reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Oct 2022

Scrisoarea reprezentanților Camerelor agricole și organizațiilor profesionale agricole din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația, către Comisia Europeană privind revizuirea directivei privind utili

Conform prevederilor din Strategia ”De la Fermă la Furculiță” Comisia Europeană ia măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea generală a pesticidelor chimice cu 50 % și utilizarea pesticidelor mai periculoase, cu 50 % în întreaga UE până în 2030. După cum se precizează în documentul Comisiei, punctele de plecare diferite și diferențele de potențial de îmbunătățire între statele membre ar trebui recunoscute în mod corespunzător. Reprezentanții organizațiilor sus-menționate cred cu tărie că trebuie luate în considerare diferitele puncte de plecare ale statelor membre, solicitând, prin urmare, Comisiei să își țină promisiunile.

Toate țările noastre utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar, multe dintre acestea ar trebui să reducă consumul de pesticide la sub 1 kilogram sau chiar 0,35 kilograme de substanță activă la hectar. O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat. În aceste vremuri incerte de conflict de război chiar peste granițele Uniunii Europene, cu un impact negativ asupra UE și a piețelor alimentare mondiale, siguranța alimentelor, accesul la alimente și prețurile la alimente, subliniem că discriminând aproape jumătate din țările Uniunii Europene în acest fel nu ar face decât să înrăutățească situația.

Obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii, stabilite la nivel național ar duce, de asemenea, la creșterea costurilor de producție pentru fermieri (monitorizare mai strictă, randamente reduse), creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența Uniunii Europene față de importurile din țări terțe și nevoia siguranței alimentare, a securității alimentare și a suveranității în Europa, în contextul războiului în curs din Ucraina. Toate acestea în momentul în care sute și mii de fermieri din UE se luptă deja cu o creștere bruscă a costurilor de producție. Se suține pe deplin conceptul de reducere a riscurilor și eliminarea celor mai riscante pesticide și înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Se consideră că modalitatea eficientă de reducere a impactului utilizării pesticidelor este o abordare bazată pe analiza riscurilor, prin utilizarea eficientă a pesticidelor, utilizând, de exemplu, instrumente IPM sau agricultură de precizie, mai degrabă decât procente fixe de reducere. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă acțiuni pentru atingerea acestor obiective la nivel național.

Reprezentanții Camerelor și organizațiilor agricole speră ca CE să își țină promisiunile și să țină seama de situația acestora.

De asemenea, se dorește să se susțină o nouă amânare a depunerii propunerii, din iunie 2022 până în al patrulea trimestru al anului 2022, pentru a reflecta mai bine în propunerea viitoare situația geopolitică actuală din Ucraina, al cărei impact asupra sectorului agroalimentar european nu este încă pe deplin cunoscut.

Sursa: Reprezentanți ai Camerelor și organizațiilor agricole din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația.

Regulamentul SUR pune la zid fermierii români

După multe dezbateri și amânări, Comisia Europeană a lansat Miercuri, 22 iunie 2022, varianta oficială a Regulamentului privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR), care va înlocui Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUD), adoptată în 2009 ca una dintre acțiunile ulterioare ale strategiei tematice a Comisiei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Prin Directivă, statele membre au fost obligate să pună în vigoare dispozițiile naționale care transpun SUD în dreptul lor intern până la 26 noiembrie 2011. În baza gradului și modului de implementare a Directivei la nivel național, Comisia a considerat că este oportun să realizeze o evaluare de rezultat, efectuată și ca o evaluare back-to-back  (încorporează o evaluare a impactului). Comisia a transmis că datele colectate în cadrul acestei evaluări stau la baza redactării noului cadru legislativ privind utilizarea pesticidelor la nivelul Uniunii. Acesta se dorește a fi unul dintre instrumentele de implementare a obiectivelor ale Strategiei ”Fark to Fork”.

Din punct de vedere material, Comisia a adoptat o poziție de forță: a optat pentru un Regulament care înlocuiește o Directivă, iar asta presupune o diferență de abordare din punct de vedere al alinierii și raportării la dreptul național al fiecărui stat; spre deosebire de Directivă, Regulamentul se va aplica întocmai în legislația țării.

Conform noi versiuni lansate de Comisie, articolul 5 a fost modificat, conținând acum două componente ale obiectivului de reducere: Obiectiv ”Intensitate ” și Obiectiv ”Utilizare și risc”.

  • Conform Obiectivului de intensitate, țintele de reducere se încadrează între 35% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 este mai mică de 70% raportat la media U.E) și 65% (statele a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 mai mare de 140% raportat la media U.E). Există și o țintă intermediară, de 50% pentru acele state a căror medie de consum în intervalul 2015-2017 se situează între 70 % și 140 % din media Uniunii.

La acest obiectiv, România trebuie să reducă cu 35 de procente consumul de pesticide, întrucât se situează sub media U.E ca nivel a consumului.

  • Obiectivul de ”Utilizare și risc” își propune să penalizeze sau, după caz, să recompenseze în funcție de comportamentul statelor membre cu privire la consumul de pesticide.

Comisia a ales ca repere de evaluare a fluctuațiilor de consum, compararea consumului din intervalul 2011-2012-2013 cu cel din 2015-2016-2017.

Pentru statele care înregistrat o scădere, Comisia a introdus un coeficient de bonificare: ”în cazul în care un stat membru a realizat o reducere mai mare a utilizării și a riscului produselor chimice de protecție a plantelor decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, o cifră care se stabilește scăzând din 50% diferența dintre reducerea realizată și reducerea medie a Uniunii”.

Diametral opus, în cazul în care statul membru a raportat o creștere, se va aplica un coeficient de penalizare, sub rezerva că ținta maximă de reducere a pesticidelor nu poate depăși 70%: ” în cazul în care un stat membru a crescut utilizarea și riscul produselor chimice de protecție a plantelor sau a realizat o reducere mai mică decât media Uniunii între media anilor 2011, 2012 și 2013 și media anilor 2015, 2016 și 2017, cifră care se stabilește prin adăugarea  la 50% a diferenței dintre reducerea sau, după caz, sporul realizat și reducerea medie a Uniunii, dar fără a depăși 70%.”

Conform Regulamentului, Statele Membre trebuie să stabilească un procent de reducere situat între cele două obiective, astfel:

  • ținta minimă de reducere nu poate fi mai mică de 35%
  • ținta maximă de reducere nu poate fi mai mare de 70%.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, împreună cu stalele membre Copa-Cogeca, a făcut numeroase demersuri către organizațiile europene, dar și cele naționale pentru a trage un semnal de alarmă asupra impactului pe care îl va avea acest Regulament asupra agriculturii românești.  Prin lobby-ul întreprins, a reușit să convingă Comisia Europeană să ia în considerare consumul actual al statelor membre în stabilirea țintelor de reducere și nu aplicarea unui procent standard de reducere fără a se ține cont de particularități.

Un prim pas a fost făcut prin ajustarea corespunzătoare a textului Regulamentului, însă nu este suficient.

În lumina noilor prevederi, România trebuie să reducă cu 35% consumul de pesticide (calculat ca fiind media anilor 2015-2016-2017, conform prevederilor din Regulament) până în 2030.

La un calcul estimativ, dacă media 2015-2017 este de cca. 0,640 kg/ha, România trebuie să atingă, în 2030 un consum de 0,416 kg/ha, ceea ce este insuficient, având în vedere că pentru o producție competitivă la nivel european este nevoie de minimum 1.5 kg/ha.

Strategiile Pactului Verde sunt strategii cu bază politică, prin urmare reprezentanții Alianței solicită, din nou, sprijinul autorităților naționale și reprezentaților de la Bruxelles: este necesară o implicare mai mare a politicului, care să retransmită mesajul fermierilor români către Vicepreședintele Frans TIMMERMANS: România nu se poate alinia la aceste ținte de reducere a pesticidelor fără a avea la dispoziție alternative eficiente de combatere a dăunătorilor, la prețuri accesibile!

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită sprijin și implicare din partea politicienilor și autorităților din România, mai ales că dinspre conducerea Comisiei Europene(filiera socialistă) vin semnale puternice că se dorește implementarea pactului verde fără a ține cont de crizele intervenite și repercursiunile asupra fermierilor și sectorului agroalimentar condamnându-i pe fermierii români la lipsă de competitivitate atât în cadrul pieței unice, dar mai ales  față de fermierii din state terțe. 

Cele 4 organizații profesionale din agricultură, industrie alimentară și servicii conexe, reunite informal în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafață totală de 2,5 mil ha, la care se adaugă 1,5 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianța cuprinde totodată și membri care activează în industria alimentară și cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajați de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor și așa trebuie să rămână!

Marți, 14 iunie 2022 Senatul a respins cu 71 voturi pentru, 1 împotriva și 24 de abțineri Proiectul de modificare a Legii 566/2004 privind Cooperația Agricole.

Asociațiile de ramură și reprezentații cooperativelor din România nu pot decât să salute acest pas în spate al legiuitorului, având în vedere conținutul și mai ales direcția pe care această modificare o dădea Legii Cooperației agricole.

În urma analizei efectuate pe propunerea legislativă pentru modificarea și  completarea Legii Cooperației Agricole nr. 566/2004, înregistrată la Senat cu nr. B143/2022, reprezentanții a 61 de cooperative și 800 de fermieri au transmis în luna aprilie o Adresă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comisiei de Agricultură din Senat prin care își exprima îngrijorarea față de direcția pe care acest proiect de modificare o dă formei actuale a legii.

Propunerea de modificare a articolului 3 din Lege creează posibilitatea legală să devină membri cooperatori, cu părți sociale, drept de vot și implicare în guvernanța cooperativelor AGRICOLE persoane juridice care au ponderea majoritară a veniturilor din alte sectoare (NON-AGRICOLE) decât cele ale producției agricole și prelucrării producției agricole. Persoanele juridice care au coduri CAEN în secțiunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fără obiecții, furnizori sau clienți ai cooperativelor agricole și pot colabora cu acestea fără nici un fel de piedică, dar fără a se implica în managementul și guvernanța cooperativelor AGRICOLE, întrucât nu au niciun fel de experiență în acest domeniu.

Subliniem, încă o dată, că modificările sunt o reală amenințare la stabilitatea și performanțele cooperativelor agricole, alcătuite, așa cum este firesc, din fermieri, adică oameni care trăiesc din agricultură și pentru care cultivarea terenurilor și prelucrarea produselor agricole constituie principala și singura activitate.

Cooperativele agricole sunt ale fermierilor, iar rolul lor nu trebuie deturnat de către clienții sau furnizorii lor; investițiile cu valoare adăugată trebuie să fie realizate de cooperativele fermierilor și nu de cooperative agricole ale unor entități cu activități diverse, dar care nu au nimic în comun cu agricultura, cum ar fi HORECA, RETAIL, IT sau SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ.  Iar acest proiect legislativ deschide larg accesul la fonduri destinate agriculturii unor societăți care activează în cu totul alte domenii.

Din toate aceste motive, decizia de respingere a propunerii de modificare de către Senat este pasul firesc, iar acest pas trebuie să fie făcut și de către Camera Deputaților, când își va exprima ultimul cuvânt legat de soarta acestui proiect cel puțin bizar.

  • UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
  • BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
  • HORTINTEGRA - Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
  • Federația Națională PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
  • LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
  • APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România
  • Federația LEADER

GHID pentru cooperative agricole de succes

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., lansează un nou ghid de bune practici pentru funcționarea și eficientizarea activității cooperativelor agricole din sectorul vegetal.

Pentru a veni în sprijinul cooperativelor agricole în curs de înființare, cooperativelor aflate în primii ani de funcționare sau a cooperativelor care trebuie să își actualizeze actele constitutive, U.N.C.S.V. pune la dispoziție gratuit tuturor celor interesați:

  1. Model acte constitutive;
  2. Model cereri de aderare;
  3. Model fișă de post pentru directorul executiv;
  4. Model regulament de organizare și funcționare;
  5. Model contract cadru între cooperativă și fiecare membru în parte;
  6. Model registre speciale;
  7. Model adeverință membru acționar/asociat.

Urmare a bunelor practici centralizate din cele 40 de cooperative membre, împreună cu experții acestora, am elaborat și punem la dispoziție tuturor celor care vor să construiască și să mențină cooperative agricole a căror activitate să continue și să se dezvolte și peste 10-30-50-80 ani.

Cei interesați pot accesa și utiliza pachetul de instrumente în format editabil necesare pentru înființarea și funcționarea sustenabilă și durabilă a cooperativelor agricole de cultură mare, care pot fi ajustate și pentru celelalte sectoare.

Pachetul de documente poate fi descărcat de aici:

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-infiintezi-o-cooperativa-agricola-in-romania.html

https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-administrezi-o-cooperativa-agricola-de-succes.html

UNCSV: Noul Ghid privind facilitățile fiscale pentru cooperative și membri

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), vine cu un nou ghid pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membrii acestora urmare a intrării în vigoare a Ordinului 190/2021. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004,  modificată prin Legea nr. 21/2019 și Legea 265/2020.

Ne bucurăm că autoritățile au înțeles necesitatea consolidării cooperativelor agricole și realizării de investiții colective care să aducă valoare adăugată producției primare a membrilor cooperatori, implicit sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare a României.

Un prim mic pas pentru stimularea investițiilor colective prin intermediul cooperativelor este scutirea  cooperativelor agricole de la plata impozitului pentru clădirile și terenurile aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori.

Cooperativele agricole care îndeplinesc condițiile, trebuie să depună la Primăriile pe raza cărora dețin clădiri și terenuri în patrimoniu în perioada 1.01-31.03 ale fiecărui an:

  • lista membrilor cooperatori înscriși în cooperativa agricolă;
  • declarația pe propria răspundere întocmită de către cooperativa agricolă, din care să reiasă denumirea și valoarea activităților de prestări servicii efectuate de cooperativa agricolă către membrii cooperatori;
  • lista clădirilor și terenurilor aflate în patrimoniu, utilizate pentru prestarea de servicii către membrii cooperatori, pentru care solicită scutirea.

Pașii pentru accesarea facilităților fiscale pentru cooperative și membri îi găsiți aici: https://www.uncsv.ro (pdf)

Pentru că în această perioadă se lucrează la bugetele Primăriilor, este recomandat ca atât membri cât și cooperativele agricole să verifice dacă îndeplinesc criteriile pentru accesarea facilităților fiscale și să informeze U.A.T.-urile că intenționează să solicite acordarea acestora pentru bunurile deținute, astfel încât sumele respective să nu fie cuprinse în bugetul aferent anului 2022.        

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualelor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Sursa: Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V.

Modificări aduse Legii cooperației

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

  1. cooperative agricole de servicii;
  2. cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
  3. cooperative agricole de procesare;
  4. cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
  5. cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
  6. cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
  7. cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
  8. alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

  • Membri cooperatori fondatori;
  • Membri cooperatori acționari;
  • Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
    • pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
    • pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;
  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

  • Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;
  • În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Livada soarelui, cooperativa care promite vânzarea integrată a producției

De curând am ajuns la Eurofruct și punctul de lucru al cooperativei Livada soarelui din localitatea Viile, județul Galați. Adrian Nedelcu gestionează aici o suprafață de cca 80 ha de livadă și 120 ha de cultură mare. Pe partea de pomicultură, în momentul acesta are în jur de 20 ha de cireș, 16 ha de prun, vreo 26 ha de măr, 6,6 ha de cais, dar și struguri de masă și de vin. La o astfel de suprafață, soluția fermierului a fost înființarea unei cooperative.

Investiții în linii de sortare, ambalare și listări la hipermarketuri

Cooperativa Livada soarelui a fost înființată anul acesta. „Suntem în acest moment cinci membri și ne dorim să realizăm o vânzare integrată a producției fiecărui membru din această cooperativă. Ne gândim să facem investiții noi, să ne dotăm cu linii de sortare, ambalare și să ne listăm la hipermarketuri. Deja sunt discuții în acest sens. Am avut și experiența livrării către acestea, pentru că ne-am dorit ca astfel consumatorul să primească un produs de cea mai bună calitate. Este o activitate foarte dificilă, dar reușim să facem toate lucrurile la momentul oportun pentru a putea să avem un rezultat așa cum trebuie. Livada este plantată de 12 ani, iar pe parcursul timpului au mai fost suprafețe care s-au schimbat, s-au plantat altele noi. Există dorința de a ne extinde, au fost și proiecte pregătite în acest sens, dar până la momentul acesta nu au primit finanțare, așa că așteptăm să vină fonduri noi. Avem planuri de viitor și pe partea de cooperativă pentru că vrem să investim în ceea ce înseamnă linii de ambalare și de depozitare“, a specificat Adrian Nedelcu, președintele cooperativei Livada soarelui.

Eurofruct

Mărul românesc are de pierdut din cauza importurilor din Polonia

Prin comparație cu anul trecut, 2021 a fost un an mult mai bun, menționează gălățeanul. „Dacă ne uităm la perioada anterioară, constatăm că anul acesta a fost singurul în care nu am avut această problemă a înghețului târziu. Chiar și în condițiile acestea, de exemplu, în regiunea noastră caisul tot a avut de suferit. Nu au fost pagube totale pentru că am obținut ceva producție, dar a fost redusă față de potențialul pe care l-ar fi putut avea.“

Un alt subiect pe care fermierul ni l-a adus în atenție este cel al performanței cerute acum de toți clienții. „Dacă nu ai un fruct de calitate atunci ai o mare problemă cu desfacerea. De exemplu, la măr au fost recoltate în jur de 500 de tone și mai urmează încă vreo 200 de tone, iar toată această producție va fi comercializată în țară. În momentul acesta este un blocaj pe tot lanțul de comercializare a acestui fruct din cauza importurilor masive din Polonia. De curând am luat decizia să depozităm producția. În țările din vestul Europei, în momentul în care un producător local reușește să iasă pe piață, aproape niciun un consumator nu mai cumpără fructele din import. Acolo există o educație și o susținere a produsului tradițional, a produsului local și de asta există convingerea că lucrurile sunt altfel. Toată lumea spune că fermierii de acolo sunt asociați și că se înțeleg mult mai bine decât ne înțelegem noi. În ceea ce ne privește, în momentul acesta fiecare este pe cont propriu, de aceea vine pe piață cu o cantitate relativ mică și din cauza asta nu reușește să onoreze cantitățile cerute.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Legume de Probota - o cooperativă agricolă înființată de un fermier de 26 de ani

Cu pasiune faţă de munca pământului, Legume de Probota (județul Iași), o cooperativă agricolă la început de drum, continuă tradiţia de 150 de ani a unui sat. Aceasta a fost înființată de tânărul Robert Zamisnicu în decembrie 2020, cu acordul a cinci membri din satele Bălteni și Perieni, comuna Probota Scopul principal al cooperativei este de a extinde piața de livrare a produselor legumicole, ne spune tânărul.

„Ne dorim să creăm un lanț scurt, producător-consumator“

În comuna Probota se află una dintre fermele care fac parte din cooperativa Legume de acasă – Probota, Aceasta are o suprafață totală de 16 hectare cultivate cu legume, jumătate de hectar în sistem protejat, iar restul până la 16 ha în câmp. „Afacerea a început din pasiune, părinții mei ocupându-se cu agricultura de mai bine de 20 de ani. Princi­pala motivație a înființării acestei coope­rative este determi­nată de faptul că piața de desfa­cere este mult prea mică pentru noi și ne dorim să intrăm în marile supermarketuri, să facem contracte și să eliminăm implicit intermediarii. În portofoliul nostru de produse avem tomate, cultivate în câmp și solarii, ardei gras, Kapia, gogoșar, dar și legume obținute de pe o suprafață de 2.000 mp, aflată la plasa de umbrire“, a precizat Robert Zamisnicu, președintele cooperativei.

Legume de Probota cooperativa agricola

În momentul de față cooperativa are cinci membri care dețin terenuri cultivate atât în satul Bălteni, pe malul Prutului, cât și în satul Perieni. „Suprafața cultivată în cadrul cooperativei Legume de Probota este de aproximativ 45 ha de legume. Am înființat această cooperative pentru că avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de o altă piață de desfacere decât cea actuală și trebuie să eliminăm intermediarii. În ziua de astăzi este greu să faci totul de unul singur, de aceea cel mai important este să te asociezi și să ai încredere în persoanele cu care lucrezi pentru că așa vine și succesul. Asta este o verigă foarte importantă în procesul de vânzare, în acest model de cooperativă sau în oricare alt mod de asociere. Această formă asociativă ne ajută să valorificăm toată marfa deoarece semnând un contract ne asumăm niște obligații de livrare și, fiind mai mulți producători, putem onora acele contracte. Dacă unul dintre membri nu are cantitatea necesară sau are diverse probleme și nu reușește să recolteze într-un timp optim, ceilalți membri pot suplimenta acea cantitate sau chiar să o înlocuiască în totalitate. Noi ne dorim să ajungem pe mai multe piețe; țelul nostru este, de ce nu, să ne extindem și în afara județului, dar pentru acest lucru este nevoie de timp și de mai multă expe­riență în vânzarea prin această formă de asociere. Este un început pentru noi, nu știm cum funcțio­nează, dar suntem încre­zători că va fi bine“, mai adaugă tânărul.

Doar produsele de calitatea I ajung pe piață

În portofoliul de produse al coope­rativei se găsesc diverse legume, cultivate pe o suprafață considerabilă de teren. „Avem pepeni verzi și galbeni, vinete, în zona noastră acestea au început să fie cultivate pe suprafețe mai mari, tomate și ardei, în câmp și solarii, varză de toamnă, ceapă, rădăcinoase și verdețuri. Legumele, faţă de cultura mare, necesită o atenție sporită. Noi începem producerea de răsa­duri din luna ianuarie, la jumătatea lui februarie se seamănă, se încălzesc sola­riile pentru a se dezvolta plantele, apoi plantăm în câmp și așteptăm într-un final să ajungem pe piața locală. Terenurile aflate în cooperativă sunt împărțite pe două zone. Cea mai mare suprafață o avem pe malul Prutului, unde cultivăm toate legu­mele specificate anterior, dar avem și jumătate de hectar de solarii.

În cadrul cooperativei doar legumele din calitatea I ajung pe piață, iar cele de calitatea a II-a, vorbim de produse care sunt atipice, ajung la fabrica de procesare“, specifică ieșeanul.


„Să fii fermier la 26 de ani reprezintă o mare provocare, dar satisfacția oferită de rezultatele muncii merită întregul efort“, spune Robert Zamisnicu, managing director la Zamisnicu Invest SRL – Legume de Probota, Acesta îndeamnă tinerii să se orienteze către acest domeniu deoarece este nevoie de specialiști care să producă hrană locală, sănătoasă și de calitate. „Cel mai bun sfat oferit celor care vor să activeze în acest domeniu ar fi să meargă să viziteze cooperativele care deja funcționează pentru că sunt foarte multe de învățat de acolo“, a conchis Robert Zamisnicu, președintele cooperativei Legume de Probota, din județul Iași.


Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Participare business forum COGECA și schimb de experiență la Cooperative în Danemarca

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), a participat alături de colegii din cooperativele și organizațiile membre ale Confederației Europene a Cooperativelor Agricole (COGECA), la Business Forum, privind construirea unor lanțuri alimentare reziliente și sustenabile în perioada 6-8 octombrie 2021.

Au fost prezenți fizic 48 de participanți și 53 online. Delegația României a fost alcătuită din dl. Gabriel STANCIU - Președinte Braicoop, dl. Claudiu HUSTI - Președinte Someș Codru și dl. Florentin BERCU - Director Executiv UNCSV.

În cadrul Business Forum au fost prezentate modele ale unor cooperative de succes precum DANISH CRAWN (Danemarca), LANTMANNEN (Suedia), COOPERCITRUS (Brazilia), SPOMLEK (Polonia), Sollio (Canada), Arla (Danemarca) și vizite de lucru la centrul de inovare AGRA FOOD PARK, Cooperativele Agricole DANISH AGRO, ARLA, DLF și ferma Lyngbygaard.

Dl. Nan Dirk analist senior Rabobank a precizat că până în 2050 cantitatea hranei produsă pe Terra trebuie să crească cu 50%, iar cea mai mare problemă va fi disponibilitatea terenurilor agricole. Strategiile propuse de UE schimbă dinamica producției și a investițiilor. Se impune o excelență în producție cu sustenabilitate și durabilitate economică, responsabilitate socială și comunicare mult mai eficientă decât până în prezent.

Modelele lanțurilor valorice se vor schimba de la abordarea unidisciplinară la cea multidisciplinară care poate fi realizată cel mai bine prin intermediul cooperativelor prin care să se integreze cele 3-4 ambiții actuale.

Cea mai mare provocare este să identificăm finanțări pentru realizarea investițiilor care să permită să se facă față acestor noi provocări.

Dl. John CLARKE – Director Internațional DG AGRI a subliniat că se lucrează la realizarea unui sistem de coordonare a aprovizionării cu produse agroalimentare a populației UE. Vrem să gestionăm mai bine dezechilibrele. Pandemia a dus la o cerere mai mare pentru lanțuri de aprovizionare mai scurte, care să stimuleze vânzările direct din ferme sau prin intermediul cooperativelor.

Dl. Karl Christian MOELLER – Analist Șef Strategie Cooperativa Agricolă DANISH CROWN, menționează că se axează pe o relație mai apropiată cu consumatorii și investesc în viitor pentru a crește eficiența fermierilor. DANISH CROWN se concentrează pe scoaterea cât mai multor noi produse finite, cu o implicare crescută a plantelor proteice. Durabilitatea va deveni pilonul principal, iar cooperativele asigură integrarea completă a lanțului, sustenabilitatea fermierilor și produselor agroalimentare de calitate.

Dl. Jan EHRENSVARD – Membru Board Cooperativa Agricolă LANTMANNEN, a spus că pandemia COVID-19 ne-a demonstrat că nu avem toate temele făcute și că pentru a trece peste criză, a fost necesară o colaborare corectă și strânsă între toți actorii de pe lanț. Este nevoie de crearea unor lanțuri de aprovizionare mai sigure.

Dl. Kristian Eriknauer – Director sustenabilitate ARLA: Cooperativele fac diferența și sunt mult mai responsabile din punct de vedere social. Membrii acestora prin natura lor de organizare și funcționare după principiile internaționale ale cooperativelor sunt cu câțiva pași înaintea fermierilor neasociați. Cu cât mai armonizată va fi gândirea noastră la nivel de UE, cu atât vom fi mai pregătiți să facem față noilor provocări.

Dl. Florentin BERCU – Director Executiv UNCSV: Singura șansă să putem îndepli exigențele expuse în strategiile propuse la nivel european este să avem acces liber la noile tehnici de amelioare moderne, în maximum 12 luni și să ne asigurăm că producătorii din UE nu vor fi victimele unor practici neloiale extinse cauzate de legislația europeană.

Dl. Ramon ARMENGOL – Președinte COGECA a concluzionat că sunt necesare mai multe garanții pentru securitatea alimentară a UE. Este foarte dificil ca producătorii din UE să fie competitivi cu producători din țări care folosesc masiv inteligența artificială, imaginile satelitare și mai ales tehnicile de amelioare moderne.

Sursa: uncsv.ro

Cooperativa Natural - produse naturale pentru ieșeni „Când bate vântul mai tare, noi ne sprijinim unul pe altul!“

Trei tineri din județul Iași spun că singura soluție ca mici producători este asocierea; de aceea și-au făcut propria cooperativă. Este vorba de Cooperativa Natural, unde Alexandru Pașaniuc are o fermă de oi, cu un efectiv de 700 de capete, Secara Dorian deține o plantație de mur și zmeură, pe o suprafață de 1,2 ha, iar Liviu Calancea cultivă legume pe o suprafață de cca 2 ha.

„Asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier“

„Prioritatea noastră este să dăm celor din zonă produse naturale, este o mândrie a noastră, de aici pleacă un produs natural și oarecum mi se pare perfect normal să profite localnicii. Am înființat și o cooperativă în acest scop pentru a ne veni mai ușor din punct de vedere economic și din punctul de vedere al publicității, să putem intra pe piața Iașului. În prezent facem livrări la domiciliu trei zile pe săptămână; pe masa consumatorului ajunge direct un produs natural, de la fermier. Am înființat cooperativa cu alți doi fermieri, unul produce fructe de pădure, iar celălalt legume, dar în interiorul cooperativei sunt mult mai mulți tineri agricultori care produc natural. Interesul nostru este să scurtăm drumurile dintre intermediari și să oferim un produs de calitate consumatorului“, ne spune Alexandru Pașaniuc, crescător de oi în Țibănești, județul Iași.

DJI 0144

Pe viitor, Alexandru spune că își dorește să implementeze și un proiect european. „Acest lucru cred că o să ne ajute și pentru dezvoltare, și pentru a ne veni oarecum mai ușor, să putem mări și efectivul. Cred că asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. Îi îndrum pe aceștia să se ducă spre ideea de asociere pentru că unitatea înseamnă forță;  este interesul fiecăruia să promoveze produsul, să producă un produs de calitate. Făcând toate acestea, o să aibă și o piață de desfacere cât mai vastă pentru că degeaba faci brânză de calitate, produci un gogoșar sau un fruct de calitate dacă nu ai cui să le vinzi și nu te cunoaște nimeni, dându-ne astfel posibilitatea să avem o piață de desfacere cât mai vastă“, a conchis Alexandru Pașaniuc.

Se dorește un magazin al producătorului local

Alături de Alexandru în cooperativă este și Dorian Secară, care deține o plantație de mur și zmeur tot în comuna Țibănești. „Avem o suprafață de 1,2 ha; plantația este mixtă, mur, zmeur și vrem să ne extindem pe cătină și căpșuni. Ne-am gândit la asociere pentru a face logistică și transport, să plece o mașină spre oraș, să se întoarcă o mașină de la oraș. E foarte dificil în momentul în care ai o fermă și ești singur; neavând mână de lucru, asocierea este un sprijin. Când bate vântul mai tare, noi ne sprijin unul pe altul, ne ajutăm, de ce să avem pierdere?! De altfel, având dificultate cu mâna de lucru, cu toate că am o familie mare, în momentul în care nu reușesc să strâng zmeura, cum s-a întâmplat și zilele trecute, din cauza ploilor, intervenim cu toții, cu familiile noastre, ne ajutăm și recoltăm absolut tot, nu recoltăm în două zile, ci în 4 ore.“

Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Cooperativele nefuncționale vor fi radiate!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. informează cooperativele agricole din România că la data de 23.05.2021, s-a împlinit termenul de 6 luni în care cooperativele agricole existente aveau obligația de a-și actualiza actele constitutive în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare și prevederile art. IV al Legii nr. 265/2020 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004.

U.N.C.S.V s-a implicat constant în îmbunătățirea cadrului legislativ care să creeze premisele eficientizării activității cooperativelor agricole din România.

Având în vedere că doar 48,9% din cooperativele înregistrate depun bilanț și doar 22,3% au cifra de afaceri mai mare ca 0, analizând activitatea cooperativelor agricole din România și rezultatele acestora, experți de renume european, au venit cu o serie de recomandări care să ducă la eficientizarea activității acestora și să poată pune serios umărul la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare.

Cooperativele din România, pe lângă facilități fiscale și programe de sprijin, au nevoie și de verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documentelor standard pentru funcționarea în regim optim.

Un prim pas în această direcție este actualizarea actelor constitutive și curățarea bazei de date, prin eliminarea cooperativelor care nu respectă obligațiile minime legale pentru o persoană juridică cu rol economico-social.

În acest sens O.N.R.C a început punerea în aplicare a prevederilor legale prevăzute în legea nr. 566/2004,  prin care informează cooperativele agricole care se află în această situație, să își pună la punct restanțele pe care le au pentru a nu ajunge în situația în care să se plângă că au fost radiate din baza de date cooperative agricole care ar fi dorit să își continue activitatea, însă nu o mai pot face.

Legea are caracter imperativ - trebuie respectată și pusă în aplicare de toată lumea.

Pe site-ul instituției www.onrc.ro , a fost afișat pe data de 1 Iulie, a.c., un anunț în acest sens.

În conformitate cu prevederile articolului mai sus menționat și a celor comunicate de O.N.R.C, expunem mai jos cele două situații în care, la cererea oricărui membru al cooperativei agricole, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerțului, instanța de judecată va putea pronunță dizolvarea cooperativei agricole, respectiv:

  • cooperativa agricolă nu şi-a depus situațiile financiare anuale şi, după caz, situațiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depășește 2 ani;
  • nu mai este o cooperativă agricolă activă, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerţului.

În ceea ce privește primul caz, vă comunicăm faptul că termenul de 2 ani se împlinește la data de 31 iulie 2022. Potrivit prevederilor art. 761 alin.(4) din același act normativ, O.N.R.C. va publica pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația depunerii situațiilor financiare anuale, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului mai sus menționat.

În ceea ce privește cel de-al doilea caz, menționăm faptul că prin Legea nr. 265/2020 pentru modificarea şi completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, intrată în vigoare la data de 23.11.2020, s-a reglementat posibilitatea înregistrării în registrul comerțului a întreruperii temporare a activității unei cooperative agricole pentru o perioadă care nu poate depăşi 2 ani de la data înscrierii în registrul comerțului, ori, având în vedere data intrării în vigoare a Legii nr. 265/2020, nu s-a împlinit termenul de 2 ani prevăzut de lege la care instituția noastră este obligată să publice listele cu cooperativele agricole care nu și-au îndeplinit obligația de reluare a activității.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive se pot citi accesând următorul site: https://www.uncsv.ro

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești eficiente, unde profitul cooperativei să fie reinvestit în mod transparent pentru interesul general al tuturor membrilor, aceștia participând activ și direct la luarea tuturor deciziilor.             

România, sectorul agroalimentar și fermierii, au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislativ specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.  

COOPERATIVELE AGRICOLE DIN ROMÂNIA - STADIUL ACTUAL ȘI OBIECTIVE 2027

În cursul zilei de marți, 22 iunie a.c., a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.

Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

Evenimentul a început cu un cuvânt de bun venit, din partea coordonatorului Cooperformances, Ancuta VAMEȘU, fiind un profesionist cu experiență, cu un portofoliu semnificativ în sectorul civic și social, care desfășoară activități de cercetare, formare, consolidare, calificat în societatea civilă, organizații non-profit (ONG-uri), întreprinderi sociale, cooperative agricole și economie socială.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca DUMITRESCU, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,,doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.

Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu.”

Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

  • Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.
  • Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri.
  • Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.
  • Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
  • În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;  

Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

  • Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania este de 1030 de Euro.
  • Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
  • În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;

Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea:  ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.

Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:

  • ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
  • Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.
  • Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România.
  • Doar împreună putem reuși, moto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR! ”

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: CREȘTE NUMĂRUL COOPERATIVELOR

Vineri, 23.04.2021 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 7 noi cooperative agricole în echipă, ajungând la 32.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 386 de persoane juridice și 118 fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune, exploatează suprafețe între 1.5 ha și 1900 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Un element important în cadrul discuțiilor, a fost legat de îmbunătățirile care trebuiesc aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibe capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

UNCSV: Clarificări referitoare la declarația privind beneficiarul real al cooperativelor agricole

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că entitățile înființate și funcționale în baza prevederilor Legii 566/2004, actualizată și Legea 1/2005, actualizată, fiind constituite din membri fondatori și acționari, persoane fizice și juridice, care se supun prevederilor acestora, sunt obligate să dețină părți sociale de maximum 20%.

În conformitate cu art. 8 lit. d) din Legea cooperației agricole, unul din principiile cooperatiste este cel al autonomiei și independenței cooperativei agricole, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entități juridice autonome bazate pe autoajutorare și sunt controlate de către membrii lor, aceștia având până la maximum 20% din Capitalul social.

Această participație este mai mică de pragul de 25%, așa cum este prevăzut în Legea 129/2019, actualizată, art. 4, alin. 2., lit. a),  de unde rezultă că acestea nu se încadrează în respectiva prevedere și, ca urmare, nu trebuie să depună declarația privind beneficiarul real.

UNCSV consideră că nu este necesar să fie depusă această declarație, deoarece în Legea nr. 129/2019 la Art.4 (2) 1. sunt prevăzute următoarele: persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deținută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerțului ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislația Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%;

În cazul persoanelor exceptate de la depunerea declarației beneficiarului real se încadrează și persoanele juridice care au asociați persoane fizice, conform alin. (11) art. 59 din Legea 129/2020.

În acest sens UNCSV a solicitat O.N.R.C. să emită o clarificare publică în teritoriu, privind obligația depunerii declarației privind beneficiarul real pentru cooperative agricole, având în vedere că termenul este 1.11.2020.

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Preocupări și provocări ale cooperativelor agricole din România

Scopul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activității cooperativelor  agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanță cu principiile cooperatiste și distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru.  

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele  agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanței comerciale, al creșterii valorii adăugate producției primare și consolidării rolului fermierilor în cadrul lanțului agricol și alimentar pentru a oferi prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii și cooperativele respectă legea, funcționează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar și rentabile.

La data de 31.12.2018 în România figurau ca fiind înființate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilanț pentru anul fiscal 2018 și 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât 0 (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) și venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajați și 7.503 membri cooperatori. 262 cooperative au obținut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanț). Profitul brut total la nivel național a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora. 

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanțarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanțarea activelor înaintea capitalului propriu. O creștere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole, conduce la creșterea profiturilor obținute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducând astfel la creșterea capitalurilor proprii.  Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichitatea curentă scăzută, constantă, de cca 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situație fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătățită în situația contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creștere a cash-flow-ului și implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector, indică faptul că mare parte a cooperativelor nu au realizat investiții, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătățiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are și pentru că scopul principal este menținerea în competiția de pe piața unică, a membrilor, capitalizarea acestora și adăugarea de valoare adăugată producției primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit circa 51,15% au fost înființate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au și cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România.  Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiții considerabile au fost realizate de un număr  redus al cooperativelor ceea ce necesită o altă abordare legislativă și fiscală pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului cooperatist modern în România. 

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE și a celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România, au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o șansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o șansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre și implicit agriculturii românești.

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunități/facilități și care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu și lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare și utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate și susținute de UNCSV, urmare a consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislației și funcționării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcțiile următoare:

  • Menținerea perioadei de probă la membri asociați conform legislației în vigoare în prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membrii cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislației în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menținută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conținut a lit. b1 a art. 9, nu va mai crește numărul mediu al membrilor cooperatori deținători de părți sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta și nu vor rezista în timp, menținându-și activitatea doar atât cât vor primi facilități, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanț sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.

Cu cât cooperativele agricole au mai mulți membri cu părți sociale care respectă obligațiile și drepturile din Legea Cooperației Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să mențină membrii în competiția de pe piața unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producției primare prin intermediul cooperativei și astfel vom avea produse locale de calitate la prețuri corecte.

Pentru a asigura relațiile corecte între membrii și cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociați care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social și la ședințele Adunării Generale.

  • Este corectă încadrarea membrului asociat ca și membru cooperator la lit. b2 9, doar dacă este prevăzută clar și se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligațiile pe care le are, înțelege principiile cooperatiste și le asumă și vrea să lucreze în aceste condiții.
  • Definirea și introducerea termenului de gospodărie țărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative, nu este necesară în această lege. Aceștia sunt implicați și pot fi cooptați și în prezent.

Soluția pentru a ajuta gospodăriile țărănești să se asocieze și să beneficieze așa cum se declară, este să fie cooptați cu părți sociale primiți în AGA, dat drept de vot și distribuit rezultatele cooperativei și către ei, nu doar declarativ și folosiți în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiționale’’  și a le valorifica ca fiind toate ,,tradiționale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere și respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înființat cooperativa.

  • Pentru creșterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperației Agricole, distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporțional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deținători de părți sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 și prioritizând dezvoltarea cooperativei și a rolului social.
  • Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu dețin părți sociale, respectiv clienți/membri asociați, este ilegală și conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociați dorește să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecți cu ei de la început și să le plătească un preț mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.
  • Cooperativele agricole se înființează pentru a servi interesele membrilor cu părți sociale în conformitate cu principiile cooperatiste.

Am propus, susținut și s-a aprobat inițial schimbarea mecanismului de acordare a facilităților prin raportarea la ,,cantități de stocuri’’ în proporție de minimum 70% provenit din tranzacții cu/pentru membrii cooperatori și/sau din producția proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperației agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacții se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacții prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilități fiscale care să stimuleze consolidarea și dezvoltarea Cooperativelor și a membrilor. Este soluția optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte și transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premizele menținerii în timp, astfel existând și peste 10-20-30-50 de ani, precum în occident.

Este vizibilă diferența enormă între baza materială și amploarea cooperativelor la nivel European față de ceea ce există în România.

Am propus și susținut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităților care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole. 

  • Același mecanism stimulativ a fost propus și susținut și în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deținute de cooperativă și folosite în interesul comun al membrilor.

Propunem să se mențină și în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilităților fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal și corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesajul UNCSV este clar, răspicat și transparent.

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înțeleg și își asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internațional. Limitările și constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate și implementate cu corectitudine, transparență și profesionalism în interesul membrilor care dețin părți sociale și al comunității din zona unde își desfășoară activitatea.

Facilitățile și prioritizarea în accesul fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări, își pot desfășura activitatea în cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puși pe combinații legate de asocierea în cooperative trebuie să renunțe la acest lucru și să-și reorienteze activitățile către alte forme juridice.

Cei care le-au înființat, nu funcționează, prezintă cifră de afaceri zero și încearcă să modeleze legislația pentru a le fi permisivă, favorabilă, trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice și să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgașul firesc al dezvoltării și consolidării pentru a avea o șansă să fie competitive și rezista pe piață conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcționale care arată reziliența sistemului cooperatist modern și în România, motiv pentru care ne dorim susținerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic. 

Sursa: uncsv.ro

Publicații destinate cooperativelor agricole

Cei care vor să se asocieze în cooperative agricole au acum la îndemână două publicații pentru acest tip de forme asociative, scrise de economistul Paul C. Șchiopu.

Cele două lucrări destinate cooperativelor agricole și nu numai sunt: Evidențe tehnice și contabile specifice cooperativelor agricole și GHIDUL Facilităților fiscale acordate de lege cooperativelor agricole și membrilor cooperatori.

Potrivit autorului, motivul pentru care a considerat utilă tratarea organizării și conducerii registrelor și a unor operațiuni contabile este dat de anumite particularități care deosebesc cooperativele de alte entități din economia de piață.

Dintre operațiunile comune tuturor tipurilor de cooperative agricole autorul a selectat:

1. Registrul special pentru evidența membrilor și a părților sociale.

2. Evidența terenurilor și a altor bunuri atribuite în folosința cooperativei.

3. Subscrierea și vărsarea, majorarea, reducerea, cesiunea și restituirea capitalului social.

4. Constituirea garanțiilor bănești ale administratorilor/membrilor Consiliului de administrație și cenzorilor cooperativei.

5. Taxele de înscriere în cooperativă.

6. Participarea cooperativei la constituirea Uniunii de Ramură.

7. Restituirea aporturilor membrilor.

8. Aprovizionarea cu inputuri a membrilor cooperatori.

9. Vânzarea/valorificarea produselor membrilor cooperatori către cooperativă.

10. Distribuirea profitului cooperativei.

11. Registrele și Regulamentele cooperativei agricole.

12. Facilitățile fiscale oferite de lege cooperativelor agricole și membrilor acestora.

Cooperativele agricole se înființează în baza Legii nr. 566/2004R. În actul normativ menționat, la articolul 6, sunt nominalizate 7 domenii și ramuri de activitate cooperatistă, fără a se limita diversitatea acestora, și 3 tipuri de cooperative, gradul I, gradul II și gradul III.

Acestea se înființează prin asocierea, ca membri cooperatori, atât a persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, cât și a persoanelor juridice – SRL, SA, SNC etc., precum și a cooperativelor agricole între ele.

În ceea ce privește cea de-a doua publicație, GHIDUL Facilităților fiscale acordate de lege cooperativelor agricole și membrilor cooperatori, aceasta este dedicată atât cooperativelor agricole, cât și consiliilor locale și reprezintă un îndrumar practic pentru instrumentarea, acordarea și însușirea cu ușurință a drepturilor fiscale conferite de stat.

În prima parte a Ghidului sunt tratate categoriile de facilități fiscale acordate cooperativelor și membrilor cooperatori, ambele bazate pe textul Legii nr. 566/2004R, exemplificate și foarte ușor de înțeles.

Totodată, în cea de-a doua parte, sunt tratate și alte facilități de care pot beneficia cooperativele agricole, cum ar fi scutirea de impozit a profitului reinvestit, așa cum este prevăzută în H.G. nr. 421/20.05.2014 prin care s-a completat Codul Fiscal și alte avantaje prevăzute în legislația generală.

Simona Nicole David

Gheorghe Voica, pomicultor Mărăcineni, judeţul Argeş: „Să se facă cooperative pentru dezvoltare!“

De curând, am făcut o vizită domnului inginer  Gheorghe Voica, un specialist devotat pomiculturii, care ne-a prezentat speciile pomicole din exploatația sa superintensivă de la Mărăcineni (măr, cireş şi prun). Acesta a punctat și problemele cu care se confruntă acest domeniu în județul Argeș.

Plantaţie de măr superintensivă la care se munceşte de unul singur

Pomicultorul Gheorghe Voica exploatează 11 ha de teren, toate într-un loc, şi are şi o suprafaţă irigabilă de 5 ha de pomi, dintre care 3 ha de măr şi restul de cireş, prun şi măr de vară. „Plantaţia aceasta am făcut-o acum câţiva ani în colaborare cu domnul profesor Florin Stănică de la USAMV Bucureşti; m-am gândit să pun soiuri de mere rezistente la boli, să le fac mai ieftine şi puţin mai poluate (…); de aceea mi-am ales trei soiuri, unul galben, unul roşu şi un altul bicolor, de care sunt foarte încântat deoarece se păstrează peste iarnă, au gust bun, o culoare foarte frumoasă şi mai am şi două soiuri de vară, unul care se coace pe 20 iunie, singurul soi românesc Romus 3, iar un alt soi este Rubinola, care se coace pe 20 august. Am tăiat singur toată iarna cei 3.500 de pomi, dar sunt încântat. M-am gândit că, fiind aproape de piaţă, de oraşul Piteşti, să vin în întâmpinarea consumatorilor și să  le ofer mere proaspete“, mărturisește pomicultorul.

Probleme cu valorificarea producţiei

O bună perioadă, cel mai rău pentru pomicultorul argeşean a fost la recoltat. „Când să valorific fructele, n-am mai putut fiindcă a venit embargoul cu ruşii; atunci au venit polonezii şi ungurii cu preţuri de dumping şi am rămas cu merele nevândute foarte mulţi ani. De exemplu, în urmă cu doi ani am avut o producţie foarte mare şi am lăsat pe câmp o mare parte, iar o altă mare parte am aruncat-o şi am dat-o de pomană unora; atunci am avut o cădere economică extraordinară. Am vândut nişte teren ca să pot să îmi plătesc datoriile, iar anul trecut nu prea am mai muncit pomii, nici producţie nu am făcut, nici pierdere nu am avut. Anul acesta am zis să continui cât voi mai putea şi uitaţi-vă că plantaţia arată chiar foarte bine. Am zis să nu mă las că şi mâine este o zi (...) drept răsplată anul acesta toţi merii pe care îi am sunt plini de rod, dar eu mai răresc fructele pentru că vreau să fie acceptabile pentru piaţă. Merele cele mai gustoase se fac la o altitudine de peste 400-500 m şi aici este limită“, mai spune Gheorghe Voica.

Depozite cu atmosferă controlată

La supermarketuri este şi mai complicat deoarece marile lanţuri de magazine vor să fie fructele gazate, să reziste luni de zile şi să nu se strice. „În horticultură, nu numai în pomicultură, ar trebui investiţii uriaşe. Un depozit de 1.000 de tone cu atmosferă controlată costă 1 milion de euro, iar această sumă nu o găsim la toţi pomicultorii din judeţul Argeş. Asocierea este o soluţie foarte bună, dar nu este fezabilă fiindcă asocierea se face între fermieri şi la noi, cum este distrus tot, ar trebui o cooperativă pentru dezvoltare, adică să pună toţi aceleaşi soiuri de fructe, să pună toţi la aceeaşi distanţă, să facă un depozit (…), nu avem de unde să luăm atâţia bani. Depozitele care au fost în judeţul Argeş sunt în paragină; de exemplu, într-un depozit de 7.000 de tone de legume şi fructe din Ştefăneşti sunt strânse fiare vechi“, specifică acesta.

Lui Gheorghe Voica i-ar plăcea să extindă suprafaţa, dar este condiţionat, iar până la urmă şi agricultura trece prin stomac; dacă nu câştigi nimic, nu o mai faci, spune argeşeanul. „Într-o plantaţie de 5-10 ha îţi rămân în jur de 5.000 de euro, dacă este anul normal; în aceste condiţii, cum să se apuce oamenii şi tineretul să facă plantaţii şi să investească? Am în jur de 2.700 de pomi la ha, cu o distanţă de 3,50 x 1,20 m, şi pot să obțin 40-50 de tone la hectar de mere, dar cu valorificarea este greu. Eu duc merele la Institutul de Pomicultură şi plătesc chirie acolo 10 bani/ kg/lună.“

Plantaţie de cireş şi prun

Plantaţia de cireş a pomicultorului din Mărăcineni cuprinde cinci soiuri: Regina, Kordia, Karina, Lapins şi Summit, cu toate că aici nu este zona cea mai potrivită, mărturiseşte horticultorul. „Cireşul este pe areale ca şi viţa-de-vie. De exemplu, acesta merge la Cotnari, Focşani, Bacău, Bistriţa, deci are anumite zone, unde să fie terenul uşor şi să nu fie pe prima teresă a râului cu curenţi reci, iar eu sunt la o întâlnire de văi şi mai vin curenţi reci.“

În schimb, prunul se pretează acestei zone foarte bine, dar şi la prun trebuie soiuri de piaţă, mari, albastre, lunguieţe, să se desfacă de pe sâmbure, menționează Gheorghe Voica. „Am opt soiuri de prun; având şi pepinieră, invit pe cine vrea să vadă o plantaţie mai mare în luna august, când se coc prunele. Nu trebuie să ai numai fructe pe farfurie, ci din punct de vedere tehnologic trebuie să fie soiurile bune, rezistente la ger, secetă şi boli.“

Domnul inginer horticol vine şi cu recomandări pentru tinerii din zonă care iubesc pomicultura: „Le-aş propune concentrarea producţiei horticole. Pe Valea Topologului, acolo este cea mai bună zonă pentru mere. Ar trebui să îi ajute şi cei din Ministerul Agriculturii să facă o cooperativă pentru dezvoltare. Să se gândească să pună toţi acelaşi soi, cu aceeaşi tehnologie de cultură şi cumva, să fie rechiziţionate depozitele părăsite şi date cu titlu de gratuit ca să îi ajute. Un supermarket nu vine dacă nu ai producţie mai mare ca să poţi face un contract. Sunt multe de făcut; atât timp cât importăm atâtea legume şi fructe vă daţi seama că este loc unde se pot face multe“, încheie ing. Gheorghe Voica.


„Până îm 1989 pomicultura din judeţul Argeş a avut 57.000 de ha, fiind cel mai mare judeţ pomicol din România, iar acum mai are înscrise la APIA 2.000 ha. Eu sunt rezervat că acestea 2.000 ha sunt în funcţiune, că dacă s-ar obține 20-30 tone/ha vă daţi seama ce producţie ar fi în total. Industria de preţuri de nimic îl prinde pe om la înghesuială.“

Beatrice Alexandra MODIGA