zonă și dacă animalele sălbatice nu ar fi făcut pagube însemnate, pe care le apreciază ca fiind cuprinse între 2-4 tone/ha.

veres ioan

În județul Teleorman primul fermier campion la porumb din 2019 a fost Dan Cristinel, care a cultivat mai mulți hibrizi Pioneer® care i-au oferit producții ridicate. Dintre aceștia menționăm: P0217 – 13.254 kg/ha, P0216 – 12.425, P0023 – 12.000 kg/ha și P0412 – 11940 kg/ha. “În cadrul grupului de firme am avut un total de 320 ha semănate cu porumb anul trecut, cultura premergătoare fiind grâul. În funcție de solă terenul a fost arat sau scarificat în toamnă, în primăvară pregătim terenul și fertilizăm. Nu am aplicat aceeași tehnologie, unele sole au fost fertilizate cu îngrășământ complex 18.46.0, altele cu triplu 15, au fost mai multe variante. Semănatul a avut loc în a doua jumătate a lunii martie și atunci am fertilizat fie cu 100 kg/ha de uree clasică sau uree NG cu descompunere lentă. Și aici au fost diferite rețete de fertilizare, la fel cum am făcut și pe parcursul vegetației unde am fertilizat de două ori.  Culturile au primit un foliar și un singur erbicid. Recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat fermierul campion. În acest an agricultorul teleormănean a punctat faptul că va semăna cu porumb în jur de 350 ha, pentru că a mai mărit suprafața pe care o lucrează. Dintre cele 350 ha, 300 ha vor semănate cu hibrizi Pioneer® – P0216, P0023, dar și hibrizi noi din grupele FAO 400 – 450.

dan cristinel

Unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din județul Mureș este domnul Peter Tamaș Nagy. Acesta cultivă de mai mulți ani hibrizii Pioneer®, atât pentru boabe, cât și pentru siloz, iar rezultatele pe care le obține sunt pe măsura așteptărilor. Anul trecut cele mai bune rezultate le-a avut cu hibrizii P9074 – 12.295 kg/ha și P0725 – 74 t/ha. “Am avut în jur de 30 ha cu porumb pentru siloz și 30 ha pentru boabe. Am semănat fie tot după porumb, după lucernă sau păioase. Am scarificat tot terenul, iar acolo unde am avut lucernă am și arat. Am fertilizat cu gunoi de grajd 25-30 t/ha. Semănatul l-am început atunci când temperatura a ajuns la 10°C, și atunci am fertilizat cu îngrășământ triplu 16 – 350 kg/ha. Unele parcele au fost erbicidate o singură dată, altele au fost erbicidate și în vegetație, în general acolo unde a fost lucernă pentru că a fost o primăvară ploioasă, lucerna a răsărit din nou și a trebuit să intervin și tot atunci am dat și un foliar. La finalul lunii august am recoltat porumbul pentru siloz, iar în septembrie cel pentru boabe. În următoarea campanie voi dubla suprafața semănată cu porumb, astfel că voi avea în jur de 30 ha cu porumb siloz și în jur de 70 pentru boabe”, a specificat agricultorul.

nagy peter

Un alt fermier campion la porumb în 2019 a fost domnul Gabriel Mațoi din localitatea Islaz, județul Teleorman. Ca în fiecare campanie, acesta a ales hibrizi Pioneer®, iar cei care i-au oferit cele mai bune rezultate au fost P9903 – 12.300 kg/ha și P9978 – 12.000 kg/ha. “Lucrez 750 ha, porumb am avut anul trecut pe 135 ha, iar cel mai bun hibrid din fermă pot spune că a fost P9903. Au fost mai multe sole pe care am semănat porumb, deci și mai multe culturi premergătoare – grâu, orz și mazăre. Astfel că în funcție de planta premergătoare, terenul a fost arat sau scarificat, iar în primăvară suntem foarte atenți la pregătirea patului germinativ. Am fertilizat cu nitrocalcar – 170 kg/ha, la semănat am mai fertilizat cu îngrășăminte complexe – 100 kg/ha. Am semănat 60.000 b.g/ha începând cu 15 martie. Cultura a primit două erbicide, un insecticid, iar la apariția butonului floral am aplicat un foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august. În această primăvară voi semăna în jur de 290 ha cu porumb și sigur nu va lipsi hibridul P9903 care, repet îl consider cel mai productiv, este deja a treia campanie în care îl semănăm”, a punctat fermierul campion.

matoi gabriel

În județul Ilfov, domnul Daniel Drăghici a devenit fermier campion cu hibridul P0023 care i-a oferit o producție de 10.590 kg/ha.

draghici daniel

Fermierii campioni la porumb din județele Călărași și Ialomița

Fermierii din județele Călărași și Ialomița au ales în acest an diverși hibrizi Pioneer®, unii dintre ei nou apăruți în portofoliul companiei Corteva Agriscience™, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în zonele cu precipitații mai reduse.

Primul fermier campion din această zonă este Valentin Orneață din localitatea Grădiștea, județul Călărași, care a cultivat hibridul P9911 și a obținut 12.650 kg/ha. „Lucrez 4.065 ha, iar porumb am avut anul acesta pe 1.047 ha. Cea mai bună producție am obținut-o cu hibridul P9911 – 12.650 kg/ha, iar media în fermă a fost de 11.835 kg/ha. La acest hibrid, plantă premergătoare a fost porumbul, astfel că terenul a fost scarificat la 45 cm și discuit în primăvară. Am fertilizat cu îngrășământ complex - 200 kg/ha, am semănat la începutul lunii aprilie 78.000 b.g/ha, iar după semănat am aplicat azot lichid. Cultura a primit două erbicide, unul preemergent și postemergent. Am recoltat pe 9-10 septembrie și am fost mulțumit de producții, chiar a fost un an mai bun. În ceea ce privește următoarea campanie, voi semăna mai mulți hibrizi Pioneer® printre care P9911 și P0217”, a declarat fermierul campion.

orneata valentin

În județul Ialomița, primul fermier campion este domnul Florin Toader. Acesta lucrează 900 ha, iar porumb a cultivat în acest an pe 220 ha. Hibridul P9911 i-a asigurat 12.400 kg/ha, un hibrid pe care îl cultivă de mai mulți ani, iar anul acesta i-a oferit cea mai bună producție din fermă. „Acest hibrid a fost semănat după rapiță, astfel că terenul a fost arat, în primăvară am fertilizat cu azot– 250 kg/ha, apoi am discuit. Am semănat la începutul lunii aprilie, densitatea de 72.000 b.g/ha, și atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, iar atunci când am administrat al doilea erbicid am dat și un îngrășământ foliar, asta atunci când plantele aveau 6 frunze. Nu am prășit cultura și nu am mai administrat nimic altceva”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 200 ha cu porumb și va alege cu siguranță hibridul P9911, pentru că este un hibrid stabil, l-a cultivat timp de 4 ani, iar în 3 ani a fost cel mai performant hibrid din fermă.

toader florin

Următorul fermier campion din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care a obținut 12.350 kg/ha cu hibridul P9978. “Lucrăm 2.800 ha, dintre care 900 au fost semănate cu porumb. Hibridul P9978 a fost semănat pe sole unde doi ani consecutiv a fost soia. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am pregătit terenul, în primăvară am fertilizat pe rând, iar densitatea pe care am mers a fost de 75.000 b.g/ha. Am administrat un erbicid preemergent, apoi încă două erbicide, într-o singură trecere. Cultura a primit un insecticid, iar la prășit, în stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu azot – 200 kg/ha. Am recoltat începând cu 12 septembrie. În următoarea campanie voi semna în jur de 800 ha cu porumb, jumătate cu hibrizi Pioneer®, am ales în general hibrizi noi. Hibridul P9978 îl voi semăna pe 240 ha, mi-a plăcut cel mai mult și mi-a oferit cea mai bună producție din fermă”, a punctat Alexandru Chiriță.

alexandru chirita

Marius Zărnescu a devenit și el fermier campion în județul Călărași. A semănat 736 ha cu porumb doar cu hibrizi Pioneer®, iar cea mai bună producție i-a oferit-o hibridul P0217 – 11.750 kg/ha. “Lucrez 1.700 ha, iar cultura premergătoare pentru porumb a fost grâul. Astfel că am dezmiriștit, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care am arat. Mai apoi am aplicat uree - 250 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Semănatul a avut loc începând cu data de 10 aprilie, densitatea pentru care am optat a fost de 72.000 b.g/ha, atunci am mai administrat îngrășământ 8-30-0, 100 kg/ha. Am erbicidat, unul dintre erbicide a fost Titus® Plus și cultura a fost prășită în stadiul de 8-10 frunze. Aceasta a fost tehnologia pentru hibridul P0217. Am recoltat în luna septembrie, însă în irigat tehnologia a fost alta și am obținut rezultate mai bune, chiar și 17 tone/ha”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 600 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer®.

zarnescu marius

Următorul fermier campion este Ionuț Gheorghe, din Sinești – Ialomița. Acesta lucrează 3.300 ha, cu porumb a avut în acest an aproximativ 1.000 ha, iar hibridul P0217 i-a asigurat 11.284 kg/ha. “Am semănat hibridul P0217 după rapiță, astfel că terenul a fost arat și am administrat fosfor în toamnă. După care în primăvară am administrat uree – 200 kg/ha și apoi am pregătit patul germinativ. În prima parte a lunii aprilie am semănat 70.000 b.g/ha și am administrat pe rând 170 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am erbicidat în 3 treceri și cam atât, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. În următoarea campanie vom crește suprafața cultivată cu porumb”, a declarat fermierul campion.

ionut gheorghe

Fermierii campioni la porumb din zona Moldovei

Fie că vorbim de hibrizi de porumb, floarea-soarelui sau soiuri de soia, genetica Pioneer® oferă stabilitate fermierilor, motiv pentru care suprafețele cultivate cresc de la un an la celălalt. În cele ce urmează, vom prezenta fermierii din zona Moldovei care au ales hibrizii Pioneer® și au obținut  producții foarte bune.

Primul fermier campion din această zonă a țării este domnul Mihai Pavelescu. Acesta lucrează 500 ha în județul Neamț, iar cel mai performant hibrid din ferma sa a fost P9903, care i-a asigurat producția de 14.200 kg/ha„Porumb am avut în acest an pe 110 ha și a fost semănat după păioase. Astfel că, am scarificat și arat, iar pe arătură aplic de obicei superfosfat, 150 kg/ha. La pregătirea patului germinativ aplic 200 kg/ha îngrășământ 15.15.15, la semănat aplic 100 kg/ha uree NG. Am semănat la jumătatea lunii aprilie 79.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid preemergent, un fungicid, iar atunci când am prășit, în stadiul de 8 frunze, am mai dat 200 kg/ha nitrocalcar. Am recoltat în luna septembrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe aproximativ 130 ha și am ales hibrizii P9241, dar și un nou hibrid din portofoliul Pioneer®, deci voi avea în total 80 ha cu hibrizi Pioneer®”, a precizat fermierul campion.

pavelescu mihai

Un alt fermier campion din Moldovei este domnul Bogdan Ursu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Vaslui și a cultivat în acest an hibridul P9757, care i-a asigurat 13.900 kg/ha.

ursu nicoleta

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa, care a cultivat hibridul P9415 și a obținut 13.530 kg/ha. „Lucrez 100 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. Am ales pentru toată suprafața hibridul P9415 și am semănat, fie după rapiță, fie după grâu. Terenul a fost scarificat, arat și am administrat îngrășământ complex 18.46.0 – 100 kg/ha, în primăvară, cu 2 săptămâni înainte de semănat, am mai administrat nitrocalcar 200 kg/ha. Am semănat pe 10 și 11 aprilie și am aplicat în același timp 100 kg/ha îngrășământ 20.20.0 + zinc, densitatea pe care am ales-o a fost de 65.000 plante. În vegetație, atunci când plantele aveau în jur de 6 frunze, am mai administrat încă 200 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a primit 3 erbicide, unul înainte de răsărire și două de corecție în stadiul de 2-4 frunze, am mai administrat și un îngrășământ foliat cu zinc, atunci când plantele aveau în jur de jumătate de metru. A fost un an bun, sunt mulțumit de cum s-a comportat hibridul, însă anul viitor vreau să aplic o tehnologie mai avansată, aș vrea să aplic stabilizatorul N-Lock™, vreau să depășesc această producție. Voi semăna și anul viitor în jur de 70 ha cu porumb, voi alege același hibrid – P9515 și noul în testare”,  a declarat fermierul campion.

popa tudorel

În cadrul societății Lucosdiov Consulting, din localitatea Moara, județul Suceava, s-au cultivat hibrizii Pioneer®  P8824, P9415, P9903 și s-au obținut producții ridicate. De exemplu P8824 le-a asigurat 13.000 kg/ha. “În cadrul fermei lucrăm 1.300 ha și în acest am semănat 200 ha cu porumb siloz și 300 ha de porumb pentru boabe. Am ales 3 hibrizi din portofoliul Pioneer, așa că în primăvară, pe 24 aprilie am semănat, am ales densitatea de 70.000 plante/ha, la distanța de 75 cm. Am fertilizat cu îngrășământ complex 15.40.10, iar în stadiul de 4 frunze am mai aplicat uree - 200 kg/ha. Putem spune că în primăvară am avut exces de umiditate și astfel am mai pierdut din densitate, așa că la recoltat am avut 65.000 plante/ha. A fost apoi o perioadă cu secetă și arșiță, însă chiar și în aceste condiții cultura s-a comportat bine în zona noastră. Am avut probleme cu diabrotica pe solele unde am avut porumb doi ani la rând, a apărut chiar și tăciunele, dar nu a fost o problemă foarte mare pentru noi”, a declarat ing. Popescu Manole Alexandru.

ovidiu prodaniuc

Portofoliul de hibrizi de porumb Pioneer® include și hibrizi pentru siloz, care asigură rezultate foarte bune. Un astfel de exemplu este hibridul P0725, care în acest an a asigurat familiei Gavrilovici, din localitatea Bosanci, județul Suceava, 61 tone. „Lucrăm în familie 100 ha, dintre care anul acesta porumb am avut pe 60 ha. Terenul a fost arat clasic la 30-35 ha, iar primăvara am pregătit terenul cu cultivatorul. Am semănat 78.000 b.g./ha și tot atunci am dat 100 kg/ha de azot și 100 kg/ha de triplu 16 și am erbicidat o singură dată. Nu a fost cazul de alte erbicidări sau tratamente. În următoarea campanie vom semăna 60 ha cu hibridul P9903 și 5 ha de porumb siloz”, a punctat agricultorul sucevean.

gavrilovici angela

Fermierii campioni la porumb din județul Brăila

În județul Brăila, hibrizii Pioneer® au performat în acest an atât în irigat, cât și în neirigat. Mai mult decât atât, mulți fermieri au semănat hibrizi tratați cu LumiGEN™, lucru care le-a dat încă un motiv de încredere în tot ceea ce înseamnă genetica performantă, care se transformă ulterior producții de calitate.

Iulian Văsii – administratorul fermei SC Isavlan Agro SRL în cadrul căreia se lucrează 300 ha,  este unul dintre fermierii care au obținut rezultate foarte bune în ultimii ani cu hibrizii Pioneer®, iar în acest an, hibridul P0937 i-a oferit 15.000 kg/ha în irigat. “În acest an am avut 220 ha porumb, dintre care 80% hibrizi Pioneer® -  P9911 tratat cu LumiGEN™ și P0937. Precipitațiile în cultura de porumb au fost de cca 180 mm/mp, însă la hibridul P0937 am mai intervenit cu două tranșe cu sistem linear de irigat a câte 15 mm/mp. Am fertilizat cultura cu 120 kg/ha de uree, pe care am încorporat-o în sol cu discul la finalul lunii februarie. Apoi, la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație 220 kg/ha de azot, în două faze – prima în 6-7 frunze, am aplicat cu mașina de îngrășământ, iar în a doua faza am aplicat cu un prășitor. Consider că, una dintre principalele verigi tehnologice în cultura porumbului este combaterea buruienilor, așa că am aplicat Principal® Plus pentru a combate buruienile cu frunză lată și frunză îngustă. Anul viitor preconizez că voi folosi doar hibrizii Pioneer®, pentru că mi-au oferit o foarte bună stabilitate și rentabilitate. Cred că vor fi 250 ha cu porumb, pentru că îmi doresc ca în final să am o medie pe fermă, în irigat și neirigat, de 13.500 kg/ha. Am avut în cultură și hibridul P9911 tratat cu LumiGEN, care a răsărit foarte bine, și pot spune că au o înrădăcinare foarte bună și nu-i dă șansa dăunătorului Tanymecus să distrugă cultura. Cu acest hibrid, în condiții de neirigat, am obținut 12.000 – 12.500 kg/ha”, a precizat fermierul campion.

vasii iulian

Ștefan Stoean din localitatea Urelasca a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.800 kg/ha. Acesta lucrează 600 ha în familie, dintre care, 200 ha au fost semănate în acest an cu porumb. “Terenul a fost arat la 30-35 cm și am discuit în toamnă, după care în primăvară am erbicidat, am pregătit patul germinativ și am aplicat îngrășământ NPK 20.20.0 – 250 kg/ha. Am semănat începând cu finalul lunii martie, densitatea în jur de 76.000 b.g/ha și am fertilizat cu azotat de amoniu, prima transă la semănat, iar a doua în stadiul de 6-8 frunze, total în jur de 250 kg/ha. Am aplicat mai multe erbicide, pentru că a debutat anul cu secetă și atunci au apărut buruienile, cred că în total au fost 3-4 treceri cu erbicide, dar a depins de solă. Cultura  a mai primit un insecticid la răsărire și un îngrășământ foliar – 4 l/ha în stadiul de 6-8 frunze. Sunt mulțumit de acest hibrid, îl voi semăna și anul viitor și cred că voi încerca și poate și alți hibrizi noi”, a punctat agricultorul.

stoean stefan

Ion Mircea din localitatea Victoria a semănat în acest an pentru prima oară hibridul P9415 și a obținut 11.700 kg/ha în irigat. “În acest an, planta premergătoare a fost tot porumbul, așa că în toamnă am fertilizat cu 220 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și apoi am arat. În primăvară am fertilizat cu sulfat - 140 kg/ha și azotat - 140 kg, terenul a fost pregătit cum combinatorul, iar în finalul celei de a doua săptămâni din luna aprilie am semănat. Cultura a primit și irigații în două tranșe și două erbicide în treceri separate, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat în prima săptămână din septembrie, iar anul viitor voi semăna 75 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9987 și P9415”, a declarat fermierul campion.

mircea ion

Fermierii campioni la porumb din județele Arad și Bihor

Dăm startul prezentărilor celor mai bune rezultate obținute în acest an la porumb. Ca de fiecare dată, hibrizii Pioneer® nu au dezamăgit la proba cântarului, iar fermierii care au mizat pe semănarea lor au avut producții ridicate, de foarte multe ori chiar și peste media scontată pe parcursul vegetației. Începem prezentarea cu fermierii din județul Arad și Bihor, care au ales nu doar hibrizi consacrați, dar și hibrizi noi care le-au oferit producții de peste 14 tone/ha.

Nagy Attila este primul fermier campion din județul Bihor. Acesta a cultivat hibridul P0725 și a obținut 15.200 kg/ha. “Lucrez 1.500 ha, dintre care 450 ha au fost semănate în acest an cu porumb, după cultură de rapiță. Terenul a fost scarificat și am administrat 5 tone de amendamente în toamnă, iar la semănat am dat 250 kg/ha nitrocalcar. Eu am mai tratat o dată sămânța și am semănat începând cu 15 aprilie,  am ales densitatea de 64.000 b.g/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prașilă, în stadiul de 7-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de azotat. Recoltatul a avut loc în luna octombrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn porumb pe 500 ha. Din portofoliul Pioneer® voi alege hibrizii P0216, P0217 și P0725”, a punctat fermierul campion.

nagy attila

Horvath Attila este următorul fermier campion la porumb din județul Bihor. Acesta lucrează 1.182 ha, porumb a avut pe 502 ha, iar plante premergătoare pentru această cultură a avut rapiță, grâu și porumb. Rezultatele cele mai bune le-a obținut cu hibrizii P0217 și P9903, care i-au asigurat 14.980 kg/ha, respectiv 14.590 kg/ha. “În funcție de solă terenul a fost arat sau scarificat, apoi pregătit în primăvară cu combinatorul și fertilizat cu 250 kg/ha DAP. Densitatea la semănat a fost de 62.000 – 66.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în stadiul de 6-8 frunze am prășit și am administrat nitrocalcar - 80 kg/ha. A fost o campanie foarte bună la porumb, media finală pe fermă a fost de 12.500 kg/ha. În următoarea campanie voi semăna porumb pe cca. 400 ha și sigur voi alege hibrizii P0412, P9903 și P0217”, a specificat agricultorul bihorean.

horvath attila

Un alt fermier campion la porumb cu hibridul Pioneer® P9911 este domnul Gabor Șandor, din localitatea Tarcea, județul Bihor, care a obținut 14.490 kg/ha. “Lucrez 250 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. A fost un an bun, cultiv de ceva vreme acest hibrid și am avut mereu producții ridicate. Am semănat porumbul după rapiță, soia și grâu, au fost mai multe sole. Am arat în toamnă la 35 cm, în primăvară am lucrat terenul cu grapa, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 16, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 10-12 aprilie, atunci am aplicat și 20 kg/ha îngrășământ starter și 250 kg/ha nitrocalcar. Am erbicidat, apoi când plantele aveau 4 frunze am erbicidat din nou și am administrat un îngrășământ foliar. Nu a fost un an cu probleme, așa că am prășit în stadiul de 6-8 frunze și tot atunci am dat azotat de amoniu, 100 kg/ha. Am avut rezultate bune cu toți hibrizii Pioneer®, chiar și la floarea-soarelui, iar anul viitor voi alege hibrizii P9911, P0412, P0415 și P9889”, a declarat fermierul campion.

gabor sandor

Nagy Tiberiu este și el fermier campion la porumb în județul Bihor. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tarcea, lucrează 1.000 ha, iar hibridul P9903 i-a oferit în acest an 14.197 kg/ha. “Am avut 300 ha cu porumb în acest, semănate după grâu. Am arat în toamnă, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, densitatea a fost de 65.000 b/g/ha, iar odată cu semănatul am aplicat 300 kg/ha de azotat și 20 kg/ha îngrășământ starter. După semănat am erbicidat, am avut parte de ploi și nu a fost necesar să mai aplic al doilea erbicid și nici nu am mai administrat culturii altceva. Cred că am avut noroc că am avut ploi la timp și astfel am obținut producții bune. Din cele 300 ha cu porumb, 250 ha au fost semănate cu hibrizi Pioneer® – P9911, P9903, P9537, P9415, P0412 și am avut rezultate foarte bune, sigur îi voi semăna și în următoarea campanie, dar voi testa și hibrizi noi”, a punctat agricultorul bihorean.

nagy tiberiu

În județul Arad, primul fermier campion a fost domnul Robert Kiss. Acesta a cultivat mai mulți hibrizi Pioneer®, unul dintre ei a fost P0268 și i-a oferit 12.825 kg/ha. “Am avut 130 ha cu porumb în acest an 130 ha, dintr-un total de 300 ha. Am semănat și după cultură de păioase, dar și după porumb, așa că am arat la 30 cm, în toamnă, după care în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie. Am mai tratat o dată sămânța și am ales densitatea de 68.000 – 69.000 b.g/ha și am fertilizat cu 300 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și postemergent și doar atât nu am mai aplicat altă tehnologie”, a precizat agricultorul.

kiss robert

Tot în județul Arad își desfășoară activitatea și fermierul campion Alexandru Tamaș, care a cultivat hibridul P0412 și a obținut 12.150 kg/ha.

tamas alexandru

Ziua Porumbului Târgu Frumos - producții mai mici din cauza grindinei

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

ziua porumbului 4

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

În Ialomița, floarea-soarelui e în hambare și a început recoltatul porumbului

„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

Investiții inteligent puse în valoare

Atunci când apa este greu de obținut, plantele consumă mai multă energie pentru a se hidrata. Acest stres, cauzat de lipsa de apă și nutrienți, afectează sever producțiile. Totuși, dacă ne-am adapta la timp noilor condiții meteorologice, toate acestea nu ar mai fi o problemă. Acest lucru s-a văzut și în ferma Mărețu Prod Com din localitatea Viziru, județul Brăila, unde sute de fermieri au fost invitați de compania KWS pentru a vedea cum culturile de porumb au trecut cu brio de obstacolele întâmpinate. În ciuda vremii capricioase, hibrizii de porumb din grupa Clima Control 3 și Plus4Grain s-au dezvoltat potrivit așteptărilor.

Hibrizii de porumb din grupa Plus4Grain utilizați în ferma din Viziru au fost Karpatis (FAO 340), KWS Smaragd (FAO 350), KWS Kashmir (FAO 370) și noutatea anului 2019, KWS Durango (FAO 480).

„Rezistența la secetă este rezultatul unui complex de factori, care începe cu modul în care este dezvoltat porumbul, cu modul în care este cultivat și se încheie prin a da valoare tuturor acestor elemente. Am acordat o atenție sporită ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental în care se află și țara noastră. Suntem lideri pe piața din România la hibrizii de porumb pentru siloz; este vorba de doi hibrizi extrem de valoroși, Mikado și Konsens“, a declarat Ion Voinea, director produse KWS.

Toleranță ridicată la arșiță și secetă

Tehnologia de cultivare aplicată pe platforma demonstrativă din Viziru pentru hibrizii de porumb din grupa Clima Control3 și din grupa de înaltă performanță Plus4Grain a presupus semănatul în data de 4 aprilie 2019 la o densitate de 72.000 boabe germinabile la hectar, fertilizarea de bază, odată cu semănatul, cu 240 kg/ha NPK – 20/20/0 și o fertilizare în vegetație cu 250 kg/ha azotat de amoniu, la prașila mecanică. Erbicidarea s-a realizat cu produse de la compania FMC, partener în realizarea evenimentului (Glyfos Ultra, Starship, Innovate, Diniro). Combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a realizat cu produsul Coragen. Cei mai performanți fermieri sunt vizați de KWS prin intermediul grupei de hibrizi superperformanți Plus4Grain, capabili de rezultate extraordinare în condiții de practici agricole de înaltă performanță și tehnologie intensivă.

Potrivit specialiștilor companiei, sunt zece pași ai tehnologiei necesari pentru a garanta succesul hibrizilor Plus4Grain: alegerea hibridului potrivit, hibrizi pe cele mai bune sole, analize care să determine nivelurile de azot, fosfor și potasiu, fertilizare adecvată, un management bun al apei în sol, rotația culturilor, densitatea la semănat, condiții de semănat, adâncimea și uniformitatea semănatului și controlul buruienilor.

Hibrizii Plus4Grain valorifică superior inputurile, sunt hibrizi deosebit de puternici, capabili să exploateze calitățile mediului și să se ridice la înălțimea investițiilor. Acești hibrizi se exprimă la adevăratul potențial în sole foarte bune și la un nivel tehnologic foarte bun.

Ruxandra HĂBEANU

Porumbul european, sub semnul incertitudinii

Recent a avut loc la Bruxelles Congresul Producătorilor Europeni de Porumb. Cu acest prilej, reprezentanții celor mai importanți producători din Uniunea Europeană au analizat situația actuală din domeniul producției celei mai cultivate plante din lume și au căzut de acord asupra unor viitoare domenii de acțiune, care să constituie obiect de negocieri cu viitoarele organisme ale UE.

Sub presiunea importurilor și a suprareglementării

Cu toate că UE produce anual peste 62 milioane tone de porumb, necesarul este cu mult mai mare. În jur de 27% din porumbul consumat în Europa provine din importuri. Țările de origine sunt Ucraina, Brazilia, SUA, Canada, Mexic și altele. „În ultimii doi ani, trendul de creștere a consumului a fost foarte clar. Importurile au crescut cu 30%“, a evidențiat Daniel Peyraube, președintele CEPM.

„Producția de porumb nu răspunde numai unor necesități de ordin alimentar“, a evidențiat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România. „Culturile de porumb acționează și ca fixator de carbon, dar și ca o alternativă regenerabilă pentru petrol. În ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai mult producția de energie din bioetanol pe bază de porumb sau prin mecanizare. De asemenea, porumbul reprezintă o materie primă și în alte industrii decât cea alimentară și un element al biodiversității“, a mai arătat Alina Crețu.

„Ne aflăm în situația în care, fără a crește suprafețele cultivate, trebuie să producem pentru o populație în creștere, să producem sustenabil pentru a ne adapta schimbărilor climatice și să asigurăm competitivitatea și venituri decente pentru fermieri într-un sector expus concurenței internaționale“, a enumerat Cellina Durac provocările cărora trebuie să le facă față producătorii.

„Pe de altă parte, comunitatea de fermieri din UE este confruntată cu reglementări din ce în ce mai stricte privind biocombustibilii, protecția solului și irigațiile, sechestrarea carbonului și biodiversitatea. În acest context, îi chemăm pe noii aleși din Parlamentul European, pe membrii viitoarei Comisii și pe noul președinte al Consiliului la discuții și negocieri îndreptate pe direcții foarte clare de acțiune, care să stabilească niște căi concrete de acțiune“, a mai arătat dna Durac.

Noile tehnologii de reproducție, cheia soluției

Împreună cu Asociația Europeană a Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și cu cea a Producătorilor de Zahăr, CEPM a stabilit și trei direcții principale de dialog cu noile structuri comunitare, astfel încât să poată face pași importanți pe calea creșterii competitivității față de producătorii din alte state. Prima dintre aceste direcții este cea legată de noile tehnici de selecție și reproducție a plantelor. În martie 2019, raportul Rețelei Europene de Laboratoare pentru OMG (ENGL) a arătat că la ora actuală cele mai multe indicii privitoare la detecția, identificarea și cuantificarea produselor editate genetic sunt mai curând bazate pe considerații teoretice și nu sunt susținute de nicio dovadă experimentală. „Incertitudinea și lipsa de claritate a reglementărilor generează consecințe în detrimentul cultivatorilor de porumb și sfeclă și descreșteri în sectorul de procesare. Noile tehnici de reproducție, în special mutageneza, sunt cheia pentru a împăca nevoile unei populații în creștere cu eforturile de a crește sustenabilitatea și respectul pentru mediu“, se arată în acordul semnat de cele trei organizații. În același context, Luis Vasconcellos e Souza, membru al Consiliului Director al CEPM, a subliniat: „Într-un singur an, în Argentina s-a solicitat aprobarea pentru 12 OMG. În UE, în ultimii 12 ani s-au prezentat trei, dintre care a fost omologat unul!“

Fără protecția plantelor nu se poate!

O a doua direcție de negociere a reglementărilor este aceea a produselor pentru protecția plantelor (PPP). „Interzicerea folosirii tuturor substanțelor active (chimice sau non-chimice) nu este fezabilă și nici dezirabilă și ar genera consecințe catastrofale asupra producției agricole“, avertizează producătorii de porumb. „Îi chemăm pe cei care vor lua deciziile să se asigure că reglementarea deja prea strictă a PPP are la bază evaluarea riscurilor. Trebuie să fie bazată pe dezbateri științifice, pe date și cifre, în loc de afirmații alarmiste. Știința este singura fundație viabilă pe care putem construi pe termen lung politici sustenabile pentru generațiile viitoare“, se mai arată în documentul adoptat.

În fine, ceea de-a treia direcție este legată de riscurile legate de albine și polenizatori. Încă din 2013 EFSA a elaborat un document referitor la liniile ghid din acest domeniu, dar care nu a fost adoptat până acum de niciunul dintre Statele Membre. În schimb, în februarie 2018 a publicat trei rapoarte referitoare la trei neonicotinoide. Una dintre aceste substanțe, thiamethoxam, a fost interzisă – nejustificat, în optica CEPM – în urma acestui raport.

Ca o concluzie generală, la ora actuală producătorii europeni de porumb trăiesc sub semnul incertitudinii. Odată cu intrarea în funcțiune a noilor organisme comunitare și închegarea unui dialog constructiv, concretizat în programe bine țintite, lucrurile se vor așeza, au stabilit participanții la Congres.

Alexandru GRIGORIEV

Felix, un nou hibrid semitardiv de porumb creat la INCDA-Fundulea

Anul acesta cercetătorii științifici de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă au reușit să înregistreze un nou hibrid de porumb. Autorii acestei noi creații sunt Teodor Martura, Daniela Horhocea, Horia Lucian Iordan, Caterina Badut, Ion Ciocazanu. În rândurile următoare avem prezentarea caracteristicilor noului hibrid.

Caracteristici

Planta este viguroasă, cu înălțimea totală în medie de 260 cm, cu 17 frunze semierecte și cu înălțimea medie de inserție a știuletelui de 101 cm. Știuletele cilindric are în medie lungimea de 21 cm, cu 16 rânduri de boabe, randament boabe 84-85%, rahis de culoare roșie. Bobul este dentat, de culoare galbenă, cu o profunzime de 1.2 cm și MMB 300-320 g. Are un conținut mediu de proteină de 8.2-8.5%, conținut mediu de amidon de 72% (este recomandat pentru industria amidonului) și un conținut mediu de grăsimi de 3.7-3.9%.

Potențialul de producție: la neirigat, în condiții favorabile, în cele șapte stațiuni din rețeaua ASAS unde a fost experimentat în perioada de testare 2016-2018, a realizat o producție medie de 10 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 16.4%.

Felix hibrid porumb tabel 1

În rețeaua ISTIS a fost testat în 10 centre de testare în perioada 2017-2018, unde a realizat o producție medie de 11.9 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 15.6%. Producția medie maximă s-a realizat în centrul ISTIS de testare de la Dâlga, 14.6 t boabe/ha cu umiditatea medie de 16.1%.

Felix hibrid porumb tabel 2

Hibridul are ritm rapid de pierdere a apei din bob la recoltare și o bună stabilitate a producției în diferite condiții de stres hidric (grafic indice de selecție pentru adaptabilitate).

Felix hibrid porumb indice selectie

Hibridul Felix, încadrat în grupa FAO 460, este tolerant la secetă și arșiță, mediu rezistent la frângere și cădere, rezistent la fuzarioza plantelor și știuleților, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis și Helicoverpa zeae.

Zona de cultură: Hibridul Felix este recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate, la densitate de 60.000-65.000 pl/ha la neirigat și 75.000-80.000 pl/ha la irigat.

Concluziile cercetării

Hibridul Felix, FAO 460, este un hibrid cu potențial ridicat de producție, cu o bună stabilitate a producției în diverse condiții climatice, cu un ritm rapid de pierdere a apei din boabe la recoltare, cu conținut ridicat de amidon (recomandat pentru industria amidonului). Are însușiri agronomice favorabile și este recomandat pentru zonele I,II și III de favorabilitate. Procesul de producere de sămânță este eficient, linia mamă fiind foarte productivă. Hibridul Felix va fi introdus în cultură în anul 2020.

  • Hibridul Felix a fost experimentat în perioada 2016-2018 în rețeaua ASAS în 7 stațiuni.
  • În rețeaua ISTIS martori au fost hibrizii F423, Iezer, PR37Y12, PR37N01.
  • Producția medie de boabe a fost exprimată în t/ha cu 15.5% umiditate.
  • Umiditatea boabelor la recoltare, din experiențele efectuate la INCDA Fundulea, a fost determinată cu umidometru DICKEY JOHN GAC 2000 (Grain Analysis Computer).

Laura ZMARANDA

Principalele boli și dăunători ai culturii porumbului

Evaluarea terenului şi a plantelor din punct de vedere fitosanitar este o condiţie esenţială pentru stabilirea celor mai eficiente metode de control ale bolilor şi dăunătorilor porumbului.

Gestionarea cu succes a organismelor dăunătoare se asigură prin aplicarea unui program de protecţie integrată, care include o serie de componente, printre care metode biologice, agrofitotehnice, mecanice, fizice şi chimice. Abordarea în practica fitosanitară a managementului integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător sub pragul economic de dăunare.

Cultivarea soiurilor adaptate zonal, care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare, metodele agrotehnice, care reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare sunt câteva măsuri aplicabile în contextul managementului integrat.

Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi complex asupra agroecosistemelor având o serie de avantaje, dar şi dezavantaje legate mai ales de toxicitatea produselor utilizate. De asemenea, aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor utilizate, ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv cheltuieli exagerate, metoda devenind nerentabilă. În plus, utilizarea unor doze mai mari decât cele indicate în prospectele care însoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze, stagnarea creşterii, îngălbeniri).

O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare în vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei, stabilirea speciilor „cheie“ care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea în evidenţă a duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare. Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate realiza fără diagnosticul corect al acestora, precum şi al duşmanilor naturali prezenţi în cultură.

Simptome produse de organismele dăunătoare la porumb

1.1. Ciuperci - Ciupercile fitopatogene acționează puternic asupra plantei la nivel biochimic și fiziologic și la nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit și identificarea lor, confirmarea bolii se face însă după un examen de laborator al patogenului.

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale porumbului sunt variate, astfel: pe știuleți, panicule: - apar pungi de mărimi diferite, care prin crăpare eliberează o pulbere negricioasă (ex. Ustilago maydis); - pulbere negricioasă, liberă, fără pungi (ex. Sorosporium holci-sorghi) - boabele sunt acoperite de un mucegai alb-roziu, iar uneori crapă (ex. Gibberella fijikuroi); - rahisul știuleților se desface în fascicule, iar boabele se mișcă ușor în alveole (ex. Nigrospora oryzae) pe frunze: - pete alungite sau ovale de 3-15 mm, brune (ex. Helminthosporium turcicum); - pete mici alungite, bine delimitate, cu contur brun-roșcat (ex. Cochliobolus carbonum); - pete alungite pe fața inferioară a frunzelor, acoperite cu punctișoare negricioase. pe tulpini: - pe internodii, pete brune cu numeroase punctișoare negre, în dreptul cărora tulpina adesea se frânge.

1.2. Bacterii - În cazul bacteriozelor care afectează porumbul, pot fi întâlnite următoarele tipuri de simptome:  pătări de forme şi mărimi diferite (circulare/eliptice/neregulate), cu sau fără aureolă (halo) - apar pe frunze și tulpini; - în condiții favorabile, ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii şi produc îmbolnăvirea altor plante. Exemplu: Pseudomonas syringae pv. Syringae, ofiliri - cauzate de pătrunderea bacteriilor în xilem, unde se multiplică şi migrează; - apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate, având ca rezultat slăbirea, ofilirea şi moartea plantei; - bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice, se răspândesc şi se multiplică în ţesuturile parenchimatice adiacente, în diferite puncte de-a lungul vaselor, omorând celulele; - bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare; - vârfurile frunzelor situate cel mai sus pe plantă se pot usca și muri, iar la baza verticiliului de frunze apare un putregai moale și lipicios. Frunzele care formează verticiliul pot fi smulse cu ușurință de pe plantă, vârful putrezit al acesteia răspândind un miros urât. Exemplu: Erwinia carotovora subsp. carotovora, Erwinia (Pantoea) stewartii à ulcere (ulceraţii), leziuni - apar pe tulpini; - sunt numai o parte a simptomului de boală; - au aspect de: zone necrotice pe părțile aeriene ale plantei sau porţiunea afectată este lucioasă, lipicioasă şi moale, emanând un miros urât; - bacteriile pătrund prin răni, iar în plantele tinere şi prin deschideri naturale. Exemple: Erwinia carotovora subsp. carotovora.

1.3. Virusuri - Cele mai frecvente și evidente simptome ale infecțiilor virale la porumb sunt: · micșorarea înălțimii plantelor, caracterizată prin scurtarea internodiilor la: Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · cloroza, simptom care se manifestă prin pete de dimensiuni mici, de culoare galben-pal, ce apar, de regulă, pe suprafața frunzelor tinere precum și dungi clorotice dispuse în lungul nervurilor, fenomen întâlnit la Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus; · marmorare foliară evidențiată prin zone clorotice slab diferențiate și care diferă mai puțin de cele de culoare verde închis, la Maize chlorotic mottle virus, Maize white line mosaic virus; · mozaicare: apariția unor pete sau dungi rectangulare albe, galbene sau galbene verzui pe suprafața limbului, la Maize white line mosaic virus; · umflături longitudinale ce apar pe nervurile de pe suprafața inferioară a limbului, uneori pe teaca frunzelor și pe pănuși și care dau frunzei un aspect rugos, la Maize rough dwarf virus; · necroza frunzelor la Maize chlorotic mottle virus; · scurtarea și malformarea știuleților: știuleți de dimensiuni mici cu boabe puține, la Maize chlorotic mottle virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · rădăcini adventive scurte, îngroșate cu crăpături longitudinale și ramificații secundare puține, la Maize rough dwarf virus.

1.4. Simptome produse de insecte, acarieni - Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: - galerii în tulpini (larvele de Ostrinia nubilalis) - galerii în rădăcini (larvele de Diabrotica virgifera virgifera) - roaderea scalariformă a frunzelor (Tanymecus dilaticollis);  scheletarea frunzelor (cărăbuşi); roaderea frunzelor sub formă de dungi (puricii cerealelor);  roaderea rădăcinilor (Melolontha melolontha)  perforarea ştiuleţilor (larve de fluturi);  roaderea mătăsii (adulţii de D. virgifera virgifera, larvele de Helicoverpa armigera) . Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului că pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora, printre care amintim:  decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide);  deformări şi colorări ale frunzelor (afide, acarieni);

Capitolul 2. Organisme dăunătoare la porumb.

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate în două categorii: organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină.

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă economică potenţială pentru o zonă aflată în pericol, care nu sunt prezente în acea zonă sau dacă sunt prezente nu sunt larg răspândite şi fac obiectul unui control oficial. În ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului 563/2007 cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 29/2000 a Uniunii Europene.

2.1. Organisme dăunătoare de carantină la porumb

Bacterii 1. Erwinia stewartii (Smith) Dye – veștejirea bacteriană a porumbului Asia, Africa, America Raportată și neconfirmată: Austria, Grecia, Polonia, România și Rusia.

Insecte, acarieni

  • Diabrotica barberi Smith and Lawrence – viermele nordic al rădăcinilor de porumb Canada, SUA Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata howardi Barber – gândacul cu 12 pete al cartofului America de Sud, SUA, Canada Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata undecimpunctata Mannerheim – gândacul vestic pătat al castraveţilor SUA, Oceania Europa: absent.
  • Diabrotica virgifera zeae Krysan & Smith – viermele mexican al rădăcinilor de porumb Mexic, America Centrală Europa: absent.
  • Heliothis zea (Boddie) – viermele porumbului America Centrală, America de Sud, Canada Europa: absent.
  • Spodoptera frugiperda (Smith) – viermele frunzelor de porumb Afica, America de Sud Europa: absent.
  • Spodoptera litura (Fabricius) – viermele egipean al bumbacului Africa, SUA, Asia, Oceania, Europa: Rusia.
  • Spodoptera littoralis (Boisduval) – viermele frunzelor de bumbac Africa, Asia Europa: Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Turcia.
  • Listronotus bonariensis (Kuschel) – gărgăriţa argentiniană a tulpinii America de Sud, Oceania.

2.2. Organisme dăunătoare non-carantină la porumb

2.2.1 Ciuperci

  • Cochliobolus carbonum R. R. Nelson – helmintosporioza/pătarea frunzelor de porumb.
  • Colletotrichum graminicola (Ces.) G.W.Wils. – antracnoza porumbului.
  • Gibberella fujikuroi (Saw.) Wr – înflorirea albă a boabelor de porumb.
  • Kabatiella zeae Narita & Y. Hirats. – pătarea în ochi a frunzelor.
  • Nigrospora oryzae (Berk. & Broome) Petch – putregaiul uscat al știuleților de porumb.
  • Puccinia sorghi (Schwein) – rugina porumbului.
  • Setosphaeria turcica (Luttrell) K. J. Leonard și E. G. Suggs – helmintosporioza/arsura frunzelor de porumb.
  • Sphacelotheca reiliana (J.G. Kühn) Clinton– tăciunele ştiuleților și paniculelor.
  • Stenocarpella maydis (Berkeley) Sutton și Stenocarpella macrospora (Earle) Sutton – putregaiul uscat al tulpinilor și știuleţilor de porumb.
  • Ustilago maydis (D.C) – tăciunele comun.

Măsuri de management

Măsuri preventive ● utilizarea în cultură a hibrizilor rezistenți; ● respectarea rotației culturilor – porumbul să nu fie cultivat mai mult de 2-4 ani pe aceeași suprafață; ● respectarea densității corecte a plantelor ; ● evitarea rănirii mecanice a plantelor; ● distrugerea insectelor, pentru ca în procesul acestora de hrănire să se evite rănirea plantelor; ● distrugerea resturilor infectate și curățirea minuțioasă a terenului după recoltare; ● fertilizarea echilibrată a solului; ● asigurarea unui drenaj bun al apei; ● folosirea de semințe sănătoase; ● tratarea semințelor.

2.2.2. Bacterii

  • Clavibacter michiganensis subsp. nebraskensis (Vidaver et Mandel 1974) Davis, Gillaspie, Vidaver et Harris 1984 – pătarea punctiformă a frunzelor și veștejirea porumbului.
  • Erwinia carotovora subsp. carotovora (Jones) Bergey – putregaiul moale al culturilor de porumb
  • Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall – „Holcus spot.

2.2.3. Virusuri şi micoplasme

  • Maize chlorotic mottle virus (MCMV) – virusul marmorării clorotice a porumbului.
  • Maize dwarf mosaic virus (MDMV) – virusul piticirii mozaicale a porumbului.
  • Maize mosaic virus (MMV) – virusul mozaicului porumbului.
  • Maize rough dwarf virus (MRDV) – virusul piticirii rugoase a porumbului.
  • Maize white line mosaic (MWLMV) – virusul mozaicului linear al porumbului.

2.2.4. Insecte, acarieni

c) Agriotes spp. – viermii sârmă.

d) Agrotis segetum Denis & Schiffermüller– buha semănăturilor.

e) Anoecia corni Fabricius – păduchele rădăcinilor de graminee.

f) Anoxia villosa Fabricius – cărăbușul de stepă.

g) Apamea sordens Hufnagel – buha boabelor de grâu.

h) Chaetocnema aridula Gyll – puricele negru al cerealelor.

i) Diadrotica virgifera LeConte – viermele vestic al rădăcinilor de porumb.

j) Heliothis armigera Hubner – omida capsulelor.

k) Heliothis (Chloridea) viriplaca Hufnagel – buha lucernei.

l) Loxostege sticticalis Linnaeus – omida sfeclei.

m) Melolontha melolontha Linnaeus – cărăbușul de mai.

n) Opatrum sabulosum Linnaeus – gândacul pământiu.

o) Oscinella frit Linnaeus – musca suedeză.

p) Ostrinia nubilalis Hübner – sfredelitorul porumbului.

q) Oulema melanopus Linnaeus – gândacul ovăzului.

r) Phyllotetra vittula Redtenbacher – puricele dungat al cerealelor.

s) Rhopalosiphum maydis Fitch –păduchele verde.

t) Schizaphis graminum Rondani – păduchele verde al cerealelor.

u) Sipha (Rungsia) maydis Passerini – păduchele negru al porumbului.

v) Siteroptes graminis Reuter – acarianul gramineelor.

w) Sitotroga cerealella Olivier – molia cerealelor.

x) Spodoptera exigua Hübner – buha cucurbitaceelor.

y) Tanymecus dilaticollis Gyll – gărgăriţa frunzelor.

z) Tetraneura ulmi Linnaeus – păduchele roz al rădăcinilor de graminee.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Timiș

Abonează-te la acest feed RSS