reclama youtube lumeasatuluitv
update 29 Jan 2020

În 2020, fermierii campioni pariază tot pe hibrizii de porumb Pioneer®

„Suntem la început de an, pentru mulți este momentul bilanțurilor și al socotelilor, iar pentru noi, compania Corteva Agriscience, este momentul să observăm care sunt preferințele fermierilor în ceea ce privește hibrizii pe care îi aleg pentru propriile ferme. Mulți dintre ei și-au comandat deja sămânța pentru acest sezon, iar ceea ce ne bucură cel mai mult este faptul că fermierii campioni, adică acei agricultori care obțin cele mai bune rezultate din zona lor și care împărtășesc și altora rețeta succesului, rămân alături de noi, aleg hibrizii care s-au pretat în fermă, dar comandă și hibrizi noi, de la care au mari așteptări, iar noi aducem în piață doar astfel de produse. Facem tot ceea ce ține de noi pentru a susține performanța, iar atunci când fermierii obțin producții ridicate ni se confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun, deci trebuie să colaborăm împreună pentru a crește agricultura României și a avea producții din ce în ce mai ridicate” – Maria Cîrjă, Marketing Manager România & Republica Moldova.

În județul Bihor unul dintre fermierii campioni care a ales și pentru acest an hibrizii de porumb Pioneer® este domnul Nagy Attila, care lucrează o suprafață de 1.500 ha. Hibridul care în 2019 i-a oferit cea mai mare producție a fost P0725 – 15.200 kg/ha, motiv pentru care și în 2020 îl va semăna în propria fermă. Hibridul P0725 este unul tardiv, face parte din grupa de maturitate FAO 520 și este recomandat pentru siloz. Mai mult decât atât, a comandat deja și hibrizii P0216  - un hibrid semitardiv, FAO 450, care pierde foarte repede apa la maturitate și este destinat fermierilor care aplică o tehnologie potrivită, de vârf. P0217 - FAO 420, este un hibrid nou care oferă o foarte bună stabilitate a producțiilor și are o foarte bună toleranță la secetă.nagy attila

Unele dintre cele mai mari producții pe care le obțin fermierii cu hibrizii Pioneer® sunt înregistrate în județul Brăila. Una dintre societățile care an de an are cele mai bune rezultate este Isavlan Agro, astfel că anul trecut fermierul Iulian Văsii a înregistrat o producție de 15.000 kg/ha cu hibridul P0937. În această primăvară, agricultorul va semăna hibrizi Pioneer® pe o suprafață de 170 ha, dintre care 100 ha vor fi semănate cu hibridul P0937 și 70 ha cu hibridul P9911.

vasii iulian

Hibridul P0937 – FAO 540 este unul dintre cei mai productivi hibrizi din România, are o foarte bună toleranță la Helmintosporioza și tăciunele zburător și are o greutate hectolitrică a boabelor excelentă.

Un alt județ care intră în topul producțiilor la porumb este județul Călărași. Aici, hibrizii Pioneer® oferă satisfacții agricultorilor în fiecare campanie, de cele mai multe ori aceștia înregistrând producții tot mai mari de la un an la celălalt.

Fermierul campion Valentin Orneață lucrează o suprafață de peste 4.000 ha și an de an seamănă mai mulți hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. În 2019, P9911 i-a asigurat o producție de 12.650 ha, motiv pentru care și în acest an a comandat deja acest hibrid pentru o suprafață de 500 ha.

orneata valentin

Un alt mare fermier din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care lucrează aproximativ 2.800 ha, iar anul trecut a devenit fermier campion cu hibridul P9978 – 12.350 kg/ha. În acest an a ales din nou performanța, deci a ales să semene hibrizii Pioneer® P9978 –288 ha, P9757 – 120 ha, P0217 – 36 ha și P0943 – 36 ha.

alexandru chirita

P0943 este unul dintre noii hibrizi din portofoliul companiei, face parte din grupa FAO 490, are o toleranță ridicată la secetă și prezintă caracterul stay green.

Când ne referim la agricultura din județul Ialomița, ne referim și la producții ridicate an de an în fermele agricultorilor care mizează pe hibrizi de top și tehnologii performante. Unul dintre marii fermieri din această zonă este domnul Ionuț Gheorghe, care lucrează 3.300 ha și în acest an ales 3 hibrizi Pioneer®: P9911 – 250 ha, P0943 – 100 ha și un nou hibrid pentru morărit  P9590 – 70 ha. Acesta din urmă este cel mai bun hibrid pentru mălai din piață atunci când ne referim la raportul productivitate/calitate. Este sticlos, are o foarte bună stabilitate la secetă și arșiță și pierde foarte bine apa după apariția punctului negru.

ionut gheorghe

Și tânărul fermier, Cosmin Iancu, din județul Ilfov va semăna în acest an hibrizii Pioneer®. Acesta lucrează 1.100 ha, porumb va avea pe 360 ha, suprafață ce va fi însămânțată exclusiv cu hibrizii Pioneer® P0217- 150 ha, P9415 - 110 ha și P9978 - 100ha. Unul dintre principalele motive pentru care an de an alege să semene hibrizii Pioneer® este stabilitatea pe care a oferă, însă a menționat faptul că fără a aplica tehnologia corectă, nu poți face performanță, motiv pentru care aplică culturii de porumb cele mai bune produse.

iancu cosmin

Hibridul P9415 FAO 340, pe care l-a ales pentru 110 ha, face parte din grupa Optimum® AQUAmax®, se seamănă timpuriu și prezintă o foarte bună toleranță la secetă și arșiță.  P9978 este un hibrid care se seamănă în general în sudul țării, este stabil și rezistent la secetă și foarte productiv în condiții bune de cultură.

În centrul țării, județul Mureș, cel mai apreciat hibrid este P0023. Nu întâmplător, ci pentru că oferă an de an producții mult peste așteptările fermierilor, chiar și în condiții dificile de cultură. Unul dintre fermierii cu experiență din această regiune este domnul Ioan Vereș. Dumnealui a obținut anul trecut 16.600 kg/ha cu acest hibrid, însă nu acesta a fost recordul din ferma sa. Cu P0023, au fost ani în care producția a depășit 20 t/ha. Așadar, P0023 este și în 2020 hibridul etalon pentru județul Mureș.

veres ioan

Una dintre cele mai performante societăți agricole din județul Neamț, dar și din țară este cu siguranță TCE 3 Brazi, iar hibrizii de porumb Pioneer® înregistrează aici printre cele mai bune rezultate. În acest an, echipa de specialiștii de aici, în frunte cu domnul Vasile Iacob, a ales să semene pe 2.000 ha hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience. Principalii hibrizi ce vor fi semănați anul acesta pe câte 300 ha sunt: P9989, P9903, P9241, P9757, însă nu vor lipsi de pe câmpurile din Neamț nici hibrizii P9610 sau P8834.

iacob vasile

În județul Teleorman, fermierul campion Dan Cristinel alege să semene în fiecare an mai mulți hibrizi Pioneer®. În 2019, hibrizii care i-au oferit cele mai ridicate producții au fost P0217 – 13.254 kg/ha, P0216 – 12.425, P0023 – 12.000 kg/ha și P0412 – 11940 kg/ha. Astfel că, pentru campania de semănat din acest an a comandat deja hibrizi din portofoliul Corteva Agriscience pentru mai mult de 300 ha. Cea mai mare suprafață o va însămânța cu hibridul P0216 - 100 ha, apoi câte 60 ha cu hibrizii P9911, P0412, și nu în cele din urmă a  ales și hibrizii P0023 – FAO 400, P0268 – FAO 420 și P0412 – FAO 480.

dan cristinel

Ultima serie de fermieri campioni la porumb din 2019

2019 a fost un an productiv pentru agricultorii care au ales hibrizi Pioneer®, motiv pentru care de-a lungul timpului am prezentat rețetele pe care le-au aplicat agricultorii și bineînțeles cei mai productivi hibrizii din fermă, însă campania Corteva Agriscience a ajuns la final. Ultima serie de fermieri campioni este formată din agricultorii din județele Mureș, Teleorman și Ilfov.

În județul Mureș, primul fermier campion pe care vi-l prezentăm este domnul Ioan Vereș, care a obținut 16.600 kg/ha cu hibridul P0023. “Noi lucrăm 112 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 80 ha, a fost și monocultură, dar și sole unde am avut sfeclă. La noi în fermă cel mai bine merge porumbul, în alți ani însă am avut producții și mai mari cu hibrizi Pioneer®. Eu fac o lucrare mai complexă pentru că dintr-o singură trecere fac o arătură cu tot cu scarificat. Am niște dălți sucite la pluguri care merg cu 5 cm mai adânc decât plugul, astfel că arăturii la 40 cm se adaugă 5 cm adâncime cu acest dispozitiv. De regulă aplic uree la finalul lunii februarie, până la mijlocul lui martie, anul trecut însă nu am mai aplicat. La semănat am dat nitrocalcar – 340 kg/ha, densitatea a fost de 72.000 b.g/ha, iar viabile au rămas 68.000 de plante, dar au fost cazuri când au rămas peste 70.000. Am erbicidat în preemergență și am revenit cu un erbicid de corecție pentru buruieni cu frunză lată și tot atunci am aplicat 9 litri de îngrășământ foliat la care se adaugă 1.2 litri de bor și dacă se poate, sulfat de cupru, dar aproape nesemnificativă cantitatea. În acest caz rezultă un porumb foarte sănătos. În 2019 nu a fost cazul să aplic insecticide pentru că am avut o cultură curată. Am recoltat diferit în funcție de sole, pentru că am avut diferite umidități, este clar că depinde foarte mult de anotimp. În acest an voi semăna în jur de 80 ha cu porumb, însă trebuie să spun că am și terenuri mai slabe, nu peste tot am obținut această producție, media pe fermă a fost în jur de 10 tone/ha”, a precizat domul Ioan Vereș. Acesta a mai adăugat faptul că a fost foarte mulțumit de producția pe care a obținut-o cu acest hibrid, însă a specificat faptul că acest rezultat putea fi mai ridicat dacă în lunile iulie și august ar fi plouat în zonă și dacă animalele sălbatice nu ar fi făcut pagube însemnate, pe care le apreciază ca fiind cuprinse între 2-4 tone/ha.

veres ioan

În județul Teleorman primul fermier campion la porumb din 2019 a fost Dan Cristinel, care a cultivat mai mulți hibrizi Pioneer® care i-au oferit producții ridicate. Dintre aceștia menționăm: P0217 – 13.254 kg/ha, P0216 – 12.425, P0023 – 12.000 kg/ha și P0412 – 11940 kg/ha. “În cadrul grupului de firme am avut un total de 320 ha semănate cu porumb anul trecut, cultura premergătoare fiind grâul. În funcție de solă terenul a fost arat sau scarificat în toamnă, în primăvară pregătim terenul și fertilizăm. Nu am aplicat aceeași tehnologie, unele sole au fost fertilizate cu îngrășământ complex 18.46.0, altele cu triplu 15, au fost mai multe variante. Semănatul a avut loc în a doua jumătate a lunii martie și atunci am fertilizat fie cu 100 kg/ha de uree clasică sau uree NG cu descompunere lentă. Și aici au fost diferite rețete de fertilizare, la fel cum am făcut și pe parcursul vegetației unde am fertilizat de două ori.  Culturile au primit un foliar și un singur erbicid. Recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat fermierul campion. În acest an agricultorul teleormănean a punctat faptul că va semăna cu porumb în jur de 350 ha, pentru că a mai mărit suprafața pe care o lucrează. Dintre cele 350 ha, 300 ha vor semănate cu hibrizi Pioneer® – P0216, P0023, dar și hibrizi noi din grupele FAO 400 – 450.

dan cristinel

Unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din județul Mureș este domnul Peter Tamaș Nagy. Acesta cultivă de mai mulți ani hibrizii Pioneer®, atât pentru boabe, cât și pentru siloz, iar rezultatele pe care le obține sunt pe măsura așteptărilor. Anul trecut cele mai bune rezultate le-a avut cu hibrizii P9074 – 12.295 kg/ha și P0725 – 74 t/ha. “Am avut în jur de 30 ha cu porumb pentru siloz și 30 ha pentru boabe. Am semănat fie tot după porumb, după lucernă sau păioase. Am scarificat tot terenul, iar acolo unde am avut lucernă am și arat. Am fertilizat cu gunoi de grajd 25-30 t/ha. Semănatul l-am început atunci când temperatura a ajuns la 10°C, și atunci am fertilizat cu îngrășământ triplu 16 – 350 kg/ha. Unele parcele au fost erbicidate o singură dată, altele au fost erbicidate și în vegetație, în general acolo unde a fost lucernă pentru că a fost o primăvară ploioasă, lucerna a răsărit din nou și a trebuit să intervin și tot atunci am dat și un foliar. La finalul lunii august am recoltat porumbul pentru siloz, iar în septembrie cel pentru boabe. În următoarea campanie voi dubla suprafața semănată cu porumb, astfel că voi avea în jur de 30 ha cu porumb siloz și în jur de 70 pentru boabe”, a specificat agricultorul.

nagy peter

Un alt fermier campion la porumb în 2019 a fost domnul Gabriel Mațoi din localitatea Islaz, județul Teleorman. Ca în fiecare campanie, acesta a ales hibrizi Pioneer®, iar cei care i-au oferit cele mai bune rezultate au fost P9903 – 12.300 kg/ha și P9978 – 12.000 kg/ha. “Lucrez 750 ha, porumb am avut anul trecut pe 135 ha, iar cel mai bun hibrid din fermă pot spune că a fost P9903. Au fost mai multe sole pe care am semănat porumb, deci și mai multe culturi premergătoare – grâu, orz și mazăre. Astfel că în funcție de planta premergătoare, terenul a fost arat sau scarificat, iar în primăvară suntem foarte atenți la pregătirea patului germinativ. Am fertilizat cu nitrocalcar – 170 kg/ha, la semănat am mai fertilizat cu îngrășăminte complexe – 100 kg/ha. Am semănat 60.000 b.g/ha începând cu 15 martie. Cultura a primit două erbicide, un insecticid, iar la apariția butonului floral am aplicat un foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august. În această primăvară voi semăna în jur de 290 ha cu porumb și sigur nu va lipsi hibridul P9903 care, repet îl consider cel mai productiv, este deja a treia campanie în care îl semănăm”, a punctat fermierul campion.

matoi gabriel

În județul Ilfov, domnul Daniel Drăghici a devenit fermier campion cu hibridul P0023 care i-a oferit o producție de 10.590 kg/ha.

draghici daniel

Fermierii campioni la porumb din județele Călărași și Ialomița

Fermierii din județele Călărași și Ialomița au ales în acest an diverși hibrizi Pioneer®, unii dintre ei nou apăruți în portofoliul companiei Corteva Agriscience™, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în zonele cu precipitații mai reduse.

Primul fermier campion din această zonă este Valentin Orneață din localitatea Grădiștea, județul Călărași, care a cultivat hibridul P9911 și a obținut 12.650 kg/ha. „Lucrez 4.065 ha, iar porumb am avut anul acesta pe 1.047 ha. Cea mai bună producție am obținut-o cu hibridul P9911 – 12.650 kg/ha, iar media în fermă a fost de 11.835 kg/ha. La acest hibrid, plantă premergătoare a fost porumbul, astfel că terenul a fost scarificat la 45 cm și discuit în primăvară. Am fertilizat cu îngrășământ complex - 200 kg/ha, am semănat la începutul lunii aprilie 78.000 b.g/ha, iar după semănat am aplicat azot lichid. Cultura a primit două erbicide, unul preemergent și postemergent. Am recoltat pe 9-10 septembrie și am fost mulțumit de producții, chiar a fost un an mai bun. În ceea ce privește următoarea campanie, voi semăna mai mulți hibrizi Pioneer® printre care P9911 și P0217”, a declarat fermierul campion.

orneata valentin

În județul Ialomița, primul fermier campion este domnul Florin Toader. Acesta lucrează 900 ha, iar porumb a cultivat în acest an pe 220 ha. Hibridul P9911 i-a asigurat 12.400 kg/ha, un hibrid pe care îl cultivă de mai mulți ani, iar anul acesta i-a oferit cea mai bună producție din fermă. „Acest hibrid a fost semănat după rapiță, astfel că terenul a fost arat, în primăvară am fertilizat cu azot– 250 kg/ha, apoi am discuit. Am semănat la începutul lunii aprilie, densitatea de 72.000 b.g/ha, și atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, iar atunci când am administrat al doilea erbicid am dat și un îngrășământ foliar, asta atunci când plantele aveau 6 frunze. Nu am prășit cultura și nu am mai administrat nimic altceva”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 200 ha cu porumb și va alege cu siguranță hibridul P9911, pentru că este un hibrid stabil, l-a cultivat timp de 4 ani, iar în 3 ani a fost cel mai performant hibrid din fermă.

toader florin

Următorul fermier campion din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care a obținut 12.350 kg/ha cu hibridul P9978. “Lucrăm 2.800 ha, dintre care 900 au fost semănate cu porumb. Hibridul P9978 a fost semănat pe sole unde doi ani consecutiv a fost soia. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am pregătit terenul, în primăvară am fertilizat pe rând, iar densitatea pe care am mers a fost de 75.000 b.g/ha. Am administrat un erbicid preemergent, apoi încă două erbicide, într-o singură trecere. Cultura a primit un insecticid, iar la prășit, în stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu azot – 200 kg/ha. Am recoltat începând cu 12 septembrie. În următoarea campanie voi semna în jur de 800 ha cu porumb, jumătate cu hibrizi Pioneer®, am ales în general hibrizi noi. Hibridul P9978 îl voi semăna pe 240 ha, mi-a plăcut cel mai mult și mi-a oferit cea mai bună producție din fermă”, a punctat Alexandru Chiriță.

alexandru chirita

Marius Zărnescu a devenit și el fermier campion în județul Călărași. A semănat 736 ha cu porumb doar cu hibrizi Pioneer®, iar cea mai bună producție i-a oferit-o hibridul P0217 – 11.750 kg/ha. “Lucrez 1.700 ha, iar cultura premergătoare pentru porumb a fost grâul. Astfel că am dezmiriștit, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care am arat. Mai apoi am aplicat uree - 250 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Semănatul a avut loc începând cu data de 10 aprilie, densitatea pentru care am optat a fost de 72.000 b.g/ha, atunci am mai administrat îngrășământ 8-30-0, 100 kg/ha. Am erbicidat, unul dintre erbicide a fost Titus® Plus și cultura a fost prășită în stadiul de 8-10 frunze. Aceasta a fost tehnologia pentru hibridul P0217. Am recoltat în luna septembrie, însă în irigat tehnologia a fost alta și am obținut rezultate mai bune, chiar și 17 tone/ha”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 600 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer®.

zarnescu marius

Următorul fermier campion este Ionuț Gheorghe, din Sinești – Ialomița. Acesta lucrează 3.300 ha, cu porumb a avut în acest an aproximativ 1.000 ha, iar hibridul P0217 i-a asigurat 11.284 kg/ha. “Am semănat hibridul P0217 după rapiță, astfel că terenul a fost arat și am administrat fosfor în toamnă. După care în primăvară am administrat uree – 200 kg/ha și apoi am pregătit patul germinativ. În prima parte a lunii aprilie am semănat 70.000 b.g/ha și am administrat pe rând 170 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am erbicidat în 3 treceri și cam atât, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. În următoarea campanie vom crește suprafața cultivată cu porumb”, a declarat fermierul campion.

ionut gheorghe

Fermierii campioni la porumb din zona Moldovei

Fie că vorbim de hibrizi de porumb, floarea-soarelui sau soiuri de soia, genetica Pioneer® oferă stabilitate fermierilor, motiv pentru care suprafețele cultivate cresc de la un an la celălalt. În cele ce urmează, vom prezenta fermierii din zona Moldovei care au ales hibrizii Pioneer® și au obținut  producții foarte bune.

Primul fermier campion din această zonă a țării este domnul Mihai Pavelescu. Acesta lucrează 500 ha în județul Neamț, iar cel mai performant hibrid din ferma sa a fost P9903, care i-a asigurat producția de 14.200 kg/ha„Porumb am avut în acest an pe 110 ha și a fost semănat după păioase. Astfel că, am scarificat și arat, iar pe arătură aplic de obicei superfosfat, 150 kg/ha. La pregătirea patului germinativ aplic 200 kg/ha îngrășământ 15.15.15, la semănat aplic 100 kg/ha uree NG. Am semănat la jumătatea lunii aprilie 79.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid preemergent, un fungicid, iar atunci când am prășit, în stadiul de 8 frunze, am mai dat 200 kg/ha nitrocalcar. Am recoltat în luna septembrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe aproximativ 130 ha și am ales hibrizii P9241, dar și un nou hibrid din portofoliul Pioneer®, deci voi avea în total 80 ha cu hibrizi Pioneer®”, a precizat fermierul campion.

pavelescu mihai

Un alt fermier campion din Moldovei este domnul Bogdan Ursu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Vaslui și a cultivat în acest an hibridul P9757, care i-a asigurat 13.900 kg/ha.

ursu nicoleta

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa, care a cultivat hibridul P9415 și a obținut 13.530 kg/ha. „Lucrez 100 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. Am ales pentru toată suprafața hibridul P9415 și am semănat, fie după rapiță, fie după grâu. Terenul a fost scarificat, arat și am administrat îngrășământ complex 18.46.0 – 100 kg/ha, în primăvară, cu 2 săptămâni înainte de semănat, am mai administrat nitrocalcar 200 kg/ha. Am semănat pe 10 și 11 aprilie și am aplicat în același timp 100 kg/ha îngrășământ 20.20.0 + zinc, densitatea pe care am ales-o a fost de 65.000 plante. În vegetație, atunci când plantele aveau în jur de 6 frunze, am mai administrat încă 200 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a primit 3 erbicide, unul înainte de răsărire și două de corecție în stadiul de 2-4 frunze, am mai administrat și un îngrășământ foliat cu zinc, atunci când plantele aveau în jur de jumătate de metru. A fost un an bun, sunt mulțumit de cum s-a comportat hibridul, însă anul viitor vreau să aplic o tehnologie mai avansată, aș vrea să aplic stabilizatorul N-Lock™, vreau să depășesc această producție. Voi semăna și anul viitor în jur de 70 ha cu porumb, voi alege același hibrid – P9515 și noul în testare”,  a declarat fermierul campion.

popa tudorel

În cadrul societății Lucosdiov Consulting, din localitatea Moara, județul Suceava, s-au cultivat hibrizii Pioneer®  P8824, P9415, P9903 și s-au obținut producții ridicate. De exemplu P8824 le-a asigurat 13.000 kg/ha. “În cadrul fermei lucrăm 1.300 ha și în acest am semănat 200 ha cu porumb siloz și 300 ha de porumb pentru boabe. Am ales 3 hibrizi din portofoliul Pioneer, așa că în primăvară, pe 24 aprilie am semănat, am ales densitatea de 70.000 plante/ha, la distanța de 75 cm. Am fertilizat cu îngrășământ complex 15.40.10, iar în stadiul de 4 frunze am mai aplicat uree - 200 kg/ha. Putem spune că în primăvară am avut exces de umiditate și astfel am mai pierdut din densitate, așa că la recoltat am avut 65.000 plante/ha. A fost apoi o perioadă cu secetă și arșiță, însă chiar și în aceste condiții cultura s-a comportat bine în zona noastră. Am avut probleme cu diabrotica pe solele unde am avut porumb doi ani la rând, a apărut chiar și tăciunele, dar nu a fost o problemă foarte mare pentru noi”, a declarat ing. Popescu Manole Alexandru.

ovidiu prodaniuc

Portofoliul de hibrizi de porumb Pioneer® include și hibrizi pentru siloz, care asigură rezultate foarte bune. Un astfel de exemplu este hibridul P0725, care în acest an a asigurat familiei Gavrilovici, din localitatea Bosanci, județul Suceava, 61 tone. „Lucrăm în familie 100 ha, dintre care anul acesta porumb am avut pe 60 ha. Terenul a fost arat clasic la 30-35 ha, iar primăvara am pregătit terenul cu cultivatorul. Am semănat 78.000 b.g./ha și tot atunci am dat 100 kg/ha de azot și 100 kg/ha de triplu 16 și am erbicidat o singură dată. Nu a fost cazul de alte erbicidări sau tratamente. În următoarea campanie vom semăna 60 ha cu hibridul P9903 și 5 ha de porumb siloz”, a punctat agricultorul sucevean.

gavrilovici angela

Fermierii campioni la porumb din județul Brăila

În județul Brăila, hibrizii Pioneer® au performat în acest an atât în irigat, cât și în neirigat. Mai mult decât atât, mulți fermieri au semănat hibrizi tratați cu LumiGEN™, lucru care le-a dat încă un motiv de încredere în tot ceea ce înseamnă genetica performantă, care se transformă ulterior producții de calitate.

Iulian Văsii – administratorul fermei SC Isavlan Agro SRL în cadrul căreia se lucrează 300 ha,  este unul dintre fermierii care au obținut rezultate foarte bune în ultimii ani cu hibrizii Pioneer®, iar în acest an, hibridul P0937 i-a oferit 15.000 kg/ha în irigat. “În acest an am avut 220 ha porumb, dintre care 80% hibrizi Pioneer® -  P9911 tratat cu LumiGEN™ și P0937. Precipitațiile în cultura de porumb au fost de cca 180 mm/mp, însă la hibridul P0937 am mai intervenit cu două tranșe cu sistem linear de irigat a câte 15 mm/mp. Am fertilizat cultura cu 120 kg/ha de uree, pe care am încorporat-o în sol cu discul la finalul lunii februarie. Apoi, la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație 220 kg/ha de azot, în două faze – prima în 6-7 frunze, am aplicat cu mașina de îngrășământ, iar în a doua faza am aplicat cu un prășitor. Consider că, una dintre principalele verigi tehnologice în cultura porumbului este combaterea buruienilor, așa că am aplicat Principal® Plus pentru a combate buruienile cu frunză lată și frunză îngustă. Anul viitor preconizez că voi folosi doar hibrizii Pioneer®, pentru că mi-au oferit o foarte bună stabilitate și rentabilitate. Cred că vor fi 250 ha cu porumb, pentru că îmi doresc ca în final să am o medie pe fermă, în irigat și neirigat, de 13.500 kg/ha. Am avut în cultură și hibridul P9911 tratat cu LumiGEN, care a răsărit foarte bine, și pot spune că au o înrădăcinare foarte bună și nu-i dă șansa dăunătorului Tanymecus să distrugă cultura. Cu acest hibrid, în condiții de neirigat, am obținut 12.000 – 12.500 kg/ha”, a precizat fermierul campion.

vasii iulian

Ștefan Stoean din localitatea Urelasca a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.800 kg/ha. Acesta lucrează 600 ha în familie, dintre care, 200 ha au fost semănate în acest an cu porumb. “Terenul a fost arat la 30-35 cm și am discuit în toamnă, după care în primăvară am erbicidat, am pregătit patul germinativ și am aplicat îngrășământ NPK 20.20.0 – 250 kg/ha. Am semănat începând cu finalul lunii martie, densitatea în jur de 76.000 b.g/ha și am fertilizat cu azotat de amoniu, prima transă la semănat, iar a doua în stadiul de 6-8 frunze, total în jur de 250 kg/ha. Am aplicat mai multe erbicide, pentru că a debutat anul cu secetă și atunci au apărut buruienile, cred că în total au fost 3-4 treceri cu erbicide, dar a depins de solă. Cultura  a mai primit un insecticid la răsărire și un îngrășământ foliar – 4 l/ha în stadiul de 6-8 frunze. Sunt mulțumit de acest hibrid, îl voi semăna și anul viitor și cred că voi încerca și poate și alți hibrizi noi”, a punctat agricultorul.

stoean stefan

Ion Mircea din localitatea Victoria a semănat în acest an pentru prima oară hibridul P9415 și a obținut 11.700 kg/ha în irigat. “În acest an, planta premergătoare a fost tot porumbul, așa că în toamnă am fertilizat cu 220 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și apoi am arat. În primăvară am fertilizat cu sulfat - 140 kg/ha și azotat - 140 kg, terenul a fost pregătit cum combinatorul, iar în finalul celei de a doua săptămâni din luna aprilie am semănat. Cultura a primit și irigații în două tranșe și două erbicide în treceri separate, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat în prima săptămână din septembrie, iar anul viitor voi semăna 75 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9987 și P9415”, a declarat fermierul campion.

mircea ion

Fermierii campioni la porumb din județele Arad și Bihor

Dăm startul prezentărilor celor mai bune rezultate obținute în acest an la porumb. Ca de fiecare dată, hibrizii Pioneer® nu au dezamăgit la proba cântarului, iar fermierii care au mizat pe semănarea lor au avut producții ridicate, de foarte multe ori chiar și peste media scontată pe parcursul vegetației. Începem prezentarea cu fermierii din județul Arad și Bihor, care au ales nu doar hibrizi consacrați, dar și hibrizi noi care le-au oferit producții de peste 14 tone/ha.

Nagy Attila este primul fermier campion din județul Bihor. Acesta a cultivat hibridul P0725 și a obținut 15.200 kg/ha. “Lucrez 1.500 ha, dintre care 450 ha au fost semănate în acest an cu porumb, după cultură de rapiță. Terenul a fost scarificat și am administrat 5 tone de amendamente în toamnă, iar la semănat am dat 250 kg/ha nitrocalcar. Eu am mai tratat o dată sămânța și am semănat începând cu 15 aprilie,  am ales densitatea de 64.000 b.g/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prașilă, în stadiul de 7-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de azotat. Recoltatul a avut loc în luna octombrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn porumb pe 500 ha. Din portofoliul Pioneer® voi alege hibrizii P0216, P0217 și P0725”, a punctat fermierul campion.

nagy attila

Horvath Attila este următorul fermier campion la porumb din județul Bihor. Acesta lucrează 1.182 ha, porumb a avut pe 502 ha, iar plante premergătoare pentru această cultură a avut rapiță, grâu și porumb. Rezultatele cele mai bune le-a obținut cu hibrizii P0217 și P9903, care i-au asigurat 14.980 kg/ha, respectiv 14.590 kg/ha. “În funcție de solă terenul a fost arat sau scarificat, apoi pregătit în primăvară cu combinatorul și fertilizat cu 250 kg/ha DAP. Densitatea la semănat a fost de 62.000 – 66.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în stadiul de 6-8 frunze am prășit și am administrat nitrocalcar - 80 kg/ha. A fost o campanie foarte bună la porumb, media finală pe fermă a fost de 12.500 kg/ha. În următoarea campanie voi semăna porumb pe cca. 400 ha și sigur voi alege hibrizii P0412, P9903 și P0217”, a specificat agricultorul bihorean.

horvath attila

Un alt fermier campion la porumb cu hibridul Pioneer® P9911 este domnul Gabor Șandor, din localitatea Tarcea, județul Bihor, care a obținut 14.490 kg/ha. “Lucrez 250 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. A fost un an bun, cultiv de ceva vreme acest hibrid și am avut mereu producții ridicate. Am semănat porumbul după rapiță, soia și grâu, au fost mai multe sole. Am arat în toamnă la 35 cm, în primăvară am lucrat terenul cu grapa, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 16, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 10-12 aprilie, atunci am aplicat și 20 kg/ha îngrășământ starter și 250 kg/ha nitrocalcar. Am erbicidat, apoi când plantele aveau 4 frunze am erbicidat din nou și am administrat un îngrășământ foliar. Nu a fost un an cu probleme, așa că am prășit în stadiul de 6-8 frunze și tot atunci am dat azotat de amoniu, 100 kg/ha. Am avut rezultate bune cu toți hibrizii Pioneer®, chiar și la floarea-soarelui, iar anul viitor voi alege hibrizii P9911, P0412, P0415 și P9889”, a declarat fermierul campion.

gabor sandor

Nagy Tiberiu este și el fermier campion la porumb în județul Bihor. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tarcea, lucrează 1.000 ha, iar hibridul P9903 i-a oferit în acest an 14.197 kg/ha. “Am avut 300 ha cu porumb în acest, semănate după grâu. Am arat în toamnă, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, densitatea a fost de 65.000 b/g/ha, iar odată cu semănatul am aplicat 300 kg/ha de azotat și 20 kg/ha îngrășământ starter. După semănat am erbicidat, am avut parte de ploi și nu a fost necesar să mai aplic al doilea erbicid și nici nu am mai administrat culturii altceva. Cred că am avut noroc că am avut ploi la timp și astfel am obținut producții bune. Din cele 300 ha cu porumb, 250 ha au fost semănate cu hibrizi Pioneer® – P9911, P9903, P9537, P9415, P0412 și am avut rezultate foarte bune, sigur îi voi semăna și în următoarea campanie, dar voi testa și hibrizi noi”, a punctat agricultorul bihorean.

nagy tiberiu

În județul Arad, primul fermier campion a fost domnul Robert Kiss. Acesta a cultivat mai mulți hibrizi Pioneer®, unul dintre ei a fost P0268 și i-a oferit 12.825 kg/ha. “Am avut 130 ha cu porumb în acest an 130 ha, dintr-un total de 300 ha. Am semănat și după cultură de păioase, dar și după porumb, așa că am arat la 30 cm, în toamnă, după care în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie. Am mai tratat o dată sămânța și am ales densitatea de 68.000 – 69.000 b.g/ha și am fertilizat cu 300 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și postemergent și doar atât nu am mai aplicat altă tehnologie”, a precizat agricultorul.

kiss robert

Tot în județul Arad își desfășoară activitatea și fermierul campion Alexandru Tamaș, care a cultivat hibridul P0412 și a obținut 12.150 kg/ha.

tamas alexandru

Ziua Porumbului Târgu Frumos - producții mai mici din cauza grindinei

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

ziua porumbului 4

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

În Ialomița, floarea-soarelui e în hambare și a început recoltatul porumbului

„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

Investiții inteligent puse în valoare

Atunci când apa este greu de obținut, plantele consumă mai multă energie pentru a se hidrata. Acest stres, cauzat de lipsa de apă și nutrienți, afectează sever producțiile. Totuși, dacă ne-am adapta la timp noilor condiții meteorologice, toate acestea nu ar mai fi o problemă. Acest lucru s-a văzut și în ferma Mărețu Prod Com din localitatea Viziru, județul Brăila, unde sute de fermieri au fost invitați de compania KWS pentru a vedea cum culturile de porumb au trecut cu brio de obstacolele întâmpinate. În ciuda vremii capricioase, hibrizii de porumb din grupa Clima Control 3 și Plus4Grain s-au dezvoltat potrivit așteptărilor.

Hibrizii de porumb din grupa Plus4Grain utilizați în ferma din Viziru au fost Karpatis (FAO 340), KWS Smaragd (FAO 350), KWS Kashmir (FAO 370) și noutatea anului 2019, KWS Durango (FAO 480).

„Rezistența la secetă este rezultatul unui complex de factori, care începe cu modul în care este dezvoltat porumbul, cu modul în care este cultivat și se încheie prin a da valoare tuturor acestor elemente. Am acordat o atenție sporită ameliorării materialului genetic pentru climatul temperat-continental în care se află și țara noastră. Suntem lideri pe piața din România la hibrizii de porumb pentru siloz; este vorba de doi hibrizi extrem de valoroși, Mikado și Konsens“, a declarat Ion Voinea, director produse KWS.

Toleranță ridicată la arșiță și secetă

Tehnologia de cultivare aplicată pe platforma demonstrativă din Viziru pentru hibrizii de porumb din grupa Clima Control3 și din grupa de înaltă performanță Plus4Grain a presupus semănatul în data de 4 aprilie 2019 la o densitate de 72.000 boabe germinabile la hectar, fertilizarea de bază, odată cu semănatul, cu 240 kg/ha NPK – 20/20/0 și o fertilizare în vegetație cu 250 kg/ha azotat de amoniu, la prașila mecanică. Erbicidarea s-a realizat cu produse de la compania FMC, partener în realizarea evenimentului (Glyfos Ultra, Starship, Innovate, Diniro). Combaterea dăunătorului Ostrinia nubilalis s-a realizat cu produsul Coragen. Cei mai performanți fermieri sunt vizați de KWS prin intermediul grupei de hibrizi superperformanți Plus4Grain, capabili de rezultate extraordinare în condiții de practici agricole de înaltă performanță și tehnologie intensivă.

Potrivit specialiștilor companiei, sunt zece pași ai tehnologiei necesari pentru a garanta succesul hibrizilor Plus4Grain: alegerea hibridului potrivit, hibrizi pe cele mai bune sole, analize care să determine nivelurile de azot, fosfor și potasiu, fertilizare adecvată, un management bun al apei în sol, rotația culturilor, densitatea la semănat, condiții de semănat, adâncimea și uniformitatea semănatului și controlul buruienilor.

Hibrizii Plus4Grain valorifică superior inputurile, sunt hibrizi deosebit de puternici, capabili să exploateze calitățile mediului și să se ridice la înălțimea investițiilor. Acești hibrizi se exprimă la adevăratul potențial în sole foarte bune și la un nivel tehnologic foarte bun.

Ruxandra HĂBEANU

Porumbul european, sub semnul incertitudinii

Recent a avut loc la Bruxelles Congresul Producătorilor Europeni de Porumb. Cu acest prilej, reprezentanții celor mai importanți producători din Uniunea Europeană au analizat situația actuală din domeniul producției celei mai cultivate plante din lume și au căzut de acord asupra unor viitoare domenii de acțiune, care să constituie obiect de negocieri cu viitoarele organisme ale UE.

Sub presiunea importurilor și a suprareglementării

Cu toate că UE produce anual peste 62 milioane tone de porumb, necesarul este cu mult mai mare. În jur de 27% din porumbul consumat în Europa provine din importuri. Țările de origine sunt Ucraina, Brazilia, SUA, Canada, Mexic și altele. „În ultimii doi ani, trendul de creștere a consumului a fost foarte clar. Importurile au crescut cu 30%“, a evidențiat Daniel Peyraube, președintele CEPM.

„Producția de porumb nu răspunde numai unor necesități de ordin alimentar“, a evidențiat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România. „Culturile de porumb acționează și ca fixator de carbon, dar și ca o alternativă regenerabilă pentru petrol. În ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai mult producția de energie din bioetanol pe bază de porumb sau prin mecanizare. De asemenea, porumbul reprezintă o materie primă și în alte industrii decât cea alimentară și un element al biodiversității“, a mai arătat Alina Crețu.

„Ne aflăm în situația în care, fără a crește suprafețele cultivate, trebuie să producem pentru o populație în creștere, să producem sustenabil pentru a ne adapta schimbărilor climatice și să asigurăm competitivitatea și venituri decente pentru fermieri într-un sector expus concurenței internaționale“, a enumerat Cellina Durac provocările cărora trebuie să le facă față producătorii.

„Pe de altă parte, comunitatea de fermieri din UE este confruntată cu reglementări din ce în ce mai stricte privind biocombustibilii, protecția solului și irigațiile, sechestrarea carbonului și biodiversitatea. În acest context, îi chemăm pe noii aleși din Parlamentul European, pe membrii viitoarei Comisii și pe noul președinte al Consiliului la discuții și negocieri îndreptate pe direcții foarte clare de acțiune, care să stabilească niște căi concrete de acțiune“, a mai arătat dna Durac.

Noile tehnologii de reproducție, cheia soluției

Împreună cu Asociația Europeană a Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și cu cea a Producătorilor de Zahăr, CEPM a stabilit și trei direcții principale de dialog cu noile structuri comunitare, astfel încât să poată face pași importanți pe calea creșterii competitivității față de producătorii din alte state. Prima dintre aceste direcții este cea legată de noile tehnici de selecție și reproducție a plantelor. În martie 2019, raportul Rețelei Europene de Laboratoare pentru OMG (ENGL) a arătat că la ora actuală cele mai multe indicii privitoare la detecția, identificarea și cuantificarea produselor editate genetic sunt mai curând bazate pe considerații teoretice și nu sunt susținute de nicio dovadă experimentală. „Incertitudinea și lipsa de claritate a reglementărilor generează consecințe în detrimentul cultivatorilor de porumb și sfeclă și descreșteri în sectorul de procesare. Noile tehnici de reproducție, în special mutageneza, sunt cheia pentru a împăca nevoile unei populații în creștere cu eforturile de a crește sustenabilitatea și respectul pentru mediu“, se arată în acordul semnat de cele trei organizații. În același context, Luis Vasconcellos e Souza, membru al Consiliului Director al CEPM, a subliniat: „Într-un singur an, în Argentina s-a solicitat aprobarea pentru 12 OMG. În UE, în ultimii 12 ani s-au prezentat trei, dintre care a fost omologat unul!“

Fără protecția plantelor nu se poate!

O a doua direcție de negociere a reglementărilor este aceea a produselor pentru protecția plantelor (PPP). „Interzicerea folosirii tuturor substanțelor active (chimice sau non-chimice) nu este fezabilă și nici dezirabilă și ar genera consecințe catastrofale asupra producției agricole“, avertizează producătorii de porumb. „Îi chemăm pe cei care vor lua deciziile să se asigure că reglementarea deja prea strictă a PPP are la bază evaluarea riscurilor. Trebuie să fie bazată pe dezbateri științifice, pe date și cifre, în loc de afirmații alarmiste. Știința este singura fundație viabilă pe care putem construi pe termen lung politici sustenabile pentru generațiile viitoare“, se mai arată în documentul adoptat.

În fine, ceea de-a treia direcție este legată de riscurile legate de albine și polenizatori. Încă din 2013 EFSA a elaborat un document referitor la liniile ghid din acest domeniu, dar care nu a fost adoptat până acum de niciunul dintre Statele Membre. În schimb, în februarie 2018 a publicat trei rapoarte referitoare la trei neonicotinoide. Una dintre aceste substanțe, thiamethoxam, a fost interzisă – nejustificat, în optica CEPM – în urma acestui raport.

Ca o concluzie generală, la ora actuală producătorii europeni de porumb trăiesc sub semnul incertitudinii. Odată cu intrarea în funcțiune a noilor organisme comunitare și închegarea unui dialog constructiv, concretizat în programe bine țintite, lucrurile se vor așeza, au stabilit participanții la Congres.

Alexandru GRIGORIEV

Felix, un nou hibrid semitardiv de porumb creat la INCDA-Fundulea

Anul acesta cercetătorii științifici de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă au reușit să înregistreze un nou hibrid de porumb. Autorii acestei noi creații sunt Teodor Martura, Daniela Horhocea, Horia Lucian Iordan, Caterina Badut, Ion Ciocazanu. În rândurile următoare avem prezentarea caracteristicilor noului hibrid.

Caracteristici

Planta este viguroasă, cu înălțimea totală în medie de 260 cm, cu 17 frunze semierecte și cu înălțimea medie de inserție a știuletelui de 101 cm. Știuletele cilindric are în medie lungimea de 21 cm, cu 16 rânduri de boabe, randament boabe 84-85%, rahis de culoare roșie. Bobul este dentat, de culoare galbenă, cu o profunzime de 1.2 cm și MMB 300-320 g. Are un conținut mediu de proteină de 8.2-8.5%, conținut mediu de amidon de 72% (este recomandat pentru industria amidonului) și un conținut mediu de grăsimi de 3.7-3.9%.

Potențialul de producție: la neirigat, în condiții favorabile, în cele șapte stațiuni din rețeaua ASAS unde a fost experimentat în perioada de testare 2016-2018, a realizat o producție medie de 10 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 16.4%.

Felix hibrid porumb tabel 1

În rețeaua ISTIS a fost testat în 10 centre de testare în perioada 2017-2018, unde a realizat o producție medie de 11.9 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 15.6%. Producția medie maximă s-a realizat în centrul ISTIS de testare de la Dâlga, 14.6 t boabe/ha cu umiditatea medie de 16.1%.

Felix hibrid porumb tabel 2

Hibridul are ritm rapid de pierdere a apei din bob la recoltare și o bună stabilitate a producției în diferite condiții de stres hidric (grafic indice de selecție pentru adaptabilitate).

Felix hibrid porumb indice selectie

Hibridul Felix, încadrat în grupa FAO 460, este tolerant la secetă și arșiță, mediu rezistent la frângere și cădere, rezistent la fuzarioza plantelor și știuleților, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis și Helicoverpa zeae.

Zona de cultură: Hibridul Felix este recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate, la densitate de 60.000-65.000 pl/ha la neirigat și 75.000-80.000 pl/ha la irigat.

Concluziile cercetării

Hibridul Felix, FAO 460, este un hibrid cu potențial ridicat de producție, cu o bună stabilitate a producției în diverse condiții climatice, cu un ritm rapid de pierdere a apei din boabe la recoltare, cu conținut ridicat de amidon (recomandat pentru industria amidonului). Are însușiri agronomice favorabile și este recomandat pentru zonele I,II și III de favorabilitate. Procesul de producere de sămânță este eficient, linia mamă fiind foarte productivă. Hibridul Felix va fi introdus în cultură în anul 2020.

  • Hibridul Felix a fost experimentat în perioada 2016-2018 în rețeaua ASAS în 7 stațiuni.
  • În rețeaua ISTIS martori au fost hibrizii F423, Iezer, PR37Y12, PR37N01.
  • Producția medie de boabe a fost exprimată în t/ha cu 15.5% umiditate.
  • Umiditatea boabelor la recoltare, din experiențele efectuate la INCDA Fundulea, a fost determinată cu umidometru DICKEY JOHN GAC 2000 (Grain Analysis Computer).

Laura ZMARANDA

Principalele boli și dăunători ai culturii porumbului

Evaluarea terenului şi a plantelor din punct de vedere fitosanitar este o condiţie esenţială pentru stabilirea celor mai eficiente metode de control ale bolilor şi dăunătorilor porumbului.

Gestionarea cu succes a organismelor dăunătoare se asigură prin aplicarea unui program de protecţie integrată, care include o serie de componente, printre care metode biologice, agrofitotehnice, mecanice, fizice şi chimice. Abordarea în practica fitosanitară a managementului integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător sub pragul economic de dăunare.

Cultivarea soiurilor adaptate zonal, care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare, metodele agrotehnice, care reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare sunt câteva măsuri aplicabile în contextul managementului integrat.

Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi complex asupra agroecosistemelor având o serie de avantaje, dar şi dezavantaje legate mai ales de toxicitatea produselor utilizate. De asemenea, aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor utilizate, ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv cheltuieli exagerate, metoda devenind nerentabilă. În plus, utilizarea unor doze mai mari decât cele indicate în prospectele care însoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze, stagnarea creşterii, îngălbeniri).

O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare în vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei, stabilirea speciilor „cheie“ care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea în evidenţă a duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare. Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate realiza fără diagnosticul corect al acestora, precum şi al duşmanilor naturali prezenţi în cultură.

Simptome produse de organismele dăunătoare la porumb

1.1. Ciuperci - Ciupercile fitopatogene acționează puternic asupra plantei la nivel biochimic și fiziologic și la nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit și identificarea lor, confirmarea bolii se face însă după un examen de laborator al patogenului.

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale porumbului sunt variate, astfel: pe știuleți, panicule: - apar pungi de mărimi diferite, care prin crăpare eliberează o pulbere negricioasă (ex. Ustilago maydis); - pulbere negricioasă, liberă, fără pungi (ex. Sorosporium holci-sorghi) - boabele sunt acoperite de un mucegai alb-roziu, iar uneori crapă (ex. Gibberella fijikuroi); - rahisul știuleților se desface în fascicule, iar boabele se mișcă ușor în alveole (ex. Nigrospora oryzae) pe frunze: - pete alungite sau ovale de 3-15 mm, brune (ex. Helminthosporium turcicum); - pete mici alungite, bine delimitate, cu contur brun-roșcat (ex. Cochliobolus carbonum); - pete alungite pe fața inferioară a frunzelor, acoperite cu punctișoare negricioase. pe tulpini: - pe internodii, pete brune cu numeroase punctișoare negre, în dreptul cărora tulpina adesea se frânge.

1.2. Bacterii - În cazul bacteriozelor care afectează porumbul, pot fi întâlnite următoarele tipuri de simptome:  pătări de forme şi mărimi diferite (circulare/eliptice/neregulate), cu sau fără aureolă (halo) - apar pe frunze și tulpini; - în condiții favorabile, ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii şi produc îmbolnăvirea altor plante. Exemplu: Pseudomonas syringae pv. Syringae, ofiliri - cauzate de pătrunderea bacteriilor în xilem, unde se multiplică şi migrează; - apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate, având ca rezultat slăbirea, ofilirea şi moartea plantei; - bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice, se răspândesc şi se multiplică în ţesuturile parenchimatice adiacente, în diferite puncte de-a lungul vaselor, omorând celulele; - bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare; - vârfurile frunzelor situate cel mai sus pe plantă se pot usca și muri, iar la baza verticiliului de frunze apare un putregai moale și lipicios. Frunzele care formează verticiliul pot fi smulse cu ușurință de pe plantă, vârful putrezit al acesteia răspândind un miros urât. Exemplu: Erwinia carotovora subsp. carotovora, Erwinia (Pantoea) stewartii à ulcere (ulceraţii), leziuni - apar pe tulpini; - sunt numai o parte a simptomului de boală; - au aspect de: zone necrotice pe părțile aeriene ale plantei sau porţiunea afectată este lucioasă, lipicioasă şi moale, emanând un miros urât; - bacteriile pătrund prin răni, iar în plantele tinere şi prin deschideri naturale. Exemple: Erwinia carotovora subsp. carotovora.

1.3. Virusuri - Cele mai frecvente și evidente simptome ale infecțiilor virale la porumb sunt: · micșorarea înălțimii plantelor, caracterizată prin scurtarea internodiilor la: Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · cloroza, simptom care se manifestă prin pete de dimensiuni mici, de culoare galben-pal, ce apar, de regulă, pe suprafața frunzelor tinere precum și dungi clorotice dispuse în lungul nervurilor, fenomen întâlnit la Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus; · marmorare foliară evidențiată prin zone clorotice slab diferențiate și care diferă mai puțin de cele de culoare verde închis, la Maize chlorotic mottle virus, Maize white line mosaic virus; · mozaicare: apariția unor pete sau dungi rectangulare albe, galbene sau galbene verzui pe suprafața limbului, la Maize white line mosaic virus; · umflături longitudinale ce apar pe nervurile de pe suprafața inferioară a limbului, uneori pe teaca frunzelor și pe pănuși și care dau frunzei un aspect rugos, la Maize rough dwarf virus; · necroza frunzelor la Maize chlorotic mottle virus; · scurtarea și malformarea știuleților: știuleți de dimensiuni mici cu boabe puține, la Maize chlorotic mottle virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · rădăcini adventive scurte, îngroșate cu crăpături longitudinale și ramificații secundare puține, la Maize rough dwarf virus.

1.4. Simptome produse de insecte, acarieni - Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: - galerii în tulpini (larvele de Ostrinia nubilalis) - galerii în rădăcini (larvele de Diabrotica virgifera virgifera) - roaderea scalariformă a frunzelor (Tanymecus dilaticollis);  scheletarea frunzelor (cărăbuşi); roaderea frunzelor sub formă de dungi (puricii cerealelor);  roaderea rădăcinilor (Melolontha melolontha)  perforarea ştiuleţilor (larve de fluturi);  roaderea mătăsii (adulţii de D. virgifera virgifera, larvele de Helicoverpa armigera) . Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului că pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora, printre care amintim:  decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide);  deformări şi colorări ale frunzelor (afide, acarieni);

Capitolul 2. Organisme dăunătoare la porumb.

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate în două categorii: organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină.

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă economică potenţială pentru o zonă aflată în pericol, care nu sunt prezente în acea zonă sau dacă sunt prezente nu sunt larg răspândite şi fac obiectul unui control oficial. În ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului 563/2007 cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 29/2000 a Uniunii Europene.

2.1. Organisme dăunătoare de carantină la porumb

Bacterii 1. Erwinia stewartii (Smith) Dye – veștejirea bacteriană a porumbului Asia, Africa, America Raportată și neconfirmată: Austria, Grecia, Polonia, România și Rusia.

Insecte, acarieni

  • Diabrotica barberi Smith and Lawrence – viermele nordic al rădăcinilor de porumb Canada, SUA Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata howardi Barber – gândacul cu 12 pete al cartofului America de Sud, SUA, Canada Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata undecimpunctata Mannerheim – gândacul vestic pătat al castraveţilor SUA, Oceania Europa: absent.
  • Diabrotica virgifera zeae Krysan & Smith – viermele mexican al rădăcinilor de porumb Mexic, America Centrală Europa: absent.
  • Heliothis zea (Boddie) – viermele porumbului America Centrală, America de Sud, Canada Europa: absent.
  • Spodoptera frugiperda (Smith) – viermele frunzelor de porumb Afica, America de Sud Europa: absent.
  • Spodoptera litura (Fabricius) – viermele egipean al bumbacului Africa, SUA, Asia, Oceania, Europa: Rusia.
  • Spodoptera littoralis (Boisduval) – viermele frunzelor de bumbac Africa, Asia Europa: Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Turcia.
  • Listronotus bonariensis (Kuschel) – gărgăriţa argentiniană a tulpinii America de Sud, Oceania.

2.2. Organisme dăunătoare non-carantină la porumb

2.2.1 Ciuperci

  • Cochliobolus carbonum R. R. Nelson – helmintosporioza/pătarea frunzelor de porumb.
  • Colletotrichum graminicola (Ces.) G.W.Wils. – antracnoza porumbului.
  • Gibberella fujikuroi (Saw.) Wr – înflorirea albă a boabelor de porumb.
  • Kabatiella zeae Narita & Y. Hirats. – pătarea în ochi a frunzelor.
  • Nigrospora oryzae (Berk. & Broome) Petch – putregaiul uscat al știuleților de porumb.
  • Puccinia sorghi (Schwein) – rugina porumbului.
  • Setosphaeria turcica (Luttrell) K. J. Leonard și E. G. Suggs – helmintosporioza/arsura frunzelor de porumb.
  • Sphacelotheca reiliana (J.G. Kühn) Clinton– tăciunele ştiuleților și paniculelor.
  • Stenocarpella maydis (Berkeley) Sutton și Stenocarpella macrospora (Earle) Sutton – putregaiul uscat al tulpinilor și știuleţilor de porumb.
  • Ustilago maydis (D.C) – tăciunele comun.

Măsuri de management

Măsuri preventive ● utilizarea în cultură a hibrizilor rezistenți; ● respectarea rotației culturilor – porumbul să nu fie cultivat mai mult de 2-4 ani pe aceeași suprafață; ● respectarea densității corecte a plantelor ; ● evitarea rănirii mecanice a plantelor; ● distrugerea insectelor, pentru ca în procesul acestora de hrănire să se evite rănirea plantelor; ● distrugerea resturilor infectate și curățirea minuțioasă a terenului după recoltare; ● fertilizarea echilibrată a solului; ● asigurarea unui drenaj bun al apei; ● folosirea de semințe sănătoase; ● tratarea semințelor.

2.2.2. Bacterii

  • Clavibacter michiganensis subsp. nebraskensis (Vidaver et Mandel 1974) Davis, Gillaspie, Vidaver et Harris 1984 – pătarea punctiformă a frunzelor și veștejirea porumbului.
  • Erwinia carotovora subsp. carotovora (Jones) Bergey – putregaiul moale al culturilor de porumb
  • Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall – „Holcus spot.

2.2.3. Virusuri şi micoplasme

  • Maize chlorotic mottle virus (MCMV) – virusul marmorării clorotice a porumbului.
  • Maize dwarf mosaic virus (MDMV) – virusul piticirii mozaicale a porumbului.
  • Maize mosaic virus (MMV) – virusul mozaicului porumbului.
  • Maize rough dwarf virus (MRDV) – virusul piticirii rugoase a porumbului.
  • Maize white line mosaic (MWLMV) – virusul mozaicului linear al porumbului.

2.2.4. Insecte, acarieni

c) Agriotes spp. – viermii sârmă.

d) Agrotis segetum Denis & Schiffermüller– buha semănăturilor.

e) Anoecia corni Fabricius – păduchele rădăcinilor de graminee.

f) Anoxia villosa Fabricius – cărăbușul de stepă.

g) Apamea sordens Hufnagel – buha boabelor de grâu.

h) Chaetocnema aridula Gyll – puricele negru al cerealelor.

i) Diadrotica virgifera LeConte – viermele vestic al rădăcinilor de porumb.

j) Heliothis armigera Hubner – omida capsulelor.

k) Heliothis (Chloridea) viriplaca Hufnagel – buha lucernei.

l) Loxostege sticticalis Linnaeus – omida sfeclei.

m) Melolontha melolontha Linnaeus – cărăbușul de mai.

n) Opatrum sabulosum Linnaeus – gândacul pământiu.

o) Oscinella frit Linnaeus – musca suedeză.

p) Ostrinia nubilalis Hübner – sfredelitorul porumbului.

q) Oulema melanopus Linnaeus – gândacul ovăzului.

r) Phyllotetra vittula Redtenbacher – puricele dungat al cerealelor.

s) Rhopalosiphum maydis Fitch –păduchele verde.

t) Schizaphis graminum Rondani – păduchele verde al cerealelor.

u) Sipha (Rungsia) maydis Passerini – păduchele negru al porumbului.

v) Siteroptes graminis Reuter – acarianul gramineelor.

w) Sitotroga cerealella Olivier – molia cerealelor.

x) Spodoptera exigua Hübner – buha cucurbitaceelor.

y) Tanymecus dilaticollis Gyll – gărgăriţa frunzelor.

z) Tetraneura ulmi Linnaeus – păduchele roz al rădăcinilor de graminee.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Timiș

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Fermierii campioni la porumb cu hibrizi Pioneer

2018 a fost anul în care hibrizii Pioneer au performat în fiecare județ al țării. Încheiem seria comunicatelor dedicate fermierilor campioni la porumb prezentându-vă cele mai bune rezultate din județele Bihor, Satu Mare și Mureș.

Astfel, în județul Bihor, domnul Nagy Attila a devenit fermier campion datorită hibrizilor P0725 și P0216, primul i-a oferit 18.070 kg/ha, în timp ce la cel de al doilea a avut producția de 16.200 kg/ha. “Lucrez 1.400 ha, iar anul trecut am avut 400 ha cu porumb, care a fost semănat după grâu. Astfel că în vară am împrăștiat amendament  - 5 t/ha, după care am scarificat și în toamnă am arat. În primăvară am intrat cu combinatorul, am aplicat 150 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16 și am încorporat cu combinatorul. La semănat am mai fertilizat cu 250 kg/ha de nitrocalcar și am semănat 72.000 b.g/ha pentru siloz și ce a fost pentru boabe am semănat 62.000 – 64.000 b.g/ha. Am aplicat un singur erbicid, am prășit și tot atunci am mai dat 120 kg/ha de azotat și am mai aplicat un îngrășământ foliar. În această primăvară vom semăna aproximativ 500 ha cu porumb, întreaga suprafață va fi semănată doar cu hibrizi Pioneer – P0126, P0725 și P9911”, a declarat fermierul campion.

nagy atila p0725

În județul Satu Mare fermier campion a devenit fermierul Bogdan Sopoian, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 14.800 kg/ha. “Lucrez 700 ha, în 2018 am semănat porumb pe 200 ha, iar cultură premergătoare a fost soia. În toamnă am arat la 27-28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și freza și am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ triplu 16. Am semănat 80.000 b.g/ha, am erbicidat și preemergent și postemergent, iar la prășit, atunci când plantele aveau 10 frunze, am aplicat nitrocalcar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în luna noiembrie. Sunt mulțumit de producția obținută, de doi ani cultiv acest hibrid și am avut rezultate bune”, a afirmat agricultorul și a mai adăugat faptul că în acest an va semăna 300 ha cu porumb.

sopoian bogdan

În cadrul societății Cultilis, din județul Mureș, fermieri campioni au devenit și agricultorii Nagy Istvan și Gheorghe Oltean, care au semănat hibridul P9175 și au obținut 11.200 kg/ha. “În cadrul fermei lucrăm 950 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 190 ha – 110 ha pentru siloz și 80 ha pentru boabe. Cultura premergătoare a fost soia, așa că în toamnă am arat, în primăvară a discuit superficial, am intrat cu combinatorul și am fertilizat cu 400 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am semănat 74.000 b.g/ha și am erbicidat o singură dată, doar unde a fost cazul am aplicat un altul pentru corecție. În faza de 6 frunze am prășit, dar în rest nu am mai aplicat nimic culturii. Anul acesta vom semăna aproximativ aceeași suprafață cu porumb și pentru siloz și boabe, iar de la Pioneer am ales 5 hibrizi printre care P9241, P0725 și PR34Y02”, a precizat agricultorul.

oltean gheorghe

Alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui

La alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui se au în vedere anumite cerințe care corespund în general cerințelor cultivatorilor.

Pentru hibrizii de porumb alegerea trebuie să aibă în vedere următoarele:

  • Zona de cultură. Alegerea hibrizilor se va face în funcție de zona de favorabilitate în care ne situăm, și anume: zona foarte favorabilă, favorabilă I, favorabilă II și puțin favorabilă. În unii ani condițiile de vegetație din zona respectivă sunt favorabile hibrizilor cu perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă.

De aceea este bine ca pe suprafețe mai mari să cultivăm 2-3 hibrizi cu perioade de vegetație diferite, pentru a beneficia de condițiile climaterice ale anului respectiv.

  • Capacitatea de producție. Potențialul de producție este criteriul principal de alegere a unui hibrid de porumb, din numărul mare de sortimente existente pe piață. Rezultatele testărilor anuale, care se fac în câmp de către firmele producătoare, se aduc la cunoștința celor interesați. Pe lângă aceste informații, cultivatorul se bazează și pe experiența proprie în alegerea hibridului.

România este deja cunoscută ca o mare producătoare de porumb, clasându-se pe primul loc în Europa în anul 2017, devansând Franța.

  • Capacitatea de adaptare la stresul termic și hidric. O comportare bună sub acest aspect o au hibrizii de porumb românești și hibrizii străini, cu genetică nouă și cu stabilitate destul de mare la secetă.
  • Rezistență la cădere și frângere, pe suprafețele recoltate mecanizat.
  • Rezistența la boli și dăunători.
  • Capacitatea boabelor de pierdere a apei, ca la recoltare acestea să aibă umiditatea de 30% sau mai mică.

Pentru cei interesați care dețin ferme zootehnice există hibrizi care își mențin suculența și culoarea verde a frunzelor și tulpinilor, constituind o sursă bună pentru hrana animalelor sub formă de siloz.

Se pot alege hibrizi de porumb pentru industria morăritului sau pentru hrana animalelor care conțin aminoacizi esențiali – lizina și triptofanul.

Pentru hibrizii de floarea-soarelui trebuie să avem în vedere cerințele cultivatorilor deoarece în ultimii ani suprafețele ocupate cu această plantă au crescut semnificativ, ajungând la 1 milion de hectare, existând disponibilități de producție la export. Din aceste motive, cultivatorii sunt nevoiți să practice un asolament cu rotație mai scurtă de 3-4 ani, față de 7 cât ar fi fost normal.

La alegerea hibrizilor se vor avea în vedere următoarele:

  • Capacitatea de producție, care poate fi cunoscută din parcelele experimentale organizate de firmele producătoare de semânță sau din experiența proprie a cultivatorului.
  • Rezistența la lupoaie, care a devenit endemică în țara noastră, precum și rezistența la mană, putregai și pătare brună.
  • Rezistență sub aspect termic (la frig în primăvară și la secetă în timpul verii)

Dacă se anunță un an secetos,este bine să folosim hibrizi timpurii. De obicei nu știm cum va fi anul și atunci vom folosi hibrizi timpurii, semitimpurii și semitardivi, prin care se asigură și o recoltare eșalonată.

Să reamintim că România a fost prima țară din lume care a creat hibrizii de floarea-soarelui de către colectivul de cercetători de la Institutul Fundulea, în frunte cu amelioratorul A. V. Vrânceanu.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Fermierii campioni la porumb siloz cu hibrizi Pioneer

Hibrizii de porumb pentru siloz Pioneer au oferit producții ridicate și în 2018, iar fermierii care cultivă acest tip de porumb afirmă că au fost mulțumiți de rezultatele obținute și în acest an vor miza tot pe genetica Pioneer. Vedetele acestei categorii sunt hibrizii PR34Y02 și P0725. Primul face parte din grupa FAO 530, este tardiv, are o capacitate ridicată de producție, este tolerant la secetă și are o bună capacitate de adaptare la stresul hidric și termic. Al doilea hibrid face parte din categoria FAO 520, este tardiv, are adaptabilitate ridicată la diferite medii de cultură și este recomandat pentru siloz cu valoare energetică ridicată pe unitatea de suprafață.

Primul fermier campion din această categorie este domnul Iacob Crăciun din Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 90 t/ha  cu hibridul P0725.

craciun iacob

Același hibrid - P0725, a fost ales și de fermierul Simon Călin, din Coasta Mare, județul Mureș, care a obținut 75 t/ha. Acesta lucrează 150 ha, iar cu porumb a avut anul trecut 90 ha, dintre care 60 ha de porumb pentru siloz. “Am fermă zootehnică, de aceea marea parte a terenului o semăn cu porumb pentru siloz, iar de obicei plantele premergătoare sunt lucerna, triticalele și semăn chiar și după porumb. Ar în toamnă și aplic dejecții de vacă, în primăvară aplic uree – 200 kg/ha și încorporez cu combinatorul. La semănat mai fertilizez cu îngrășământ complex 20.20.0 – 200 kg/ha, iar densitatea pe care o aleg este de 80.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid, foarte puțin am mai intrat cu un altul pentru corecție, aceasta este toată tehnologia, nu mai aplic altceva și nici nu prășesc. Anul acesta voi semăna în jur de 55 ha de porumb siloz și 28 ha pentru boabe. Terenul pe care îl lucrez e limitat, tot timpul trebuie să am grijă să am producții ridicate, de aceea vreau să schimb în acest an și tehnologia pentru a mai crește rezultatele”, a declarat fermierul campion.

simon calin

Un alt fermier campion din județul Mureș este Nagy Tamaș, care a cultivat hibridul PR34Y02 și a obținut 74 t/ha. “Anul trecut am avut 30 ha de porumb pentru siloz, încerc să respect rotația culturilor și semăn după lucernă. În toamnă scarific pentru că rădăcinile lucernei sunt destul de mari, apoi ar. La semănat, în cea de a doua parte a lunii aprilie, am dat îngrășăminte 20.20.0, în jur de 350 kg/ha, și am mers pe densitatea de 82.000 b.g/ha. Am erbicidat o singură dată, iar în vegetație, atunci când am prășit, am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. Nu am mai aplicat nimic altceva, pentru că semănând după lucernă nu a mai fost cazul. Am recoltat în luna august, iar în această primăvară voi semăna în principal hibridul P0725”, a precizat Nagy Tamaș.

nagy andrei tamas

Și în județul Bistrița-Năsăud fermierii care au ales hibrizii Pioneer au obținut producții foarte bune. Este și cazul agricultorilor Daniel Pop și Sorin Chiciudean din cadrul fermei Centana, care au obținut 60 t/ha cu hibridul PR34Y02. “Lucrăm 150 ha iar în 2018, 100 ha au fost semănate cu porumb. Am avut monocultură, așa că am arat, apoi am pregătit terenul cu freza, iar la semănat am aplicat îngrășământ complex, iar în vegetație aplicăm azot, tot total, ambele fertilizări în jur de 500 kg/ha substanță brută. Am erbicidat o singură dată, nu am prășit și nici nu am mai aplicat altceva. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în această primăvară vom semăna în jur de 100 ha cu porumb”, a declarat Sorin Chiciundean.

pop daniel

Fermierii campioni la porumb din județul Brăila

Brăila este unul dintre județele în care cultura porumbului a fost una excepțională în 2018, iar fermierii care au mizat pe această cultură au obținut producții foarte bune, atât la irigat, cât și la neirigat. Alături de hibrizii de top Pioneer, agricultorii au ales și o tehnologie pe măsură, astfel că la finalul recoltatului au fost mulțumiți de recolte obținute și deja și-au format o părere cu privire la alegerea hibrizilor pentru următoarea campanie.

Primul fermier campion din județul Brăila este Cosmin Dogărescu, care lucrează 300 ha, iar anul trecut a avut porumb pe 130 ha. A obținut 14.700 kg/ha cu hibridul P9911 și 14.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat anul trecut 30 ha cu porumb după soia, iar pe 100 ha am avut monocultură. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Am semănat 82.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 230 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16. Am aplicat două erbicide în vegetație, primul în faza de 2-4 frunze, iar cel de al doilea în 6 frunze. Am prășit atunci când plantele aveau 8-10 frunze și am aplicat azot – 200 kg/ha. Cultura a fost în irigat, a primit două tranșe de apă, iar recoltatul a avut loc începând cu prima parte a lunii octombrie. În acest an voi semăna porumb pe 160 ha și am ales hibrizii P9911, P0023, P0217 și un hibrid nou. Pot spune că am avut o producție foarte bună anul trecut și o cultură fără probleme”, a declarat fermierul campion.

dogarescu cosmin p9911

Iulian Văsii a devenit și el fermier campion la porumb în 2018. Acesta a semănat hibridul P0216 și a obținut 14.500 kg/ha. “Anul trecut am avut monocultură, așa că am tocat resturile vegetale și am scarificat din toamnă. În primăvară am efectuat două treceri cu discul, iar înainte de prima trecere am aplicat 120 kg/ha de uree. Apoi am semănat în data de 13 aprilie, am aplicat atunci și 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16 și 25 kg/ha de îngrășământ starter. Am semănat în jur de 85.000 b.g/ha și am recoltat 80.000 de plante. Am irigat în două tranșe, am erbicidat înainte de semănat, atunci când am încorporat cu al doilea disc, apoi al doilea erbicid a fost dat în stadiul de 5-6 frunze. Am aplicat un foliar -  3.5 l/ha, și tot în vegetație am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha. Am recoltat începând cu 18 septembrie, iar umiditatea a fost de 14.5%”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în această primăvară va semăna porumb aproximativ pe același număr de hectare și a ales doar hibrizi Pioneer și anume P9911, P0216 și P0937.

vasi iulian

Un alt fermier campion este și domnul Cătălin Gîrlea care a obținut 14.400 kg/ha cu hibridul P9415, 11.1740 kg/ha cu P0216 și 11.300 kg/ha cu hibridul P0023.

girlea catalin p9415

Cu producția de 14.200 kg/ha obținută cu hibridul P9911, fermier campion a devenit și Ștefan Stoean. “În cadrul a două societății lucrăm în familie 480 ha, cu porumb am avut anul trecut 170 ha, a fost fie monocultură, fie am avut plantă premergătoare floarea-soarelui. Am arat în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul în funcție de solă, am erbicidat preemergent, am fertilizat la semănat cu 250 kg/ha îngrășământ 20.20.0, iar apoi am aplicat azotat – 250 kg/ha, mai întâi în faza de 4 frunze am aplicat și apoi la prășit. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar 3 l/ha și am irigat în 2 sau 3 tranșe”, a specificat fermierul campion.

stoean stefan

Hibridul P0023 i-a oferit fermierului Dan Mihăilă producția de 13.800 kg/ha și a devenit și el fermier campion în județul Brăila.

mihaila dan

Nicușor Bogdan este un alt fermier campion din această zonă a țării. Acesta a semănat hibrizii P9537 și P9911, primul dintre ei i-a asigurat 13.700 kg/ha, în timp ce cel de al doilea hibrid i-a oferit 12.720 kg/ha.

bogdan nicusor

Dănuț Florin Iconaru lucrează 2.500 ha, iar în 2018 porumb a avut pe circa 800 ha. Hibridul P0023 i-a asigurat cea mai bună producție din fermă – 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui sau după grâu, astfel că în toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, lucrările au diferit în funcție de solă. Am semănat 62.000 b.g/ha în cea de a doua parte a lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea, am dat mai întâi îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, apoi fazial azot, în două tranșe 300 kg/ha de azot – prima oară la prașilă, atunci când plantele aveau 10-20 cm, iar cea de a doua aplicare am realizat-o atunci când am putut intra ultima oară în cultură. Am aplicat și două erbicide, iar la cea de a doua trecere am aplicat și un îngrășământ foliar”, a punctat domnul Iconaru. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut această producție în cultură neirigată și că este cel de-al treilea an în care a semănat hibridul P0023. În această primăvară va semăna în jur de 900 ha cu porumb și  a ales din portofoliul Pioneer hibrizii P0023, P9911, P9241 și P9537.

iconaru danut

Doamna Elena Șerban lucrează 600 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 200 ha,  obținând rezultate foarte bune în special cu hibridul P9241, care i-a asigurat 12.480 kg/ha. “Am avut monocultură pe 100 ha, iar cealaltă plantă premergătoare a fost grâul. În toamnă am scarificat 150 ha, diferența a fost arată. În primăvară am fertilizat cu uree 150 kg/ha,  după care am încorporat cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, am ales densitatea de 70.000 b.g/ha, și tot atunci am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am făcut o sigură erbicidare, am prășit în stadiul de 6-8 frunze, atunci când am aplicat și azotat 200 kg/ha, iar în 8 frunze am dat și un îngrășământ foliar cu zinc. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat Elena Șerban. Dumneaei a mai adăugat faptul că în această campanie va semăna în jur de 270 ha cu porumb și a ales hibrizii P9241, pe care îl cultivă deja de 4 ani și este mulțumită de rezultate, P9911 și P0023.

serban elena

Hibridul P9911 i-a asigurat fermierului Marcel Bănică 12.000 kg/ha devenind astfel și el fermier campion la porumb. “Lucrez aproximativ 900 ha, dintre care anul trecut 400 au fost semănate cu porumb, am mers pe monocultură. În toamnă am arat la 30 – 35 cm adâncime, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie, tot atunci am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 150 kg/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prășit, în stadiul de 5 frunze, am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot. Am dat și 2 ape, în jur de 30 litri, și bineînțeles am beneficiat de precipitații. În acest an voi semăna în jur de 370 ha cu porumb, am ales pentru 300 ha doar hibrizi Pioneer, printre care P9911 si P0023”, a afirmat agricultorul brăilean.

banica marcel

Un alt fermier campion din acest județ este Mădălin Orzan, care lucrează 180 ha, iar în 2018 a semănat porumb pe 60 ha. “Am semănat P9911 și P0023 și am obținut 11.800 kg/ha, respectiv 11.100 kg/ha. Culturile premergătoare au fost rapița, mazărea și grâul, așa că am arat în toamnă, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, 72.000-75.000 b.g/ha, atunci când am aplicat la bază 220 kg/ha îngrășământ triplu 15. Cultura a primit erbicid pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate, în faza de 4-6 frunze, atunci când am dat îngrășământ foliar pe bază de zinc. Apoi, după două săptămâni am prășit mecanic și am încorporat 200 kg/ha de azotat de amoniu, după care am mai aplicat încă un foliar pe bază de zinc. Anul acesta am făcut și o probă, într-o solă am semănat 82.000 b.g/ha după mazăre și am recoltat 13.400 kg/ha cu hibridul P9911. Am recoltat începând cu finalul lunii august și pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea aleg doar hibrizi Pioneer, iar în această primăvară voi semăna 75 ha cu porumb, am păstrat hibridul P9911 și am ales un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

orzan madalin

Hibridul P0023 a fost una dintre alegerile fermierului Dumitru Crângău, care a obținut 11.200 kg/ha și a devenit fermier campion. “Lucrez 670 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 100 ha. Am avut în mare parte monocultură, dar și sole semănate după floarea-soarelui. În primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și una cu combinatorul și am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am semănat 64.000 b.g/ha în data de 10 aprilie, atunci când am dat și îngrășământ triplu 16 – 150 kg/ha. La prășit, atunci când plantele aveau aproximativ 30 cm, am dat 200 kg/ha de azotat. Am aplicat un singur erbicid și doar atât, după care am recoltat în perioada 15-20 septembrie. În acest an voi semăna 100 ha cu porumb, depinde și de cum se dezvoltă orzul”, a precizat agricultorul.

crangau dumitru

Fermierii campioni la porumb din județul Timiș

2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului inclusiv în județul Timiș. Fermierii au avut producții peste măsura așteptărilor, în unele cazuri duble față de cele obținute în campania agricolă 2017, una dezastruoasă după cum au declarat chiar ei.

Primul fermier campion din județul Timiș este Alexandru Mutulescu. Acesta lucrează aproximativ 2.000 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 170 ha și a obținut 16.900 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat porumbul după rapiță, însă am făcut greening (înverzire), astfel că în primăvară am dat un disc ușor doar pentru a toca cultura apoi am semănat cu o semănătoare foarte grea, în a doua jumătate a lunii aprilie. Am făcut 3 fertilizări, astfel că înainte de a toca cultura verde am aplicat 50 kg/ha de uree pentru a descompune plantele, apoi am aplicat pe rând 400 kg/ha de îngrășământ complex 27.13,5.0, iar la prașilă am mai aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha, substanță brută. Am erbicidat o dată imediat după semănat și apoi o dată în vegetație în faza de 6 frunze. Cultura a primit un insecticid în data de 25 iunie și am prășit o singură dată în faza de 10-12 frunze. Am recoltat începând cu luna octombrie”, a declarant fermierul campion.

mutulescu alexandru

În 2018, fermier campion a devenit și Robert Ispan, care a cultivat hibridul P0937 și a obținut 16.000 kg/ha. “Anul trecut, după finalizarea campaniei de recoltat, am decis să predau ferma.  Producția de 16.000 kg/ha a fost uimitoare și pentru mine, dar chiar acesta a fost rezultatul real. Am avut în total 69 ha cu porumb, iar culturile premergătoare grâul și floarea-soarelui. Toate solele au fost arate, însă unele au fost și scarificate și am aplicat îngrășăminte complexe 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am aplicat pe rând îngrășăminte 20.20.0 - 280 kg/ha, asta la începutul lunii aprilie. La prășit am mai aplicat 250 kg/ha de azotat de amoniu și îngrășăminte foliare cu zinc și microelemente. Cultura a primit două erbicide, unul în preemergență și unul postemergență. Am recoltat în perioada optimă cu umiditatea de 16 %”, a specificat Robert Ispan.

ispan robert

Claudiu și Marian Pașca lucrează în cadrul a 3 societăți 550 ha, anul trecut au avut 50 ha cu porumb, au semănat hibridul P0412 și au obținut 15.880 kg/ha. “Planta premergătoare a fost rapița, așa că după ce am recoltat-o am discuit, apoi în toamnă am arat la aproximativ 28 cm. În primăvară, am aruncat pe arătură sare potasică – 120 kg/ha, apoi am mai aplicat 220 kg/ha de uree, substanță brută, iar ca lucrări am intrat pe sol cu discul și freza. La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am semănat printre primii la noi în  zonă, am optat pentru 56.000 b/g/ha și am aplicat îngrășământ complex 27.13,5.0 – 280 kg/ha. În faza de 4-6 frunze, când a mai plouat, am mai aplicat 220 kg/ha de azot. Am efectuat două treceri cu erbicide și am mai aplicat îngrășământ foliar cu zinc. Cultura nu a mai fost prășită pentru că s-a dezvoltat foarte repede și nu am mai avut cum să intrăm. Am început recoltatul încă din prima parte a lunii septembrie, dar parcela pe care am obținut 15.880 kg/ha a fost recoltată la finalul lunii. Anul acesta vom semăna 159 ha cu porumb, semănăm doar hibrizi Pioneer și am ales P0412, P9911, P9903, P0216, dar cel puțin un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P0023 i-a asigurat agricultorului Robert Cernescu 14.300 kg/ha și astfel a devenit și el fermier campion. “Lucrez 80 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 15 ha, într-o singură parcelă. Am semănat după grâu, astfel că am arat din toamnă am fertilizat în 3 tranșe: 200 kg/ha DAP înainte se semănat, apoi la semănat am mai aplicat 250 kg/ha de uree, iar la prășit am mai aplicat 130 kg/ha. Am semănat în jurul datei de 15 aprilie, am erbicidat în două treceri și am recoltat în prima parte a lunii octombrie. Pentru această campanie am ales același hibrid pentru aproximativ 27 ha”, a precizat fermierul campion.

robert cernescu

Fermier campion a devenit și domnul Gheorghe Gorban, care lucrează 250 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 92 ha. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu hibridul P0023, care i-a garantat producția de 13.863 kg/ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui și am arat încă din toamnă. În primăvară am aplicat pe unele parcele îngrășământ complex 18.46.0, iar pe altele am aplicat complex 20.20.0, după care am intrat cu combinatorul. Am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid în vegetație, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 15 octombrie. Pentru această primăvară am ales deja hibrizii P0023, P0216, P9415 și P9903, în total vor fi 110 ha”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut parte de o campanie fără probleme și a obținut producții foarte bune, chiar dacă din luna august și până la recoltat nu a mai plouat.

gorban gheorghe

Fermier campion a devenit și domnul Mircea Boteanu care a obținut 13.580 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 130 ha, porumb am avut în 2018 pe 60 ha și am semănat după păioase. Așa că am arat la 32 cm și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 180 kg/ha. În primăvară am intrat de două ori combinatorul și am aplicat uree – 300 kg/ha. După aceea am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie, o parte dintre culturi a fost erbicidată preemergent și o parte am intervenit în vegetație cu o altă trecere, a depins de solă. Cultura a mai primit un îngrățământ foliar cu zinc, în faza de 4-8 frunze, atunci când am și erbicidat. În faza de 10-12 frunze cultura a fost prășită. Aceasta a fost tehnologia, apoi pe finalul lunii septembrie am recoltat. În această primăvară voi semăna aproximativ 70 ha, am ales doi hibrizi Pioneer și doi de la o altă companie”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că hibridul P0412 solele semănate anul trecut cu hibridul P0412 au avut o evoluție foarte bună, dovadă fiind și producția mulțumitoare pe care a obținut-o.

boteanu mircea

Un alt fermier campion din județul Timiș este domnul Ioan Sîrbu, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 13.535 kg/ha.

sirbu ioan

Cu producția de 12.800 kg/ha, obținută cu hibridul P0023, fermier campion a devenit și Gabriel Ivănușcă. “Anul trecut am semănat 10 ha cu hibridul P0023, am avut o producție bună cu el, chiar și în 2017 când a fost un an dezastruos pentru porumb în zona noastră. Am semănat fie tot după porumb, fie după grâu, așa că am arat din toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în  a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 combinat cu azot, în total 300 kg/ha, dar și îngrășământ microgranulat -18 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat, apoi în stadiul de 4-6 frunze am aplicat al doilea erbicid, iar la prașilă, în faza de 8-10 frunze, am mai aplicat 170-180 kg/ha. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat fermierul campion.

ivanusca gabriel

Domnul Marius Mureșan este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9911 și 10.600 kg/ha cu hibridul P0216. “Lucrăm 1.200 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 250 ha, după floarea-soarelui și grâu. Am arat din toamnă, apoi în primăvară am discuit, am aplicat îngrășământ complex 15.15.15 – 200 kg/ha și am intrat cu combinatorul. La finalul lunii martie, început de aprilie am semănat 68.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în faza de 7-8 frunze am mai aplicat 100 kg/ha de azot. La finalul lunii septembrie am recoltat, iar în acest an voi semăna porumb pe 150 ha și am ales hibrizii P9911, hibrid de bază, și P0268”, a punctat fermierul.

muresan marius

Fermierii campioni la porumb din Moldova

Vedetele câmpurilor cu porumb din zona Moldovei au fost hibrizii P9415, P9911, P9241 și P9537. Producțiile obținute de fermierii din județele Botoșani, Bacău, Vrancea, Vaslui și Galați au fost pe măsura așteptărilor acestora, iar stabilitatea pe care o au an de an, datorită rezultatelor obținute, îi determină să rămână fideli hibrizilor Pioneer.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Tudorel Popa din  Vrancea, care lucrează 100 ha, dintre care 30 ha au fost semănate anul trecut cu porumb. A obținut 14.065 kg/ha cu hibridul P9415 și se declară mulțumit de rezultate. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat și am fertilizat cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care în primăvară am efectuat o lucrare cu tăvălugului și una superficială cu discul, am dat 200 kg/ha de uree și am semănat. Am aplicat 2 îngrășăminte și unde a fost cazul am corectat, am efectuat o prașilă mecanică și am fertilizat cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.  A fost primul an în care am semănat acest hibrid și am fost foarte mulțumit”, a declarat fermierul.

popa tudorel

În Botoșani, Titel Simionescu a devenit fermier campion cu producția de 14.180 kg/ha, obținută cu hibridul P9911. “Lucrez 710 ha, iar cu porumb am avut anul 270 ha. Am semănat după soia și floarea-soarelui, astfel că în toamnă am arat și scarificat și am aplicat îngrășăminte – 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul și am aplicat îngrășăminte triplu 16 – 200 kg/ha. În vegetație am mai fertilizat cu azotat de amoniu – 120 kg/ha, asta în stadiul de 6-8 frunze, la prima prașilă, după care la a doua prașilă, în faza de 10 frunze, am mai aplicat uree. Am semănat 67.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, cultura a primit două erbicide – unul în preemergență și unul în postemergență, dar și un insecticid. În acest an am irigat în 4 tranșe, porumbul primind în total 80 l/mp. Am recoltat începând cu finalul lunii august și până în octombrie, perioada a depins de hibridul pe care l-am semănat. Anul acesta suprafața cu porumb va crește, voi întoarce rapița și grâul în primăvară, deci voi avea aproximativ 404 ha cu porumb”, a declarat agricultorul.

 simionescu titel

În județul Bacău primul fermier campion este domnul Cătălin Pavel, care a obținut 14.000 kg/ha cu hibridul P9415. “Anul trecut am avut o producție foarte bună la porumb, hibridul P9415 a fost excepțional. Am fertilizat cu 280 kg/ha de îngrășăminte complexe triplu 16 și 170 kg/ha de nitrocalcar, am erbicidat în două treceri și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc. Am recoltat în perioada 10-15 octombrie”, a afirmat fermierul campion.

pavel catalin

Un alt fermier campion la porumb este domnul Ioan Răuță din Săscut, Bacau, care a semănat hibridul P9415 și a obținut 13.600 kg/ha.

rauta ioan

În județul Vrancea fermier campion a devenit și domnul Eugen Grigoraș, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.950 kg/ha.

grigoras andrei

Neculai Păun din Bacau a cultivat porumb anul trecut pe 130 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat 12.500 kg/ha. “Lucrez 38 ha, iar porumbul l-am semănat după grâu, soia, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă la 25-30 cm, în primăvară am efectuat două lucrări pentru pregătirea terenului și astfel am intrat cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha și 200 kg/ha de uree, am semănat în perioada 10 – 25 aprilie. Cultura a mai primit 2 erbicide și un tratament, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 septembrie – 15 octombrie. Am fost foarte mulțumit de producție, iar în acest an voi semăna 150 ha cu porumb și am ales același hibrid, P9241”, a punctat fermierul campion.

paun neculai

Cătălin Lucian Popa din localitatea Pădureni, județul Vrancea, este și el fermier campion și a obținut 12.300 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 300 ha, iar porumbul l-am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Am mai aplicat culturii două erbicide și doar atât, apoi am recoltat începând cu 20 septembrie”, a precizat agricultorul.

popa catalin lucian

Un alt fermier campion din zona Moldovei, Jud Galati este Fițel Stanciu, care obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P9903. “Anul trecut am avut porumb pe 94 ha, iar în total lucrez 420 ha. Am semănat pe mai multe sole, deci au fost mai multe plante premergătoare printre care mazăre, floarea-soarelui și chiar porumb. Am scarificat și arat, iar în primăvară doar am pregătit terenul cu combinatorul și am aplicat azot în jur de 150 kg/ha, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 250 kg/ha. Am prășit mecanic în faza de 6-8 frunze și atunci am aplicat azot 100 kg/ha, vorbim de substanță brută. În postemergență am aplicat un erbicid, nu am mai apucat să dăm îngrășăminte foliare pentru că plantele s-au dezvoltat foarte bine”, a  declarat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut o cultură foarte frumoasă, a recoltat în jurul datei de 10 octombrie, iar pentru acest an a ales doi hibrizi noi pentru a le testa productivitatea, dat hibridul de bază rămâne P9903.

stanciu firel

Fermier campion a devenit și domnul Dorin Căpraru, din Vaslui, care lucrează 823 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 155 ha și a obținut 10.060 kg/ha cu hibridul P9415. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat, am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, după care am semănat, începând cu 25 aprilie. Am erbicidat o singură dată, la prășit, în faza de 8-10 frunze, am fertilizat cu azot – 180 kg/ha. Am recoltat la finalul lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat că în următoarea campanie va semăna același hibrid, P9415, însă din cauza vremii nu știe exact suprafața, totuși aproximează că va avea cel puțin 140 ha.

capraru dorin

Abonează-te la acest feed RSS