Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Martin Teuch: „Animalele sunt prioritatea numărul unu“

În luna octombrie, în satul Deutsch-Weißkirch / Viscri din județul Brașov, Transilvania este liniște. Câteva grupuri de turiști vizitează încă biserica fortificată. Unii cumpără șosetele de lână specifice locului, tricotate de către femeile rrome și expuse la tarabele de la marginea drumului; alții iau cu ei pâinile mari de casă, care se coc într-un cuptor imens cu lemne, chiar sub ochii lor. Și chiar la sfârșitul toamnei apare inevitabil întrebarea: „Unde este casa prințului Charles?“

Martin Teuch este încă uimit astăzi că satul său natal a devenit o destinație de călătorie atât de populară. În trecut, când își arăta buletinul sau menționa locul de reședință, era întrebat iară și iară: „Și unde este locul acesta?“. Desigur, sasul transilvănean este încântat de schimbare. „Arată bine acum. Cred că este în regulă“, spune el.

„Suntem doar câțiva oameni – dar foarte activi. Toată lumea contează. Trebuie să participi“, spune Martin Teuch, care este și membru al parohiei protestante. Își amintește cu drag de marea întâlnire saxonă din vara anului 2017 la Hermannstadt / Sibiu, unde a participat la paradă în costumul său frumos. De atunci a continuat tradiția, în prima sâmbătă din august, având loc întâlnirea la domiciliu a sașilor germani-Weißkircher în vechea patrie.

Cu această ocazie întâlnește cunoscuți și prieteni. Majoritatea și-au păstrat casele din România și încep să le renoveze. Mai ales cei din generația sa vin acum în sat mai des. Cu câțiva ani în urmă probabil că nu au avut timp să vină „acasă“. Aveau alte priorități, erau ocupați cu copiii lor care erau mici și doreau să se stabilească în Germania.

Emigrația nu era o variantă

El însuși ar fi putut aparține repatriaților. Dar emigrarea nu a fost niciodată o opțiune, ne povestește Martin Teuch. După căderea Zidului Berlinului în 1989, cel mai evident lucru de făcut era să meargă mai departe. În cazul său, „asta a însemna să continue în propria casă părintească, refăcându-și toată viața. Părinții lui erau fermieri de „cooperativă de producție agricolă“, forma în care agricultura colectivă trebuia să se desfășoare pe terenurile expropriate sub regimul comunist. Rudele lui Martin și-au făcut bagajele și au emigrat. Și, imaginați-vă, a rămas într-o astfel de curte, un han vechi, cu ce a mai rămas acolo: animalele din grajd, lemnul din magazie, cerealele din pod. Au lăsat totul acolo.

Martin nu-și putea imagina că lucrează într-o fabrică. A fi lucrător independent înseamnă mult pentru el. Și apoi, recunoaște deschis, o mulțime de lucruri care ar fi putut fi încă folosite i-au fost lăsate. „Nu toată lumea are o astfel de oportunitate cu lucrurile.“

Începutul nu a fost însă ușor. În anul 1991, când Legea nr. 18 privind restituirea terenurilor urma să fie aplicată, Martin era prea neexperimentat pentru a lua măsurile necesare. Mama sa a fost, de asemenea, copleșită de acest lucru – la fel și un frate grav bolnav. Dar când cererile de restituire a terenurilor au putut fi depuse din nou în anul 2005, tânărul fermier a profitat de ocazie. „Am avut din nou un avantaj“, își amintește Martin, pentru că a putut să solicite și proprietățile rudelor sale, proprietăți pe care le-a primit în cele din urmă.

Livrează lapte și vinde viței

Astăzi deține 16 vite, rasa Bălțată Românească. Livrează lapte și vinde viței, așa își rezumă munca. În sat există un punct de colectare a laptelui condus de asociația Agro-Eco Viscri-Weisskirch. Sigur, prețul lasă mult de dorit, punctează Martin, dar cel puțin este plătit la timp. Desigur, Martin nu poate stăpâni totul singur, așa că trebuie să se bazeze pe ajutorul a trei zilieri din sat.

A fost util faptul că o organizație de ajutor din Germania i-a oferit primul său tractor. Au fost adăugate și alte echipamente necesare, pe care asociația agricolă de atunci le primise de la Fundația Saxonia. Între timp, Martin a achiziționat și ferma vecină, unde muncitorii făceau reparații. Mai sunt multe de renovat la cele două case vechi, pas cu pas.

Animalele sunt prioritatea numărul unu pentru Martin. Așa se întâmplă că nici măcar nu se gândește la amenajarea unei camere de oaspeți, cum au făcut majoritatea vecinilor săi. Nu poate face planuri mari de vacanță nici pentru el însuși pentru că este „legat de animale“. Are aproximativ 37 de hectare pentru care primește și subvenții de la APIA. Terenul este destinat producției de fân. Situat nu tocmai aproape de sat, din păcate, nu e potrivit pentru cultivarea lucernei. Din cauza cererilor de returnare târzie proprietățile mai bine cotate au fost deja luate. Producția internă de fân este de obicei suficientă în lunile de iarnă, când vacile și vițeii lui sunt în grajduri și nu duse la pășunat cu turma comunității, așa cum se întâmplă de obicei în cursul anului. În afară de fân, le mai dă animalelor și cereale măcinate, cumpărate de la dealeri. Atunci când cantitățile solicitate sunt mai mari, aceștia livrează cereale la domiciliul clientului. Fiind unul dintre puținii sași transilvăneni rămași în patria lor și care, la fel ca strămoșii lor, activează astăzi în agricultură, el nu regretă că nu a plecat de aici.

Este chiar mândru de asta.

Anca LĂPUȘNEANU

Târgul Crescătorilor de Animale din Iași, ediția I

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu ASAS – SCDA Podu – Iloaiei, Asociația „Tradiția Moldovei“ Iași, Primăria Orașului Podu – Iloaiei și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei. cu sprijinul Consiliului Județean Iași și al Instituției Prefectului Iași, a organizat ,,Târgul Crescătorilor de Animale din Iași“ – Ediția I, în perioada 02-03.10.2021 la Podu-Iloaiei (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei). Scopul evenimentului a fost prezentarea animalelor (ovine, caprine, bovine), a diverselor rase și a rezultatelor de producție, promovarea produselor locale, a noutăților din domeniu și realizarea unui schimb de experiență între participanți.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și informații privind: accesarea fondurilor europene pentru fermieri; tratamente preventive la animale; bonitarea și înregistrarea animalelor, dar au fost organizate și concursuri tematice. La eveniment au fost prezenți crescători de animale din județul Iași, reprezentanți ai cercetării, învățământului, formelor asociative, procesatorilor, firmelor de profil din domeniu, ai administrației locale și instituțiilor publice implicate în activitatea din spațiul rural.

„Tradiția Moldovei“ – o asociație a crescătorilor ieșeni

„Bine ați venit la târgul organizat de asociația noastră! Asociația se numește Tradiția Moldovei, a fost înființată de mine și de alți doi fermieri, în urmă cu 6 ani. Am avut o creștere treptată, la început mai lentă; iar la ora actuală avem un număr destul de mare de fermieri și animale. În primul an am fost trei membri, după care am fost 7, iar anul acesta avem un efectiv de 120 de fermieri, care cresc în special ovine“, a precizat la deschiderea târgului Bogdan Bulat, președintele Asociației „Tradiția Moldovei“.

Viitorul sat românesc

Ca element de noutate, Asociația „Tradiția Moldovei“, începând de anul acesta este acreditată și pentru controlul oficial al produselor la caprine, mai adaugă Bogdan Bulat, unul dintre organizatorii târgului. „Să știți că animalele nu le-am adus doar pentru că sunt foarte frumoase, ele de fapt sunt mărturia muncii noastre și a crescătorilor, în special. Ca o concluzie a celor 6 ani de existență a asociației pot spune că este un pic trist. În toată perioada asta am avut și experiențe negative, dar și multe pozitive; satul românesc nu se va dezvolta niciodată cu oameni care așteaptă ajutorul social sau cu cei care și-au găsit un job la oraș. Dacă vrem să dezvoltăm satul românesc și totodată să păstrăm și tradiția vie, amintirea și lucrurile bune pe care le avem de la străbunii noștri, ar trebui să clădim viitorul satului românesc în jurul oamenilor gospodari și cu mândrie vă zic că așa sunt membrii asociației noastre“, mărturisește acesta.

Prețul mielului, stabilit de țările arabe

La un astfel de târg, mai ales că acesta reprezintă și interesele crescătorilor din acest județ, nu puteam să nu-l întrebăm care sunt problemele acestui sector și care ar fi rezolvările.

„Prețul mielului a crescut. Din păcate, cu prea puțină implicare a autorităților noastre, în mare parte pentru că Uniunea Europeană a ridicat un embargou cu două țări arabe, mari consumatoare de miel românesc. În felul acesta prețul mielului a crescut foarte mult. Vorba cuiva, acum 2-3 ani în urmă noi nu vindeam mieii, doar scăpam de ei, dar mai nou reușim să încasăm bani.“ În ceea ce privește prețul la brânză acesta este scăzut, astfel încât brânza de oaie autentică din piață lipsește (...). Acordarea subvenției nu este un aspect deloc de neglijat, nu sunt niște bani pe care fermierii îi duc acasă, ci sunt bani care se întorc tot în zona zootehniei. Un minus al acestui sector este faptul că nu avem unde să ne vindem lâna la un preț măcar decent, efectiv suntem nevoiți să scăpăm de ea în jurul stânei. Marea majoritate o privește ca fiind un deșeu; din păcate, am ajuns și noi în această situație. O altă problemă mare în acest sector este lipsa forței de muncă pentru că nu sunt utilaje atât de performante astfel încât să îngrijească fiecare în parte“, mai specifică tânărul Bogdan Bulat.

Crescător de Țurcană bucălaie, optimist!

La târg au fost prezenți mulți crescători ieșeni, cu exemplare din rase diferite, alese pe sprânceană. Unul dintre ei a fost Ciută Matei Brăduț, din comuna Focuri, județul Iași. „Împreună, tatăl, fratele meu și eu avem un efectiv de cca 900 de animale. De mic copil mă ocup de creșterea oilor pentru că noi vrem să continuăm tradiția. Rasa este Țurcană bucălaie și am ales-o pentru că se pretează mai bine zonei noastre și ne este nouă dragă această bucălaie. 2021 pentru noi, crescătorii de animale, a fost un an foarte bun, ne rugăm să fie mereu așa. Ca să le putem întreține avem și teren arabil, și pășune. Am vrea să mărim efectivul de animale, dar este mai greu cu forța de muncă“, declară tânărul crescător ieșean.

În România se poate trăi din ciobănie

Grigoraș Constantin a venit din comuna Coarnele Caprei și se ocupă de creșterea ovinelor de mic copil. „Rasa specifică este Țurcană bucălaie; de mic am crescut printre oi deoarece părinții mei dintotdeauna s-au ocupat cu creșterea oilor. Eu încerc să îi ajut cum pot și când pot, vreau să dezvolt pe viitor mica fermă de animale. În acest moment avem în jur de 300 de oi. Am ales această rasă pentru că aspectul lor i-a plăcut și tatălui meu, și mie. Și în România se poate trăi din ciobănie, cum am crescut până acum se poate trăi și de acum încolo. Avem nevoie de mai multe piețe pentru desfacerea produselor. Așa cum părinții noștri au reușit să ne crească și să trăiască în țara noastră, putem și noi. Nu avem teren arabil, ci arendăm terenurile“, încheie Grigoraș Constantin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Crescătorii de animale din județul Suceava, speriați de atacul urşilor

Ursul brun este o specie protejată. Conform datelor Comisiei Europene, peste 35% din populația de urs brun se găsește în România. În condițiile în care de peste șase ani s-a interzis vânătoarea de urși, efectivele acestora au crescut exagerat de mult. În păduri rămân cei mai puternici, iar ceilalți coboară, până găsesc hrană, chiar și în zonele urbane. În județ sunt de trei ori mai mulți urși decât optimul stabilit de specialiști. Conform purtătorului de cuvânt al Direcției Silvice Suceava, George Celsie, înmulțirea urșilor a devenit deja o problemă pentru populație după ce, în ultima perioadă, sunt tot mai multe atacuri de urs în ocoale și în gospodăriile populației.

Un urs a făcut pagube la Pojorâta şi este „pieton“ pe drumul național care leagă Moldova de Ardeal

Un urs de aproximativ 400 kg a devenit o adevărată sperietoare pentru locuitorii comunei Pojorâta, dar și pentru cei care circulă pe Drumul National 17, care leagă Suceava de Ardeal, ursul traversând noaptea acest drum. Localnicii spun că nu este primul an când sălbăticiunea a coborât din pădure în sat pentru a căuta hrană și că s-au obișnuit cu atenționările prin serviciul Ro Alert cu privire la riscul de a se întâlni cu ursul pe ulițele satului.

Situația din comuna Pojorâta, unde un urs a făcut pagube însemnate în gospodăriile oamenilor, a ucis mai multe bovine, cinci viței care aparțineau unui crescător de animale din această localitate fiind uciși într-o singură noapte, a fost discutată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. S-a hotărât realizarea demersului procedural pentru relocarea/recoltarea exemplarului care a provocat pagube şi care ar fi putut pune în pericol viața cetățenilor din zonă, precum și monitorizarea activă prin patrulare în zona de risc, cu efective formate din reprezentanți ai Jandarmeriei, Poliției și gestionarului fondului de vânătoare.

În același timp, o asociație de protecție a animalelor din Suceava, „Casa lui Patrocle“, a făcut apel la autorități să nu ucidă ursul care se plimbă nestingherit pe raza comunei Pojorâta, cerând relocarea animalului printr-o soluție propusă în acest sens.

„Am discutat acum cu reprezentanţii Sanctuarului de la Zărneşti, care şi-au oferit disponibilitatea să primească acest urs.  Facem un apel către toate autorităţile şi instituţiile publice din judeţul Suceava implicate în gestionarea acestui caz. Rugăm să se ia în considerare relocarea acestui urs, şi nu aplicarea măsurii extreme“, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook a Asociaţiei „Casa lui Patrocle“.

Ursul, „turist“ în staţiunea Vatra Dornei

Primarul comunei Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, a făcut apel la autorităţile judeţene şi centrale pentru a lua măsurile care se impun pentru ursul care face ravagii pe raza localităţii, mai ales că acesta este văzut tot mai des pe lângă casele oamenilor.

„Pericolul este foarte mare. Copiii aşteaptă autobuzul în staţie să meargă la şcoală, iar ursul umblă printre case. Zeci de bovine au fost fugărite de animalul sălbatic, fermierii sunt nemulţumiţi şi, pe bună dreptate, cer să se ia măsuri“, susţine primarul comunei Pojorâta.

La sfârşitul lunii mai, un urs a coborât noaptea din pădure și în stațiunea Vatra Dornei, unde a distrus mai multe garduri și a omorât un porc dintr-o gospodărie. După un apel la 112 au intervenit poliţiştii, jandarmii şi silvicultorii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava transmițând mesaj RO-Alert pentru atenționarea populației din zona în care a fost semnalată prezența ursului. Jandarmii au rămas în zonă  pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a se asigura că ursul nu se întoarce și că nimeni nu este în pericol. Ursul a revenit în Vatra Dornei după câteva zile, în locul unde lăsase leșul porcului de 150 kg, luat dintr-un adăpost închis pe care l-a distrus.

O ursoaică cu un pui a coborât şi la Dorna Arini, oamenii alertând autoritățile, iar jandarmii au procedat la îndepărtarea ursoaicei cu pui cu semnale acustice și luminoase.

Urşii tineri şi cei slabi sunt alungaţi de urşii bătrâni şi de cei puternici

Specialiştii au stabilit, cu ani în urmă, că în fiecare fond de vânătoare poate să vieţuiască un anumit număr de urşi, dar în momentul de faţă sunt mult mai multe ursoaice cu câte doi şi trei pui, față decât ar fi normal. Nu au cum să vieţuiască acolo. Urşii bătrâni şi puternici rămân în habitatul lor, îşi păstrează arealul, iar cei care sunt mai mici, mai slabi stau o perioadă, dar apoi merg să-şi caute de mâncare până ajung să iasă din fondul forestier, unde nu este un urs puternic şi devine el cel puternic. Cu ușurință ajung în sate unde găsesc ceva de mâncare.

„Direcţia Silvică Suceava se confruntă în momentul de faţă cu o serie de probleme legate de  efectivele foarte mari de carnivore.

Toate fondurile cinegetice din Suceava sunt suprapopulate, iar efectivele de urşi au început să creeze probleme în sate şi orașe. La Pojorâta avem un urs care a atacat trei gospodării și avem, în două săptămâni, opt bovine omorâte de acesta. Sunt făcute procese verbale de evaluare a pagubelor, este înaintată o adresă Ministerului Mediului, iar în momentul de faţă aşteptăm o decizie a ministerului.

Noi am propus recoltarea acestui urs, pentru că, din punctul nostru de vedere, un  asemenea exemplar, care în două săptămâni ucide opt bovine, nu mai este acel urs care ar trebui să fie. Orice ai face, relocat în altă parte, va face acelaşi lucru sau e posibil să ajungă într-o zonă unde nu sunt animale şi să atace omul. De aceea noi am propus recoltarea acestui urs, respectiv împuşcarea lui.

De ce se întâmplă aceste fenomene în zona noastră? Cauza este creşterea alarmantă a efectivelor de urs. Din cele peste 70 de fonduri de vânătoare din judeţ, Direcţia Silvică gestionează 24 de fonduri de vânătoare. Pe cele 24 de fonduri de vânătoare, faţă de un efectiv optim de 103 urşi, în momentul de faţă avem 300, deci de trei ori mai mult. Acest fapt duce la mai multe lucruri.

Primul şi cel mai important este că urşii mai tineri şi cei mai slabi sunt alungaţi de urşii bătrâni şi de cei puternici şi vor ajunge în aceste zone de la marginea pădurii, unde trebuie să se hrănească. Nefiind în mediul lor natural, unde sunt animale sălbatice, unde sunt fructe, ciuperci, atacă gospodăriile ţărăneşti, stânele. Urşii sunt un exemplu de animale care, din omnivore, deoarece mănâncă atât fructe de pădure cât şi carne, devin carnivore“, ne-a spus inginerul George Celsie, şeful Biroului Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Pericol la întâlnirea între urs şi om

Pericolul vine din obişnuinţa urşilor de a căuta hrană la marginea localităţii sau la marginea pădurii, acolo unde sunt exploataţii agricole sau ferme de animale, stâni, locuinţe şi astfel riscul ca omul să se întâlnească faţă în faţă cu acest locatar al fondului forestier este mare. Silvicultorii spun că ursoaicele îşi învaţă puii să caute hrana prin ferme, prin curţile oamenilor, pentru că acolo au găsit şi ele de mâncare.

Mai există zone unde copacii au fost doborâți de vânt şi unde era ursărie, erau bârloguri ale urşilor. Aceștia au fost nevoiţi să se mute în pădurea rămasă în picioare şi unde nu au fost foarte bine primiţi.

Urşii revin după ce se reface vegetaţia forestieră şi zmeurişul este din belşug. Un exemplu în acest sens este comuna Broşteni, unde în 2016 a fost o suprafaţă de 700 de hectare afectate de vânt. Acolo a fost ursărie, iar în momentul când a avut loc furtuna toată populaţia de urşi s-a deplasat câţiva kilometri. Acum în zonă este zmeuriş şi în vara anului 2020 urşii au revenit în vechiul habitat, refăcându-şi din nou culcuşurile, bârloagele şi acolo vor sta.

Cel mai probabil în acest an va fi o producţie foarte mare de zmeură şi, păstrând tradiţia, în zona montană a judeţului vor veni culegătorii din Bistriţa şi Maramureş, astfel încât se anticipează probleme la întâlnirea dintre urşi şi om.

S-au înmulțit cazurile de pui de urs abandonaţi de mamă

Animalele nu îşi abandonează puii. Ba mai mult, îi apără de oricine încearcă să se apropie de ei. O ursoaică naște în mod obișnuit doi-trei pui, în lunile decembrie-ianuarie; de obicei sunt mămici dedicate, îşi îngrijesc singure ursuleţii, îi hrănesc şi îi învaţă toate tehnicile de supravieţuire până când sunt suficient de mari să se descurce singuri. De obicei, când o ursoaică îşi pierde un pui, revine de mai multe ori în zona în care a avut loc incidentul, căutându-şi puiul. Dacă este în apropiere de zone locuite, intră în gospodării, comportamentul ei fiind unul agresiv. Specialiştii spun că rareori ursoaica îşi abandonează puii, iar în ultimii ani aceste cazuri sunt tot mai dese.

Doar în ultima decadă a lunii mai trei pui de urşi abandonaţi de ursoaice au fost găsiţi în judeţul Suceava.

Un pui de urs de numai trei luni a fost abandonat de ursoaică şi a fost găsit în curtea unei pensiuni din Mălini. Proprietarii pensiunii au luat legătura cu angajaţii Ocolului Silvic Mălini cărora le-au predat puiul de urs. Silvicultorii din Mălini au cercetat zona în căutarea ursoaicei, dar cum nu existau semne că ar fi în zonă, au preluat puiul de urs şi l-au transportat la sediul ocolului. Au anunţat imediat specialiştii Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, l-au hrănit şi au avut grijă de puiul de urs timp de două zile, până când a fost preluat de Centrul pentru Reabilitarea Urşilor Orfani din judeţul Harghita, singurul centru de acest fel din Europa, de unde va fi reintrodus în mediul său natural

Doi ursuleţi, sănătoşi şi jucăuşi, dar fără mamă, au fost găsiţi de un silvicultor pe raza Ocolului Silvic Crucea din judeţul Suceava, în zona unui drum forestier. Puii de urs au fost adăpostiţi în condiţii de siguranţă într-un ţarc împrejmuit, asigurat de angajaţii Direcţiei Silvice Suceava, până când au fost relocaţi, în condiţii de siguranţă, la Orfelinatul de urşi din Munţii Hăşmaş, judeţul Harghita.

Silviu Buculei

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele cu temperaturi ridicate

Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor și deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecția și bunăstarea animalelor și să evite apariția stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalți proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deținătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii și poneii, ținuți afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligați prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe inutile;

- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopții, sau în primele ore ale dimineții, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condițiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate și asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, șoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcție de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

- vaci – lapte / 38 – 52 litri

- bovine / 38 litri

- cabaline / 20 – 45 litri

- porcine / 4 – 11.5 litri

- ovine / 6 litri

- păsări – curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcție de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deținute.

Sursa: ANSVSA

Gimbăşani, judeţul Ialomiţa. Un crescător de animale vrea să pună bazele unei cooperative

Problemele cu care se confruntă domeniul zootehnic din ultima vreme l-au determinat pe tânărul Marian Meluță, din satul Gimbăşani, judeţul Ialomiţa, să ia atitudine, să-și facă propria sa fermă de animale și să creadă tot mai mult că soluția va fi întotdeauna asocierea.

Investiţie de 300.000 lei

„Povestea fermei începe în primăvara anului trecut, când am devenit preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale de pe raza comunei noastre. Aceasta exista doar în acte, cu numele, fără a se implica nimeni activ în activităţile zootehniei locale. La vremea aceea deţineam un număr de 26 de oi şi 10 capre. Fix când trebuia să întocmesc dosarele pentru subvenţia pe păşune, unul dintre crescători mă înştiinţează că nu mai poate susţine ferma deoarece se simte epuizat fizic întrucât lucrează pe mai multe fronturi. Pentru a nu se reduce numărul de animale la nivelul comunei, deoarece avea în jur de 300 de capete, împreună cu familia mea am decis să i le cumpăr. Datorită dragostei cu care le-a crescut, acesta mă vizita mai mereu, când avea timp, moment în care i-am propus ca în toamnă să îşi cumpere altele şi să le punem la comun, să ne asociem. Astfel, am pus umărul la treabă şi am construit ferma pe care o deţinem astăzi, eu împreună cu asociatul şi prietenul meu Valeriu Buca. Ulterior, am generat un nucleu de 530 de capete, 330 de capre şi 200 de oi. Caprele sunt Carpatine, iar oile sunt metis de Carabaş, Ţurcană şi Suffolk. Cu privire la furajare, iarna ce tocmai a trecut a fost foarte grea, seceta din 2020 reducând atât cantitatea, cât şi calitatea furajelor colectate. Pe lângă faptul că nu am avut de unde să colectăm fân, am cumpărat şi la preţuri foarte mari. Valoarea investiţiei la momentul actual se ridică la suma de 300.000 lei“, mai adaugă tânărul. Laptele este închegat de crescători prin metodă tradiţională, iar brânza rezultată o vând sau o folosesc pentru a face troc cu cereale, ne spune crescătorul. „Din păcate, preţul obţinut este destul de mic. Am vândut cu 20 de lei/kg de brânză, în contextul în care în piaţă aceasta costa 36 de lei/kg.“

Căşărie autorizată ANSVSA

Este nevoie de implicare 100% şi de ajutor în același timp, mai spune Marian Meluță. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Dacă doreşti să te apuci de o astfel de activitate, singur nu răzbeşti. Ca plan de viitor, ne dorim să înfiinţăm o căşărie autorizată ANSVSA şi să punem bazele unei cooperative, dar, din păcate, în acest moment oamenii sunt reticenţi. Viitorul este incert deoarece primăria nu susţine acest tip de activitate, iar fără suport de la reprezentanţii statului, de unii singuri şi cu forţe potrivnice nouă, ne este foarte greu să întrezărim un viitor“, încheie acesta.

Casetă

„În ceea ce privește valorificarea lânii, din nefericire, deşi s-a încercat să fie pusă în valoare, nu este căutată. Totuși, pentru a o folosi, ne-am propus să construim un alt adăpost şi să îl izolăm termic cu lână.“

Beatrice Alexandra MODIGA

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna iulie 2020, aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 15.471.469,19 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 87 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Crescătorii de animale vor primi ajutoare de stat

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Rezistența bacteriană la antibiotice, o sfidare la adresa crescătorilor de animale

Rezistența bacteriană la antibiotice este proprietatea acestora de a se sustrage efectului bacteriostatic și chiar bactericid al chimioterapicelor antibacteriene (antibioticelor). Această proprietate a bacteriilor este posibilă datorită marii labilități a genomului bacterian, format dintr-un singur cromozom neprotejat de membrana celulară și eventual câteva plasmide. Rezistența se instalează prin mutații permanente ale cromozomului bacterian, schimburi de plasmide sau chiar prin asimilarea unor gene provenite de la bacterii lizate. În cazul multor specii bacteriene, rezistența la anumite clase de antibiotice se instalează rapid, dar există și multe specii bacteriene care au rămas constant sensibile la anumite clase de antibiotice.

Utilizarea antibioticelor în controlul infecțiilor patologice a fost un succes (Mehdi și col., 2018, Hăbeanu și col., 2019).

Antibioticele pot fi utilizate în căi diferite în producția animală: doze subterapeutice pentru stimularea creșterii, doze profilactice pentru prevenirea bolilor, doze terapeutice ca tratament curativ pentru boli (Lander și col., 2012). Cu toate acestea, evidențele medicale sugerează faptul că exagerarea în folosirea antibioticelor generează probleme datorită mai sus menționatei rezistențe bacteriene. Rezistențele pot fi de procentaj redus sau mare la anumite antibiotice sau clase de antibiotice.

Rezistența bacteriilor la antibiotice este o problemă ce trebuie tratată la modul cel mai serios și presupune tehnici de examinare performante pentru caracterizarea cantitativă și calitativă  a rezistenței unei anumite tulpini bacteriene la antibioticele propuse pentru linia întâi a tratamentului (de primă intenție). Dacă nu este luată în considerare această posibilitate, rezultatul tratamentului poate fi extrem de slab, și o prelungire cu complicații variate, importante și chiar exitus. În prezent se fac alerte sanitare pentru tulpinile bacteriene care au dezvoltat în proporții importante rezistența la antibiotice dezvoltate în mod curent într-o regiune. Se mai propune rotația tratamentului la fazele unde este acceptată intervenția. 

La nivelul UE, numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente crește. Toate clasele de antimicrobiene utilizate la om au fost folosite și pentru animalele crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman. La animale, antibioticele sunt interzise ca promotori de creștere, dar este acceptată utilizarea acestora în scop curativ în fazele tinere de creștere.

Ca o consecință, cercetările biotehnologice și nutriționale au venit cu o serie de soluții menite să ofere alternative viabile pentru animale. Este cunoscut faptul că bacteriile lactice pot acționa ca agenți fermentativi sau pot coloniza mucoasa intestinală la animale cu efecte pozitive, pot avea rol imunomodulator, fiind capabile să împiedice aderența bacteriilor patogene la celulele intestinale, iar în ultimii ani se folosesc tot mai mult ca probiotice.

Pe aceeași linie, la IBNA Balotești studiile interdisciplinare au condus la obținerea unor aditivi furajeri bazați pe monoculturi de tulpini bacteriene sau asocierea a două tulpini cu efect sinergic probiotic și enzimatic, testați cu succes în hrana purceilor și a puilor de carne în Biobaza experimentală a IBNA Balotești. Efectele s-au reflectat într-o bună stare de sănătate și performanțe la nivelul permis de potențialul genetic.

Rezultatele obținute confirmă faptul că știința modernă are soluții promițătoare chiar pentru viitorul apropiat. Experiența dată de descoperirea și aplicarea acestor soluții va rămâne valabilă pentru situațiile create de patologii emergente determinate de bacterii cu potențial important de dezvoltare a rezistenței la antibiotice.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

Pandemia de COVID-19: impact direct în buzunarul crescătorilor de animale

Înainte de Sărbătorile Pascale am făcut o vizită prin ţară pentru a afla care este pulsul din fermele crescătorilor de animale, în plină pandemie. De la cei mai optimiști am aflat că nu s-au lăsat depășiți de situație, de aceea au găsit soluții, respectiv livrările la domiciliu. Dar cât a ajuns să fie prețul mieilor și al iezilor în viu sau carcasă la stâne, care a scăzut chiar și cu 50% faţă de anul trecut?... Cel mai bine îi lăsăm pe crescători să vorbească!

„Vindem 100 kg de brânză telemea de oaie şi capră în fiecare zi“

Mihai Baicoianu

Prima oprire a fost la Mihai Băicoianu, din Găgeni, judeţul Prahova, care are un efectiv de cca 400 de capete de oi Țigaie și 120 de capre rasa Carpatină. Acesta spune că a moștenit această fermă de la părinții săi, în urmă cu patru ani, cu toate că pe atunci efectivul era mult mai mic.

Rasa aceasta de oi Țigaie spune că se potrivește zonei de aici, fiind una mixtă de carne-lapte, iar exemplarele sale sunt înscrise în registrul genealogic al rasei Țigaie. „Anul acesta am vândut 150 de miei de vreo trei săptămâni, cu 14 lei/kg în viu, iar pentru cei care vin acasă mai am arvuniți la 20 lei/ kg carcasa. Media mieilor a ieșit în jur de 18 kg în viu. În carcasă am oprit peste 10 kg și au o greutate cuprinsă între 10-18 kg. În total am avut 300 de miei.“

Pe lângă efectivul numeros de oi, acesta are și 100 de capre adulte din rasa Carpatină, care la fel se potrivesc zonei, fiind o rasă mixtă de carne-lapte, și sunt înscrise în Registrul Genealogic la Caprirom, de aproximativ 4 ani. „Prețul la ieduți a fost tot 20 lei/kg, dar sincer au fost cam mici, i-am vândut în viu iubitorilor de animale cu 12 lei/kg. Pentru mine este mult mai rentabil să fac telemea decât să mă chinui cu iezii până în septembrie. La noi în zonă numai telemeaua se caută și în momentul acesta nu mai am stoc, se vând foarte bine, cu 18 lei/kg“, adaugă Mihai Băicoianu.

„Carcasa de miel s-a vândut cu 20-22 lei kilogramul, un preț bun pentru vremurile care sunt“

Iulian Nitoiu

Am rămas tot în Găgeni, județul Prahova, unde am stat de vorbă și cu Iulian Nițoiu, un crescător care în urmă cu aproximativ 12 ani a început de la două vaci și 14 oi; una dintre vaci a fost de la bunicii săi, dar ulterior le-a tot înmulțit, până a ajuns la un efectiv de 30 de animale. „Rasa de vaci este Bălțată Românească alb cu negru, o rasă autohtonă, cu o medie foarte bună de 25-35 litri de lapte; pe lângă acestea avem și un Red Holstein. Pentru marea parte a producției am abonați, iar dintr-o mică parte din lapte fac brânză telemea. Legat de viței, mi i-am format în așa fel încât să-mi fete în perioada de toamnă, să am lactația vacilor pe timp de iarnă, pentru că atunci este mai mult laptele.“

Crescătorul prahovean are și 180 de oi (...), iar la el în staul predomină rasa Țigaie și câteva exemplare de Țurcană. „Am rămas la Țigaie deoarece vreau să ajung la o subvenție mai mare. Cea normală este de 20 lei/animal, la toate oile (...),  pe rase, va fi în jur de 100 lei de oaie și de aceea am zis să achiziționez 5 berbeci de rasă. Țigaia este de fapt o rasă mixtă lapte-carne, bună de lapte, producția medie de lapte fiind de 200 grame până la 1 kg de animal“, mai adaugă Iulian.

Fătările din ferma sa au început la sfârșitul lui ianuarie-începutul lunii februarie,și în momentul când am ajuns noi la fermă, mai avea în jur de 10 oițe care se pregăteau de fătat. „130 de miei au fost dați la 20-22 lei/kg carcasa, nu știu exact, că nu s-a rupt încă prețul, dar pot spune că este un preț bun pentru vremurile care sunt (...). Cumpărătorii optează pentru o greutate de peste 15-20 kg carcasa, dar sunt și care cer între 10-12 kg; cu toate acestea, mai rămân și pentru toamnă în jur de 50 de miele pe care deja le-am și crutaliat pentru ținere.“

Din partea autorităților nu prea este înțelegere

Marius Traian Mindirigiu

Am lăsat Prahova şi am ajuns în comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, din judeţul Iaşi, unde tânărul Marius Traian Mindirigiu împreună cu fratele său Radu se ocupă de mici cu creşterea animalelor. În anul 2012 au început cu 50 de oi, iar acum au ajuns la un efectiv de 400 de capete, rasa Țurcană cu varietatea Oacheşă. Cei doi tineri spun că produsele ajung la clienţii formaţi în timp sau la samsari, în lipsă de cumpărători. În schimb, acum ca niciodată se confruntă cu mari probleme din cauza coronavirusului. Dacă la începutul anului se preconiza un preț bunicel, odată cu această pandemie preţul a scăzut considerabil, ceea ce este dezastruos pentru crescători.

Radu fratele lui Marius Traian Mindirigiu

Tânărul mai adaugă că din partea autorităților nu este înțelegere mai deloc, astfel încât cumpărătorul a fost descurajat să mai vină la producător să-și achiziționeze brânza și carnea de miel în perioada Paștelui, când ar trebui să crească vânzările. „Acum ca niciodată mă confrunt cu foarte mari probleme din cauza coronavirusului. Anul a început foarte bine, se spunea că o să fie prețuri de 15 lei/kg în viu, dar se pare că odată cu această epidemie s-a năruit totul, prețul a scăzut, încetul cu încetul, la 8-9 lei/kg, și ceea ce m-a descurajat și mai mult este faptul că am văzut zilele acestea un anunț de 6,6 lei/kg, ceea ce este dezastruos pentru noi, crescătorii de oi. Problema este foarte gravă, mai ales cu această interdicție, în care mulți oameni nu se pot deplasa să-și ia un miel. La piață suntem iar restricționați (...); din partea autorităților nu prea este înțelegere, astfel omul este descurajat să mai vină la mine, la producător, să-și ia o bucată de brânză și un miel, preferă să renunțe să cumpere cu un preț bun, în jur de 400 lei, cât fac produsele mele, decât să-și ia o amendă de 2.000 lei cel puțin“, specifică ieşeanul.

„Piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele“

Rahela Vulcu 2 a

Probleme în fermă sunt și la tânăra Rahela Vulcu din Luduş, județul Mureş, care împreună cu familia sa se ocupă de o fermă de 500 de oi și câteva vaci. Aceasta precizează că este greu în această perioadă ca un producător să-și comercializeze produsele lactate. De altfel, numărul de miei vânduți a fost unul redus și s-a realizat doar pe comandă, cu livrări la domiciliu. „Din păcate, din cauza pandemiei noi nu putem comercializa produsele lactate deoarece oamenii sunt speriați de acest virus. O parte din miei i-am vândut, o altă parte i-am distribuit la domiciliu, iar restul sunt pe săivan. Ne bucurăm tare mult că piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele.“

În continuare, am tras o fugă să îl cunoaştem şi pe Alex Adobriţei, un tânăr crescător în vârstă de 26 de ani din Dulceşti, judeţul Neamţ, care în urmă cu 7 ani, împreună cu părinţii, a achiziţionat câteva capre. În prezent, întregul efectiv este considerabil, cu tot cu prăsilă şi ţapi de reproducţie. Rasa este Carpatină şi se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă deoarece valorifică foarte bine pășunea, ne mărturisește crescătorul. „În plină pandemie vânzările au scăzut undeva la 50%, iar prețul iezilor a început de la 15 lei/kg în viu și 25 lei/kg carcasa. Rasa Carpatină, din punctul meu de vedere, se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă și în același timp valorifică foarte bine pășunea. În momentul de față produc lapte, caș, urdă, telemea și iezi pentru consum. În prezent, facem trecerea caprelor de la perioada de stabulație la perioada de pășunat și administrăm caprelor tratamente de parazitare internă și externă. Sperăm ca anul acesta să se îndrepte lucrurile și să fie mult mai bine.“

Livrările la domiciliu: soluţia salvatoare

Familia Lucan

Ultima oprire a fost la Mariana şi Petrică Lucan care locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, și sunt alți doi crescători afectați de pandemie și de restricțiile care au fost impuse. Aceștea se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de 17 bovine şi cca 110 oi, iar la un astfel de efectiv de animale producţia de lapte pe zi ajunge deseori să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Din păcate, în această perioadă de pandemie numărul cumpărătorilor a început să scadă, dar acest lucru a fost compensat cu livrările la domiciliu. Momentan animalele sunt pe stabulație, urmând să fie scoase curând la pășune. Perioada prin care trecem ne afectează și pe noi, ca producători. Produsele le vindem pe piață, iar aici a trebuit să fie sporite măsurile de siguranță; noi am început să folosim PET-uri și caserole noi, de unică folosință, pentru produsele noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cercetarea zootehnică, direct în fermă

Ca urmare a remarcabilelor rezultate obţinute de către cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti în activitatea specifică domeniului – nutriţie animală, dar şi a îndelungatei experienţe a specialiştilor de aici în ceea ce priveşte ameliorarea animalelor de reproducţie – rasă pură – respectiva entitate ştiinţifică şi de cercetare a fost acreditată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie prin decizia nr. 774, din 17 decembrie 2019, în vederea evaluării genetice a animalelor de reproducţie.

Este încă o dovadă a recunoaşterii calităţii muncii de cercetare zootehnică pusă în slujba crescătorilor de animale, categorie care, asemenea unor semeni ai lor, din păcate puţini, ar trebui să „cupleze“ mai mult la ceea ce înseamnă progres, competitivitate, performanţă şi, evident, profitabilitate.

Aşadar… să profităm de ceea ce încă avem la dispoziţie, de cercetare şi cercetători ale căror rezultate sunt recunoscute la nivel mondial.

Ion BANU

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

 Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării, trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

–  Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă.

Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte.

Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă.

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

  • vaci - lapte / 38 - 52 litri
  • bovine / 38 litri
  • cai / 20 - 45 litri
  • porci / 4 - 11.5 litri
  • ovine / 6 litri
  • păsări - curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Primăvara și recomandările medicului veterinar pentru crescătorii de animale

Mai bine să prevenim!

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primavară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate elimină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Cum facem deparazitare

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBENDAZOL comprimate şi pulvis și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate să apară miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care pot să le facă gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că primăvara vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

...contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente, precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

...contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale, menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company S.A.

Obligaţiile şi responsabilităţiile crescătorilor de animale privind supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om

Rentabilitatea creşterii animalelor este condiţionată în primul rând de modul în care crescătorii de animale respectă legislaţia cu referire la asigurarea condiţiilor de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare, etc), respectarea legislației privind mişcarea animalelor în judeţ, pe teritoriul naţional şi în activitatea de import-export, precum și a normelor de protecţie sanitară veterinară, obligații care însumate generează, acestora, un status de sănătate corespunzător.

În context, starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ, condiție ce impune responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare, pentru promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • respectarea legislației privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitară veterinară a exploataţiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale cu animale şi păsări vii crescute în scop economic;
  • să solicite și să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în proprietate şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcările de efective survenite în exploataţie;
  • să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • să solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi, cu acţiunile sanitare veterinare efectuate și documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate, necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor;
  • mișcarea animalelor să se efectueze numai cu aprobarea medicului veterinar cu mijloace de transport autorizate, dezinfectate și care să fie dotate cu echipamente  de confort  corespunzătoare speciei și categoriei de animale;
  • în timpul mişcării animalelor, deţinătorii acestora sunt obligați să aibă asupra lor următoarele documente:
    • cartea de exploataţie,
    • formularul de mişcare,
    • cartea de sănătate a animalului,
    • paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline)
    • certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar, în cazul mişcării către abator.
  • să solicite, să colaboreze și să spijine medicii veterinari pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică și de necesitate, etc.
  • să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • să respecte legislaţia privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
  • să efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia, deratizarea şi demuştizare în adăposturi cu produse omologate și cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să colecteze cadavrele şi deşeurile animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan;
  • să respecte legislația privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat;
  • pentru a-şi valorifica legal producţia primară, sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană, documentul de înregistrare pentru vânzare directă, sau, după caz, de vânzare cu amănuntul;
  • să valorifice produsele alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în zonele de depozitare şi expunere;

Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de suvenţii.

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, în baza responsabilităţilor ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret şi eficient, oferă crescătorilor de animale o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecţia animalelor şi a mediului, siguranţa alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale şi pentru modernizarea creşterii acestora în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecţie şi bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale, identificarea şi înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilităţi pentru obţinerea de suvenţii sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, recoltarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • spijin în implementarea normelor sanitare veterinare privind protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale. prin evaluări şi controale programate;
  • monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) şi a  produselor biologice;
  • Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calităţii şi salubrităţii produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa rezidiilor, din materii prime, şi din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociaţiile profesionale, acordând consultanţă de specialitate, prin analize şi dezbateri organizate, prin participarea la acţiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea unor situaţii speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitărilor acestora, de asemenea monitorizează, verifică şi controlează modul în care sunt respectate obligaţiile privind prevenirea apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire la animalele din proprietate şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.               

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

„Runc Mold“ din Moldoviţa vrea să rezolve problemele crescătorilor de animale

Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ din Moldoviţa, judeţul Suceava, înfiinţată în 2016, a adresat recent rugămintea organismelor de decizie politică şi administrativă de la nivel naţional, inclusiv Ministerului Agriculturii, să studieze mai multe propuneri pentru emiterea unor acte normative, Hotărâri de Guvern şi Ordine de Ministru pentru materializarea prevederilor Legii Muntelui în beneficiul gospodăriilor ţărăneşti din zona montană.

Crescătorii de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă

Preşedintele interimar al cooperativei, Alexandru Crăiuţ, un cunoscut crescător de animale din zonă, susţine că marea majoritate a crescătorilor de animale din zona montană duc o viaţă de subzistenţă. Domnia sa consideră că este necesar un program destinat gospodăriilor izolate, situate la altitudini înalte, unde locuitorii acestor zone duc o viaţă grea din cauza accesului dificil la acestea, constrângerilor naturale, iernilor lungi şi geroase, lipsei energiei electrice. Motivaţia unui astfel de program a plecat de la datele statistice ale INS care arată că în 1990 efectivul de taurine era de 5.321.000 capete, în 2005 de 2.935.533 capete, iar în 2017 de  2.012.284 capete, de la faptul că 40% din gospodăriile populaţiei deţin 1-2 capete vaci cu lapte, marea majoritate a acestora regăsindu-se în zonele montane, şi de la concluziile întrunirii miniştrilor Agriculturii din UE de la Luxemburg, în care s-a acreditat ideea reducerii bugetului pentru agricultură pentru următorul exerciţiu bugetar 2021-2027.

Piaţa, asocierea şi subvenţiile pot dezvolta zootehnia în zona montană

„Având în vedere prevederile Legii Muntelui nr. 197/2018 şi normele acesteia de implementare şi preluarea din ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de România, printre priorităţile principale va fi şi negocierea bugetului agriculturii pentru Exerciţiul bugetar 2021-2027; trebuie să se insiste pentru a nu se reduce subvenţiile, în special plăţile directe, sprijinul complementar şi înverzirea şi să se acorde prioritate gospodăriilor îndepărtate din zona de munte.

Deosebit de importante pentru dezvoltarea agriculturii din zonele montane care sunt vitregite de natură şi de alţi factori perturbători sunt: Piaţa – crearea unei pieţe de desfacere a produselor ce se obţin în gospodăriile ţărăneşti, sprijinită de autorităţile admi­nistrative teritoriale şi de structurile agricole de la nivel judeţean; Asocierea – specialişti din structurile agricole judeţene să fie repartizaţi pe localităţile montane mai îndepărtate de reşedinţa de judeţ pentru a explica avantajele asocierii, mai ales în cooperativele agricole sau grupurile de producători, asociaţiile având doar carac­ter de reprezentare. Numai în aceste condiţii micii fermieri vor putea valorifica la preţuri mai avantajoase carnea şi laptele, evitându-se intermediarii care păcălesc fermierii oferindu-le preţuri derizorii, care nu acoperă cheltuielile de producţie; Finanţarea – Acordarea de subvenţii pe cap de animal: bovină, ovină, caprină, diferenţiată în funcţie de zona izolată, la înălţimi de peste 600 m altitudine, unde condiţiile de muncă sunt mai grele, calitatea solului este mai săracă şi, evident, producţiile pe pajişti (fâneţe + păşuni) sunt mai scăzute“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

Ajutoare de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rase superioare

Pentru încurajarea creşterii vacilor de lapte, care în ultimii ani înregistrează un regres, fermierii din Moldoviţa consideră că trebuie acordat un ajutor de minimis pentru achiziţionarea de viţele din rasele ce se pretează zonei montane, cum ar fi: Pinzgau de Transilvania, Brună de Maramureş sau Bălţată românească. O alternativă la vaca de lapte din zona montană ar fi Angus, rasă care valorifică superior păşunea, nu este pretenţioasă, înregistrează repede spor în greutate, rezistă la temperaturi mai scăzute, iar oasele reprezintă doar 20-25% din greutatea animalului. Există desfacere la această categorie de bovină, dar preţul de achiziţionare a tineretului este foarte ridicat, fiind necesară acordarea unor ajutoare sub formă de subvenţii sau ajutor de minimis, din moment ce preţul de achiziţie pentru abatorizare este la fel pentru toate taurinele.

Micile fabrici de prelucrare a laptelui, o necesitate în zonele montane

„Pentru închiderea cercului şi pentru crearea de noi locuri de muncă în comunele din zonele montane este necesară, în localităţile cu număr mare de animale, acordarea de stimulente financiare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru construirea de mici fabrici de prelucrare a laptelui la care să fie ataşat şi un punct de sacrificare de bovine, cu livrarea cărnii în carcasă. Pentru realizarea unei astfel de fabrici pe Submăsura 4.2 fondurile de la UE sunt de 50-70% din valoarea totală a proiectului, cofinanţarea de 30% neputând fi suportată de cei 30-50 de membri cooperatori, care nu dispun de surse financiare pentru realizarea unor astfel de obiective. Propunem asigurarea sumei ce reprezintă cofinanţarea din bugetul de stat sau printr-un credit garantat de guvern pe termen lung şi cu dobândă mică“, ne-a declarat Alexandru Crăiuţ.

Cursuri gratuite pentru cei care depun proiecte

Micii fermieri înscrişi în Cooperativa Agricolă „Runc Mold“ solicită ca AFIR să organizeze dezbateri la nivel judeţean privind procedurile şi condiţionalităţile din ghidu­ri la Submăsurile 6.1 – Instalarea tinerilor la sate şi 6.3 – Sprijin pentru micii fermieri. Pentru formarea profesională a celor ce depun proiecte la Submăsurile 6.1 şi 6.3 se doreşte ca prin Ordin de Ministru să fie organizate cursuri de scurtă durată, pe centre de comună, avându-se în vedere distanţele mari dintre comunele îndepărtate şi reşedinţele de judeţ. „Dorim să se elimine prevederea ca la depunerea proiectelor tinerii să aibă exploataţii pe numele lor doi ani, transferul exploataţiei să se facă la un notar public, reducându-se timpul de aşteptare, iar pentru demonstrarea folosirii unui grajd să se ia în considerare adeverinţele eliberate de primării“, a mai spus Alexandru Crăiuţ.

Valoarea zootehnică a bovinelor este dată de însămânţările artificiale

Şi în ceea ce priveşte rasele animalelor sunt mari probleme în zona montană din Suceava în urma desfiinţării centrelor de însămânţări artificiale.

crescatori animale Alexandru Craiut„Avem în unele localităţi un mozaic de rase, animale cu producţie scăzută. Până la modificarea Legii educaţiei şi existenţa unei programe şcolare specifice zonelor montane, pe lângă Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Tehnologic «Ion Nistor» din Vicovu de Sus şi Grupul Şcolar «Vasile Cocea» Moldoviţa ar trebui să se organizeze cursuri de 1 an pentru formarea tehnicienilor, respectiv a operatorilor pentru însămânţări artificiale pentru absolvenţii de liceu. Materialul seminal de mare valoare zootehnică  ar trebui să fie subvenţionat timp de 1 până la 3 ani, iar sprijinul financiar pe cap de vacă (Programul 5-10 capete) să se acorde numai în condiţiile în care se face dovada scrisă că monta vacii s-a realizat prin operator autorizat.

Nu ne interesează doar numărul de vaci, ci în primul rând calitatea acestora, respectiv rasa de la care să se poată obţine produşi, viţei, precum şi cantităţi mai mari de lapte de bună calitate“, consideră Alexandru Crăiuţ.

Silviu BUCULEI

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 01.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.225.111 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA anunță recalcularea cuantumului stabilit inițial pe cap de animal pentru anumite scheme din sectorul zootehnic

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că alocarea financiară aferentă Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane euro, iar alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane euro. Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor din sectorul zootehnic, Agenția a acordat în premieră, începând cu data de 16 octombrie 2017, plăți în avans și pentru Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), pentru beneficiarii crescători de animale. Suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane euro.

Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, conform datelor de mai jos:

Denumire scheme APIA

Cuantum
2017

SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

vaci de lapte

442.0754 euro/cap

bivolițe de lapte

187.6676 euro/cap

taurine din rase de carne și metișii acestora

519.9658 euro/cap

ovine/caprine

25.0200 euro/cap

AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORII ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte

22.1885 euro/tonă

ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne

88.6852 euro/cap

ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine

5.2407 euro/cap

Precizăm că în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistem și astfel a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării in plafonul financiar alocat României.

Astfel, s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, numai pentru următoarele scheme:

Denumire scheme APIA

Cuantum 2018

SPRIJINUL CUPLAT ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC

vaci de lapte

401.1809 euro/cap

bivolițe de lapte

173.9233 euro/cap

taurine din rase de carne și metișii acestora

446.5667 euro/cap

AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORIII

ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne

86.3629 euro/cap

Sursa: apia.org.ro

Obligaţiile crescătorilor de animale în perioadele caniculare

Obligaţiile crescătorilor de animale în perioadele caniculare

Întrucât urmează o perioadă cu temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor a transmis în teritoriu o serie de recomandări privind îngrijirea animalelor, în special în zilele caniculare. Astfel, proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune sau alte activităţi de povară nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00-18.00, dacă temperatura la umbră depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la apariția unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutra­lizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile.

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului.

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp.

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, vârstă şi stare fiziologică.

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi.

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

– Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă. Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte. Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE/Categorie de animale/Cantitate de apă recomandată

  • vaci-lapte / 38-52 litri;
  • bovine / 38 litri;
  • cai / 20-45 litri;
  • porci / 4-11.5 litri;
  • ovine / 6 litri;
  • păsări-curte / 0,5 litri.

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 32-33

Primăvara și recomandările medicului veterinar pentru crescătorii de animale

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primăvară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate eli­mină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Cum facem deparazitarea

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBEN­DAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBEN­DAZOL comprimate, pulvis și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți, trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate să apară miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care pot să le facă gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că, primăvara, vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

...contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente, precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

...contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline, cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

romavermectin 2 romavermectin 1

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 30

„Fără adeverință, crescătorii de animale nu înțeleg rolul asocierii“

Asociația Crescătorilor de Animale, Păsări și a Producătorilor Agricoli „Pleșuva“ – Comarnic a fost înființată în anul 2009, la inițiativa crescătorilor de păsări, porumbei și iepuri din zonă. Între timp s-au alăturat și crescătorii de ovine și bovine. Anul trecut, asociația a avut 800 de membri, dar trendul nu pare a se păstra pentru 2017, după cum ne-a precizat președinta asociației, doamna Carmen Oancea.

Cotizație modică, plătitori puțini

Una dintre cerințele pe care fermierii le aveau de îndeplinit atunci când depuneau dosarele la APIA pentru a primi subvenția era o adeverință prin care se atesta faptul că sunt crescători de animale. Aceasta a fost momentul în care majoritatea crescătorilor de animale s-au înscris în diverse forme organizatorice deoarece o astfel de adeverință era emisă doar de asociațiile de profil. „În momentul în care această cerință a fost eliminată, nu au mai văzut necesitatea asocierii, practic îi leagă doar o hârtie, și nu avantajele de a sta într-o asociație care să îi reprezinte, să îi informeze și așa mai departe“, a declarat Carmen Oancea. Aceasta a completat faptul că activitatea Asociației Pleșuva - Comarnic are de suferit în aceste condiții pentru că mai mulți membri nu și-au plătit cotizația pentru anul 2016, chiar dacă este vorba despre suma modică de 40 de lei. Alte dezavantaje sunt date de faptul că, neavând mulți membri cotizanți, asociațiile nu mai pot face parte din diferite federații, nu pot participa la ședințe, deci nu mai pot reprezenta interesele comune atunci când se impune acest lucru.

Organizatoarea expoziției naționale

Trecând peste această nemulțumire, doamna Oancea ne-a vorbit despre activitatea asociației în 2016, cel mai important obiectiv fiind dat de participarea la expozițiile de profil. „Am încheiat anul 2016 cu bune și rele. Bune datorită faptului că am reușit să organizăm diferire expoziții de animale. Prima a fost organizată în localitatea Băicoi, în luna februarie, unde au participat crescători de păsări, iepuri și porumbei din localitate. Au fost 26 de participanți care au expus 1.300 de animale. În cadrul evenimentului au fost organizate și concursuri, unele animale obținând titluri de campioni locali. Cea de a 2-a expoziție a asociației a avut loc în cadrul Festivalului Cașcavelei din Valea Doftanei. Aici au fost expuse vaci, oi, păsări, porumbei, păuni și fazani, iar crescătorii prezenți au fost doar locuitori ai comunei Valea Doftanei. Cea de a 3-a participare importantă a fost în cadrul festivalului oierilor de la Bran, unde am expus rase pure și, ca noutate, vaci din rasa Texel deoarece de curând avem un astfel de crescător în județ. Penultima a fost participarea la IndAgra, în cadrul căreia au fost prezente anul acesta și bovine pe lângă standul de păsări deja cunoscut în cadrul evenimentului. Ultima participare a fost la Expoziția Națională a României desfășurată în decembrie la Caransebeș, unde am câștigat 9 titluri de campioni naționali la diverse rase de păsări, iepuri și porumbei“, a completat președinta asociației.

În ceea ce privește obiectivele pentru noul an, doamna Oancea a precizat faptul că își dorește o implicare mai mare în cadrul expozițiilor la care au participat crescătorii de animale în 2016, iar cea mai mare provocare va fi organizarea Expoziției Naționale de păsări de curte, porumbei, iepuri și animale exotice. În acest moment nu sunt cunoscute prea multe detalii cu privire la datele expoziției, însă cel mai probabil va fi organizată în orașul Ploiești.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 46

Alexandru Teședan, crescător de animale - „Niciodată nu voi face altceva“

Creșterea vacilor este una dintre ocupațiile tradiționale ale fermierilor. Așadar, să auzi despre câte o nouă fermă de vaci nu este un lucru de mirare. Chiar și fermierii arădeni sunt surprinşi când află despre un tânăr născut și crescut în oraș, la bloc, că se apucă de zootehnie. În cele ce urmează vă prezentăm povestea lui Alexandru Teședean (foto), un tânăr fermier care și-a urmat o dragoste descoperită în copilărie.

Alexandru Tedesan crescator de animale

Vițica salvată de la tăiere

„M-am născut și am crescut la bloc, în oraș. La țară mergeam doar la sfârșit de săptămână și, mai târziu, în vacanțe, la bunici“, își începe Alexandru Teședean povestea. „Cândva, într-o toamnă, pe când eram mic, bunicii mei au cumpărat o vițică, cu intenția să o taie de Sărbători. Numai că eu m-am atașat tare mult de ea și sufeream mult de tot la gândul că va fi sacrificată. Așa că am început să mă rog și de părinți, și de bunici să n-o taie. Și uite așa am avut prima mea vacă“, își amintește tânărul fermier. Vițica a devenit junincă, apoi vacă în toată regula. Urmașele ei au deve­nit nucleul fermei cu care Alexandru, care, între timp, și-a făcut studiile în domeniu, și-a început activitatea.

În anul 2009 a hotărât că e vremea să ia lucrurile în serios și să facă din vaci mai mult decât o pasiune: o afacere. Prin urmare, a cumpărat unul dintre grajdurile fostului IAS Curtici. Era doar un adăpost vetust, construit la standardele de acum mai bine de 50 de ani. Ca atare, a trebuit modernizat. Încet – încet a apărut o sală de muls, iar apoi s-au amenajat boxe individuale pentru fiecare animal. Apoi alte și alte modernizări, care s-au constituit în pași înceți, dar siguri spre asigurarea condițiilor pentru obținerea unui lapte de calitate superioară. „De categoria A“, cum îi place tânărului fermier să spună.

„A fost greu, dar nu imposibil“

În paralel a crescut și efectivul de vite. La ora actuală stăpânește 200 de capete din rasele Holstein, Bălțată Românească și Brună. Mare parte dintre ele au fost achiziționate ca juninci de la Stațiunea de Cercetări Arad. În felul acesta fermierul a considerat că are o garanție asupra calității animalelor.

În ceea ce privește banii necesari, Alexandru Teședean a trebuit să își facă încă de foarte tânăr temele la capitolul „obținere de fonduri“. A investit toți banii pe care i-a obținut pentru dezvoltare. O parte din bani i-a împrumutat, o parte i-a obținut și din fonduri europene. „A fost foarte greu, dar până la urmă s-a văzut că nu este imposibil“, povestește el. A reușit să obțină 40.000 de euro, suma maximă ce putea fi acordată ca ajutor pentru instalarea Măsurii 1.1.2. Cu banii respectivi a cumpărat, în primul rând, o presă de balotat. „Aveam mare nevoie de utilajul acela. Nu aveam cu ce balota fânul și era foarte scump să închiriem de la cineva. Pe de altă parte, nu puteam lăsa furajele nebalotate“, ne povestește zâmbind. De altfel, este aceeași presă pe care o folosește și astăzi.

Restul banilor au fost folosiți pentru câteva modernizări ale grajdului.

Vaca Holstein

Problemele tânărului fermier

Deși se ocupă cu zootehnia, unul dintre ofurile sale cele mai mari este faptul că deține pământ puțin. Parcă ar fi un personaj desprins din operele lui Rebreanu sau Coșbuc. „La ora actuală dețin doar 60 de hectare de teren. Este o suprafață foarte mică raportat la vitele pe care le am. Acesta este unul dintre punctele sensibile. De fapt, unul dintre principalele obiective pe care le am este să mai achiziționez niște terenuri. Nu neapărat în Curtici, unde nu se mai găsește, cât în comunele învecinate. Îmi doresc să îmi pot asigura necesarul de furaje din producție pro­prie“, ne împărtășește Alexandru Teședean ambițiile sale.

Pe lângă lipsa pământului, o altă problemă care îi dă bătăi de cap tânărului, ca și tuturor producătorilor din România și chiar din Europa, este prețul scăzut al laptelui. „Fabricile nu ne plătesc nici măcar prețul de producție. Mai ales în ultimul an, când a fost secetă, iar furajele au fost scumpe, prețul oferit nu acoperea nici măcar costul hranei animalelor. Ce să mai spunem de alte cheltuieli?“

Un sistem de desfacere modern

Pentru că și-a dat seama că nu se poate trăi din banii obținuți prin vânzarea la procesatori, tânărul fermier a căutat alternative. Și nu i-a fost prea greu să le găsească. La ora actuală, întreaga producție a fermei este vândută prin intermediul a patru automate de distribuire a laptelui, aflate în Arad.

„Aparatele se află în zonele cele mai circulate din oraș. Este foarte adevărat că vânzările fluctuează foarte mult, în funcție de sezon. Vara scad destul de mult. În schimb, din septembrie până în aprilie, cantitățile distribuite sunt mai mult decât mulțumitoare. Ba chiar s-a întâmplat ca în luna decembrie, spre Sărbători, atunci când cererea atinge maximul, să nu mai avem suficient lapte“, povestește el. Concret, în cifre, media de vânzare pe un aparat, în perioada septembrie – aprilie, este de 200 – 210 litri/zi. Recordul de vânzări însă a fost de 350 litri/zi/aparat. Asta în condițiile în care producția medie a fermei este de aproximativ 1.000 litri/zi.

Viitorul prin ochii lui Alexandru Teședean

L-am întrebat pe Alexandru Teședean cum privește viitorul și ce are de gând în continuare. Deși eram deja convins de pasiunea cu care își desfășoară activitatea, ca și de optimismul său nețărmurit, totuși răspunsul său m-a surprins: „Niciodată nu voi face altceva și, indiferent ce-ar fi și ce s-ar întâmpla, voi face doar asta. Mă gândesc ca într-un timp destul de scurt să ajung la o fermă de 2.000, apoi de 3.000 de capete.“

Însă deocamdată este silit să-și adapteze ambițiile la rigorile realității. Pe termen scurt, respectiv pentru anul viitor, obiectivele sunt ceva mai modeste. Primul, și poate cel mai important, să mărească zestrea fermei la 300 de animale. Și, legat de aceasta, să crească numărul automatelor de vânzare a laptelui la opt.

„Mașina pe care o am poate aproviziona opt aparate. Nu e păcat să circule pe jumătate goală?“, mă întreabă, șugubăț.

Un alt lucru, la care deja lucrează, este linia proprie de procesare a laptelui. Nu mi-a dezvăluit prea multe despre surpriza pe care o pregătește în curând (atât cât îi vor permite fondurile), dar este vorba, în primul rând, despre o linie de pasteurizare.

Reflectând la discuția pe care am avut-o cu Alexandru Teședean și la realizările sale, mi-am amintit o altă discuție, purtată nu cu prea mult timp înainte. La momentul respectiv, dl Ioan Martin, directorul Direcției Agricole a Județului Arad, avertiza: „Sunt fermieri tineri în județ, care știu și pot să facă treabă. Dar dacă Statul nu se va implica să îi sprijine acum, cu fonduri, prin diferite măsuri, există riscul foarte mare ca ei să dea greș și nu va mai veni nimeni în locul lor! De aceea ei trebuie ajutați acum, până să nu fie prea târziu!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 34-35

Abonează-te la acest feed RSS