reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Dec 2019

Cooperativa agricolă după model francez

Fermierii suceveni, după doi ani de tatonări, au reuşit să se unească pentru a fi puternici şi pe piaţa europeană prin înfiinţarea Cooperativei Agricole Bucovina. Prin această asociere, fermierii vor să acceseze proiecte europene şi să fie competitivi pe piaţa internă şi externă.

La Suceava a fost înfiinţată, la sfârşitul lunii octombrie, Cooperativa Agricolă Bucovina, structură asociativă formată după modelul francez de la CAVAC. La lansarea oficială de la Suceava au fost invitaţi şi doi reprezentanţi ai Cooperativei Agricole CAVAC din Franţa, pentru a prezenta modelul după care se va ghida cooperativa fermierilor suceveni şi semnarea unui parteneriat între cele două cooperative. Francezii de la CAVAC şi-au arătat disponibilitatea pentru o colaborare directă cu Cooperativa Agricolă Bucovina, inclusiv la achiziţii de grâu şi soia pentru animale.

Cooperativa Agricolă Bucovina are 12 membri fondatori, dintre marii cultivatori din judeţ, care lucrează aproximativ 6.000 de hectare de teren agricol. Noua cooperativă îşi propune să atragă cât mai mulţi fermierii suceveni, inclusiv pe cei mai mici, pentru a putea achiziţiona mai uşor şi mai ieftin materie primă, dar şi pentru a fi competitivi la vânzarea produselor.

„În asociaţie este bine-venit orice proprietar de teren sau de fermă zootehnică. Momentan, am făcut un prim pas pentru că trebuie să pornim de undeva. Luăm modelul din Franţa; dacă la ei merge, poate merge şi la noi“, a declarat Gheorghe Chiriac, preşedintele Cooperativei Agricole Bucovina.

Conform acestuia, primul mare proiect pe care vrea să-l implementeze noua cooperativă cu fonduri europene este construirea unui siloz:

„Vrem să accesăm un proiect cu fonduri europene pentru a construi un siloz de mari dimensiuni, unde să depozităm produsele în condiţii bune, pentru a le putea vinde la un preţ mai bun, la momentul potrivit. Sper ca prin noile proiecte să avem şanse, mai ales că finan­ţarea cu fonduri europene este de 70-90%. Am identificat locaţia unde să amplasăm silozul, la Dărmăneşti, unde există cale ferată şi gaz metan. Aşa am putea să reducem costurile de transport şi să avem un plus la profit.

Francezii vor să cumpere foarte multă marfă din România. Conform discuţiilor, anul viitor vor să cumpere 30.000 de tone de grâu şi soia, dar şi porumb. Este o cantitate pe care o putem oferi fără probleme“, ne-a spus Gheorghe Chiriac.

Prezent la Suceava, Christophe Vinet, director al secţiunii de cereale în cadrul Cooperativei CAVAC din oraşul La Roche-sur-Yon, zona Nantes, a precizat că asociaţia are în spate o istorie de peste 50 de ani, iar reţeta de succes a constat în îmbinarea exploataţiilor vegetale cu cele din sectorul creşterii animalelor. El a confirmat că în Franţa se resimte un deficit la sectorul cereale, în special la grâu, dar şi la soia pentru animale, iar cantităţi mari de produse ar putea fi achiziţionate de la cooperativa înfiinţată în judeţul Suceava.

Fermierul francez i-a îndemnat pe agricultorii suceveni să profite de şansa pe care o au în această perioadă şi să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare, şansă pe care cooperativa CAVAC nu a avut-o la înfiinţare. Totodată, a subliniat faptul că aceste forme de asociere au prioritate la multe dintre programele care vor fi subvenţionate cu fonduri europene în următoarea perioadă.

Silviu BUCULEI

Biogazul şi cooperativa, lecţia franceză

49 de fermieri francezi îşi construiesc o centrală de cogenerare pe biogaz pentru a obţine un profit mai bun din activitatea agricolă, dar şi pentru un management optim al deşeurilor.

Proiectul UMAP adună tot mai mulţi parteneri. Unul dintre ei, poate cel mai important, este Asociaţia BIO.M.A.A.S. care a reuşit să-i adune pe cei 49 de fermieri în jurul acestui deziderat. Apoi, pentru ca proiectul de cogenerare să fie eficient, a fost aşezat lângă o uzină pentru uscarea şi granularea lucernei (Luzeal). Compania Impulseo alături de Centrul de Inginerie a Biogazului, care se vor ocupa de punerea în practică a proiectului, întregesc această listă, conform vestitei publicaţii „La France Agricole“.

Sébastien Mahaut, preşedintele asociaţiei BIO.M.A.A.S. din regiunea Ardeni, spune că a durat patru ani şi jumătate. Construcţia centralei de cogene­rare pe biogaz se face în două etape. Începând de anul acesta se va pune în funcţiune un prim grup de 500 KW, urmând ca, în a doua etapă, capacitatea să crească la 2 MW. Energia electrică o vor vinde în reţeaua FEDR, iar energia termică va fi folosită de uzina Luzeal, care o va utiliza în procesul de uscare şi granulare a lucernei. Fiecare din cei 49 de asociaţi a participat la investiţia de opt milioane de euro. Bineînţeles că şi profitul va fi, de asemenea, împărţit. Doar profitul e ţelul final, nu-i aşa?

Nimic nu se pierde

Fermierii vor asigura şi materia primă necesară (paie, pleavă, resturi vegetale, dejecţii de la fermele de vaci, porci sau păsări de pe o regiune cu o rază de circa 25 km faţă de uzina de biogaz). 1.400 de tone au fost deja colectate din ultima campanie de recoltare. Dar materia primă principală va fi porumbul pentru siloz, ceea ce va face posibil ca, pe termen lung, desfacerea producţiei vegetale să devină predictibilă.

Necesarul pentru buna funcţionare a instalaţiei de biogaz este de 11.000 de tone brut/an în prima fază, iar din faza a doua (când puterea instalată va creşte la 2 MW) necesarul va fi de 55.000 tone, precizează Hugues Deshuraud, directorul companiei Impulseo, cea care execută construcţia centralei de cogenerare pe biogaz.

Din activitatea de cogenerare va rezulta şi un îngrăşământ organic extrem de bun care se va întoarce pe terenurile fermierilor. Proiectul asigură un management eficient al deşeurilor organice şi totodată creează locuri de muncă.

Ceea ce fermierii europeni au învăţat în peste o sută de ani – şi anume că asocierea e una dintre soluţiile la îndemână pentru a realiza proiecte importante – ar fi o lecţie bună pentru fermierii mici şi medii români, care încă văd în asociere fantoma CAP-ului. De menţionat este şi faptul că în Franţa suprafaţa medie exploatată de un fermier este de 30 hectare.

Tudor CALOTESCU

Reticenţa fermierilor omoară cooperativele

„România are de suferit mult din punct de vedere economic din cauza reticenţei fermierilor de a intra în cooperative agricole“, a declarat directorul executiv al Federaţiei Pro Agro, Florentin Bercu.

Problemele înregistrate vor persista, „întrucât cei mai mulţi au impresia greşită că modelele de asociaţii actuale sunt la fel ca fostele CAP-uri. Diferenţa este că acele CAP-uri erau conduse de stat, iar cooperativele agricole actuale, înfiinţate după principiile autentice existente la nivel mondial, sunt conduse în mod democratic, prin hotărârea majorităţii membrilor, fiecare dintre aceştia având un vot.

Cooperativele agricole din România sunt încă într-o fază incipientă a dezvoltării, în comparaţie cu cele europene, care funcţionează după aceleaşi principii de zeci de ani. Reconstrucţia lor trebuie făcută după principii solide, cu răbdare şi oameni capabili. Anul 2014 – anul internaţional al fermelor de familie – ne oferă o posibilitate unică de a promova conceptul modern al cooperativei printre fermierii mici şi mijlocii“, a afirmat directorul executiv al Pro Agro.

Aceste structuri agricole reprezintă unul dintre actorii esenţiali pentru dezvoltarea rurală. Acestea asigură viabilitatea economică a zonelor rurale, inclusiv a celor defavorizate, creând şi exploatând resursele rurale importante odată cu asigurarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. În plus, ele reprezintă principala sursă a locurilor de muncă, create direct sau indirect odată cu creşterea economică.

„Cooperativa noastră oferă membrilor valoare adăugată, costuri de producţie mai mici în schimbul a 4% din cifra lor de afaceri, iar noi ne ocupăm de maximizarea profitului prin tranzacţionarea florilor. Din 2005 avem şi membri din exterior, 25% din florile achiziţionate de noi provenind de la membrii din alte ţări“, a afirmat Bernard Oosterom, preşedinte al cooperativei FloraHolland, prezent în finalul anului trecut, alături de Florentin Bercu, la Bruxelles, la Forumul preşedinţiei Cogeca privind internaţionalizarea cooperativelor agroalimentare. FloraHolland are o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de euro şi peste 4.000 de angajaţi.

Abonează-te la acest feed RSS