reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Gabriel Varga: „Prin cooperativă putem negocia un preț mai bun al laptelui“

Asocierea și cooperarea fermierilor sunt două dintre cuvintele rostite apăsat și cu nuanță imperioasă, mai ales în cadrul evenimentelor oficiale. Teoria pe marginea necesității asocierii fermierilor sau a înființării cooperativelor agricole nu este de dată recentă. Dimpotrivă. Se vorbește de multă vreme despre faptul că sistemul agricol trebuie regândit și concentrat în jurul asociațiilor și cooperativelor. Însă practica dovedește că sunt foarte puțini fermierii care aderă la o astfel de structură. Și chiar mai puțini cei care iau efectiv inițiativa înființării unei asociații sau cooperative. Gabriel Varga a făcut excepție de la această regulă și, în urmă cu un an, împreună cu alți câțiva membri, a înființat Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș. Mânați de necesitate, firește. Mai exact, de prețul mic pe care îl primesc pentru litrul de lapte.

Speranța moare ultima

‒ Despre înființarea cooperativelor și asocierea fermierilor se vorbește de multă vreme. Teoretic, se dorește împlinirea acestor două deziderate, dar practic se întâmplă sau nu la nivelul la care ar trebui. Dumneavoastră ați avut inițiativa înființării unei cooperative.

‒ Cooperativa Lactovest a fost înființată acum un an și tot atunci am depus un proiect pentru realizarea cu fonduri europene a unei fabrici de lapte cu o capacitate de 2.000 de litri pe zi. Acest proiect a fost depus pe Măsura 4.2 cu finanțare europeană de 70% și 30% resurse proprii. Din nefericire, proiectul nu a primit finanțare și am fost nevoiți să reziliem contractul cu AFIR. Cooperativa pe care am înființat-o este de gradul 1, adică toți membrii au statut legal de persoană fizică. Probabil că acesta a fost motivul pentru care proiectul a fost respins. Mă gândesc că, dacă membrii ar fi avut statut juridic și dacă am fi avut un istoric în spate, am fi obținut finanțarea. Dar proiectul a fost evaluat ca un fel de start-up și am avut de pierdut din cauza asta. Sperăm ca în următoarea perioadă să adere mai mulți membri la această cooperativă și să devenim mai puternici, plus că avem deja o vechime în spate și ăsta va fi un plus în momentul în care vom redepune proiectul. Speranța moare ultima.

‒ Cum a afectat această respingere a proiectului evoluția cooperativei?

‒ Nu ne-a afectat, dar firește că a fost dezamăgitor din cauză că pentru depunerea unui astfel de proiect trebuie să muncești foarte mult.

640.000 de euro pentru fabrica de procesare

‒ Cum arăta acest proiect al fabricii de lapte și care era suma de care aveați nevoie pentru a se concretiza?

‒ Proiectul avea nevoie de 640.000 de euro, din care partea pe care trebuia să o acoperim noi era undeva la aproximativ 150.000 de euro. Ideea pe care am mizat era aceea de a colecta laptele de la fermieri, așa că era esențial să achiziționăm o cisternă de lapte, un microbuz de frig, trei tonomate. Aceasta era viziunea noastră, să nu mai fim nevoiți să ne dăm producția de lapte pe nimic. Eu, spre exemplu, vând litrul de lapte cu un leu, dar cred că aș putea obține un preț mai bun prin procesare.

‒ De câtă vreme creșteți animale și câte efective aveți?

‒ Am început să cresc animale prin anul 1997, când am cumpărat primele șase vaci. Astăzi am un efectiv de 110 de capete din rasa Bălțata Românească. O parte din producția de lapte pe care o obțin o transform în brânzeturi și o valorific în piețe; am livrat cantități mai mici și către o firmă din Sohodor, Bacău. Însă, neavând o cantitate mare, nici nu am putut negocia un preț corect pentru laptele pe care l-am vândut. Dintre toate problemele fermierilor, cred că cea mai stringentă este cea a valorificării. Pentru noi, producătorii de mici dimensiuni, este și mai greu pentru că, neavând o cantitate mare de lapte, nici prețul care mi se oferă nu este bun. De asta am spus să ne asociem și să procesăm lapte. Pentru a-i adăuga valoare. Puteam să facem o asociație, dar nu am fi avut aceleași facilități ca în cazul cooperativei.

‒ Câți membri are cooperativa astăzi?

‒ Până acum sunt doar nouă membri care au efective de la șase capete până la 40 de capete, dar sper că vom fi mai mulți pentru că așa vom deveni mai puternici. Chiar și dacă proiectul fabricii de lapte va fi implementat mai târziu, colectarea laptelui prin cooperativă și valorificarea lui către procesatori ne vor permite să negociem un alt preț.

cooperativa 1

Poți deveni membru și dacă ai doar trei vaci

‒ Înțeleg că aderarea la o astfel de cooperativă vine cu o serie de avantaje pentru fermieri, dar că aceștia sunt încă reticenți. Cum se justifică această reticență?

‒ Probabil că sunt fermieri care nu au accesat niciodată fonduri europene, care se tem să își ia niște atribuții legale, să semneze acte, spre exemplu, sau preferă să nu facă împrumuturi bancare.

‒ Care sunt condițiile pe care un fermier trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie în cooperativă?

‒ Nu sunt condiții specifice, doar să aibă vaci și să aibă producție de lapte. Nu avem condiții legate de numărul de capete, poate să aibă și doar trei vaci. De altfel, v-am spus că printre cei nouă membri există și crescători cu doar șase vaci.

‒ Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș are deja un an de existență. Ați reușit să ajungeți în atenția celor care pot prelua lapte, au fost discuții în acest sens?

‒ Deocamdată nu, pentru că am avut speranța că proiectul fabricii de lapte al cooperativei va fi aprobat. Până acum nu am căutat pe nimeni și nu am negociat un preț pentru lapte. Nu renunțăm la dorința noastră de avea propria fabrică de procesare, de aceea o să redepunem proiectul exact în forma în care a fost conceput inițial.

Laura ZMARANDA

Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

Ziua Internațională a Cooperativelor 6 iulie 2019

Cooperativele oferă un model de întreprindere solid, viabil și adaptat nevoilor comunității rurale în toate țările și sunt considerate de mulți cercetători, ca fiind o legătură inter-organizațională creată pentru a reduce probabilitatea de eșec.

Tema acestui an este ,,COOPERATIVE PENTRU MUNCĂ DECENTĂ’’.

Acestea construiesc o lume mai bună pentru minimum 10% din salariații existenți pe glob.

După 132 de ani de istorie, România se află la începutul unui nou drum, în promovarea și dezvoltarea cooperativelor acesta fiind și motivul pentru care a fost fondat în 2017 UNCSV.

UNCSV este organizația cooperativelor din sectorul vegetal care promovează și sprijină cooperativele agricole cu valorile lor, principiile și sustenabilitatea guvernanței aplicată cu succes la nivel mondial.

Cooperativele agricole autentice sunt singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor, punându-și în comun doar mintea.

Rolul cooperativelor este să ajute la:

  • Optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole prin degrevarea către cooperativă a achizițiilor de inputuri și comercializării producției;
  • Creșterea gradului de adaptare a ofertei de produse agricole în plan cantitativ, calitativ și sortimental la cerințele consumatorilor;
  • Asocierea fermierilor în cooperative care să realizeze investiții în comun prin care să adauge valoare producției primare și să echilibreze veniturile pe lanțul alimentar, lucru care ar fi imposibil în multe situații în mod individual;
  • Distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru;
  • Creșterea capacității fermierilor de a face față riscurilor volatilității piețelor în comparație cu desfășurarea activităților de valorificare în mod individual de către fiecare producător;
  • Capitalizarea fermierilor și a cooperativelor prin generarea de valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte;
  • Reducerea numărului de intermediari din lanțul agroalimentar de distribuție;
  • Reducerea riscului de a nu avea desfacerea producției și asigurarea unei surse de venit de încredere, regulată și în timp util;
  • Relansarea și stabilizarea socio-economică a zonelor rurale favorizând dezvoltarea unor structuri agroalimentare integrate fluxurilor de piață și eficiente economic;
  • Furnizarea de servicii și informații de specialitate membrilor care ar fi prea costisitoare în mod individual.

U.N.C.S.V. promovează și sprijină o economie rurală viabilă, competitivă, orientată către piață și către furnizarea de produse agroalimentare de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri.

Agricultura și fermierii mici și mijlocii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

Invităm fermierii să se asocieze în cooperative agricole funcționale sau să înființeze cooperative agricole și îi îndrumăm în acest sens.

România are mare nevoie de cât mai multe cooperative agricole de succes!

Sursa: uncsv.ro

Finanțarea cooperativelor și a grupurilor de producători cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează, prin intermediul mai multor submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri și procesatori, respectiv cooperativele și grupurile de producători.

Până în prezent, AFIR a încheiat 32 de contracte de finanțare în valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finanțare, în valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totală a plăților efectuate pentru fermierii asociați este de 7,5 milioane de euro, până la această dată.

 „Am susținut încă de la început importanța deosebită pe care o are asocierea în sectorul agricol de la noi din țară. Deși fermierii români sunt încă reticenți față de aceste forme de organizare, am constatat că interesul a crescut în perioada recentă, dovadă că fermierii noștri au înțeles faptul că dacă se asociază și obțin fonduri nerambursabile se dezvoltă mai mult, pot să-și pună împreună producția, să o comercializeze și să aibă o putere sporită de negociere pe piața liberă. Prin PNDR 2020, am susținut concret fermierii care se asociază, aceștia beneficiind de punctaj suplimentar și de creșterea intensității sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge și la 90% finanțare nerambursabilă, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de Ghidul solicitantului.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, respectiv 8 proiecte în valoare de 7,6 milioane de euro, dar și la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord-Est Iași, unde sunt contractate 7 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Alte 6 investiții colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finanțate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

Agenția a sprijinit financiar formele asociative și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013). Astfel, în perioada respectivă au fost încheiate 66 de contracte de finanțare, în valoare totală de 26,5 milioane de euro. Plățile efectuate prin PNDR 2013 pentru investițiile colective ale fermierilor însumează 16,8 milioane de euro.

Sursa: afir.info

UNCSV ARE UN NOU PREȘEDINTE

Luni, 3 iunie 2019 Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. a avut Adunarea Generală.

În cadrul ședinței Dl. Președinte Nicolae SOFONE, a anunțat că se retrage din funcția de Președinte al Uniunii din motive de sănătate și lasă locul celor mai tineri.

Dl. Nicolae SOFONE a fost partizanul și principalul promotor al înființării și dezvoltării unei uniuni profesioniste, în mod transparent și corect. Îi mulțumim pentru rolul determinant pe care l-a avut, efortul depus și implicarea constructivă de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Îl asigurăm că vom continua în aceeași linie și vom consolida U.N.C.S.V. pentru a răspunde cât mai prompt și eficient nevoilor cooperativelor agricole din România.

În urma votului exprimat a fost ales în funcția de președinte al U.N.C.S.V. Dl. Mircea BĂLUȚĂ, absolvent de economie agrară, fermier în județul Argeș și director executiv al Cooperativei Agricolă Argeș Biosud.

În cadrul ședinței a fost completată și echipa Consiliului de Administrație al U.N.C.S.V. cu dl. Gabriel STANCIU Președinte Cooperativa Agricolă Braicoop și dl. Milan KELO Președinte Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan.    

Până la sfârșitul anului 2019 U.N.C.S.V. are ca priorități următoarele: 

  • Să acorde sprijin membrilor săi pe aspecte de legislație, fiscalitate, facilitând schimburile de experiență și îmbunătățirea guvernanței agriculturii românești prin asocierea în cooperative agricole moderne;
  • Să fie partener de dialog instituțional corect cu M.A.D.R., Guvern, Parlament, Președinție și celelalte instituții ale statului pe probleme specifice cooperativelor agricole și membrilor acestora;
  • Finalizarea demersurilor de operaționalizare a facilităților fiscale pentru cooperative și membri acestora;
  • Propunerea, susținerea și aprobarea unei măsuri specifice cooperativelor agricole în PNS 2021-2027;
  • Realizarea și implementarea unei strategii de creștere a reprezentativității UNCSV prin cooperative funcționale în zonele unde deocamdată nu are acoperire, creșterea numărului cooperativelor pe fiecare zonă și creșterea numărului de membri ai cooperativelor existente;
  • Lansarea unui produs bancar specific cooperativelor agricole;
  • Organizarea anuală pentru toți membri UNCSV a 2 schimburi de experienta la cooperative de succes din U.E.

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: Schimb de experiență la Cooperativa EURALIS

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), în parteneriat cu Euralis Semințe, organizează un schimb de experiență în Franța în perioada 13-17 mai 2019.

Vor fi prezenți 23 de reprezentanți din cadrul cooperativelor de cultură mare din România, membre în UNCSV.

Pe parcursul schimbului de experiență va fi vizitată baza materială a cooperativei, purtate discuții privind modul de lucru al Cooperativei Euralis, organizate întâlniri cu reprezentanți din Consiliu de Administrație și fermieri membri.

Scopul principal este înțelegerea mecanismului de funcționare al cooperativei și pașii care au fost urmați până în prezent.

Se vor clarifica și  aspecte importante privind educarea, informarea și perfecționarea continuă a președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori.

UNCSV și-a propus să realizeze cel puțin un schimb de experiență pe an la o cooperativă agricolă de succes din Europa unde să fie prezentă fiecare cooperativă membră cu câte un reprezentant.

UNCSV consideră că sectorul agroalimentar românesc are nevoie de asociere, care să nu fie doar pe hârtie, ci în cooperative agricole competitive, funcționale, echitabile și corecte cu munca și rezultatele propriilor membri.

România are nevoie de cooperative agricole de succes!

Florentin Bercu - Director Executiv UNCSV: "Ne manifestăm disponibilitatea de colaborare pe orice aspecte legislative – organizatorice – economice - legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole și asociere a fermierilor."

Contact:
email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

AISR a incheiat un Protocol de colaborare cu UNCSV

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un Protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România. Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate,  promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producției și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România. U.N.C.S.V. a început cu 8 cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat altele 6: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă  peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific -  Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Seminte- ESA, iar din 2017 al Camerei de Comert și Industrie a Franței.

Secretul unui CAP: „Cooperativa desface ceea ce cooperatorii produc“

De-a lungul vremii multe virtuți le-au fost asociate pepenilor. Dar din lunga listă cu siguranță lipsește una, care s-a vădit în ultimii ani în Câmpia Bărăganului: aceea de a aduna oamenii laolaltă. Spunem aceasta pentru că o parte din noile cooperative agricole înființate în Muntenia s-au dezvoltat pornind de la pepeni. Așa s-a întâmplat și la Gheorghe Doja, în județul Ialomița.

Desfacere în marile lanțuri de supermarket-uri

Gheorghe Doja este o comună destul de înstărită, strategic așezată aproape de Slobozia, dar nu chiar în drumul național. Astfel se face că localnicii pot ajunge ușor oriunde își doresc, dar veneticii ocolesc așezarea, momiți de panglica lată a șoselei principale. Probabil și din acest motiv gândurile înțelepte ale locuitorilor nu au fost tulburate de tot felul de discuții și controverse născute la marginea orașului. Și, uite așa, zece gospodari au ajuns la concluzia că e mai bine să-și unească forțele și să-și vândă producția împreună decât să se concureze între ei. Astfel s-a născut Cooperativa Agricolă de Producție Gheorghe Doja.

„Am început activitatea în anul 2013 și de-atunci ne-am dezvoltat continuu“, ne-a spus dl Florin Ion, administratorul cooperativei. La ora actuală are zece membri, care lucrează aproximativ 150 de hectare.

„Principiul de bază este că terenurile aparțin membrilor cooperativei, care și le lucrează fiecare. În schimb, partea de desfacere este treaba cooperativei. Producția este centralizată, iar livrarea se face din cele două baze logistice pe care le avem, către marile lanțuri de magazine, la prețuri negociate pentru cantitățile respective“, a mai explicat administratorul.

CAP Gheorghe Doja livrează produsele sale în aproape toate lanțurile de supermarket-uri din țară: Lidl, Carrefour, Profi, Kaufland, Auchan, Cora etc. Cel mai vândut produs este pepenele: în jur de 10.000 de tone de pepeni verzi pleacă de la cooperativă către toate colțurile țării. Apoi, de la an la an, gama de produse s-a diversificat. Acum se livrează și ardei kapia, gogoșari, dovlecei, varză, în special de primăvară, conopidă, țelină, ba chiar și cartofi.

Livrare și aprovizionare în comun

Produsele care pleacă către magazine sunt colectate în cele două baze logistice ale cooperativei. Una dintre ele are 1.000 mp, iar cealaltă 1.800 mp. În ambele se poate controla temperatura și amândouă au rampe de încărcare moderne pentru camioane. Trei benzi pentru spălat și ambalat legume funcționează în cele două baze.

CAP Gheorghe Doja mai înseamnă și locul de muncă zilnic al celor 30 de angajați permanenți. De asemenea, cooperativa mai deține și mijloace de transport proprii, astfel încât să poată aduce produsele din câmp la centre sau să le poată livra beneficiarilor.

O altă obligație pe care cooperativa și-a asumat-o față de membrii săi este aceea de a le livra inputuri. „Toate inputurile sunt cumpărate de către cooperativă și apoi distribuite membrilor. În felul acesta se obțin mai multe lucruri dintr-o dată: prețurile sunt mai bune, pentru că altfel negociezi când e vorba de cantități mari. Apoi, folosind aceleași inputuri, aceleași tehnologii, productivitatea este aceeași pentru toți membrii cooperativei“, a evidențiat Florin Ion avantajele muncii în asociere.

„Important e să nu existe temeri!“

Pentru viitor, membrii cooperativei se gândesc la extindere, la construirea unor solarii noi și la dotarea cu utilaje performanțe. Desigur că e un drum lung, dar, așa cum spune Florin Ion, s-au obișnuit: „Greutăți am avut în fiecare an. Sprijin, în schimb, nu prea. De exemplu, la înființare am depus un proiect de 1,2 milioane lei. Nu ni s-au aprobat decât 30% din sumă. Ni s-a spus, pur și simplu, că suntem ghinioniști și s-au terminat banii. Important este că am putut merge mai departe. Am realizat tot cu banii noștri, cu împrumuturi, cu forțe proprii. Într-o cooperativă important este ca oamenii să înțeleagă că există și pierderi și să nu fie temeri că fură unul sau altul. Esențial este că se lucrează în comun și că productivitatea este aceeași la fiecare, chiar dacă suprafețele de teren diferă“, a rezumat administratorul factorii reușitei CAP Gheorghe Doja. În afară de cei enumerați de gazdă, aș mai adăuga și tinerețea membrilor: vârsta medie a cooperatorilor este 35 de ani!

Combaterea biologică și semințele performante, printre secretele reușitei

Așa cum am arătat, la Gheorghe Doja inputurile se achiziționează în comun. Așa se poate asigura o productivitate unitară, o calitate și un sortiment unitar. Pentru a se ajunge aici s-au încercat diverse variante până când s-a găsit un furnizor care să satisfacă toate cerințele. În final, s-a optat asupra Universal Grup, membră a concernului Bayer-Monsanto. Acest furnizor poate să asigure atât semințele necesare, prin intermediul Seminis, cât și soluțiile pentru fertilizare și tratamente, prin Koppert.

Ceea ce este nou în domeniul protecției plantelor este utilizarea metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. „Folosim metodele de combatere biologică a dăunătorilor de peste șapte ani. Nu întâmplător, cele mai mari suprafețe protejate astfel sunt cele cultivate cu ardei“, a arătat reprezentantul Koppert, Mircea Cheșu. „Programele noastre sunt centrate pe lupta împotriva tripșilor și a păianjenilor și doar secundar a afidelor și a păduchelui verde sau a omizilor. De aceea folosim doar doi prădători, un gândăcel care stă pe floare și un păduche care se instalează pe frunze. Unicul scop în viață al acestor două insecte este să caute și să mănânce larvele în stadiile I și II și ouăle de trips. Instalarea lor se face o dată pe an și durează patru-cinci ore. Momentul optim este acela în care planta are o floare și trei-patru frunze. Se instalează niște cutiuțe de carton pe plante, cam 15/1.000 mp. În ele se pun gândăceii care se livrează în flacoane. Un flacon ajunge pentru cca 2.000 mp. Imediat ce sunt lansați, prădă­torii intră în acțiune. Ei se înmulțesc și populația lor crește exponențial, dacă au condiții bune. Costul pentru 1.000 mp de solar este de cca 1.300 lei. În câmp deschis crește de două, până la trei ori. Din păcate, în România, nefiind plătită calitatea bio, nu merită întotdeauna adoptarea acestei soluții în medii neprotejate“, a arătat Mircea Cheșu.

În ceea ce privește oferta de semințe, ajunge să spunem că Seminis este unul dintre liderii mondiali ai pieței. La Gheorghe Doja se cultivă nici mai mult, nici mai puțin, de zece hibrizi diferiți de pepeni. Și niciunul dintre cei câteva zeci de oaspeți prezenți la evenimentul organizat de cooperatorii din Gheorghe Doja nu a putut spune care este cel mai bun!

Alexandru GRIGORIEV

CREȘTE UNIUNEA COOPERATIVELOR DIN SECTORUL VEGETAL (UNCSV)

Vineri, 08.06.2018 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 5 noi cooperative agricole în echipă.

La mai puțin de 6 luni de la formarea uniunii membrii noi sporesc suprafața exploatată cu 20%. Aceștia au o cifră de afaceri însumată de peste 150 milioane de lei. 

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3400 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești.

Principalele 5 urgențe în acest moment sunt:

  • susținerea în comisiile de specialitate din Parlament și plen a unor propuneri echitabile de îmbunătățire a legii înstrăinării terenurilor extravilane;
  • elaborarea și susținerea în fața autorităților a propunerilor constructive pentru eficientizarea activității și capitalizarea cooperativelor în interesul tuturor membrilor pentru îmbunătățirea proiectelor legislative privind legea cooperativelor agricole;
  • promovarea si validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora;
  • remedierea problemelor legislative privind circulația tractoarelor, combinelor și autopropulsatelor pe drumurile publice;
  • clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole;

Dl. Nicolae Sofone, Președinte UNCSV a subliniat:

,,Cooperativele agricole nu reușesc să-și apere interesele în mod individual. Am considerat că este necesar să trecem la următorul nivel, acela de a forma și consolida o uniune de ramură pe sectorul vegetal care să aibă o implicare activă în realizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea, eficientizarea și capitalizarea cooperativelor pentru a aduce valoare adăugată produselor agricole ale fermierilor membri.,,

UNCSV își manifestă disponibilitatea de colaborare pe orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole și asocierea fermierilor
email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau tel. 0722156961 (Florentin Bercu, director UNCSV).

BelOrta sau ce înseamnă cu adevărat o cooperative

„Cel mai important pentru dumneavoastră acum este să vă organizați! Singuri nu veți putea face față presiunilor pieței!“ Așa sună mesajul lui Paulo Gouveia, reprezentantul Copa Cogepa la Departamentul General de Agricultură al Comisiei Europene către fermierii români. La sfârșitul lunii agricole l-am întrebat ce ar dori să le transmită agricultorilor români prin intermediul publicației noastre. Domnia sa, care cunoaște bine situația din România, precum și lumina nefavorabilă în care este privită ideea de asociere din cauza moștenirii comuniste, a ținut să precizeze: „Acum fermierii trebuie să știe foarte bine că nimeni nu va mai veni să le ia pământul, iar ei trebuie să aibă o orientare cât mai clară spre piață. Asocierea este o condiție a profitului. Nu singura, dar una dintre ele. Dacă lucrează împreună, atunci vor fi capabili să se opună forțelor pieței ce pun presiune pe ei.“

Un exemplu a ceea ce înseamnă o cooperativă bine organizată și ce rezultate produce am văzut la BelOrta. Un model pe care fermierii din toată lumea ar putea să și-l fixeze ca ideal.

1.275 de producători și 400 de distribuitori

BelOrta este cea mai mare cooperativă din Belgia. La ora actuală ea reunește 1.275 de producători de legume și fructe. Cu toții fac parte din categoria micilor producători, fermele lor fiind afaceri de familie. Dar ei realizează la un loc în jur de 40% din producția horticolă a țării lor. 120 de varietăți de legume și 30 de sortimente de fructe ies anual din fermele lor. Valoarea produselor a depășit 439 milioane de euro în anul trecut. Cantitativ, a fost vorba despre aproximativ 650 milioane de kg sau bucăți, în funcție de specificul produselor. Cam așa ar suna, în doar câteva cifre reprezentative, o prezentare a cooperativei.

„Principala noastră activitate constă în a asigura desfacerea produselor, în condițiile cele mai avantajoase pentru membrii noștri“, ne-a spus dl Luc Peeters, directorul pentru relații publice al BelOrta. Practic, în toată partea de sud a Belgiei toate legumele din magazinele mari sau mici se licitează în sala special destinată a acestei organizații. „La ora actuală sunt admiși la licitație cca 400 de buyeri care participă la licitații fie direct, în sală, fie prin sistemul electronic, de la birourile lor. Ca să poată fi admiși la licitații ei trebuie să prezinte anumite garanții, inclusiv să constituie un depozit bancar destul de substanțial“, a evidențiat dl Peeters calitatea clienților. „În orice caz, plata produselor se face în maximum 14 zile“, a întregit tabloul.

Concluzia mea? Cooperativa își permite luxul de a-și selecta destul de riguros beneficiarii, ceea ce spune multe despre poziția sa ca jucător pe piață.

O funcționare de ceas elvețian

Dar cum funcționează, de fapt, cooperativa BelOrta? În fiecare zi, de luni până vineri, în jurul prânzului, fermierii își aduc producția din ziua respectivă la punctele de colectare. Cooperativa dispune de șapte platforme de preluare, prelucrare și livrare a produselor, dintre care cinci sunt dedicate legumelor, una fructelor și alta produselor locale. În total, suprafața lor totalizează 75.514 metri pătrați de spații climatizate. Capacitățile de refrigerare se ridică la 35.190 tone de marfă.

La Saint Katelijne-Waver (cca 25 km de Bruxelles), unde se află principala bază de operații, se găsesc 90 de depozite frigorifice și 250 de rampe de încărcare-descărcare. Odată ajunse la punctele de colectare, produsele sunt preluate de către controlorii de calitate, care fac o recepție amănunțită. „De fapt, este o supraverificare, căci sortarea este deja făcută de la fermă. Membrii noștri au înțeles că este foarte important ca cei care cumpără să primească exact calitatea pentru care au plătit“, poves­tește Luc Peeters.

După ce se face recepția, produsele sunt preluate de pe rampă și duse în spațiile de depozitare în condițiile reclamate de fiecare în parte. Dacă este cazul, unele dintre ele sunt transferate în secțiile de ambalare, unde sunt împachetate în modul cerut de client. „Există unele magazine care doresc ambalări diferite față ce cele standardizate, pe care le fac fermierii. De exemplu, de la începutul lunii mai oferim un ambalaj special, cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal. Desigur că, pentru acestea, clientul plătește un preț suplimentar“, adaugă reprezentantul BelOrta.

Licitație ca la marile burse

După această etapă, partidele de marfă sunt pregătite pentru ca în cursul dimineții următoare ori chiar în aceeași după-amiază să fie preluate de către transportatorii beneficiarilor. Dar până acolo cumpărătorii trebuie să treacă prin sala de licitații. Sala este, probabil, una dintre cele mai moderne din Europa. De fapt, este un amfiteatru, cu câteva sute de locuri, amenajate ca niște boxe. Contrar părerii generale despre licitații, totul se desfășoară într-o liniște absolută. Pe ecranul din fața sălii se proiectează șase ceasuri uriașe. Numai că, în loc de oră, fiecare dintre ele afișează prețul câte unui sortiment de marfă. Ceasul scade încontinuu, iar când se ajunge la prețul convenabil, cumpărătorul apasă un buton din boxa sa. Ceasul se oprește și valoarea prețului este afișată digital, ca și numărul de cod al cumpărătorului. Acesta din urmă înscrie și cantitatea dorită. Apoi procesul se reia, până la epuizarea stocului existent în ziua respectivă. La finalul ședințelor de licitație, cantitățile totalizate pe fiecare cumpărător pleacă în depozit, unde se pregătesc livrările.

Peste un milion de euro pentru cercetarea proprie

„Aproximativ 60% din producție este exportată, majoritatea în Germania și Franța, dar și în Grecia, Spania, Italia și chiar Japonia. Trebuie să facem astfel încât produsele să ajungă la destinație în condiții optime“, detaliază directorul BelOrta.

În afară de vânzări, cooperativa se mai ocupă și de sectorul de cercetare pentru membrii săi. Bugetul alocat este de peste 1,2 milioane euro/an. Un buget de invidiat pentru destule institute din România... Se desfășoară diverse proiecte privind noi soiuri, noi tehnologii, procedee de conservare și de transport mai eficiente, posibilități de dezvoltare a fermelor, ambalaje noi, sustenabilitate și câte și mai câte.

Pe lângă membrii cooperativei, mai sunt și 370 de angajați în diverse posturi.

Un domeniu secundar de activitate a cooperativei îl reprezintă producția de energie. Practic, 92% din energia electrică și apa caldă necesară funcționării depozitelor este asigurată de către propriile panouri solare și turbinele eoliene.

„În afară de acestea, BelOrta este implicată și în proiecte sociale. Surplusurile noastre sunt distribuite, prin intermediul Băncii Alimentare. Peste 70 de organizații, care hrănesc în jur de 125.000 de oameni, beneficiază de ele“, întregește Luc Peeters imaginea cooperativei.

Alexandru GRIGORIEV

Programul „Alege Oaia!“ - cooperativa Țara Mea

Pornind de la ideea campaniei naționale de informare și promovare a consumului de carne de oaie, „Alege Oaia!“, promovat de Ministerul Agriculturii, cooperativa Țara Mea a venit în sprijinul crescătorilor de ovine cu propunerea unui parteneriat care să ducă acest proiect la un alt nivel. Prezentată profesionist în rafturi, ridicată la rang de industrie si optimizată pe piese în detrimentul bucăților mari, oaia poate fi, așa cum bine a intuit ministrul Petre Daea, un business de succes pentru agricultura românească. Prin această asociere, dacă vor înțelege să lucreze organizat și împreună, ca într-o singură industrie, crescătorii de ovine nu vor mai fi nevoiți să exporte, având acces la piața de desfacere autohtonă, la consiliere de specialitate, la abatoare și ambalare de capacitate mare și, nu în ultimul rând, la un preț corect pentru produs.

Parteneriatul între crescătorii de ovine și Țara Mea are la bază închiderea lanțului de vânzare și stabilirea și respectarea unui circuit bine determinat: crescătorii vând oaia vie, abatorul o taie, apoi se tranșează și se ambalează, iar cooperativa Țara Mea se va asigura că fermierii primesc prețul corect, că promovează corect programul și că în rafturi va ajunge carne de cea mai bună calitate.

Un sistem integrat – singura variant de a lucra cu marii retaileri

„Într-un sistem integrat de lucru fiecare își face bine partea lui de treabă. Ca să vindem, trebuie să învățăm să vedem de sus lucrurile. Să înțelegem consumatorul, raftul, produsul și apoi nevoile fiecăruia din lanț. Să lucrăm constant, susținut, cu prețuri decente, avantajoase pentru toate părțile implicate.“ (Florin Burculescu, președinte Țara Mea).

„Acest gen de colaborare națională va reuși să păstreze produsele de cea mai bună calitate în țară, pentru consumatorii români, pe rafturile marilor lanțuri de magazine și, în același timp, va asigura nu numai supraviețuirea, dar și bunăstarea crescătorilor de ovine. Vrem să atragem familii tinere către acest gen de activitate, să ducă un trai frumos în jurul acestei meserii.“ (Petre Daea, ministrul Agriculturii)

Ministerul Agriculturii a facilitat întâlnirea dintre crescătorii de ovine și reprezentanții cooperativei Țara Mea iar, în urma discuțiilor, majoritatea asociațiilor de crescători de ovine și-au manifestat dorința de a pune cât mai repede în aplicare proiectul.

Cooperativa agricolă Ţara Mea activează astăzi cu aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Scopul cooperativei este, pe de o parte, să crească producția și consumul de produse românești, autohtone și sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import și, pe de altă parte, să susțină o creștere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât și pentru economia țării. Astăzi, retailerul german Kaufland este principala piață de desfacere a cooperativei.

Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură

Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI), lansată luni, au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură.

Toate cooperativele, asociaţiile, companiile şi persoanele fizice care activează în România în domeniul agricultură se pot înscrie, începând cu data de 5 martie, în UNCAPI, beneficiind de un sistem integrat de producţie şi desfacere, dar şi de reprezentare în faţa instituţiilor statului, consiliere pentru fonduri europene, cursuri de formare profesională şi oportunităţi de desfacere în cele mai mari lanţuri de retail.

Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată are încă de la lansare şase membri. Sectoarele în care activează sunt: vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.

Preşedintele UNCAPI este Florin Burculescu, managerul cooperativei Ţara Mea, iar secretarul general Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor AgroStar.

UNCAPI va reprezenta interesele producătorilor agricoli în faţa instituţiilor statului, administraţiei centrale şi locale, va informa şi va consilia, dar va iniţia şi propuneri de modificare a legislaţiei siguranţei alimentare şi va milita pentru asocierea producătorilor agricoli în cooperative

'Înfiinţarea UNCAPI este încă un semn că agricultura românească este pe un drum bun. Fermierii români sunt oameni extrem de muncitori şi de conştiincioşi, dacă au şi oportunitatea de a ajunge uşor la surse de informare şi de consiliere, de a le fi reprezentate interesele şi, mai ales, de a lucra într-un cadru organizat, care să le dea putere şi încredere, sunt sigur că în acest fel, vor ajunge curând pe lista marilor furnizori europeni', apreciază Petre Daea, ministrul agriculturii.

Cu ajutorul UNCAPI, fermierii vor putea ajunge mai uşor cu produsele lor pe piaţă, în special în supermarketuri. Obiectivul principal al Uniunii este acela de a promova produsele româneşti pe piaţa autohtonă, dar şi pe cea internaţională, cu ajutorul unui sistem de management de producţie integrat. Practic, prin asocierea cooperativelor, se pun la dispoziţia fermierilor fabrici de procesare, abatorizare, depozite de colectare a legumelor şi fructelor, fabrici de conservare. Un sistem integrat de producţie ajută la scăderea preţurilor, astfel încât producţia fermierilor români să fie valorificată pe tot parcusul anului, nu doar în sezon.

O parte dintre legumele produse în România ajung pe rafturile marilor supermarketuri, însă legumele pot fi şi procesate. Ştefan Nicolae apreciază că lipsa unităţilor de procesare în România a creat de-a lungul timpului mari probleme, în sensul în care agricultorii aruncau producţiile pe câmp pentru că li se strica marfa. Tocmai acesta este şi scopul UNCAPI: să sprijine fermierii şi să integreze tot acest lanţ alimentar pentru a folosi producţiile şi a diminua pierderile.

Un alt obiectiv important al UNCAPI este de a atrage fonduri europene cu scopul de a dezvolta aceste afaceri româneşti. Se vor face cursuri de formare profesională şi se vor atrage investiţii în vederea capitalizării cooperativelor membre UNCAPI pentru a elimina intermediarii din lanţul agroalimentar.

UNCAPI va înfiinţa filiale teritoriale în toate judeţele din România şi va fi o prezenţă activă în toate structurile de dialog social la nivelul prefecturilor, Ministerului Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului. De asemenea, UNCAPI va solicita Parlamentului finalizarea legislaţiei cu privire la facilităţile fiscale pentru fermieri, care va duce la capitalizarea cooperativelor şi asociaţiilor agricole. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.

Sursa: AGERPRES

„Cooperativa – singura soluție în zootehnie!“

Că agricultura este mai eficientă atunci când se face pe suprafețe mari au dovedit-o, cu vârf și îndesat, fermierii din România. Pe de altă parte, într-un mod oarecum paradoxal, micii gospodari, care dețin suprafețe mici de teren, refuză cu obstinație să se unească în cooperative, indiferent cum s-ar numi ele. Asta deși în mai multe zone din țară s-au format astfel de asociații care au arătat că rezultatele sunt benefice. Iar dacă, de bine, de rău, în domeniul culturilor mari s-au mai găsit diverse paleative, precum asociațiile sau darea în arendă, în schimb în zootehnie și în horticultură lucrurile stau mai rău decât rău.

Când primarul visează cooperativă...

Marin Răduț este medic veterinar și primar al comunei Zâmbreasca din județul Teleorman. Dar, peste acestea două, mai este un om căruia îi place să privească în timp un pic mai departe decât la mâine. Poate de aceea a fost reales mereu primar, începând din 2004. O parte dintre ideile sale a fost de acord să le împărtășească și cititorilor revistei Lumea Satului. Idei despre care nu doar vorbește, ci și luptă spre a le transforma în realitate. Și, încetul cu încetul, reușește.

„Mâna de lucru în agricultură, în zootehnie a devenit din ce în ce mai greu de găsit și mai scumpă. Or, în aceste condiții, ca să poți crește animale eficient, ca pe o sursă de trai, singura soluție este să o faci în ferme moderne, mecanizate. Dar pentru asta este nevoie de mulți bani“, consideră edilul din Zâmbreasca. Și a căutat și o posibilă soluție la această problemă: „Constituim o cooperativă în care aducem efective precum fabrica noastră de produse lactate, facem abatorul nostru. Munca se desfășoară în mai multe ferme asociate. Dar dacă, de exemplu, am nevoie de siloz, lucrăm cu utilajul specializat comun și cu remorcile fiecăruia. Ca principiu general, pornim de la o fermă mamă, care asigură materialul genetic și baza logistică, și mai multe ferme mici, asociate. Fermele mici ar trebui să fie toate la fel, cu un singur tip de grajd, omologat, cu condiții similare. La ferma mare ar trebui să existe un tanc de colectare, unde să se adune laptele de la toți. În felul acesta se asigură desfacere și un preț mai avantajos. Procesatorul nu se mai plimbă pe la fiecare pentru cantități mici, ci vine într-un singur loc, pentru o cantitate mare. Ca rezultat, și prețul e mai bun. Acesta ar fi doar primul pas până când ar apărea și o unitate de prelucrare“, consideră dl Răduț.

...și lucrurile se urnesc mai ușor!

Deocamdată, în mod concret s-a organizat, din punct de vedere legal, o cooperativă. S-au inițiat proiectele unui punct de colectare a pieilor și a lânii și a unui abator. Asta în condițiile în care în județ nu mai există niciun abator.

„Pe de altă parte, este absolut necesar să se implice și administrația locală. Spre exemplu, eu am întocmit pentru Zâmbreasca un proiect în urma căruia a fost amplasat un tanc de colectare a laptelui în urmă cu doi ani. Efectul se vede deja: efectivele de animale au început să crească. Era previzibil, căci până acum doi ani, de când mă știu eu, de aproape 60 de ani, nimeni nu a colectat lapte în Zâmbreasca.

Le-am dat proiectul și altor colegi din alte localități și același lucru s-a întâmplat și la ei“, argumentează dl Răduț. Apoi își continuă demonstrația: „Toată suprafața de pășunat a localității, cu sursa de apă cu tot, este amenajată și înconjurată cu un gard electric. Astfel sunt rezolvate mai multe probleme dintr-o dată. Aveam intenția ca în acest perimetru să construim și trei grajduri mari, astfel încât toate animalele să poată fi ținute acolo în timpul perioadei de pășunat. Dar deocamdată a trebuit să renunțăm la acest proiect din mai multe motive.“

„Banii se fac și din hârtii!“

Cea mai mare piedică ce stă în calea planurilor edilului teleormănean o constituie birocrația. „Spre deosebire de alți colegi ai mei primari, am ascultat sfatul unui funcționar de la Direcția Agricolă Județeană și m-am aplecat și asupra hârtiilor. «Banii se fac și din hârtii!», îmi spunea el. Și a avut dreptate: cu hârtiile în mână am reușit să întocmesc documentația pentru proiectele pe care le-am realizat. Dar, totuși, este mult prea multă birocrație și mult prea multă vorbărie. Spre exemplu, cu Programul de Cadastrare am crezut că e o treabă simplă. Am încheiat contractul, ne-am întâlnit toți factorii implicați – Prefectură, primării etc. – și am zis că o să meargă șnur. De câte ori credeți că a trebuit să merg la Prefectură la Alexandria? 20 de ori e puțin și încă n-am făcut nicio Carte Funciară!“ Concluzia e simplă: „toate procedurile acestea sunt prea stufoase, trebuie simplificate cumva!“

„Ideea e, consideră dl Răduț, că trebuie luate lucrurile pe rând. Deocamdată, salvarea este zootehnia, iar la nivel de minister am văzut că există deschidere. Ca atare, deocamdată ne canalizăm pe această direcție!“

Pe de altă parte, în concepția primarului, „animalul merge cu pământ“. Potrivit domniei sale, ar trebui ca acordarea subvenției pentru teren să fie condiționată de obligația de a crește și animale. „Cred că cel care are 500 de hectare poate să crească 70 de bovine numai cu resturile vegetale și cu ceva furaje. În felul acesta salvăm zootehnia“, consideră doctorul Răduț.

cooperativa 2

„Ar fi o prostie să lăsăm banii necheltuiți!“

Multe sunt gândurile, proiectele și visurile edilului din Zâmbreasca. „Uniunea Europeană, în cadrul a diverse programe, ne pune la dispoziție o grămadă de bani. E vorba de sute de milioane de euro. Consider că nu avem voie, sub nicio formă, să îi lăsăm necheltuiți. Să nu îi absorbim în proporție de minimum 90% ar fi, vă rog să îmi iertați expresia, o dovadă de prostie! Iată, sunt o serie de programe pentru tinerii fermieri în cadrul cărora le sunt subvenționate în proporție de până la 90% unele investiții. În acest context, haideți să îi ajutăm, să punem la punct niște modele de proiecte astfel încât ei să poată modifica doar datele personale și să acceseze fondurile respective. Așa văd eu pusă problema și acesta este contextul în care văd dezvoltându-se cooperativa. Pentru că, dacă dai acum unui tânăr care vrea să facă ceva o fermă cu 25 de vaci, peste patru-cinci ani el va avea 100 de vite. Vă dați seama ce ar însemna pentru o comună ca a noastră vreo șapte-opt ferme cu câte 100 de capete de bovine, cu ceva oi pe lângă, cu un punct de colectare a laptelui și, poate, și o fabrică de prelucrare cu un abator?“ Cam așa ar arăta, până la capăt, cooperativa din Zâmbreasca în gândul primarului Marin Răduț.

Deocamdată există o fermă-mamă, un punct de colectare a laptelui, proiectele pentru fermele-mici și unele amenajări.

Dar să nu uităm că până și cel mai lung drum începe cu primul pas. Și cu fiecare pas înainte devine tot mai scurt.

Alexandru GRIGORIEV

„Albinuţa Bucovinei“, o cooperativă cu perspectivă de dezvoltare

Cooperativa agricolă „Albinuţa Bucovinei“ s-a înfiinţat în urmă cu trei ani şi are şapte membri. În cadrul asocierii se negociază preţul de vânzare a mierii şi de achiziţie a materialelor necesare apicultorilor, se organizează cursuri autorizate pentru cei care doresc să devină apicultori şi se desfăşoară campanii educaţionale pentru conştientizarea şi încurajarea tineretului asupra necesităţii unei diete sănătoase prin promovarea consumului curent de miere ca alternativă la alţi îndulcitori.

Născută dintr-o ambiție

Unul dintre cei mai cunoscuţi instructori auto din judeţul Suceava, care în anul 1991 a deschis prima şcoală de şoferi privată, a descoperit în 2013 o nouă pasiune, apicultura. Constantin Alecsa s-a apucat de stupărit pentru a-i oferi nepoatei miere de albine naturală. La început s-a documentat din literatura de specialitate, apoi a urmat un curs de apicultori, iar după ce a văzut că acest hobby îi aduce rezultate, s-a hotărât să înfiinţeze Cooperativa agricolă „Albinuţa Bucovinei“ în satul Mitocaş, comuna Mitocu Dragomirnei.

„Cooperativa agricolă s-a înfiinţat datorită unor ambiţii. Am fost invitat la Camera de Comerţ la o conferinţă unde s-a lansat un proiect – plan de afaceri, am scris unul pentru înfiinţarea unei cooperative agricole cu profil apicol, care a fost printre cele mai bine întocmite de cei 65 de participanţi. După ce am dat examenul de antreprenor la Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), am participat cu proiectul la nivel naţional, unde am câştigat un premiu de 12.500 lei pentru o asociere şi aşa a luat fiinţă Cooperativa Agricolă «Albinuţa Bucovinei». La început ne-am dat comandă de stupi, am cumpărat familii de albine şi de atunci funcţionăm. Este o activitate pe care dorim să o dezvoltăm în cadrul comunei Mitocu Dragomirnei“, este partea frumoasă a poveştii cooperativei, spusă de Constantin Alecsa.

Deşi la înfiinţare membrii cooperativei aveau ca obiectiv principal atingerea unui număr de 500 de stupi în patru ani, în urmă cu mai puţin de doi ani hoţii şi-au lăsat amprenta pe stupină şi au furat stupii dintr-o livadă împrejmuită cu gard. „Totul a fost luat de la început, încercăm să ne reabilităm şi să ajungem la nivelul pe care ni-l dorim“, este dorinţa lui Constantin Alecsa.

O șansă pentru șomeri

„Sunt mulţi asistaţi social care aşteaptă lunar ajutorul financiar venit din partea statului. Ar fi păcat ca aceşti oameni să rămână asistaţi şi să nu-şi dezvolte propria sursă de venit. Cu un număr mic de stupi ar putea să-şi asigure existenţa altfel decât cu banii primiţi de la primărie“, ne-a spus Constantin Alecsa.

Membrii cooperativei sunt formatori şi fac cursuri de apicultori, la care participă şi persoane care cu greu îşi asigură existenţa şi care, la sfârşitul perioadei de pregătire, sunt ajutate să-şi cumpere stupi. Deja se organizează al doilea curs, care se finalizează cu examen susţinut cu reprezentanţii ANC. La primul curs au fost 10 cursanţi din comunele Vicov, Ilişeşti şi municipiul Suceava, diploma de apicultor ajutându-i să acceseze fonduri europene şi să depună la APIA dosarele pentru subvenţia în apicultură.

„Prin aceste cursuri venim în ajutorul celor care sunt deja apicultori, se ocupă de albine, dar nu au diplomă şi în ajutorul celor care doresc să se iniţieze şi să devină apicultori, chiar dacă la momentul înscrierii la curs nu au stupi. Vin, lucrează cu noi la stupină, învaţă cu noi practic ce trebuie făcut“, susţine Constantin Alecsa.

Preţuri derizorii

Membrii cooperativei susţin că există şi reticienţă din  partea unora care, când aud cuvântul cooperativă, se gândesc la vechile CAP-uri.

„Nu este nimic adevărat, cooperativa este o organizaţie care sprijină activitatea apicultorilor. Nu le percepem cotă din cantitatea de miere comercializată prin intermediul asocierii. Dacă un apicultor produce 200-300 kilograme de miere îi va fi greu să intre pe piaţă şi vinde la borcan. Dacă noi suntem 10-15 membri şi fiecare vine cu o cantitate de miere, putem încheia contracte în care negociem preţuri mult mai bune. Preţurile de achiziţie a mierii de albine sunt derizorii. Tu stai în ploaie, soare, vânt ca să ai grijă de un număr de stupi, produci o cantiatate de miere pe care o dai la un preţ mic, de 8 lei kilogramul, iar intermediarii o vând la un preţ şi de trei ori mai mare“, este de părere preşedintele cooperativei, Constantin Alecsa.

Deficit de plante melifere

Apicultorii suceveni susţin că în judeţ este greu de asigurat necesarul de plante melifere, motiv pentru care mulţi apicultori merg în sudul ţării, unde găsesc plante care asigură mâncare pentru albinuţe. Pastoralul începe la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai, după terminarea polenizării în livezile de pomi fructiferi, şi revin în judeţ toamna. Pentru a se valorifica mai multe culesuri, familiile de albine se transportă la distanţe de sute de kilometri depărtare. După culesul de la pomi fructiferi şi la flora erbacee timpurie, cel mai rentabil pentru apicultorii bucovineni, familiile se deplasează la culesurile de rapiţă, salcâm, apoi tei, floarea-soarelui fiind cultura ce oferă una dintre cele mai sigure şi de durată culesuri. Prin asociere în cooperativă cheltuielile de transport pot scădea sau pot fi asigurate şi pentru cei care nu au pavilioane apicole omologate pentru a circula pe drumurile publice, precum și a permanenţei unei persoane la stupină, producţia de miere realizată devenind rentabilă.

„Încercăm să ne dezvoltăm; anul viitor dorim să organizăm în toamnă un târg apicol la Suceava, pentru că ne dorim să ajutăm apicultorii. La târg vin şi foarte mulţi producători de lăzi de stup, de rame, de ceară şi tot ce înseamnă apicultură. Cumpărând cantităţi mari prin cooperativă, preţurile sunt mult mai mici“, ne-a spus Constantin Alecsa.

Obiectiv – consumul de miere în şcoli

Prin proiectul „Micul dejun cu miere“ cooperativa „Albinuţa Bucovinei“ şi-a propus să stimuleze consumul de miere în şcoli. Începută în urmă cu 7 ani de Asociaţia Apicultorilor Sloveni și având loc de fiecare dată în a treia zi de vineri din luna noiembrie, Campania educaţional-promoţională pentru conştientizarea şi încurajarea tineretului asupra necesităţii unei diete sănătoase prin promo­varea consumului curent de miere ca alternativă la alţi îndulcitori, a cunoaşterii efectelor benefice ale produselor stupului – polen, propolis, lăptişor de matcă, venin, pentru sănătatea umană şi a importanţei albinei pentru mediu şi agricultură i-a adus în mijlocul elevilor pe membrii cooperativei pe 17 noiembrie. În baza unui parteneriat, ei au împărţit elevilor din mai multe şcoli sucevene caserole cu câte 20 de grame de miere provenită din stupii proprii.

„Având în vedere că România este pe locul trei în Europa la producţia de miere şi pe ultimul loc la consum, ne propunem să promovăm mierea de albine. Şi unde ar fi cel mai bine decât în rândul tinerilor, pentru ca ei să înveţe de la o vârstă fragedă ce înseamnă un produs natural şi să înceapă să îl accepte? Ne dorim foarte mult ca marea majoritate a populaţiei să înlocuiască zahărul cu miere de albine. Ne-am trimis repre­zentanţii în şcoli pentru a prezenta copiilor rolul şi importanţa albinei în ecosistem şi rolul mierii de albine în sănătatea populaţiei, astfel încât prin consumul unei cantităţi mici de miere în fiecare zi să ne formăm un stil de viaţă sănătos“, a precizat Constantin Alecsa.

În cadrul Acordului de parteneriat cu unităţile de învăţământ a fost inclus şi proiectul „Vizită la stupină“, ce se va desfăşura în primăvara anului 2018 în stupina Cooperativei agricole „Albinuța Bucovinei“.

Silviu BUCULEI

GALERIE FOTO


 

Vlașca 2008. Cooperativa giurgiuveană după model franțuzesc

De ceva vreme se tot vorbește despre asocierea fermierilor ca fiind o necesitate. Unii încă nu sunt convinși de modul în care ar putea fi ajutați, însă există și fermieri care înțeleg beneficiile și înființează cooperative. Un model de „așa da“ este cooperativa Vlașca 2008 din județul Giurgiu, care în numai 8 ani de activitate numără 50 de membri.

Sursa de inspirație, cooperativa Euralis

Cum a evoluat activitatea cooperativei în cei 8 ani de activitate ne-a vorbit domnul Cosma Măroiu, unul dintre inițiatori și președintele consiliului de administrație: „Inițiativa a aparținut unei grup de 18 membri după care și alți fermieri, conștientizând avantajele cooperativei, ni s-au alăturat. În acest mo­ment suntem 50 de membri și împreună lucrăm 50.000 de ha. În prezent, prin cooperativă facem achiziția de inputuri, dar și vânzarea producțiilor. Vânzarea nu înseamnă că vinde cooperativa, ci reprezintă o operațiune de intermediere între membrii cooperatori și traderi. În acest sens strângem recoltele și licităm în funcție de ce dorește fiecare membru să vândă. Trebuie menționat că niciun membru nu este constrâns cum și când să vândă, avem însă regula ca 70% dintre inputuri să fie achiziționate prin cooperativă și 70 % din producție să fie vândute tot așa. Cumva ne-am inspirat din activitatea celor de la Euralis, deși și lor le-au trebuit mulți ani până să ajungă la ceea ce au astăzi. Diferența e dată de faptul că în Franța totul se face prin această formă asociativă. Cooperativa cumpără inputurile, preia producția și dă banii fermierului. Ne mai trebuie și timp să ajungem ca ei.“

Cotizație fixă și susținere continuă

Pentru ca o cooperativă să funcționeze foarte bine este nevoie și de un capital, iar acest lucru îl știu și fermierii giurgiuveni, fiecare cotizând cu suma fixă de 2.000 de lei/an, indiferent de mărimea fermei. Pentru ca un fermier să poată fi membru trebuie să lucreze cel puțin 100 de hectare. „Și în ceea ce privește fondurile am început cu pași mărunți, să nu speriem fermierii. Acum fiecare membru plătește o cotizație de 2.000 de lei/an, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Se face și o diferență între mărimea fermei atunci când vorbim despre cea de a doua cotizație. Din inputurile cumpărate prin cooperativă care se fac prin licitație, fiecare plătește 2,5 % în funcție de volumul pe care îl achiziționează, bani care revin cooperativei. După o perioadă de la înființare, din fondurile adunate am economisit și ne-am achiziționat un sediu unde au loc toate întâlnirile și licitațiile. De asemenea, am achiziționat și un autoturism, dar și GPS-uri pentru fermierii ce au probleme la APIA și trebuie să își măsoare terenurile. La vânzare, cooperativa noastră fixează prețul. Nu obținem neapărat cu mult peste ceea ce ne oferă traderii, dar cu siguranță din vânzare se adună ceva profit. Iar la inputuri, prin discounturile obținute, se poate considera că, o dată la 4 ani, fermierul nu le plătește“, a mai completat președintele consiliului de administrație.

Cooperativa are un consiliu administrativ, dar și un angajat permanent. Toate deciziile se iau în cadrul adunării generale și, chiar dacă în acest moment toți membrii sunt din județul Giurgiu, aceasta nu este o condiție necesară pentru a fi înscris în asociație. Domnul Măroiu a precizat faptul că și fermierii din județele limitrofe pot opta pentru înscrierea în asociație, dar a precizat că sediul central va rămâne mereu în acest județ.

Cum lucrurile merg bine, planurile de viitor nu se lasă așteptate. Unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda membrilor Vlașca 2008 este înființarea unui fond mutual al cooperativei. „Din fondul actual putem ajuta un fermier mai mic, care are și obligații mai mici. Pentru pagube mai mari cauzate de fenomenele meteorologice sau în eventualitatea în care un fermier are au accident ne trebuie sume mai mari. De aceea ne gândim cumva să contribuim mai mult, eventual să înființăm un fond mutual al cooperativei. Este unul dintre următorii pași. Avem bani puși deoparte pentru achiziționarea unui tir, încercăm să facem și alte activități care să contribuie la dezvoltarea cooperativei și implicit a fermierilor“, a conchis Cosma Măroiu.

Ion BANU,
Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 24-25

Facilități fiscale pentru cooperativele agricole

Potrivit președintelui Comisiei pentru agricultură, Nini Săpunaru, există în lucru un act normativ care va crea un cadru legal prin care noile cooperative să fie scutite de impozitul pe profit în primii 5 ani de activitate. Acesta a mai precizat că în urma negocierilor cu cei de la Comisia Europeană există posibilitatea să fie intensificat sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, până aproape 80-90%. Astfel, spune Nini Săpunaru, vor fi sprijiniți fermieri care vor să se asocieze, să producă și să vândă la comun. În plus, se va facilita și accesul la fondurile europene dedicate acestor forme de organizare.

Cooperativa Agricolă „Runc“ din Moldoviţa, un exemplu de asociere

La Moldoviţa, judeţul Suceava, s-a înfiinţat Cooperativa Agricolă „Runc“, succesoarea Asociaţiei pentru creşterea animalelor cu acelaşi nume, care şi-a încetat activitatea conform dispoziţiilor OUG nr. 3/2015 modificată şi completată prin Legea nr. 104/2015. Cooperativa are 19 membri fondatori, o treime fiind tineri sub 40 de ani. Ca preşedinte a fost ales Ionuţ Prindii, un crescător de animale de 24 de ani, absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Suceava, promoţia 2015.

„În actul constitutiv şi în statut există prevederea că membrii asociaţi în cooperativă rămân şi îşi păstrează dreptul de proprietate asupra terenurilor şi a animalelor, ei asociindu-se doar pentru colectarea, procesarea, depozitarea şi vânzarea la un preţ mai bun a animalelor vii, cărnii şi a laptelui, a derivatelor acestora, precum şi a fructelor de pădure. Cea mai grea problemă pentru unii fermieri din zonele montane este lipsa desfacerii acestor produse. Prețurile pe care le practică în prezent unii procesatori nu acoperă nici cheltuielile, cei mai loviți fiind fermierii mici cu suprafeţe de teren de până la 5 hectare şi cu un număr redus de animale. Laptele care se produce în zonele montane este de cea mai bună calitate, timp de 4-5 luni cât ţine perioada păşunatului animalele fructificând foarte bine flora montană foarte bogată din covorul erbicios. În zona de munte nu se administrează de ani buni îngrăşăminte chimice din cel puţin două motive: nu există depozite de desfacere a acestor produse, iar fermierii, mai ales cei mici şi mijlocii, nu-şi pot achiziţiona îngrăşăminte chimice din cauza preţului exagerat de mare. Fertilizarea pajiştilor se face cu bălegar de grajd, iar la stâni şi în taberele de păşunat fertilizarea se face prin mutarea succesivă a coşerelor şi a solniţelor, fapt ce conduce, pe de o parte, la creșterea producţiei de masă verde pe unitatea de suprafaţă şi, pe de altă parte, la îmbunătăţirea compoziţiei floristice“, ne-a declarat Alexandru Craiuţ (foto), vicepre­şedintele Cooperativei Agricolă „Runc“.

Alexandru Craiut 2Alexandru Craiuţ susţine că, deşi carnea şi laptele din zona de munte sunt de o calitate mai bună, din nefericire marii procesatori recurg la importuri masive de carne în carcasă şi de lapte, în timp ce micii fermieri din zonele montane sunt neglijați şi daţi uitării, iar subvenţiile pe teren şi sprijinul financiar pe cap de animal sunt mult mai reduse faţă de ţările din vestul Europei.

Cooperativa are în vedere să construiască o fabrică de procesare a laptelui

Cooperativa „Runc“ a formulat şi propuneri la comisiile de specialitate din Senatul României care lucrează la modificarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, sperând ca cele mai bune idei ale fermierilor suceveni să fie încorporate în lege şi în sprijinul fermierilor.

„Cooperativele au menirea de a apăra drepturile membrilor asociaţi pe toată filiera începând de la colectarea, procesarea şi mai ales comercializarea produselor de origine animală şi în baza legii contractelor să obţină un preț mai bun şi să producă, acolo unde sunt create condiţii, produse cu valoare adăugată mare, beneficiul respectiv urmând să se resimtă în buzunarul fiecărui fermier, dar şi al consumatorului. Având un preşedinte tânăr, cooperativa va atrage şi alţi tineri care, neputându-şi crea o afacere în satele în care s-au născut şi trăiesc, au luat calea străinătăţii. Acţiunile iniţiate de actualul ministru al Agriculturii, prin simplificarea procedurilor la Ghidurile şi Fişa Măsurii la Submăsurile 6 cu 1, 6 cu 2, 6 cu 3 şi 4 cu 2, vor crea posibilitatea accesării fondurilor europene şi stabilirea tinerilor la sate“, a precizat Alexandru Craiuţ.

Cu sprijinul administraţiei locale şi judeţene şi cu fonduri obţinute prin proiecte europene Cooperativa Agricolă „Runc“ doreşte să construiască o fabrică de procesare a laptelui.

Silviu BUCULEI

Ce promite prima cooperativă a cultivatorilor de lavandă

Lavanda. Aurul mov. Un supranume legat de câștigurile fabuloase pe care se spune că le aduce această cultură alternativă. Teoria este confirmată în parte și de fermierii români care au „adoptat-o“. „Există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere.“ Afirmația aparține unui cultivator cu zece ani de experiență pe această nișă de piață. În completare spune că individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață și că valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Pornind de la această premisă, a înființat prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Ce și-a propus prin acest proiect aflăm chiar de la președintele ei, George Marchidan.

Societatea pe care o manageriază George Marchidan a fost printre primele din țară care s-au axat pe cultivarea lavandei. În cei zece ani în care a produs răsad a reușit să se impună în topul liderilor pe acest segment. A fost o perioadă de practică și ascensiune în care afacerea s-a extins de la 500 mp la 4.000 mp și care va culmina anul acesta prin înființarea cu lavandă a încă 1.300 mp în Buftea. Toate aceste acțiuni sunt preambulul inaugurării unui tărâm al lavandei, Lavanda Land, unde vor fi cultivate aproximativ 50 de soiuri din toată lumea. O parte din acest proiect ambițios este și înființarea Cooperativei Agricole Lavandine Oil.

„Suntem pionieri, dacă pot spune așa, pentru că este prima cooperativă din țară dedicată cultivatorilor de lavandă. Deși suntem la început de drum, proiectul prefigurat ca o soluție pe termen lung a valorificării are deja succes. Într-un timp relativ scurt de la înființare în cooperativă s-au înscris 12 cultivatori de lavandă. Alți 18 producători urmează să ne devină parteneri. În plus, a început deja negocierea unor contracte de valorificare a producției de lavandă.“

În momentul de față, la nivel național sunt aproximativ 80 de hectare înființate cu lavandă, dintre care 33 ha cultivate cu același soi, L-MIG 1, obținut de societatea din Buftea, aclimatizat la condițiile pedoclimatice din România și aflat în curs de omologare la ISTIS. Potențialul unei producții mari există însă, cel puțin până acum, fiecare producător și-a valorificat marfa individual.

„Primul și cel mai important proiect al cooperativei pe anul acesta este găsirea unei piețe sigure pentru desfacere producției de plantă verde, uscată sau a extractului de ulei. Practic, toți vom fi angrenați în căutarea unei piețe. În plus, prin înființarea acestei cooperative se va forma un grup de producători care vor putea onora cererea de pe piață printr-o cantitate mare de lavandă. Sunt situații în care se solicită 10 tone de plantă, cantitate pe care doar doi sau trei producători nu o pot acoperi. În schimb, un grup poate acționa foarte ușor. Momentan nu am stabilit direcția de valorificare a producției obținute de către membrii cooperativei, dar urmează să discutăm acest aspect.“

Cooperativa Agricolă Lavandine Oil are ambiții mari. Președintele ei și-a propus ca anul viitor să acceseze și fonduri europene. Speră astfel să închidă circuitul de producție prin recoltare procesare și, în final, să obțină produsul finit.

Planta verde – tija florală de 8-11 cm plus 30 cm tija verde – preț 8-20 lei/kg.

Anul I – 0,125 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 1.787,5 kg.

Anul II – 0,5 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 7.150 kg.

Anul III – 1,5-2 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 21.450 kg.

Anul IV – 2-3 kg/plantă – 14.300 plante/ha = 28.600 kg.

Planta uscată – preț 40-55 lei/kg în perioada de iarnă.

Ulei volatil – 15-18 l/tona de floare proaspătă (floarea folosită în procesul de extracție reprezintă 1/3 din planta verde ) – preț 70-120 euro/l.

După anul IV producția rămâne constantă, iar perioada medie de viață a lavandei este de peste 40 ani.

Lavanda mai poate da o recoltă secundară la sfârșitul lunii septembrie – raportul de producție este 1/6. Din anul III de cultură, lavanda nu mai necesită lucrări de întreținere.

Pentru a încuraja acest segment de producție, președintele cooperativei, ing. George Marchidan, ne-a supus atenției un studiu privind dispunerea producției pe patru ani din punct de vedere economic și productiv. Cifrele menționate sunt valori determinate pe parcursul a 10 ani de studiu personal la condițiile pedoclimatice ale României, în special orașul Buftea.

Cei care doresc să adere la Cooperativa Agricolă Lavandine Oil trebuie să achite o taxă de înscriere de 500 de lei, iar apoi să achite o cotizație lunară de 50 de lei.

Laura ZMARANDA

GALERIE FOTO

Cronica unei cooperative de succes

Aderarea la Cooperativa Agricolă Vlaşca presupune achitarea unei taxe de înscriere, o cotizaţie de 2.000 de lei anual şi 2,5% din valoarea inputurilor achiziţionate.

Bântuiţi încă de „fantoma“ fostelor CAP-uri, asocierea pentru fermierii români pare să fie un subiect tabu. Mentalitatea greşită faţă de această formă de organizare, dar şi slaba promovare a avantajelor ce vin odată cu apartenenţa la cooperative privează agricultura de beneficii importante. Există, însă, şi excepţii. Cooperativa Agricolă Vlaşca din judeţul Giurgiu este dovada că asocierea aduce cu sine performanţa. Înfiinţată în 2009 din iniţiativa celor mai importanţi fermieri din Giurgiu, cooperativa a avut iniţial 25 de membri cu o suprafaţă totală de 18.000 hectare. Astăzi are 46 de membri cu o suprafaţă în exploatare de 33.000 de hectare. Secretele care au stat în spatele acestei reuşite, spune Nenu Tudor, directorul cooperativei, sunt seriozitatea, tenacitatea şi colaborarea foarte bună între fermieri. Speranţele sunt mari, iar ţinta supremă este dezvoltarea cooperativei la nivelul entităţilor similare din ţările din Vest.

Licitaţia, o formă de negociere transparentă

Cooperativa Agricolă Vlaşca are câteva direcţii de acţiune clar stabilite. Pentru început vom face referire la licitaţia cu strigare, care se practică atât pentru achiziţia inputurilor – pesticide, îngrăşăminte, seminţe –, dar şi la valorificarea fiecărei recolte în parte. Ideea a aparţinut chiar dlui Nenu care, economist de profesie, a înţeles că aceasta este singura modalitate prin care putea asigura inputuri de top şi seminţe de calitate fermierilor. Potrivit domniei sale, aceste licitaţii cu strigare reprezintă o practică foarte transparentă de negociere, care aduce cu sine avantajele obţinerii unor preţuri bune. O altă direcţie de acţiune a Cooperativei Agricole Vlaşca este asigurarea culturilor ca element de bază, prevăzută şi în actele normative referitoare la contractele de arendă. Se face tot prin licitaţie, obţinându-se cote şi francize rezonabile. Cei mai mulţi membri ai cooperativei deţin balanţe electronice, iar verificarea lor anuală se face tot în urma licitaţiilor. Cartarea terenurilor agricole este una dintre cele mai recente preocupări în cadrul cooperativei. În vară, după eliberarea terenurilor de păioase şi rapiţă, se va face o licitaţie pentru cartarea terenurilor. Obiectivul acestei cartări este acela de a minimaliza cheltuielile, de a maximiza producţiile de calitate şi profitul. Prin cartare fermierii vor putea utiliza eficient îngrăşămintele acolo unde trebuie şi doar în cantităţile necesare.

Organizarea licitaţiilor este foarte meticuloasă şi presupune întocmirea unor caiete de sarcini care cuprind locaţia şi data când se vor desfăşura, dar şi necesarul de inputuri pentru fiecare fermier. Marfa solicitată este distribuită la fiecare fermă în parte, indiferent de cantitate. Şi în cazul preluării recoltei se aplică aceeaşi regulă, aceasta fiind ridicată de către cumpărător din spaţiile depozitare ale fermei. Astfel sunt eliminate costurile de manipulare a mărfii.

Inputuri de calitate, recolte pe măsură

Graţie inputurilor de calitate achiziţionate, fermierii din Cooperativa Agricolă Vlaşca au reuşit să aibă recolte bune şi calitativ, dar şi cantitativ. Principalele culturi aflate în exploataţie sunt grâul, porumbul, orzul, rapiţa şi floarea-soarelui. În prezent, în cadrul cooperativei există şi şase fermieri care au început înfiinţarea unor culturi de soia şi au obţinut producţii între 3,1 şi 5 tone/hectar. Pe tona de soia se obţin aproximativ 227 de euro. La porumb, spre exemplu, s-au obţinut 10-12 tone la hectar, la grâu 5-6 tone, 7 tone la orz, 4 tone la rapiţă. Economic vorbind, în condiţiile anului agricol 2014, pentru kilogramul de porumb s-au obţinut 53-54 de bani, un preţ peste nivelul pieţei. În plus, membrii cooperativei sunt permanent informaţi cu privire la fluctuaţiile Bursei, astfel încât licitaţia la porumb, orz şi rapiţă se face în euro, iar la floarea-soarelui în dolari. Directorul cooperativei susţine că este foarte important pentru fermieri să fie conectaţi la ce se întâmplă în momentul întocmirii documentelor şi la cursul Bursei. În momentul de faţă cooperativa a creat un trend pentru că preţurile obţinute pentru valorificarea producţiei la licitaţiile organizate în cadrul ei reprezintă un punct de referinţă pentru ceilalţi fermieri din zonă.

Principalii cumpărători sunt marii traderi naţionali, dar şi din străinătate. Potrivit dlui Nenu, companiile din afara ţării sunt foarte importante în această strategie agricolă, întrucât capacitatea de prelucrare a ţării noastre este mică prin comparaţie cu producţia obţinută şi s-ar produce un blocaj.

Ferme de top

Dotarea tehnologică de care dispun cele 46 de ferme vegetale din cadrul cooperativei este una de top pentru că a crescut semnificativ numărul utilajelor agricole performante. Acest lucru a permis scăderea cheltuielilor şi efectuarea lucrărilor agricole în timp optim. În plus, fermele deţin platforme betonate, silozuri şi magazii de stocare care permit fermierilor să valorifice recolta atunci când este momentul potrivit. Apartenenţa la o cooperativă sau la alte forme de asociere este importantă şi pentru accesarea fondurilor europene, întrucât se acordă 10 puncte la procentajul celui care doreşte să beneficieze de bani europeni.

• Dacă anul agricol 2014 a fost unul foarte dificil din cauza ploilor abundente de la începutul primăverii care au afectat producţiile, pentru fermieri a apărut o altă problemă, şi anume distrugerile cauzate de rozătoare. Potrivit dlui Nenu Tudor, din cauza pagubelor provocate de şoarecii de câmp se estimează pentru anul 2015 o diminuare a producţiei cu 30% la grâu, orz şi rapiţă.

Laura ZMARANDA

Viitorul agriculturii româneşti este cooperatist

Cum arată viitorul agriculturii româneşti? Va fi ea bazată pe fermele mici, pe fermele familiale sau pe marile latifundii? Sunt întrebări la care încearcă să dea un răspuns în interviul de mai jos scriitorul şi jurnalistul ştiinţific Alexandru Mironov.

– Domnule Mironov, cineva spunea că satul fără Europa poate exista, dar Europa fără sat, nu... Ce credeţi despre această afirmaţie?

– Exprimarea este frumoasă, dar nu cred că este tocmai adevărată. Şi spun asta pentru că cele mai multe dintre ţările occidentale au sate destul de puţine... Aici, satele sunt foarte rare, populaţia trăieşte mai mult la oraşe. Şi acest lucru se întâmplă pentru că acum în agricultură se lucrează pe suprafeţe mari. Nu mai e nevoie ca ţăranul să stea lângă ogor. Eu cred însă, totodată, că din toate ţările Europei, cele din zona noastră vor continua să fie rurale ba chiar, paradoxal, să fie din ce în ce mai rurale. Cel puţin, românul înţelege că e mult mai bună „iarba verde de acasă“, că viaţa e mai bună, apa mai curată, hrana mai sănătoasă faţă de oraş, unde viaţa e mai haotică. De aceea eu cred în „România rurală 2050“, acest slogan văzându-l ca un altfel de „drapel“ pe care eu l-aş pune în mâinile copiilor şi nepoţilor mei. Cred că atunci, în 2050, cine va avea mâncare va avea putere, pentru că vorbim de o lume de 9,3 miliarde de locuitori şi de o Europă care va avea peste 600 de milioane de oameni. Şi da, în viitor Europa va fi una rurală, dar nu în toate părţile ei... Pentru că acum, în ţări precum Franţa, satele au ajuns un fel de muzee...

– Acum trebuie să ne gândim la faptul că satele, de exemplu, au Internet, iar însăşi noţiunea de „rural“ se schimbă... Omul de la ţară are deschidere către lume prin mijloacele de comunicare...

– După cum bine spunea acad. Drăgănescu, planeta este învelită într-o nouă sferă. O sferă a cunoaşterii... Pe lângă sistemul de comunicaţii de acum, care leagă pe toată lumea cu toată lumea, cred că în viitor fiecare va purta asupra lui un cip de înregistrare şi transmitere a stării de sănătate, a locului unde se află... Întorcându-mă la viaţa de la ţară, cred că va fi mult mai simplu de trăit acolo. Se observă că tot mai multă lume preferă să se mute la sat chiar dacă nu au mai trăit acolo...

– Statisticile spun că, în acest moment, 47 la sută dintre români trăiesc la ţară. Problema e că populaţia României a îmbătrânit – peste 25% din populaţie are peste 60 de ani, iar pentru sat situaţia este mult mai critică pentru că acolo populaţia a îmbătrânit mult mai puternic. De aceea este nevoie de această infuzie de tinereţe...

– Da, este categoric nevoie. Pentru asta trebuie să se facă mari investiţii în învăţământul pentru sănătate. Medicii nu trebuie să mai plece în străinătate... Eu cred că, în cele din urmă, sistemul se va pune la punct şi la noi. Observ că, în ultima vreme, au început să vină tot mai mulţi străini în facultăţile noastre de medicină... Va trebui să mărim numărul de studenţi care să înveţe aici şi să-i folosim în ţară. Iar Ministerul Sănătăţii trebuie să facă ceva pentru că nu e corect ca medicii să înveţe meserie din impozitele pe care noi le plătim şi apoi să plece să muncească în străinătate. Nici nu cred că e corect din partea Occidentului că ne face asta...

– E clar că, indiferent de problemele care vor fi, agricultura va rămâne pentru totdeauna preocuparea celor care locuiesc în rural. Şi s-au tot purtat discuţii intense despre cum ar trebui să fie agricultura României – cu suprafeţe mari, latifundiare sau cu ferme mai mici familiale.

– Eu cred că agricultura cooperatistă este viitorul dincolo de marile moşii care există acum şi care funcţionează foarte bine pe sistemul randamentului. Când mă refer la sistemul cooperatist mă refer, de exemplu, la oamenii din 10-12 comune care îşi duc producţia la un Centru unde aceasta este prelucrată. Iar acest Centru este dotat cu toate facilităţile, de la apă curentă la punct de cercetare. De aceea cred că sistemul cooperatist este inevitabil pentru că altfel agricultorii nu vor reuşi să facă faţă vremurilor...

– Permiteţi să vă completez... În România, plecând de la experienţa comunismului, se confundă cooperativa cu colhozul. Oamenii sunt încă speriaţi, acum şi după 25 de ani. De aceea trebuie să-i lămurim pe tineri că ăsta e viitorul. Dar de câte ori s-a încercat câte ceva apare această teamă ca „nu cumva să-mi pierd pământul“...

– E normal să fie aşa, dacă ne gândim că mulţi ţărani au devenit proprietari de puţin timp. Iar în această chestiune şcoala are un cuvânt greu de spus. Dacă în şcoala românească, la lecţia de educaţie civică, se explică faptul că numai împreună putem rezolva problemele în sensul de a lucra împreună pământul pentru o eficienţă mai mare, atunci lucrurile iau o altă turnură. Asta înseamnă agricultură de mare calitate, singura care poate aduce venituri serioase României, din pământul foarte bun care e aici. Să nu uităm că avem cel mai bun cernoziom din zonă...

– Legat tot de educaţie... Anul trecut am început şcoala fără manuale, am dat cardurile de sănătate fără să avem cititoare de carduri, am construit, la Braşov, o pistă de aeroport, care a costat vreo 25 de milioane de euro, dar am rămas doar cu pista pentru că nu mai avem bani pentru clădirea şi anexele aeroportului. De asemenea, în satul Roma din judeţul Botoşani s-au construit şanţuri de beton, dar au uitat să facă podeţele, iar lumea din sat a rămas izolată. Vă întreb... De ce avem noi, românii, această neşansă să ne dăm, cumva, cu stângu-n dreptu’?

– Pentru că nu există o gândire care să unească. Pentru că la români nu ştie dreapta ce face stânga. Nu se răspunde la întrebarea: „Cine trebuie să facă asta?“. În acest sens, cred că, cel puţin când vine vorba de proiectele mari, cea care trebuie să răspundă la această întrebare este Academia Română. Pentru că aici sunt minţile cele mai luminate pe care le avem. Şi mă refer acum şi la cele 66 de institute de cercetare. Cred că acestora trebuie să le dăm tema, iar ei să răspundă la întrebări. Numai atunci vom ajunge la o omogenizare a acţiunilor.

– Într-adevăr. Observ că la noi există o ruptură periculoasă între politic şi ştiinţă. Spun acest lucru pentru că nu am găsit în niciun program politic o viziune care să construiască România punând la temelia proiectelor oamenii de ştiinţă.

– Eu sper că tragi-comedia care se joacă în politică acum să facă poporul român să zguduie puţin clasa conducătoare. Toţi spun, inclusiv studiile de ultimă oră, că trebuie să facem o infrastructură. Nici grânele nu le poţi transporta bine dacă n-ai drumuri. Trebuie să refacem şi căile ferate... În plus, trebuie să construim şi silozurile de care avem nevoie pentru că depozitarea cerealelor e încă o problemă. Trebuie luate toate problemele pe rând, iar pe primul loc trebuie puse problemele cu adevărat arzătoare pentru ţară.

Gheorghe VERMAN

Abonează-te la acest feed RSS