reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Cosmin Iancu, campion la rapiță și grâu

După numeroase provocări din cauza pandemiei și a războiului, numai de secetă nu mai aveau nevoie fermierii! Aceasta este o scurtă sinteză a discuției avute cu tânărul fermier Cosmin Iancu din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Orientat mereu spre performanță, acesta este bine ancorat în realitatea din brazdă și, chiar dacă a obținut producții bune la culturile de toamnă, este rezervat cu privire la balanța pe care o va avea în fermă la finalul anului agricol, iar acest lucru se întâmplă din cauza secetei care a afectat porumbul și floarea-soarelui.

Tehnologie ca la carte

Pentru mulți agricultori, culturile de toamnă sunt singurele care vor aduce profit anul acesta, deși și în multe ferme producțiile au avut de suferit din cauza capriciilor vremii. În ceea ce-l privește pe Cosmin, din totalul de 1.100 ha pe care le lucrează a avut 600 de hectare însămânțate cu culturi de toamnă, respectiv rapiță și grâu.

Cultura vedetă din ferma sa a fost, și cel mai probabil așa va fi până la finalul anului agricol, rapița. A avut 220 ha semănate cu rapiță și a ales hibrizi Pioneer și a obținut producții mulțumitoare și datorită condițiilor climatice optime în momente cheie de dezvoltare a culturii. Media obținută pe fermă a fost de 4.500 kg/ha, însă a avut și vârfuri de producție, iar pe o solă de 35 ha, unde a semănat hibridul PT298, a recoltat 5.080 kg/ha. Pentru această performanță, Cosmin a fost inclus de compania Corteva Agriscience în topul Fermierilor campioni.

„Pot spune că în ceea ce privește rapița ne-a binecuvântat Dumnezeu și am avut apă în momentele cheie și în special înainte și imediat după semănat. Acele puține precipitații au valorificat potențialul hibrizilor aleși și au contribuit la eficiența inputurilor aplicate. Nu am făcut rabat, am aplicat o tehnologie corespunzătoare de la A la Z, pot spune. Am ales sămânță tratată cu insecticid, am aplicat erbicide, insecticide și fungicide pentru a proteja cultura pe tot parcursul vegetației. Costurile inputurilor au avut o creștere exagerată, creștere ce nu s-a văzut și la valorificarea mărfii. Știm ce a însemnat pentru un fermier creșterea costurilor cu 300% la îngrășăminte și partea rea de acum vine, pentru că mulți dintre noi ne-am descurcat anul trecut, am achiziționat îngrășămintele înainte de scumpirile majore și declanșarea conflictului din Ucraina și am produs la un cost, să nu-i spun mic nici mare, ci unul mediu, față de ce s-a întâmplat cu acei fermieri care au cumpărat îngrășămintele în primăvară. La rapiță noi am fertilizat, așa cum facem mereu, în urma studiilor agrochimice, iar cultura a primit fix ceea ce avea nevoie. Da, producțiile au fost bune, iar de data aceasta rapița chiar a fost cultura vedetă“, a declarat tânărul fermier.

Orientat să facă cele mai bune alegeri, Cosmin a aplicat o tehnologie căreia nu i-a lipsit nicio verigă și, mai mult decât atât, a vândut întreaga cantitate de rapiță pe care a obținut-o la momentul potrivit și a obținut un preț mulțumitor.

„La cereale alegem de câțiva ani doar soiuri franțuzești pentru că au confirmat în anii secetoși, iar în anii cu precipitații diferențele de producție au fost foarte mari. Se vede atunci când în spatele unor soiuri se află o companie ce investește în cercetare și spun asta cu părere de rău în ceea ce privește genetica românească pentru că a rămas mult în urmă. Nici aici nu am făcut rabat la nimic din ceea ce înseamnă tehnologie, iar acest lucru s-a văzut la proba cântarului, media pe fermă fiind de 6.800 kg/ha. O mare parte din producția de grâu încă o avem pe stoc, încerc să-l mai ținem deoarece în timpul campaniei apare această speculă și întotdeauna prețurile se prăbușesc, apar blocaje logistice din portul Constanța care conduc la o situație neplăcută“, a mai declarat tânărul agronom.

Incertitudine la floarea-soarelui și porumb

În ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui fermierul este destul de rezervat pentru că, din cauza secetei, culturile nu arată deloc bine și există foarte mari diferențe de la o tarla la alta. Seceta pedologică și atmosferică a făcut ca porumbul să nu se dezvolte corespunzător; cu toate acestea, culturile nu se prezintă la fel de rău ca în alte zone ale țării, unde deja au desființate.

„Sunt foarte multe lanuri pârjolite, în care porumbul nu a legat. Am văzut în câmp știuleți care nu au vârfurile bine polenizate. Asta înseamnă că, în momentul cheie al polenizării, temperaturile înregistrate au fost foarte ridicate și viabilitatea polenului a fost redusă, rezultând știuleți parțial sterpi. La floarea-soarelui vom avea producții cât de cât acceptabile, dar la porumb deranjul este destul de mare“, a mai spus Cosmin.

Întrebat de problema irigațiilor și dacă crede că în următorii 10 ani va avea irigații în zonă, acesta este mai mult decât sceptic că se va întâmpla acest lucru, chiar dacă în vechiul regim politic câmpurile pe care el le lucrează acum erau irigate. În aceste condiții, consideră faptul că producțiile cu care erau fermierii obișnuiți nu se vor mai realiza ori va fi din ce în ce mai greu să se obțină recorduri, motiv pentru care fiecare agricultor trebuie să fie atent cum își administrează ferma și cum gestionează marfa pe care o obține pentru a rămâne rentabili.

„Răul de-abia acum începe pentru că prețurile la îngrășăminte s-au mărit, toate produsele de protecția plantelor vor avea o creștere a prețurilor de cel puțin 15-20%, iar în condițiile în care noi, fermierii, vom avea producții de 1-2 t/ha sau chiar deloc, cu ce vom începe noul an agricol? Am mai spus de multe ori: să ne ferească Dumnezeu să se întâmple un dezastru climatic la costurile de producție pe care le avem! Nu este ușor să investești 6.000-7.000 lei pe hectar și producțiile obținute să le valorifici la un preț ce se află în scădere. Noi discutăm despre Ucraina, despre toată lumea, numai despre noi nu! Pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă peste graniță este încă o piedică în activitatea noastră“, a conchis Cosmin Iancu.

Larissa DINU

Ziua grâului și orzului la INCDA Fundulea - Prezentarea progreselor genetice (I)

Era o zi frumoasă de început de vară, iar institutul avea afișat marele pavoaz cu ajutorul FMC Agro România și Banca Transilvania.

Călătorii de pe magistrala feroviară București – Constanța și de pe Autostrada Soarelui, care se găsesc în paralel la câțiva metri de institut, se întrebau ce evenimente importante au loc la Institutul Fundulea. Răspunsul îl vor cunoaște citind revista Lumea Satului.

Soșeaua N. Titulescu pe care este amplasat institutul avea parcate pe sute de metri, pe ambele părți, autocare și autoturisme cu care se deplasau fermierii la câmpurile experimentale.

La ora 9,30 sala de festivități a institutului era plină de fermierii veniți să vadă noutățile la culturile de grâu și orz.

Erau prezenți Nicu Vasile, președintele LAPAR, și Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România, precum și L. Adam cu întreaga echipă de inspectori care supervizează calitatea semințelor.

Dr. ing. Elena Petcu, director științific al institutului, a salutat prezența tuturor invitaților și a comunicat programul de desfășurare.

Înainte de a merge în câmp, a luat cuvântul dl Vasile Iosif, director general al FMC Agro România. Acesta a prezentat portofoliul de produse ale companiei, realizate ținând  seama de recomandările UE cu privire la reducerea chimicalelor și extinderea produselor bio.

Deplasarea în câmp a avut loc mai întâi la loturile demonstrative cu soiurile de grâu și orz amplasate la șoseaua București – Călărași. Acestea avea etichete foarte vizibile, astfel încât cei interesați să poată urmări evoluția acestor soiuri, de la răsărire până la recoltare.

În câmp am fost întâmpinați de lanurile de grâu și orz, cu spice mari și grele, care unduiau în adierea vântului.

Aici ing. Gh. Măturaru a prezentat condițiile climatice ale zonei în care au crescut plantele din soiurile respective și principalele verigi tehnologice aplicate până în prezent.

În continuare, dr. ing. Liliana Vasilescu a prezentat cu lux de amănunte soiurile de orz și orzoaică, iar dr. ing. Cristina Marinciu a descris soiurile de grâu, de triticale și liniile de perspectivă.

Următoarea deplasare a avut loc la laboratorul de agricultură ecologică unde dr. ing. Ion Toncea, președintele Asociației Române pentru Agricultura Durabilă, a prezentat comportarea soiurilor de grâu și orz în condițiile agriculturii biologice.

În toate prezentările din sală și din câmp fermierii au fost amănunțit informați despre munca cercetătorilor din institute legată de crearea soiurilor de grâu și orz și despre tehnologiile de cultură aplicate pentru a se obține recolte maxime și de cea mai bună calitate.

Referitor la cultura grâului menționăm:

Soiurile și populațiile de grâu cultivate în țara noastră până în anii ’60 aveau potențial de producție scăzut, erau slab rezistente la cădere și la alți factori de mediu.

Un pas înainte a fost crearea de către acad. Gheorghe Ionescu Șișești a soiului A-15 care s-a cultivat peste 25 ani în peste un million de ha.

Se simțea necesitatea creării unor soiuri care să asigure producții ridicate și constante.

Acțiunea de ameliorare a grâului în România a fost începută de acad. Nichifor Ceapoiu. Șansa institutului a fost încadrarea tânărului cercetător Nicolae N. Săulescu, devenit ulterior și academician, care peste o jumătate de secol se ocupă de genetica și ameliorarea grâului, cu rezultate remarcabile.

În această acțiune s-au parcurs mai multe etape. Pentru diversificarea geneticii grâului, începând din 1958 s-au introdus și testat soiuri de grâu din SUA, URSS, Italia, Austria, care s-au dovedit superioare celor românești. După testare s-au recomandat soiurile Triumph, Concho și Ponca din SUA, San Pastore din Italia, Bezostaia 1 din URSS și Harach din Austria, care în 1963 ocupau peste 90% din suprafața cultivată în România. Soiurile respective nu erau însă adaptate la condițiile din țara noastră. Din aceste considerente s-au inițiat la Fundulea primele lucrări de hibridare în vederea creării de soiuri intensive adaptate la condițiile din România.

Astfel, din încrucișarea soiului București 1, creat de ICAR, cu soiul Skorospelka 3 (URSS) s-au obținut soiurile Excelsior și Dacia care au fost omologate în 1971. Soiul Fundulea 29 s-a obținut prin selecție din combinația dintre Aurora (URSS) și Riley 67 (American). Acest soi a ocupat peste 40% din suprafața cultivate cu grâu la noi. De menționat că acest soi a ocupat primul loc într-o competiție internatională organizată în SUA în 1980-1981.

O etapă superioară o constituie crearea primelor soiuri semipitice de grâu, ca premieră mondială, având la bază un material segregant de la Stațiunea de Cercetări Agricole Lovrin și care a stat la baza creării soiului Flamura 80. Ulterior, Flamura 80 a stat la baza ameliorării soiurile create la Fundulea, spre exemplu Flamura 85, Fundulea 4, Dropia.

Pe baza soiurilor semipitice s-a putut trece la diversificarea bazei genetice pentru condițiile din România. Astfel, au fost introduse gene de precocitate pentru rezistența la principalele boli, productivitate și, bineînțeles, gene pentru calități de panificație.

Așa s-au obținut Glosa, care ocupă peste 35% din suprafață, Boema 1, cu peste 23%, Izvor, care în condiții de secetă a avut spor de 15-20% din producție, Litera, Otilia, Pajura, Pitar, cu însușiri de panificație superioare, Ursita, Voinic ș.a.

Ultimul omologat (2022) este soiul FDL Abund. Există și valoroase linii de perspectivă precum Consecvent ș.a.

Datorită calităților superioare soiurile de grâu create la Fundulea au fost cultivate în țări precum Ungaria, Canada, Turcia, Bulgaria, R. Moldova ș.a.

Plecând de la producții de grâu de 1.000-2.000 kg/ha, colectivul de cercetători, sub îndrumarea acad. Nicolae N. Săulescu, a reușit să creeze soiuri care depășesc 10.000 kg/ha.

Deși există o competitivitate acerbă, soiurile românești sunt bine apreciate de cultivatori. În activitatea de producere a seminței de grâu în România, la nivelul anului 2016, soiurile românești ocupau 60%, iar cele 112 soiuri străine reprezintă 35%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

După o pauză de doi ani, Sărbătoarea rapiței și a grâului, la Caracal

Bucurie, tristețe, speranță. Cam așa ar putea fi caracterizată ziua de 18 mai, când la Caracal s-a organizat, după doi ani de pauză, Sărbătoarea rapiței și a grâului.

Organizatorii, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Agricultură Caracal, subordonată Universității din Craiova, și Asociația cultivatorilor de porumb din România, au fost bucuroși pentru că au venit la acest eveniment peste 250 de fermieri din Olt și județele învecinate. Din păcate, a început să plouă destul de puternic. Unii s-au adăpostit pe unde au putut, dar cei mai mulți au înfruntat cu stoicism ploaia care, după cum spun bătrânii, întotdeauna mai mult aduce decât ia. La finalul manifestării, când s-au tras și concluziile, a apărut din nou soarele.

Sărbătoarea rapiței și a grâului a fost, în primul rând, un nou exemplu al efectelor schimbărilor climatice care se resimt tot mai des și la noi. Cu o zi înainte au fost 33 de grade Celsius, iar când a avut loc evenimentul erau doar 19 grade Celsius. În câmpul experimental de la Caracal au fost prezentate mai multe experiențe, care mai de care mai interesante. Fermierii care au decis să parcurgă toată expoziția au putut să vadă nu mai puțin de 68 de hibrizi de rapiță și tot atâtea soiuri de cereale.

Cei prezenți la eveniment au aflat că anul acesta genetica va avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește nivelul producțiilor. În plus, firmele expozante au adus în premieră hibrizi noi de rapiță care au nevoie de mai puțină apă și sunt mult mai bine adaptați condițiilor pedoclimatice din zona de sud a României. Concret, fiecare fermier a găsit în câmpul experimental un hibrid de rapiță și pentru buzunarul lui.

La fel s-a întâmplat și în cazul cerealelor, segment de activitate unde producțiile sunt ceva mai mici decât ne-am așteptat. Cu acest prilej, fermierii au aflat și de ce substanțele folosite nu au efectul scontat. Explicația are legătură cu schimbările climatice. Din cauza lor dezvoltarea plantelor este alta. Fie mai înceată, fie mai rapidă. În aceste condiții trebuie să fim mult mai atenți când aplicăm tratamentele, în ce doză și să fim atenți dacă nu este cumva cazul să revenim.

Ar mai fi un lucru de spus cu acest prilej. În acest moment, oferta de pesticide este foarte mare și diversificată. Pentru a face o alegere înțeleaptă e bine ca, în lipsa consultanței agricole care a cam dispărut de pe plaiurile Mioriței, să apelați la specialiștii care mai sunt în stațiunile de profil, cum este cea de la Caracal. Să nu vă fie jenă, oamenii aceștia vă așteaptă cu bucurie să vă spună tot ce știu ei.

M. Eftimie

Soiul de grâu comun de toamnă Ursita

Ursita este un soi timpuriu de grâu comun de toamnă înregistrat în anul 2021. Acesta la înfrățire are tufa semierectă și o frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat. Înălţimea medie a plantei este de 90-100 cm. Forma spicului în profil este piramidală, densitatea spicului – lax spre mediu, iar lungimea spicului este scurtă spre medie. Soi aristat, cu ariste lungi; culoarea spicului este albă, iar boabele au culoare roşie. Masa a 1.000 de boabe: 38-42 g. Masa hectolitrică: 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soiul Ursita are rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea în spic. Are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, rezistenţă la mai multe rase de rugină brună, rugină galbenă, făinare, rugină neagră; mijlociu rezistent la septorioză şi fuzarioza spicelor.

Capacitate de producţie

Ursita este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, în reţeaua de staţiuni a INCDA Fundulea, soiul Ursita a realizat o producţie medie de 6.679 kg/ha (în 90 condiţii de testare care au cuprins tehnologii diferite: semănat în epocă optimă, semănat în epocă târzie, cu şi fără fertilizare cu azot în primăvară, cu şi fără tratamente foliare în vegetaţie, în perioada 2017-2019), având un spor de producţie faţă de soiul martor Glosa de 6%. Producţia maximă obţinută în condiţii experimentale a fost de 11.893 kg/ha. În centrele de testare oficială ale ISTIS, în cei trei ani de testare (2017-2019), soiul Ursita a avut sporuri de producţie faţă de martori cuprinse între 6,2 şi 12,9%.

Calitatea de panificaţie

Testările pe microprobe de laborator la INCDA Fundulea au indicat că soiul Ursita are caracteristici bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. În cei 4 ani de testare, procentul mediu de proteine a fost de 13,5%, practic egal cu al soiului Glosa, ca şi conţinutul mediu de gluten umed de 32%. Tenacitatea medie a aluatului – W, determinată la Alveoconsistograf, a fost de 244, uşor superioară soiului Glosa. Progresul în creşterea producţiei la soiul Ursita nu a afectat calitatea de panificaţie.

Zona de cultură

Soiul Ursita a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

(D.Z.)

PALLAS™ și FLORAMIX ™ - cele mai performante și utilizate erbicide pentru controlul buruienilor graminee și cu frunză lată din cultura de grâu

Compania Corteva Agriscience este liderul detașat pe segmentul de erbicide la cereale păioase în anul 2021.

În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafață cultivată, după cultura porumbului. Cultura de cereale păioase este una dintre cele mai sigure culturi, datorită faptului că aceasta este genetic concepută pentru a rezista temperaturilor scăzute din timpul iernii. Însă, la fel ca toate celelalte culturi și cele de cereale păioase necesită atenția cuvenită, atât în ceea ce privește pregătirea terenului, cât și respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o cultură generatoare de profit.

Buruienile sunt plante fără valoare economică atunci când sunt întâlnite în culturi și reduc producția. Buruienile consumă apa și nutrienții din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spațiul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determină scăderea temperaturii la suprafața solului. Într-un lan în care sunt buruieni, plantele cresc mai firave, au rezistență mai mică la cădere, fructifică mai slab și devin sensibile la atacurile de boli și dăunători.

Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura cerealelor păioase. Din cercetările Corteva Agriscience, pierderile de producție în cazul culturii de grâu din cauza concurenței buruienilor sunt aproximativ de 10 – 20%, dar pot ajunge în situații extreme până la 60 – 70%.

Odată cu creșterea suprafețelor cu cereale, va crește și suprafața loturilor semincere, iar acestea vor trebui menținute curate de principalele buruieni graminee (iarba vântului, ovăscior, obsigă), care cauzează nu numai pierderi cantitative de producție, dar și refuzul certificării loturilor semincere.

Pallas™ 75 WG și Floramix™ pe bază de pyroxsulam, sunt cele mai cunoscute și utilizate erbicide din piața românească pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee: iarba vântului (Apera spica-venti), ovăscior (Avena fatua), obsigă (Bromus spp.). Cele 2 produse au spectru complet, combătând pe lângă buruienile de mai sus și alte buruieni graminee care au început să fie prezente în România, cum ar fi: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros).

martor

Un alt avantaj al celor doua produse Pallas™ 75 WG și Floramix™ îl constituie combaterea samulastrei de orz din culturile de grâu, avantaj care evită situația declasării loturilor semincere de grâu din cauza impurităților cu orz.

Din cercetările interne Corteva, cele 2 produse au eficacitatea cea mai ridicată în combaterea buruienilor graminee, mai sus menționate, din cultura de grâu. Acest lucru este confirmat și de către fermieri prin utilizarea lor ca primă opțiune. Chiar și în anii cu potențial de producție mai mic, fermierii trebuie să-și mențină curate culturile, în special loturile semincere, evitând declasarea lor și răspândirea acestor buruieni problemă.

Pe lângă combaterea excelentă a buruienilor graminee din culturile de grâu, erbicidele Pallas™ 75 WG și Floramix™ combat și un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine buruieni problemă, cum ar fi: mușețelul (Matricaria spp.), turița (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) și chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix™.

Erbicidele Pallas™ 75 WG și Floramix™ sunt erbicide de ultimă generație, cu formulare granulară, recomandate a fi folosite în doze mici (110-260 g/Ha). Au o fereastră largă de aplicare, putând fi aplicate începând cu stadiul de 2 frunze (BBCH12), până la internodul al doilea al culturii (BBCH32). Erbicidele Pallas™ 75 WG și Floramix™ se recomandă a fi aplicate numai împreună cu adjuvantul Dassoil în doza de 0.5 respectiv 0.6 L/Ha

Erbicidele Pallas™ 75 WG și Floramix™,  aplicate în conformitate cu recomandările din etichetă și materialele de promovare, au o selectivitate foarte bună pentru cultura de grâu și nu afectează culturile care se înființează după cultura de grâu tratată cu aceste produse, chiar în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.

Pentru a avea culturi curate de buruieni și a obține producții ridicate, vă recomandăm utilizarea erbicidelor Pallas™ 75 WG și Floramix™, erbicidele cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor graminee și cu frunză lată din culturile de grâu.

Alexandra Petcuci

Category Marketing Manager Herbicides Corteva Agriscience Romania & Moldova

Evoluția suprafețelor și a producțiilor la grâu în perioada 1990-2019

În 1990 România a cultivat 2.253.213 ha cu grâu (comun și dur). În 2019 suprafața a fost de 2.168.370 ha, deci am putea vorbi despre o scădere ușoară, de 3,77 de procente. În acest interval de 30 de ani, doar de opt ori suprafața a scăzut sub două milioane de hectare, recordul negativ fiind în 1992, când s-au cultivat doar 1.460.798 ha cu grâu. Perioada coincide cu zarva provocată de desființarea fostelor unități de producție (CAP, AEI și IAS) și retrocedarea terenurilor către proprietari. În tabelul de mai jos găsiți anii în care suprafețele au scăzut sub 2 milioane de hectare.

În schimb, cea mai mare suprafață cu grâu cultivată în ultimele trei decenii s-a consemnat în 2011, când România a avut 2.546.260 ha, în ordinea recordurilor urmând anii 1995 (2.480.832 ha), 2005 (2.475.974 ha), 1994 (2.412.120 ha) și 1997 (2.408.280 ha).

În 2019, din totalul suprafeței cultivate cu grâu (2.177.726 ha), 1.030.813 ha au fost cultivate în exploatații agricole individuale, diferența însemnând pesemne ferme și asociații cu personalitate juridică.

În ultimul an de raportare a INS (2019), cele mai mari suprafețe cu grâu s-au înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia (591.268 ha), urmată de Sud-Est (460.642 ha), Sud-Vest Oltenia (410.631 ha), Vest (292.454 ha), Nord-Est (163.639 ha) și Nord-Vest (147.601 ha).

Pe județe, cele mai mari suprafețe provin din Dolj – 201.584 ha, Constanța – 181.664 ha, Teleorman – 163.766 ha, Olt – 144.996 ha,Timiș – 133.657 ha, Arad – 132.374 ha, Călărași – 122.558 ha, Ialomița – 104.948 ha, Tulcea – 88.703, Bihor – 84.900 ha și Giurgiu – 84.273 ha, județe care corespund, ca așezare, cu cele mai bune clase de fertilitate și zone de favorabilitate din România (pentru grâu).

Producții totale de grâu

În cifre absolute, vorbind despre producția totală de grâu, doar în trei ani recolta a depășit 10 milioane de tone: 2017-10.034.955 tone, 2018 – 10.143.671 tone și 2019 – 10.297.107 tone. Cele mai mici producții totale s-au consemnat în 2003 – 2.479.052 tone, an urmat de producțiile din 2007 – 3.044.465 tone și 1996 – 3.143.818 tone. În 1990 producția a fost de 7.289.344 tone, cifră care reprezintă 79,79% față de recolta totală din 2019. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare cantitate de grâu a fost obținută în Sud-Muntenia (3.024.497 tone) și Sud-Est (2.103.387 tone).

Pe județe, evident, se detașează, în 2019, Dolj – 894.700 tone, urmat de Constanța – 862.386 tone, Teleorman – 823.526 tone, Olt – 752.687 tone, Timiș – 735.018 tone și Călărași – 709.792 tone.

Recolte medii/unitatea de suprafață

Ca medie la unitatea de suprafață, cea mai mare producție din ultimii 30 de ani s-a înregistrat în 2017 – 4.888 kg/ha, urmat de 2018 (4.793 kg/ha) și 2019 (4.749 kg/ha). Cei trei ani sunt singurii, de altfel, cu medii de peste 4 mii de kilograme de grâu la hectar. La polul opus, cele mai mici recolte au fost consemnate în anii 2003 – 1.429 kg/ha, 2007 – 1.541 kg/ha, 1996 – 1.765 kg/ha și 2002 – 1.924 kg/ha, ani pe care ar trebui, cumva, să-i legăm de secetele severe. În anul 2019 cele mai bune medii/ha s-au înregistrat în regiunile Vest – 5.269 kg/ha și Sud-Muntenia – 5.116 kg/ha.

Pe județe, cele mai bune rezultate s-au consemnat în Călărași –  5.792 kg/ha, Timiș – 5.501 kg/ha, Ialomița – 5.313 kg/ha, Buzău – 5.235 kg/ha, Olt – 5.191 kg/ha, Arad – 5.184 kg/ha, Brăila – 5.118 kg/ha, Prahova – 5.058 kg/ha și Teleorman – 5.029 kg/ha. Peste media națională din 2019 (4.749 kg/ha) au mai obținut județele Giurgiu și Vâlcea. Marele producător, am numit Constanța, s-a oprit la o recoltă medie de 4.748 kg/ha.

Raportând recolta medie din 1990 (3.235 kg/ha) la cea din 2019 (4.749 kg/ha) nici nu știm cât a contribuit, la creșterea acesteia, fondurile europene pentru tehnologizarea fermelor, inputurile noi prezente în procesul de producție; ne temem totuși că am rămas încă prea mult la discreția climei, în condițiile în care irigațiile sunt, din păcate, cum sunt.

Pe de altă parte, există bănuiala că datele INS, preluate din statisticile Ministerului Agriculturii și colectate de direcțiile agricole, nu sunt foarte reale. Că exacte nu sunt în mod clar! Asta pentru că producțiile din exploatările individuale sunt estimate de specialiști, fără o consultare certă în teren sau declarații ferme ale agricultorilor. Nici în privința societăților comerciale n-avem siguranța că producțiile sunt cele declarate, deoarece nici aici nu există o astfel de obligativitate; anumite cifre reale pot fi găsite doar în contabilitatea fiecărei ferme cu personalitate agricolă în parte.

Ceea ce știm sigur este că în exploatațiile individuale producțiile sunt mai mici, iar în cazul fermelor mari fluctuează, la tehnologii identice, în funcție de zonă, de condițiile de irigare etc. Sunt însă tehnicieni care au obținut producții de două ori cât media într-un județ sau altul, respectiv, 6-7.000 kg/ha.

Maria Bogdan

Pallas™ și Floramix™ - cele mai performante și utilizate erbicide pentru controlul buruienilor graminee problemă din cultura de grâu

Compania Corteva Agriscience are un portofoliu complet de erbicide, acoperind atât segmentul de toamnă prin erbicidul Bizon™, cât și segmentul de primăvară prin erbicidele Pixxaro™ Super, Pallas™ 75 WG, Floramix™, Mustang™, Cerlit™ Super.

Suprafețele afectate de buruienile graminee au crescut de la un an la altul. Odată cu creșterea suprafețelor cu cereale, va crește și suprafața loturilor semincere, iar acestea vor trebui menținute curate de principalele buruieni graminee (iarba vântului, ovăscior, obsigă), care cauzează nu numai pierderi cantitative de producție, dar și refuzul certificării loturilor semincere.

Pallas™ 75 WG și Floramix™ pe bază de pyroxsulam sunt cele mai cunoscute și utilizate produse din piața românească pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee: iarba vântului (Apera spica-venti), ovăscior (Avena fatua), obsigă (Bromus spp.). Cele 2 produse au spectru complet, combătând pe lângă buruienile de mai sus și alte buruieni graminee care au început să fie prezente în România, cum ar fi: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros).

Cele 2 produse au eficacitatea cea mai ridicată în combaterea buruienilor graminee mai sus menționate din cultura de grâu. Acest fapt a fost demonstrat prin experiențele efectuate de cercetătorii companiei Corteva, precum și prin utilizarea lor ca primă opțiune de către fermierii români care se confruntă cu aceste buruieni. Chiar și în anii cu potențial de producție mai mic, fermierii trebuie să-și mențină curate culturile, în special loturile semincere, evitând declasarea lor și răspândirea acestor buruieni problemă.

Pe lângă combaterea excelentă a buruienilor graminee din culturile de grâu, produsele Pallas™ 75 WG și Floramix™ combat și un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine buruieni problemă, cum ar fi: mușețelul (Matricaria spp.), turița (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) și chiar macul (Papaver rhoeas) în cazul produsului Floramix™.

Fermierii care vor aplica produsele Pallas™ 75 WG și Floramix™ vor avea asigurată și combaterea speciilor de veronica (Veronica spp.), nemaifiind nevoiți să aplice erbicide specifice pentru această buruiană.

În situația în care nu sunt infestări cu buruieni dicotiledonate perene (pălămida, volbura), iar buruienile monocotile și dicotile anuale sunt răsărite în momentul aplicării erbicidului Floramix™, nu mai este nevoie de nicio altă erbicidare până la recoltare.

Pe lângă avantajele menționate, produsele Pallas™ 75 WG și Floramix™, aplicate în conformitate cu recomandările de pe etichetă și materialele de promovare, au o selectivitate foarte bună pentru cultura de grâu și nu afectează culturile care se înființează după această cultură tratată cu produsele amintite, chiar în condiții de secetă extremă și în situațiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.

Maria CÎRJĂ - Marketing Manager

România și Moldova

Tehnologia de cultivare a grâului de toamnă

Grâul asigură cele mai bune rezultate pe solurile fertile şi permeabile, în condiţii de aprovizionare bună cu apă şi în absenţa temperaturilor extreme. Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia din vestul ţării, Câmpia Română, Câmpia Transilvaniei şi o parte din nord-estul Moldovei. Prin folosirea unei tehnologii adecvate, cultura este eficientă în majoritatea zonelor agricole ale ţării. Trebuie evitate solurile nisipoase, sărăturate, scheletice sau puternic erodate, precum şi terenurile supuse frecvent fenomenului de băltire.

Zonarea culturii și soiurilor

Zonarea soiurilor are în vedere concordanţa dintre resursele pedoclimatice ale fiecărei zone şi particularităţile biologice ale fiecărui soi. Se recomandă soiuri care au o capacitate de producţie ridicată, care permit reducerea la minimum a riscurilor de calamitate a culturii, asigură o calitate a recoltelor corespunzătoare cerinţelor industriei prelucrătoare şi prezintă o diversitate mare privind perioada de vegetaţie, rezistenţă la boli şi la factorii abiotici, precum şi particularităţi morfobiologice.

În anul 2018 în România s-a produs sămânţă din 150 soiuri de grâu, multe insuficient verificate în condiţiile diferite ale mai multor ani, care pot fi uneori severi, ceea ce face ca alegerea soiurilor care să permită obţinerea unor producţii ridicate şi stabile să devină foarte importantă şi în acelaşi timp dificilă. Decizia privind soiurile cele mai adecvate pentru fiecare unitate în parte trebuie să se bazeze pe informaţii cât mai recente şi complete de la cele mai apropiate staţiuni de cercetare sau centre de testarea soiurilor, precum şi din loturi demonstrative independente privitoare nu numai la capacitatea de producţie, ci şi la rezistenţa la principalii factori biotici şi abiotici care pot afecta recoltele în zona respectivă.

Dintre soiurile din care s-a produs sămânţă, numai câteva s-au extins pe suprafeţe semnificative, ceea ce se poate considera o confirmare în producţie a adaptabilităţii lor la condiţiile specifice ţării noastre. Între acestea se numără în primul rând următoarele soiuri create la INCDA Fundulea:

GLOSA

Anul înregistrării: 2005

Soi precoce, rezistent la secetă, arşiţă, iernare şi cădere, cu rezistenţă mijlocie la principalele boli foliare, rugină brună, rugină galbenă, făinare şi septorioză. Are plasticitate ecologică mare, o bună rezistenţă la încolţirea în spic şi caracteristici bune de morărit şi panificaţie. Este soiul cu cea mai mare pondere din suprafaţa cu grâu cultivată în România, fiind cultivat pe peste 30% în ultimii ani.

Este recomandat în toate zonele de cultură ale grâului din România; de asemenea, s-a extins şi ȋn Republica Moldova, Turcia, iar în Ungaria se comercializează sub denumirea de Khungloria.

FDL MIRANDA

Anul înregistrării: 2011

Soi semiprecoce, rezistent la secetă, cădere şi iernare. Este rezistent la făinare şi mijlociu de sensibil la rugina brună şi septorioză, fapt pentru care se recomandă cultivarea numai cu aplicarea unui tratament, imediat după faza de ȋnflorit, pentru combaterea acestor boli. Este un soi foarte productiv, ceea ce l-a făcut să ajungă la o pondere de peste 8% din suprafaţă, fiind recomandat pentru cultivare în toate zonele de cultură ale grâului din România. Are rezistenţă bună la încolţirea în spic şi la cădere.

LITERA

Anul înregistrării: 2010

Soi precoce, rezistent la secetă, arşiţă, cădere şi iernare. Are rezistenţă bună la rugina brună şi făinare şi este mijlociu de rezistent la încolţirea în spic. Posedă caracteristici foarte bune de morărit şi panificaţie, indicii de calitate fiind apropiați de cei ai soiului Glosa. A fost cultivat în anul 2018 pe cca 4% din suprafaţa semănată cu grâu în ţară.

IZVOR

Anul înregistrării: 2008

Soi precoce, rezistent la iernare şi mijlociu de rezistent la cădere. Este rezistent la secetă datorită unei capacităţi ridicate de osmoreglare. Are rezistenţă bună la rugina brună şi rugina galbenă şi un nivel ridicat de rezistenţă la încolţirea în spic şi, de asemenea, calitate bună de morărit şi panificaţie. Este recomandat pentru zonele de cultură a grâului din ţară, frecvent afectate de secetă în perioada de vegetaţie a grâului, ocupând în 2018 cca 4% din totalul seminţelor recunoscute.

OTILIA

Anul înregistrării: 2013

Soi precoce cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actualele rase de rugină brună şi făinare. Are un nivel mediu de rezistenţă la fuzarioză şi o bună rezistenţă la ȋncolţirea boabelor ȋn spic.

Soiul Otilia are o calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere superior soiului Glosa. Este un soi ȋn extindere, fiind recomandat pentru toate zonele de cultură a grâului din ţară, mai puţin Transilvania.

PITAR

Anul înregistrării: 2015

Soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiului Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, precum şi la iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu rezistent la septorioză, rugina galbenă şi fuzarioza spicului.

Conţinutul de proteine în bob al soiului Pitar, determinat în 74 de condiţii diferite de mediu (ani/localităţi), a fost în medie superior soiurilor martor Glosa şi Boema. Având o calitate excelentă de panificaţie, poate fi folosit ca ameliorator pentru grânele cu calitate mai slabă. Este recomandat pentru cultură ȋn zonele de vest şi sud ale ţării, ȋn Dobrogea şi Moldova. S-a extins foarte repede în sudul ţării.

Dintre soiurile create la staţiunile de cercetare din ţară, o pondere mai însemnată, dar sub 2%, au ocupat soiurile Alex şi Ciprian, recomandate pentru Vestul ţării, precum şi Arieşan şi Andrada, recomandate pentru Transilvania.

(Continuare în numărul viitor)

Colectiv Ameliorare grâu INCDA Fundulea,
Colectiv Protecţia plantelor INCDA Fundulea

Alexandru Daniel: „Culturile de orz și grâu semănate în toamnă arată bine acum“

Evoluția culturilor agricole este stabilită încă din toamnă, când startul lor depinde aproape în exclusivitate de condițiile meteo. Toamna aceasta a fost una prielnică, iar perspectiva este una pozitivă, spune Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Informațiile sunt cumulate din 66 de puncte de observație din țară

Reporter: Administrația Națională de Meteorologie are în teren 66 de stații care furnizează constant informații despre starea vremii și modul în care culturile agricole au evoluat în funcție de  impactul condițiilor meteo.

Alexandru Daniel: Într-adevăr, Departamentul de Agrometeorologie are 66 de puncte în ceea ce privește Rețeaua de Monitorizare a Principalelor Culturi Agricole din țară. Acestea furnizează săptămânal informații referitoare la starea de vegetație a principalelor culturi aflate în câmp. Aceste observări de natură fenologică – stadiul de dezvoltare a culturii, faza în care se găsesc aceste culturi, lucrările care s-au efectuat în cultura respectivă, dacă s-au aplicat sau nu irigații – se coroborează cu măsurătorile decadale, la 10 zile, efectuate pentru măsurarea umidității în câmp în culturile de grâu de toamnă și la porumb și floarea-soarelui pe parcursul sezonului de primăvară-vară. Aceste informații se compilează aici, la București, și se realizează hărțile de umiditate a solului în care se evidențiază zonele cu probleme legate de regimul hidric în sol. Adică, dacă există fenomenul de secetă și care sunt gradele acestuia. Aceste informații sunt bazate și validate de fiecare dată prin formule matematice care ne ajută să facem o estimare cât mai apropiată de realitatea din teren. Din nefericire, nu putem să avem în toate zonele din România astfel de puncte de observație, așa că facem o situație la nivel de țară cu rigoarea corespunzătoare calculelor și măsurătorilor din teren.

Perspectiva evoluției culturilor de toamnă este optimistă

Rep.: Îmi spuneați că ați primit deja informări de la aceste puncte de observație, cum le spuneți, și că sunt culturi care arată foarte bine în momentul de față.

A.D.: Anul acesta agricol a debutat foarte târziu, în mod normal sezonul agricol începe în septembrie anul curent și se termină în luna august a anului viitor, și a fost secetă aproape în toate culturile semănate în această toamnă. Pregătirea terenului înainte de semănat a fost foarte greu de realizat, dar și semănatul în sine și acest fapt a cauzat probleme foarte mari fermierilor în ceea ce privește semănatul de toamnă. Unii au reușit să semene, alții au depășit perioada optimă de la jumătatea lunii octombrie și au prelungit-o către sfârșitul lunii octombrie, chiar începutul lunii noiembrie. Chiar dacă acestea au fost semănate târziu, au reușit să răsară și să parcurgă primele faze fenologice, germinarea, apariția primelor frunze și chiar înfrățirea. Din informațiile pe care le avem noi, grâul și orzul în acest moment prezintă un covor bine încheiat, adică răsărirea culturilor a fost făcută uniform. Asta ne creează o perspectivă optimistă în ceea ce privește evoluția culturilor în anul viitor. Acest lucru s-a produs în condițiile în care abia acum, în luna noiembrie, am avut primele precipitații după o perioadă foarte îndelungată. În aproape patru luni cantitățile de precipitații au lipsit cu desăvârșire pentru terenurile care au fost cultivate în toamnă. Dar, spre deosebire de alți ani, ultimii ani au avut particularități specifice în ceea ce privește culturile din câmp. În toamna anului 2018, spre exemplu, când a fost, de asemenea, secetă, dar ploile au apărut mai devreme, prin luna octombrie s-a semănat mai târziu și au existat zone în care culturile de grâu și orz nu au răsărit înainte de intrarea în iarnă, dar au răsărit în primăvară. Culturile acestea au dat producții foarte bune, chiar dacă au fost semănate în afara perioadei optime.

Ultimii doi ani au fost atipici

Rep: Și ce relevă acest aspect?

A.D.: În această ecuație plantă-climă- atmosferă-sol există o complexitate care uneori nu poate fi explicată. Sunt situații în care nu știm cum vor decurge lucrurile pentru că, pe parcurs, condițiile meteo se pot îmbunătăți. Avem exemplul anului trecut care, deși a fost unul dificil la început, ulterior lucrurile s-a redresat prin precipitațiile care s-au acumulat pe perioada iernii. Trebuie să precizăm că în intervalul decembrie – februarie plantele intră într-o așa-zisă perioadă de odihnă. Asta nu înseamnă neapărat că își întrerup procesele, ci are loc o desfășurare mult mai lentă a acestor procese biologice. Practic, intră într-o fază de latență și nu mai utilizează foarte mult resursele din sol, nici apa. Așadar, se pot acumula precipitații care ar trebui să vină preponderent din zăpadă, dar este bine și dacă vin din lapoviță sau ploaie. Această apă care se acumulează în sol va fi foarte bună în primăvară, atunci când au loc primele faze în dezvoltarea culturilor de toamnă și când cerința de apă este mai mare. Ultimii doi ani au fost foarte atipici pentru agricultură pentru că am avut perioade foarte secetoase sau cu cantități foarte mari de precipitații la începutul verii în acest an și iarăși cu secetă care s-a prelungit până în  pragul iernii.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

„Templul“ grâului românesc își prezintă roadele

A devenit o tradiție ca în fiecare an, în luna iunie, când lanurile de grâu, triticale și orz sunt bine înspicate, INCDA Fundulea să organizeze o zi a porților deschise pentru ca cei interesați de pâinea țării să viziteze, la fața locului, perlele grâului românesc.

Astfel, și la debutul verii, a fost organizată o asemenea zi care a fost norocoasă și de timp favorabil, fără ploaie. A fost prezent acad. Cristian Hera, cel care a condus destinele Institutului Fundulea peste două decenii și care, așa cum apreciază actualul director general P. Mustățea, este directorul emblematic al acestui institut. De asemenea, au fost prezenți prof. I. Jelev, vicepreședinte ASAS, reprezentanți din Ministerul Agriculturii, de la Laboratorul central pentru controlul calității seminței, din Insula Mare a Brăilei, doamna Crețu – director executiv al APPR, cercetători din stațiuni, directori de stațiuni Negrilă, Trașcă, Marușca – veterani ai cercetării agricole, precum și numeroși fermieri dintre care nu au lipsit decanul de vârstă dr. ing. Gh. Nițu și organizației fermierilor, Ion Cioroianu.

Prima parte s-a desfășurat în sala unde dr. ing. Gh. Ittu a prezentat situația climatică a toamnei 2018 și a primăverii 2019, cu mențiunea că majoritatea semănăturilor de toamnă au răsărit în iarnă. S-a apreciat evoluția miraculoasă a cerealelor de toamnă până în prezent.

Dr. Ittu arată că cele 12 soiuri de grâu românesc, care se găsesc înscrise în Catalogul Oficial, în concurență cu cele peste 100 soiuri străine, ocupă mai mult de 50% din suprafața cultivată cu grâu.

Soiurile străine, în anumiți ani, dau producții mai mari, dar sunt net inferioare soiurilor românești în ceea ce privește calitățile de panificație. Soiurile românești ajung la un potențial genetic de producție de 10 t/ha, ceea ce este destul pentru actuala etapă. Amelioratorii ar fi indicat ca în perioada următoare să se ocupe, cu prioritate, de creșterea rezistenței la factorii biotici și abiotici.

Soiurile românești sunt mai bine adaptate la condițiile pedoclimatice din România, sunt mai rezistente la secetă, arșiță și temperaturi scăzute, mai rezistente la boli și dăunători și au o mai mare stabilitate în producție. Așa se explică de ce marii fermieri din I.M.B., de la Curtici, Arad și mulți alții cultivă soiuri românești de grâu.

A urmat deplasarea la câmp unde am fost întâmpinați de acad. N. N. Săulescu, creatorul principal al soiurilor de grâu.

Au fost prezentate soiurile mai noi de grâu și de perspectivă. Alături de soiul Glosa, omologat în 2005 și bine cunoscut de fermieri pentru potențialul de producție și calitățile de panificație, au fost prezentate soiurile mai noi, superioare soiului Glosa, și anume: Litera, omologat în 2010, Miranda în 2011, Otilia în 2013 și Pitar în 2015, precum și ultimele creații, două linii de perspectivă, Voinic și Ursita.

La triticale au fost prezentate mai multe soiuri, însă cu accent pe ultimele creații: Negoiul omologat în 2012, Tulnic în 2017 și Ultrafun în 2018. La orz a prezentat tânărul inginer Eugen Petcu soiurile: Ametist omologat în 2012, Smarald în 2013, Simbol în 2015, Onix în 2017 și Lucian în 2018. La orzoaică, ultimele creații au fost Artemis din 2012 și Gabriela din 2017.

Au urmat numeroase întrebări din partea participanților, la care cercetătorii au dat răs­punsurile cuvenite.

S-a apreciat că starea excelentă în care se găsesc culturile, într-un an destul de dificil climatic, demonstrează zestrea genetică a acestor soiuri, capabile să se adapteze ușor la asemenea dereglări climatice.

Participanții au plecat convinși că pâinea țării se află în mâini bune și că trebuie să fie extinsă cultivarea acestor soiuri valoroase.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Soiul de grâu de toamnă Voinic

Soiul de grâu de perspectivă Voinic se află în al treilea an de testare oficială a 17 centre din cadru ISTIS plus în loturi demonstrative la INCDA Fundulea, Agricost Brăila, Stațiunea Caracal și Dafcochim Târgu-Mureș.

Soiul de grâu comun de toamnă de perspectivă Voinic a fost creat la INCDA-Fundulea prin hibridare sexuată, urmată de selecție individuală repetată anual din combinația hibridă OTILIA/MIRANDA//OTILIA/02870G3-11.

Caracteristici morfologice

Soiul Voinic are tufa plantei semierectă în faza de înfrățire. Frunza steag are portul semierect după înflorit, frunzele sunt medii ca lungime și lățime și nu sunt acoperite cu strat ceros.

Talia medie a plantei este cuprinsă între 85-100 cm, fiind de talie asemănătoare cu soiul martor Glosa. Spicul este de culoare albă, de densitate medie, aristat, de formă cilindrică, de lungime medie şi cu poziția seminutantă la maturitate.

Boabele sunt de mărime medie, bine umplute, de formă alungită, de culoare roșie și au în condiții normale de cultură o masă a 1.000 de boabe de 41-44 g și o masă hectolitrică de 79-82 kg/hl.

Caracteristici fiziologice

Soi precoce (având perioada de vegetație asemănătoare cu a soiului martor Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă.

Are un nivel bun de rezistenţă la principalele boli foliare (făinare, rugină brună şi septorioză), este mijlociu rezistent la fuzarioza spicului şi se caracterizează printr-o rezistenţă îmbunătăţită la încolţirea boabelor în spic.

Capacitatea de producţie. Voinic este un soi cu potenţial ridicat de producţie. În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeaua ISTIS, cât şi cele din reţeaua ecologică a INCDA-Fundulea, a realizat producţii medii superioare soiului Glosa, cel mai cultivat soi, în prezent, în România.

Calitatea de panificaţie. Testările pe microprobe de laborator, la Fundulea şi la ISTIS, au indicat că soiul Voinic are caracteristici foarte bune de calitate, corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie. Este interesant să subliniem că aceste caracteristici foarte bune de calitate sunt evidenţiate prin doi indici reologici sintetici: valoarea W (tăria aluatului) şi volumul pâinii.

După cum se prezintă în fig. 1 şi 2, date din 7 experienţe din trei ani de testare, pe două nivele de fertilizare cu azot, se poate constata că soiul de perspectivă Voinic aduce un spor de calitate faţă de soiul Glosa care are caracteristici bune de calitate.

Zona de cultură. Soiul de perspectivă Voinic a realizat producţii superioare soiurilor martor în toate zonele de cultură ale grâului din România.

Fig. 1 – Valoarea W determinată cu Alveograful Chopin a soiului nou Voinic comparativ cu soiul martor Glosa.

grau toamna fig1 a

grau toamna fig1 b

Fig. 2 – Volumul pâinii, determinat cu reomixerul, al soiului Voinic comparativ cu soiul martor Glosa

grau toamna fig2 b

grau toamna fig2 b

Laura ZMARANDA

Performanță în cultura de grâu cu produse Naturevo și Nufarm

În această perioadă, marile companii distribuitoare de inputuri pentru agricultură organizează tot mai multe evenimente în câmp cu scopul de a prezenta fermierilor loturi demonstrative unde au fost administrate produsele pe care le comercializează. În acest context, companiile Naturevo și Nufarm, alături de fermierul Gheorghe Nițu, au organizat la finalul lunii mai evenimentul intitulat Performanță cu Flexitechagro. Fermierii din județul Teleorman, și nu numai, au observat îndeaproape o platformă de grâu cu nu mai puțin de 37 de soiuri.

Planurile din târg…

„Noi am semănat grâul în octombrie, iar pe data de 20 ale lunii deja terminasem de semănat cele 2.000 ha de grâu pentru consum și cele 400 ha cu loturi semincere. Însă grâul nu a răsărit în toamnă decât foarte puțin în zona Mihăilești, restul suprafeței a răsărit în luna februarie, atunci când s-au înregistrat temperaturi pozitive. În prima decadă a lunii martie plantele au înverzit, însă plantele nu erau viguroase și atunci nu credeam că voi avea o cultură foarte productivă. Astfel că m-am consultat și cu specialiștii și am realizat un program de fertilizare cu îngrășăminte azotoase și le-am aplicat fazial, la rădăcină, și totul a decurs foarte bine pentru că am beneficiat și de ploi atunci când a fost nevoie“, a declarat gazda evenimentului, fermierul Gheorghe Nițu.

De protecția culturilor s-au ocupat specialiștii Naturevo și Nufarm, care, deși au stabilit un anumit plan de tratament încă din toamnă, acesta a fost schimbat în primăvară deoarece condițiile climatice au impus acest lucru.

„Grâul a fost semănat în epoca optimă, iar la tratamentul de sămânță s-a adăugat rețeta Naturevo: Rootip, Kerafol și Fighter Phos, câte un litru. Această combinație asigură: o energie germinativă mult mai puternică, dezvoltarea unui aparat radicular mult mai rapid și mai puternic, dezvoltarea părții aeriene și controlul bolilor din sol astfel încât fermierii să nu aibă pierderi de sămânță. A urmat și o rețetă de stimulare a aparatului radicular, a aparatului aerian și a creșterilor pentru înfrățire mai rapidă și atunci am aplicat combinația Rootip, Kerafol și Basfoliar 36 Extra. În cadrul tratamentelor noastre ulterioare, odată cu aplicarea tratamentelor fitosanitare, am pornit de la corectarea apei cu produsul Evoright. Pe lângă produsele de protecție, am mai adăugat și produse care măresc rezistența naturală a plantei. Men­ționez aici Copfort, care, pe lângă faptul că este un produs sistemic, acționează împotriva tuturor bolilor“, a punctat Ioan Enoiu, director general Naturevo.

Fermierii prezenți la eveniment estimează o producție de peste 6 tone/ha, o cifră mai mult decât mulțumitoare în această campanie dificilă, iar acest lucru a devenit posibil și datorită insecticidelor aplicate.

„Am aplicat primul insecticid atunci când a apărut musca cerealelor, astfel că pe 17 martie, apoi pe 27 martie am aplicat  erbicidul Saracen Max și fungicidul Mystic Pro. În luna aprilie a mai fost aplicat un tratament cu fungicid, iar la începutul lunii mai am aplicat un nou tratament cu insecticid deoarece a apărut tripsul“, a precizat Irina Mitu, director regional vânzări Nufarm.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii, domnul Petre Daea, care a vizitat lotul demonstrativ, felicitându-l la final pe fermierul gazdă pentru profesionalismul de care dă dovadă în mod constant.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Tratamente la cerealele păioase (grâu, orz, ovăz, secară)

CULTURILE DE CEREALE PĂIOASE (grâu, orz, ovăz, secară) se vor trata împotriva bolilor foliare și de spic cu:

  • ORIUS 25 EW – 0,5 l/ha sau BUMPER 250 EC – 0,5 l/ha sau TOPSIN 70 WDG – 1 kg/ha sau ARTEA 330 EC – 0,4 l/ha.

Tratamentul se va efectua până la faza de înspicare a cerealelor.

Pentru combaterea gândacului bălos (Lema melanopa) din culturile de cereale păioase se vor folosi unul dintre următoarele produse: CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau FASTER 10 CE – 0,1 l/ha.

Tratamentul se va efectua la apariția larvelor și se va complexa cu tratamentul pentru boli foliare și de spic.

Tratați SFECLA DE ZAHĂR, SFECLA FURAJERĂ, GULII, VARZĂ, RIDICHI, IN şi CÂNEPĂ împotriva puricilor cu: NOVADIM PROGRESS – 0,2% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

Tratamentul se va efectua la apariția puricilor pe plante.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică si chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Fertilizarea grâului de toamnă la desprimăvărarea acestui an

Problemele cauzate de secetă din toamna trecută obligă fermierii să acorde o atenţie mai mare lucrărilor de îngrijire a suprafeţelor însămânţate cu grâul de toamnă. Pe suprafeţe însemnate, grâul a ieşit din iarnă rărit şi slab înfrăţit, ceea ce va afecta negativ producţia de grâu din acest an.

În atenţie va trebui să stea fertilizarea lor cu îngrăşăminte azotate şi cu îngrăşăminte foliare cu macro şi microelemente, aplicate fazial în 2-3 reprize cu scopul de a acoperi cât mai bine nevoile de hrănire a plantelor.

Aplicate imediat la desprimăvărare, îngrăşămintele cu azot asigură plantelor o putere de regenerare mare, stimularea formării de noi fraţi și a primordiilor productive ale plantei.

Calculul dozei de azot la hectar din acest an va ţine cont de starea culturii grâului, ceea ce va însemna o majorare a dozei cu 10-20 kg s.a la hectar.

Timpul de administrare a îngrăşămintelor cu azot şi doze la hectar

– În mustul zăpezii (februarie-martie), jumătate din doza calculată. Restul, administrat fracţionat, astfel:

  1. de la terminarea înfrăţirii la împăiere;
  2. de la împăiere la apariţia ultimei frunze (frunza standard);
  3. de la înspicare la coacerea boabelor în lapte

– Vom alege cu grijă zilele cele mai propice pentru o eficacitate cât mai mare a lucrărilor aplicate, precum și pentru uniformitatea lor pe toată suprafaţa.

– Aplicarea fertilizărilor şi a tratamentelor foliare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor va fi pârghia principală de sprijin al producţiei de grâu din acest an.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Starea de vegetație a culturilor agricole

În toamna anului 2018 s-a însămânțat o suprafață de 3.004.800 ha, din care grâul ocupă 2.055.682 ha, orzul 266.585 ha și rapița 476.936 ha.

Culturile agricole se prezintă astfel:

  • orzul şi grâul de toamnă sunt în faza de formare a frunzei a treia şi respectiv înfrățire;
  • cultura de rapiţă parcurge etapa de dezvoltare a aparatului foliar.

La această dată, ritmurile de creștere se desfășoară normal la culturile semănate în perioada optimă și pe terenurile cu umiditate suficientă iar culturile sunt uniforme și viguroase.

Culturile de toamnă prezintă în această primăvară câteva particularități care impun măsuri tehnologice specifice, care să stimuleze pe cât posibil vegetația și să elimine orice concurență a buruienilor din cultură.

Având în vedere evoluția vremii, în această perioadă se aplică îngrășămintele minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă,  în funcție de zonă, fiind necesară realizarea unei fertilizări suplimentare cu azot.

Luând în considerare și rezerva de umiditate existentă în sol, se recomandă fracționarea dozei de azot, în 3-4 etape, în vederea sporirii gradului de utilizare a îngrășămintelor cu azot,  prin menținerea unei concentrații mărite, în zona de maximă dezvoltare a rădăcinilor la grâu.

Datorită faptului că prognoza vegetativă la cultura de grâu indică valori reduse ale taliei plantelor cu internodii scurte, nu se recomandă utilizarea regulatorilor de creștere.

Se recomandă utilizarea îngrășămintelor foliare cu microelemente și macroelemente ușor asimilabile asociate cu tratamente fitosanitare pentru echilibrarea nutriției.

La această dată, nu a fost semnalată nicio suprafață afectată de boli sau dăunători specifici, însă ținând cont de încălzirea vremii este necesară supravegherea permanentă a culturilor, astfel încât efectuarea tratamentelor de primăvară să se facă în stadiile primare ale manifestării bolilor/dăunătorilor.

O atenție specială se impune a se acorda stării de aprovizionare a solului cu apă, urmărindu-se în mod deosebit adaptarea intervențiilor tehnologice capabile să conserve apa existentă în sol.

Sursa: madr.ro

În județul Suceava - cartoful şi grâul, afectate de precipitaţii, producţii foarte bune la porumb

Campania de recoltări de vară s-a încheiat în judeţul Suceava, însă ploile abundente au afectat o parte din producţie. Chiar dacă recoltatul a început cu două săptămâni mai devreme, ploile căzute fără întrerupere în ultima decadă a lunii iulie şi la începutul lunii august au făcut imposibilă intrarea utilajelor la treierat. La grâu, triticale şi secară, cantităţile obţinute pe hectar de către fermieri sunt la nivelul mediilor din anul 2017, reduceri ale producţiei fiind consemnate, în mod deosebit, la mazăre, orzoaica de primăvară, ovăz şi la rapiţă, cauza fiind ploile căzute perioade îndelungate. La grâu media a fost de 4.000 kg la hectar, iar la triticale de 4.125 kg/ha. În ceea ce priveşte calitatea, precipitaţiile prelungite şi bogate s-au reflectat asupra masei hectolitrice şi, respectiv, asupra caracteristicii de panificaţie a grâului „Nu putem spune că întreaga cantitate de grâu este panificabilă, de pe majoritatea suprafeţelor grâul fiind recoltat după ploi, în luna august, şi nu este corespunzător din punct de vedere calitativ la toţi fermierii. Suceava are asigurat necesarul de grâu pentru pâine şi produse de panificaţie, dar nu mai există excedentul din anii anteriori“, a precizat Haralampie Duţu (foto), directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DJA). Preţul de valorificare a grâului este, deocamdată, de 0,65 lei/kg, mai mare decât cel din anul 2017, când a fost de 0,5 lei/kg.

Mana, putregaiul şi gândacului de Colorado au afectat culturile de cartof

Campania de recoltare a cartofului de toamnă este în plină desfăşurare în judeţul Suceava, însă are loc sub auspicii mai puţin favorabile. După atacul manei, putregaiului şi gândacului de Colorado, producţia din 2017, de 20.000 kg la hectar, nu va mai putea fi atinsă, iar sămânţa pentru anul viitor nu va mai fi asigurată în mare parte din producţia proprie. Precipitaţiile au determinat apariţia prematură a bolilor, împiedicând, în egală măsură, şi aplicarea eficientă a tratamentelor împotriva dăunătorilor. Ca necazul să fie complet, ca urmare a ploilor torenţiale pământul este tasat, ceea ce face ca scosul cartofilor să fie foarte dificil.

„Cartoful era principala cultură a judeţului, Suceava fiind printre primii producători ai ţării. În ultimii ani, cartoful a pierdut ca suprafaţă cultivată în judeţ, iar în acest an condiţiile meteorologice au afectat recolta prin instalarea timpurie a manei şi putregaiului care au pătruns la tuberculi, mulţi dintre fermieri putând să rămână fără sămânţa necesară înfiinţării culturii anului 2019. În funcţie de cât a putut fiecare fermier să-şi protejeze cultura, la sfârşitul lunii septembrie, când se va termina recoltatul şi însilozatul, vom şti pe ce sămânţă ne bazăm anul viitor şi ce cantitate de cartofi de consum avem disponibilă“, a precizat şeful DJA. Faţă de anul trecut, când în această perioadă cartoful se vindea în judeţul Suceava cu 0,5 lei, anul acesta preţul variază între 1,5-1,7 lei.

Producţie bună de porumb

Există şi motive de optimism, la porumb fiind aşteptată o producţie peste cea din anul 2017, iar recolte bune sunt estimate la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, culturi  la care producţiile se arată a fi chiar foarte bune pentru judeţul Suceava, cu atât mai mult cu cât preţul oferit este unul mulţumitor. Pentru porumb, aflat în stadiu vegetativ corespunzător, în condiţii optime de recoltare este preconizată o producţie superioară, peste cea de 4.000 kg/ha din anul 2017.

Silviu BUCULEI

În Câmpia Bărăganului miroase a pâine scumpă. Cultivatorii de grâu cu un ochi râd și cu celălalt plâng

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26