Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Gheorghe Voica, pomicultor Mărăcineni, judeţul Argeş: „Să se facă cooperative pentru dezvoltare!“

De curând, am făcut o vizită domnului inginer  Gheorghe Voica, un specialist devotat pomiculturii, care ne-a prezentat speciile pomicole din exploatația sa superintensivă de la Mărăcineni (măr, cireş şi prun). Acesta a punctat și problemele cu care se confruntă acest domeniu în județul Argeș.

Plantaţie de măr superintensivă la care se munceşte de unul singur

Pomicultorul Gheorghe Voica exploatează 11 ha de teren, toate într-un loc, şi are şi o suprafaţă irigabilă de 5 ha de pomi, dintre care 3 ha de măr şi restul de cireş, prun şi măr de vară. „Plantaţia aceasta am făcut-o acum câţiva ani în colaborare cu domnul profesor Florin Stănică de la USAMV Bucureşti; m-am gândit să pun soiuri de mere rezistente la boli, să le fac mai ieftine şi puţin mai poluate (…); de aceea mi-am ales trei soiuri, unul galben, unul roşu şi un altul bicolor, de care sunt foarte încântat deoarece se păstrează peste iarnă, au gust bun, o culoare foarte frumoasă şi mai am şi două soiuri de vară, unul care se coace pe 20 iunie, singurul soi românesc Romus 3, iar un alt soi este Rubinola, care se coace pe 20 august. Am tăiat singur toată iarna cei 3.500 de pomi, dar sunt încântat. M-am gândit că, fiind aproape de piaţă, de oraşul Piteşti, să vin în întâmpinarea consumatorilor și să  le ofer mere proaspete“, mărturisește pomicultorul.

Probleme cu valorificarea producţiei

O bună perioadă, cel mai rău pentru pomicultorul argeşean a fost la recoltat. „Când să valorific fructele, n-am mai putut fiindcă a venit embargoul cu ruşii; atunci au venit polonezii şi ungurii cu preţuri de dumping şi am rămas cu merele nevândute foarte mulţi ani. De exemplu, în urmă cu doi ani am avut o producţie foarte mare şi am lăsat pe câmp o mare parte, iar o altă mare parte am aruncat-o şi am dat-o de pomană unora; atunci am avut o cădere economică extraordinară. Am vândut nişte teren ca să pot să îmi plătesc datoriile, iar anul trecut nu prea am mai muncit pomii, nici producţie nu am făcut, nici pierdere nu am avut. Anul acesta am zis să continui cât voi mai putea şi uitaţi-vă că plantaţia arată chiar foarte bine. Am zis să nu mă las că şi mâine este o zi (...) drept răsplată anul acesta toţi merii pe care îi am sunt plini de rod, dar eu mai răresc fructele pentru că vreau să fie acceptabile pentru piaţă. Merele cele mai gustoase se fac la o altitudine de peste 400-500 m şi aici este limită“, mai spune Gheorghe Voica.

Depozite cu atmosferă controlată

La supermarketuri este şi mai complicat deoarece marile lanţuri de magazine vor să fie fructele gazate, să reziste luni de zile şi să nu se strice. „În horticultură, nu numai în pomicultură, ar trebui investiţii uriaşe. Un depozit de 1.000 de tone cu atmosferă controlată costă 1 milion de euro, iar această sumă nu o găsim la toţi pomicultorii din judeţul Argeş. Asocierea este o soluţie foarte bună, dar nu este fezabilă fiindcă asocierea se face între fermieri şi la noi, cum este distrus tot, ar trebui o cooperativă pentru dezvoltare, adică să pună toţi aceleaşi soiuri de fructe, să pună toţi la aceeaşi distanţă, să facă un depozit (…), nu avem de unde să luăm atâţia bani. Depozitele care au fost în judeţul Argeş sunt în paragină; de exemplu, într-un depozit de 7.000 de tone de legume şi fructe din Ştefăneşti sunt strânse fiare vechi“, specifică acesta.

Lui Gheorghe Voica i-ar plăcea să extindă suprafaţa, dar este condiţionat, iar până la urmă şi agricultura trece prin stomac; dacă nu câştigi nimic, nu o mai faci, spune argeşeanul. „Într-o plantaţie de 5-10 ha îţi rămân în jur de 5.000 de euro, dacă este anul normal; în aceste condiţii, cum să se apuce oamenii şi tineretul să facă plantaţii şi să investească? Am în jur de 2.700 de pomi la ha, cu o distanţă de 3,50 x 1,20 m, şi pot să obțin 40-50 de tone la hectar de mere, dar cu valorificarea este greu. Eu duc merele la Institutul de Pomicultură şi plătesc chirie acolo 10 bani/ kg/lună.“

Plantaţie de cireş şi prun

Plantaţia de cireş a pomicultorului din Mărăcineni cuprinde cinci soiuri: Regina, Kordia, Karina, Lapins şi Summit, cu toate că aici nu este zona cea mai potrivită, mărturiseşte horticultorul. „Cireşul este pe areale ca şi viţa-de-vie. De exemplu, acesta merge la Cotnari, Focşani, Bacău, Bistriţa, deci are anumite zone, unde să fie terenul uşor şi să nu fie pe prima teresă a râului cu curenţi reci, iar eu sunt la o întâlnire de văi şi mai vin curenţi reci.“

În schimb, prunul se pretează acestei zone foarte bine, dar şi la prun trebuie soiuri de piaţă, mari, albastre, lunguieţe, să se desfacă de pe sâmbure, menționează Gheorghe Voica. „Am opt soiuri de prun; având şi pepinieră, invit pe cine vrea să vadă o plantaţie mai mare în luna august, când se coc prunele. Nu trebuie să ai numai fructe pe farfurie, ci din punct de vedere tehnologic trebuie să fie soiurile bune, rezistente la ger, secetă şi boli.“

Domnul inginer horticol vine şi cu recomandări pentru tinerii din zonă care iubesc pomicultura: „Le-aş propune concentrarea producţiei horticole. Pe Valea Topologului, acolo este cea mai bună zonă pentru mere. Ar trebui să îi ajute şi cei din Ministerul Agriculturii să facă o cooperativă pentru dezvoltare. Să se gândească să pună toţi acelaşi soi, cu aceeaşi tehnologie de cultură şi cumva, să fie rechiziţionate depozitele părăsite şi date cu titlu de gratuit ca să îi ajute. Un supermarket nu vine dacă nu ai producţie mai mare ca să poţi face un contract. Sunt multe de făcut; atât timp cât importăm atâtea legume şi fructe vă daţi seama că este loc unde se pot face multe“, încheie ing. Gheorghe Voica.


„Până îm 1989 pomicultura din judeţul Argeş a avut 57.000 de ha, fiind cel mai mare judeţ pomicol din România, iar acum mai are înscrise la APIA 2.000 ha. Eu sunt rezervat că acestea 2.000 ha sunt în funcţiune, că dacă s-ar obține 20-30 tone/ha vă daţi seama ce producţie ar fi în total. Industria de preţuri de nimic îl prinde pe om la înghesuială.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Clarificări UNCSV privind scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe proprietate

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că pot beneficia de facilități fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004  modificată prin Legea nr. 21/2019.

Potrivit acestora, pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producția comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile și clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 și Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autoritățile publice au

recunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste normă se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența Legii Cooperației Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiționată de corespondența cu prevederile Codului Fiscal, și pe cale de consecință facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilități.

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) și b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realității datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori și cooperativei.

Verificarea ulterioară a acestora este de competența autorităților fiscale din ANAF și a Curții de Conturi.

Precizăm că potrivit Legii, membrii cooperatori și cooperativa au obligația menținerii activității cooperativei în condiții similare pentru cel puțin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilități.

Susținerea activităților agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită și de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole.

Legea cooperației agricole și actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilități(membri cooperatori) și metodologia de aplicare.

Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităților publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz și poate deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.

Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.

U.N.C.S.V. își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

Patru exemple de cooperative de succes din România

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, eveniment organizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) la sfârşitul lunii ianuarie în Bucureşti, a adus în prim-plan patru modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, fiind prezentate cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Dobrogea Sud: 10 ani de cooperare

Prima cooperativă dată ca exemplu de succes a fost Dobrogea Sud din judeţul Constanţa. Ionuţ Lungoci, directorul executiv, le-a vorbit celor prezenţi despre paşii parcurşi de această cooperativă, domeniul de activitate şi cifra de afaceri, după 10 ani de activitate. „La început am fost 12 membri, iar ulterior, în 2009, „furia eliberării adeverinţelor“ ca membru cooperator pentru accesarea de fonduri europene a dus la creşterea bruscă, în doi ani, la 35.000 ha şi 60 de membri. În momentul respectiv nu mai aveam cifră de afaceri, nici nu mai ştiam cu cine să luăm legătura deoarece membrii înscrişi nu mai răspundeau la telefon. După doi ani a fost trierea, sub formă de selecţie naturală; membrii care tranzacţionau au rămas în cooperativă, iar ceilalţi au fost excluşi. De atunci cifra de afaceri creşte în continuu, deşi numărul de membri nu s-a modificat major, maximum 2-3 anual în ultimii 3 ani. Am reuşit să ajungem la aproape

100 milioane de lei cifră de afaceri, cu o profitabilitate ajustată. Anul acesta am reuşit, după trei ani de discuţii din partea tuturor, să construim un sediu în comuna Topraisar, unde am investit 2 milioane şi jumătate de lei într-un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide, dar principalul îl reprezintă faptul că avem un sediu al nostru, o identitate. În ceea ce priveşte cerealele, avem aproximativ 100.000 de tone pe care le tranzacţionăm spre export datorită preţului. Comercializăm motorină ca serviciu pentru membrii cooperatori, astfel încât partenerul producător din România furnizează membrilor noştri motorină la acelaşi preţ indiferent de distanţa la care se află în judeţul Constanţa“, încheie Ionuţ Lungoci, director executiv Dobrogea Sud.

Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest

banat agro vest

Un alt model de succes prezentat a fost Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, din judeţul Timiş, care produce anual 50.000 de tone de cereale şi care a avut o cifră de afaceri de 56 milioane de lei în anul 2019. „Cooperativa a fost înfiinţată în 2016, cu 11 membri fondatori; în anul 2018 au mai aderat 12 ferme, iar în acest an mai avem cinci ferme în procedură de aderare şi cinci ferme în perioadă de probă de un an. Suprafața totală cultivată este de 12.296 ha şi de obicei este o structură de 60% culturi de toamnă şi 40% culturi de primăvară. Ca evoluţie a cifrei de afaceri, în anul 2019 am avut 56 milioane de lei, iar vânzarea cerealelor s-a realizat în proporţie de 90%, respectiv peste 50.000 de tone de cereale tranzacţionate strict doar prin cooperativă“, a specificat în cadrul evenimentului Marian Horgoş, director tehnic Banat Agro Vest.

Cooperativa CerealTop Farmers Vrancea

cereal top farmers

Cooperativa Agricolă CerealTop Farmers, din judeţul Vrancea, cu sediul în Coteşti, s-a constituit în anul 2017 ca o asociație autonomă, spune Cătălin Zaharia, directorul executiv, la întâlnirea organizată de UNCSV. „În prezent suntem 16 fermieri (12 persoane juridice și 4 persoane fizice), având în exploatare 3.500 ha. Cifra de afaceri în 2019 a fost de cca 20 milioane de lei, iar cantitatea de cereale tranzacţionate este de aproximativ 18.000 de tone. Tranzacţiile privind inputurile s-au situat în jurul cifrei de

1 milion de euro“, mai specifică Cătălin Zaharia, CerealTop Farmers.

Drumul Belşugului

cooperativa agricola drumul belsugului

Cea mai nouă cooperativă prezentată a fost Drumul Belşugului, înfiinţată în februarie 2019 în Tecuci, judeţul Galaţi, precizează Ionuţ Pavel. „Iniţial cooperativa noastră a avut 10 membri, iar în prezent sunt 12 şi mai sunt în aşteptare 4 care lucrează o suprafaţă de 6.000 ha cu cultură mare. Scopul înfiinţării este acela că am vrut să ne eficientizăm activitatea economică prin a cumpăra mai ieftin şi a vinde mai scump, dar nu vrem să ne limităm aici. Ne dorim să uniformizăm o tehnologie în cadrul cooperativei, să dezvoltăm o bază proprie deoarece acest lucru ne va ţine mai uniţi. Capitalul social este în prezent de 66.000 lei şi avem o cifră de afaceri de 17 milioane de lei. Totodată, am obţinut aviz de recunoaştere pe grup de producători pentru cereale şi culturi oleaginoase“, a adăugat Ionuţ Pavel, director executiv, în cadrul cooperativei agricole Drumul Belşugului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediţia a V-a 2020

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, în ziua de 30 ianuarie, la Hotel Phoenicia, Bucureşti.

Cooperativele agricole consolidează mediul rural românesc

Principalul obiectiv al evenimentului a fost promo­varea cooperativelor agricole ca model de reușită în structurarea unei mai bune guvernanțe a agriculturii românești, de aceea Mircea Paul Băluță, președintele UNCSV, a abordat  tema cu privire la „necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România“. „Este un eveniment important pentru noi – și sperăm că și pentru cei prezenți – pentru a lua contact cu ceea ce înseamnă cooperativele în România. Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal este o organizație tânără și foarte prezentă în activitatea de reprezentare în dialogul public cu autoritățile, cu mediul asociativ, în sensul de a reprezenta foarte bine interesele fermierilor în cooperative și ale cooperativelor în mediul economic actual. Avem o serie de realizări și provocări pe care le-am obținut deja; este vorba de implementarea facilităților fiscale cu ajutorul factorului decizional, responsabil din Ministerul Agriculturii. Cooperativele reprezintă o bază solidă de asociere, de existență, de dezvoltare și de consolidare a mediului rural românesc“, a adăugat Mircea-Paul Băluţă, președinte UNCSV.

UNCSV a fost fondată de opt cooperative în 2017. În prezent, fac parte 24 de cooperative agricole active în sectorul vegetal, iar la începutul anului 2021 uniunea își propune să ajungă la 50 de cooperative de cultură mare funcționale din punct de vedere comercial. Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a vorbit celor prezenți atât despre cifra de afaceri și profitul membrilor, cât și despre realizările obținute. „Până în anul 2021, ne dorim să ajungem la 50 de cooperative funcționale. Cifra de afaceri a membrilor UNVSV a evoluat încă de la înființare, constant, precum și profitul membrilor noștri, ținând cont că în cadrul cooperativelor agricole de cultură mare avem anumite specificități unde profitul mediu brut este de aproximativ 1,5%. Șapte din top 10 cooperative de cultură mare sunt membre UNCSV, iar primele 25 de cooperative de cultură mare, la nivel național, sunt înscrise în UNCSV; membrii noștri organizează 80% din totalul cifrei de afaceri și 33% din profitul generat de cooperativele de cultură mare. Dintre realizările noastre putem menționa operaționalizarea integrală a facilităților fiscale, îmbunătățirea cadrului specific cooperativelor agricole în relația cu autoritățile, creșterea numărului de proiecte accesate“, a  mai specificat Florentin Bercu, director executiv UNCSV.

10 ani de activitate: „Dobrogea de Sud“

Una dintre cooperativele agricole de succes prezentate în cadrul întâlnirii a fost Dobrogea de Sud, ce a sărbătorit de curând 10 ani de activitate. Ionuț Lungoci, directorul executiv, a vorbit despre membrii cooperativei și problema asocierii fermie­rului român. „Cooperativa agricolă Dobrogea Sud, membră a UNCSV, exploatează o suprafață de teren de 19.000 ha. De exemplu, la o astfel de suprafață este foarte greu să te descurci în situația în care fermierul român este oportunist de foarte multe ori din punctul de vedere al asocierii; eu nu văd o problemă neapărat asocierea în coopera­tivă, ci în general este destul de greu să lucrezi cu vecinul, mai ales când punem banii în comun“, a mai spus Ionuț Lungoci.

Beatrice Alexandra MODIGA

UNCSV: Cooperativele agricole consolidate șansă pentru agricultura românească

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

facebook Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

  • educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
  • prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
  • creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
  • optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
  • reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
  • crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
  • finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

Gabriel Varga: „Prin cooperativă putem negocia un preț mai bun al laptelui“

Asocierea și cooperarea fermierilor sunt două dintre cuvintele rostite apăsat și cu nuanță imperioasă, mai ales în cadrul evenimentelor oficiale. Teoria pe marginea necesității asocierii fermierilor sau a înființării cooperativelor agricole nu este de dată recentă. Dimpotrivă. Se vorbește de multă vreme despre faptul că sistemul agricol trebuie regândit și concentrat în jurul asociațiilor și cooperativelor. Însă practica dovedește că sunt foarte puțini fermierii care aderă la o astfel de structură. Și chiar mai puțini cei care iau efectiv inițiativa înființării unei asociații sau cooperative. Gabriel Varga a făcut excepție de la această regulă și, în urmă cu un an, împreună cu alți câțiva membri, a înființat Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș. Mânați de necesitate, firește. Mai exact, de prețul mic pe care îl primesc pentru litrul de lapte.

Speranța moare ultima

‒ Despre înființarea cooperativelor și asocierea fermierilor se vorbește de multă vreme. Teoretic, se dorește împlinirea acestor două deziderate, dar practic se întâmplă sau nu la nivelul la care ar trebui. Dumneavoastră ați avut inițiativa înființării unei cooperative.

‒ Cooperativa Lactovest a fost înființată acum un an și tot atunci am depus un proiect pentru realizarea cu fonduri europene a unei fabrici de lapte cu o capacitate de 2.000 de litri pe zi. Acest proiect a fost depus pe Măsura 4.2 cu finanțare europeană de 70% și 30% resurse proprii. Din nefericire, proiectul nu a primit finanțare și am fost nevoiți să reziliem contractul cu AFIR. Cooperativa pe care am înființat-o este de gradul 1, adică toți membrii au statut legal de persoană fizică. Probabil că acesta a fost motivul pentru care proiectul a fost respins. Mă gândesc că, dacă membrii ar fi avut statut juridic și dacă am fi avut un istoric în spate, am fi obținut finanțarea. Dar proiectul a fost evaluat ca un fel de start-up și am avut de pierdut din cauza asta. Sperăm ca în următoarea perioadă să adere mai mulți membri la această cooperativă și să devenim mai puternici, plus că avem deja o vechime în spate și ăsta va fi un plus în momentul în care vom redepune proiectul. Speranța moare ultima.

‒ Cum a afectat această respingere a proiectului evoluția cooperativei?

‒ Nu ne-a afectat, dar firește că a fost dezamăgitor din cauză că pentru depunerea unui astfel de proiect trebuie să muncești foarte mult.

640.000 de euro pentru fabrica de procesare

‒ Cum arăta acest proiect al fabricii de lapte și care era suma de care aveați nevoie pentru a se concretiza?

‒ Proiectul avea nevoie de 640.000 de euro, din care partea pe care trebuia să o acoperim noi era undeva la aproximativ 150.000 de euro. Ideea pe care am mizat era aceea de a colecta laptele de la fermieri, așa că era esențial să achiziționăm o cisternă de lapte, un microbuz de frig, trei tonomate. Aceasta era viziunea noastră, să nu mai fim nevoiți să ne dăm producția de lapte pe nimic. Eu, spre exemplu, vând litrul de lapte cu un leu, dar cred că aș putea obține un preț mai bun prin procesare.

‒ De câtă vreme creșteți animale și câte efective aveți?

‒ Am început să cresc animale prin anul 1997, când am cumpărat primele șase vaci. Astăzi am un efectiv de 110 de capete din rasa Bălțata Românească. O parte din producția de lapte pe care o obțin o transform în brânzeturi și o valorific în piețe; am livrat cantități mai mici și către o firmă din Sohodor, Bacău. Însă, neavând o cantitate mare, nici nu am putut negocia un preț corect pentru laptele pe care l-am vândut. Dintre toate problemele fermierilor, cred că cea mai stringentă este cea a valorificării. Pentru noi, producătorii de mici dimensiuni, este și mai greu pentru că, neavând o cantitate mare de lapte, nici prețul care mi se oferă nu este bun. De asta am spus să ne asociem și să procesăm lapte. Pentru a-i adăuga valoare. Puteam să facem o asociație, dar nu am fi avut aceleași facilități ca în cazul cooperativei.

‒ Câți membri are cooperativa astăzi?

‒ Până acum sunt doar nouă membri care au efective de la șase capete până la 40 de capete, dar sper că vom fi mai mulți pentru că așa vom deveni mai puternici. Chiar și dacă proiectul fabricii de lapte va fi implementat mai târziu, colectarea laptelui prin cooperativă și valorificarea lui către procesatori ne vor permite să negociem un alt preț.

cooperativa 1

Poți deveni membru și dacă ai doar trei vaci

‒ Înțeleg că aderarea la o astfel de cooperativă vine cu o serie de avantaje pentru fermieri, dar că aceștia sunt încă reticenți. Cum se justifică această reticență?

‒ Probabil că sunt fermieri care nu au accesat niciodată fonduri europene, care se tem să își ia niște atribuții legale, să semneze acte, spre exemplu, sau preferă să nu facă împrumuturi bancare.

‒ Care sunt condițiile pe care un fermier trebuie să le îndeplinească pentru a se înscrie în cooperativă?

‒ Nu sunt condiții specifice, doar să aibă vaci și să aibă producție de lapte. Nu avem condiții legate de numărul de capete, poate să aibă și doar trei vaci. De altfel, v-am spus că printre cei nouă membri există și crescători cu doar șase vaci.

‒ Cooperativa Agricolă a Fermierilor Lactovest Variaș are deja un an de existență. Ați reușit să ajungeți în atenția celor care pot prelua lapte, au fost discuții în acest sens?

‒ Deocamdată nu, pentru că am avut speranța că proiectul fabricii de lapte al cooperativei va fi aprobat. Până acum nu am căutat pe nimeni și nu am negociat un preț pentru lapte. Nu renunțăm la dorința noastră de avea propria fabrică de procesare, de aceea o să redepunem proiectul exact în forma în care a fost conceput inițial.

Laura ZMARANDA

Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

Ziua Internațională a Cooperativelor 6 iulie 2019

Cooperativele oferă un model de întreprindere solid, viabil și adaptat nevoilor comunității rurale în toate țările și sunt considerate de mulți cercetători, ca fiind o legătură inter-organizațională creată pentru a reduce probabilitatea de eșec.

Tema acestui an este ,,COOPERATIVE PENTRU MUNCĂ DECENTĂ’’.

Acestea construiesc o lume mai bună pentru minimum 10% din salariații existenți pe glob.

După 132 de ani de istorie, România se află la începutul unui nou drum, în promovarea și dezvoltarea cooperativelor acesta fiind și motivul pentru care a fost fondat în 2017 UNCSV.

UNCSV este organizația cooperativelor din sectorul vegetal care promovează și sprijină cooperativele agricole cu valorile lor, principiile și sustenabilitatea guvernanței aplicată cu succes la nivel mondial.

Cooperativele agricole autentice sunt singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor, punându-și în comun doar mintea.

Rolul cooperativelor este să ajute la:

  • Optimizarea costurilor de producție și eficientizarea în comun a activităților agricole prin degrevarea către cooperativă a achizițiilor de inputuri și comercializării producției;
  • Creșterea gradului de adaptare a ofertei de produse agricole în plan cantitativ, calitativ și sortimental la cerințele consumatorilor;
  • Asocierea fermierilor în cooperative care să realizeze investiții în comun prin care să adauge valoare producției primare și să echilibreze veniturile pe lanțul alimentar, lucru care ar fi imposibil în multe situații în mod individual;
  • Distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcție de activitatea economică a fiecărui membru;
  • Creșterea capacității fermierilor de a face față riscurilor volatilității piețelor în comparație cu desfășurarea activităților de valorificare în mod individual de către fiecare producător;
  • Capitalizarea fermierilor și a cooperativelor prin generarea de valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte;
  • Reducerea numărului de intermediari din lanțul agroalimentar de distribuție;
  • Reducerea riscului de a nu avea desfacerea producției și asigurarea unei surse de venit de încredere, regulată și în timp util;
  • Relansarea și stabilizarea socio-economică a zonelor rurale favorizând dezvoltarea unor structuri agroalimentare integrate fluxurilor de piață și eficiente economic;
  • Furnizarea de servicii și informații de specialitate membrilor care ar fi prea costisitoare în mod individual.

U.N.C.S.V. promovează și sprijină o economie rurală viabilă, competitivă, orientată către piață și către furnizarea de produse agroalimentare de calitate superioară la prețuri accesibile pentru consumatori și corecte pentru fermieri.

Agricultura și fermierii mici și mijlocii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și care în plus să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

Invităm fermierii să se asocieze în cooperative agricole funcționale sau să înființeze cooperative agricole și îi îndrumăm în acest sens.

România are mare nevoie de cât mai multe cooperative agricole de succes!

Sursa: uncsv.ro

Finanțarea cooperativelor și a grupurilor de producători cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează, prin intermediul mai multor submăsuri din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020), formele asociative dintre fermieri și procesatori, respectiv cooperativele și grupurile de producători.

Până în prezent, AFIR a încheiat 32 de contracte de finanțare în valoare de 22,7 milioane de euro cu beneficiarii acestor forme asociative. Dintre acestea, 22 contracte de finanțare, în valoare de 19,3 milioane de euro, au fost semnate cu membrii cooperativelor. Valoarea totală a plăților efectuate pentru fermierii asociați este de 7,5 milioane de euro, până la această dată.

 „Am susținut încă de la început importanța deosebită pe care o are asocierea în sectorul agricol de la noi din țară. Deși fermierii români sunt încă reticenți față de aceste forme de organizare, am constatat că interesul a crescut în perioada recentă, dovadă că fermierii noștri au înțeles faptul că dacă se asociază și obțin fonduri nerambursabile se dezvoltă mai mult, pot să-și pună împreună producția, să o comercializeze și să aibă o putere sporită de negociere pe piața liberă. Prin PNDR 2020, am susținut concret fermierii care se asociază, aceștia beneficiind de punctaj suplimentar și de creșterea intensității sprijinului financiar cu 20%. Astfel, puteau ajunge și la 90% finanțare nerambursabilă, dacă erau îndeplinite condițiile prevăzute de Ghidul solicitantului.”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Cele mai multe proiecte depuse de formele asociative au fost contractate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 5 Vest Timișoara, respectiv 8 proiecte în valoare de 7,6 milioane de euro, dar și la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord-Est Iași, unde sunt contractate 7 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Alte 6 investiții colective cu o valoare de peste 3,6 milioane de euro au fost finanțate la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest  Satu Mare.

Agenția a sprijinit financiar formele asociative și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PNDR 2013). Astfel, în perioada respectivă au fost încheiate 66 de contracte de finanțare, în valoare totală de 26,5 milioane de euro. Plățile efectuate prin PNDR 2013 pentru investițiile colective ale fermierilor însumează 16,8 milioane de euro.

Sursa: afir.info

UNCSV ARE UN NOU PREȘEDINTE

Luni, 3 iunie 2019 Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. a avut Adunarea Generală.

În cadrul ședinței Dl. Președinte Nicolae SOFONE, a anunțat că se retrage din funcția de Președinte al Uniunii din motive de sănătate și lasă locul celor mai tineri.

Dl. Nicolae SOFONE a fost partizanul și principalul promotor al înființării și dezvoltării unei uniuni profesioniste, în mod transparent și corect. Îi mulțumim pentru rolul determinant pe care l-a avut, efortul depus și implicarea constructivă de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Îl asigurăm că vom continua în aceeași linie și vom consolida U.N.C.S.V. pentru a răspunde cât mai prompt și eficient nevoilor cooperativelor agricole din România.

În urma votului exprimat a fost ales în funcția de președinte al U.N.C.S.V. Dl. Mircea BĂLUȚĂ, absolvent de economie agrară, fermier în județul Argeș și director executiv al Cooperativei Agricolă Argeș Biosud.

În cadrul ședinței a fost completată și echipa Consiliului de Administrație al U.N.C.S.V. cu dl. Gabriel STANCIU Președinte Cooperativa Agricolă Braicoop și dl. Milan KELO Președinte Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan.    

Până la sfârșitul anului 2019 U.N.C.S.V. are ca priorități următoarele: 

  • Să acorde sprijin membrilor săi pe aspecte de legislație, fiscalitate, facilitând schimburile de experiență și îmbunătățirea guvernanței agriculturii românești prin asocierea în cooperative agricole moderne;
  • Să fie partener de dialog instituțional corect cu M.A.D.R., Guvern, Parlament, Președinție și celelalte instituții ale statului pe probleme specifice cooperativelor agricole și membrilor acestora;
  • Finalizarea demersurilor de operaționalizare a facilităților fiscale pentru cooperative și membri acestora;
  • Propunerea, susținerea și aprobarea unei măsuri specifice cooperativelor agricole în PNS 2021-2027;
  • Realizarea și implementarea unei strategii de creștere a reprezentativității UNCSV prin cooperative funcționale în zonele unde deocamdată nu are acoperire, creșterea numărului cooperativelor pe fiecare zonă și creșterea numărului de membri ai cooperativelor existente;
  • Lansarea unui produs bancar specific cooperativelor agricole;
  • Organizarea anuală pentru toți membri UNCSV a 2 schimburi de experienta la cooperative de succes din U.E.

Sursa: uncsv.ro

UNCSV: Schimb de experiență la Cooperativa EURALIS

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal (UNCSV), în parteneriat cu Euralis Semințe, organizează un schimb de experiență în Franța în perioada 13-17 mai 2019.

Vor fi prezenți 23 de reprezentanți din cadrul cooperativelor de cultură mare din România, membre în UNCSV.

Pe parcursul schimbului de experiență va fi vizitată baza materială a cooperativei, purtate discuții privind modul de lucru al Cooperativei Euralis, organizate întâlniri cu reprezentanți din Consiliu de Administrație și fermieri membri.

Scopul principal este înțelegerea mecanismului de funcționare al cooperativei și pașii care au fost urmați până în prezent.

Se vor clarifica și  aspecte importante privind educarea, informarea și perfecționarea continuă a președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori.

UNCSV și-a propus să realizeze cel puțin un schimb de experiență pe an la o cooperativă agricolă de succes din Europa unde să fie prezentă fiecare cooperativă membră cu câte un reprezentant.

UNCSV consideră că sectorul agroalimentar românesc are nevoie de asociere, care să nu fie doar pe hârtie, ci în cooperative agricole competitive, funcționale, echitabile și corecte cu munca și rezultatele propriilor membri.

România are nevoie de cooperative agricole de succes!

Florentin Bercu - Director Executiv UNCSV: "Ne manifestăm disponibilitatea de colaborare pe orice aspecte legislative – organizatorice – economice - legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole și asociere a fermierilor."

Contact:
email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

AISR a incheiat un Protocol de colaborare cu UNCSV

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) au încheiat un Protocol de colaborare prin care cele doua organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România. Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor, folosirii de semințe certificate,  promovarea agriculturii moderne, optimizării costurilor de producției și reducerea riscurilor, realizarea de proiecte, desfășurarea unor acțiuni și evenimente comune și schimbul reciproc de informații, în vederea implementării obiectivelor comune stabilite.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România. U.N.C.S.V. a început cu 8 cooperative agricole, membri fondatori fiind: Agrisud, Argeș Biosud, Braicoop, Dobrogea Sud, Oltenia Cereal Nord, Tinoasa, Unirea Covurlui și 15 Februarie Rotunda, cărora li s-au alăturat altele 6: Agromureșana, Agrosîrbi, Fermierul Nădlăcan, Răzeșii Moldavi și Tormac, aflându-se în continuă creștere și consolidare. Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membrii afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3400 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura românească, precum și cu autoritățile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezintă  peste 70% din piața domestică, reunind cele mai mari companii (Advanta Seeds, Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultură din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca Membru Onorific -  Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, iar din luna ianuarie 2017 și Institutul de Fitotehnie Porumbeni din Republica Moldova.

AISR este din 2013 membru cu drepturi depline în cadrul Asociației Europene de Seminte- ESA, iar din 2017 al Camerei de Comert și Industrie a Franței.

Secretul unui CAP: „Cooperativa desface ceea ce cooperatorii produc“

De-a lungul vremii multe virtuți le-au fost asociate pepenilor. Dar din lunga listă cu siguranță lipsește una, care s-a vădit în ultimii ani în Câmpia Bărăganului: aceea de a aduna oamenii laolaltă. Spunem aceasta pentru că o parte din noile cooperative agricole înființate în Muntenia s-au dezvoltat pornind de la pepeni. Așa s-a întâmplat și la Gheorghe Doja, în județul Ialomița.

Desfacere în marile lanțuri de supermarket-uri

Gheorghe Doja este o comună destul de înstărită, strategic așezată aproape de Slobozia, dar nu chiar în drumul național. Astfel se face că localnicii pot ajunge ușor oriunde își doresc, dar veneticii ocolesc așezarea, momiți de panglica lată a șoselei principale. Probabil și din acest motiv gândurile înțelepte ale locuitorilor nu au fost tulburate de tot felul de discuții și controverse născute la marginea orașului. Și, uite așa, zece gospodari au ajuns la concluzia că e mai bine să-și unească forțele și să-și vândă producția împreună decât să se concureze între ei. Astfel s-a născut Cooperativa Agricolă de Producție Gheorghe Doja.

„Am început activitatea în anul 2013 și de-atunci ne-am dezvoltat continuu“, ne-a spus dl Florin Ion, administratorul cooperativei. La ora actuală are zece membri, care lucrează aproximativ 150 de hectare.

„Principiul de bază este că terenurile aparțin membrilor cooperativei, care și le lucrează fiecare. În schimb, partea de desfacere este treaba cooperativei. Producția este centralizată, iar livrarea se face din cele două baze logistice pe care le avem, către marile lanțuri de magazine, la prețuri negociate pentru cantitățile respective“, a mai explicat administratorul.

CAP Gheorghe Doja livrează produsele sale în aproape toate lanțurile de supermarket-uri din țară: Lidl, Carrefour, Profi, Kaufland, Auchan, Cora etc. Cel mai vândut produs este pepenele: în jur de 10.000 de tone de pepeni verzi pleacă de la cooperativă către toate colțurile țării. Apoi, de la an la an, gama de produse s-a diversificat. Acum se livrează și ardei kapia, gogoșari, dovlecei, varză, în special de primăvară, conopidă, țelină, ba chiar și cartofi.

Livrare și aprovizionare în comun

Produsele care pleacă către magazine sunt colectate în cele două baze logistice ale cooperativei. Una dintre ele are 1.000 mp, iar cealaltă 1.800 mp. În ambele se poate controla temperatura și amândouă au rampe de încărcare moderne pentru camioane. Trei benzi pentru spălat și ambalat legume funcționează în cele două baze.

CAP Gheorghe Doja mai înseamnă și locul de muncă zilnic al celor 30 de angajați permanenți. De asemenea, cooperativa mai deține și mijloace de transport proprii, astfel încât să poată aduce produsele din câmp la centre sau să le poată livra beneficiarilor.

O altă obligație pe care cooperativa și-a asumat-o față de membrii săi este aceea de a le livra inputuri. „Toate inputurile sunt cumpărate de către cooperativă și apoi distribuite membrilor. În felul acesta se obțin mai multe lucruri dintr-o dată: prețurile sunt mai bune, pentru că altfel negociezi când e vorba de cantități mari. Apoi, folosind aceleași inputuri, aceleași tehnologii, productivitatea este aceeași pentru toți membrii cooperativei“, a evidențiat Florin Ion avantajele muncii în asociere.

„Important e să nu existe temeri!“

Pentru viitor, membrii cooperativei se gândesc la extindere, la construirea unor solarii noi și la dotarea cu utilaje performanțe. Desigur că e un drum lung, dar, așa cum spune Florin Ion, s-au obișnuit: „Greutăți am avut în fiecare an. Sprijin, în schimb, nu prea. De exemplu, la înființare am depus un proiect de 1,2 milioane lei. Nu ni s-au aprobat decât 30% din sumă. Ni s-a spus, pur și simplu, că suntem ghinioniști și s-au terminat banii. Important este că am putut merge mai departe. Am realizat tot cu banii noștri, cu împrumuturi, cu forțe proprii. Într-o cooperativă important este ca oamenii să înțeleagă că există și pierderi și să nu fie temeri că fură unul sau altul. Esențial este că se lucrează în comun și că productivitatea este aceeași la fiecare, chiar dacă suprafețele de teren diferă“, a rezumat administratorul factorii reușitei CAP Gheorghe Doja. În afară de cei enumerați de gazdă, aș mai adăuga și tinerețea membrilor: vârsta medie a cooperatorilor este 35 de ani!

Combaterea biologică și semințele performante, printre secretele reușitei

Așa cum am arătat, la Gheorghe Doja inputurile se achiziționează în comun. Așa se poate asigura o productivitate unitară, o calitate și un sortiment unitar. Pentru a se ajunge aici s-au încercat diverse variante până când s-a găsit un furnizor care să satisfacă toate cerințele. În final, s-a optat asupra Universal Grup, membră a concernului Bayer-Monsanto. Acest furnizor poate să asigure atât semințele necesare, prin intermediul Seminis, cât și soluțiile pentru fertilizare și tratamente, prin Koppert.

Ceea ce este nou în domeniul protecției plantelor este utilizarea metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. „Folosim metodele de combatere biologică a dăunătorilor de peste șapte ani. Nu întâmplător, cele mai mari suprafețe protejate astfel sunt cele cultivate cu ardei“, a arătat reprezentantul Koppert, Mircea Cheșu. „Programele noastre sunt centrate pe lupta împotriva tripșilor și a păianjenilor și doar secundar a afidelor și a păduchelui verde sau a omizilor. De aceea folosim doar doi prădători, un gândăcel care stă pe floare și un păduche care se instalează pe frunze. Unicul scop în viață al acestor două insecte este să caute și să mănânce larvele în stadiile I și II și ouăle de trips. Instalarea lor se face o dată pe an și durează patru-cinci ore. Momentul optim este acela în care planta are o floare și trei-patru frunze. Se instalează niște cutiuțe de carton pe plante, cam 15/1.000 mp. În ele se pun gândăceii care se livrează în flacoane. Un flacon ajunge pentru cca 2.000 mp. Imediat ce sunt lansați, prădă­torii intră în acțiune. Ei se înmulțesc și populația lor crește exponențial, dacă au condiții bune. Costul pentru 1.000 mp de solar este de cca 1.300 lei. În câmp deschis crește de două, până la trei ori. Din păcate, în România, nefiind plătită calitatea bio, nu merită întotdeauna adoptarea acestei soluții în medii neprotejate“, a arătat Mircea Cheșu.

În ceea ce privește oferta de semințe, ajunge să spunem că Seminis este unul dintre liderii mondiali ai pieței. La Gheorghe Doja se cultivă nici mai mult, nici mai puțin, de zece hibrizi diferiți de pepeni. Și niciunul dintre cei câteva zeci de oaspeți prezenți la evenimentul organizat de cooperatorii din Gheorghe Doja nu a putut spune care este cel mai bun!

Alexandru GRIGORIEV

CREȘTE UNIUNEA COOPERATIVELOR DIN SECTORUL VEGETAL (UNCSV)

Vineri, 08.06.2018 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 5 noi cooperative agricole în echipă.

La mai puțin de 6 luni de la formarea uniunii membrii noi sporesc suprafața exploatată cu 20%. Aceștia au o cifră de afaceri însumată de peste 150 milioane de lei. 

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 350 de persoane juridice și fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 10 ha și 3400 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperativele agricole românești.

Principalele 5 urgențe în acest moment sunt:

  • susținerea în comisiile de specialitate din Parlament și plen a unor propuneri echitabile de îmbunătățire a legii înstrăinării terenurilor extravilane;
  • elaborarea și susținerea în fața autorităților a propunerilor constructive pentru eficientizarea activității și capitalizarea cooperativelor în interesul tuturor membrilor pentru îmbunătățirea proiectelor legislative privind legea cooperativelor agricole;
  • promovarea si validarea facilităților fiscale pentru cooperativele agricole și membrii acestora;
  • remedierea problemelor legislative privind circulația tractoarelor, combinelor și autopropulsatelor pe drumurile publice;
  • clarificarea complexităților privind cadastrul agricol și tranzacțiile cu terenuri agricole;

Dl. Nicolae Sofone, Președinte UNCSV a subliniat:

,,Cooperativele agricole nu reușesc să-și apere interesele în mod individual. Am considerat că este necesar să trecem la următorul nivel, acela de a forma și consolida o uniune de ramură pe sectorul vegetal care să aibă o implicare activă în realizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea, eficientizarea și capitalizarea cooperativelor pentru a aduce valoare adăugată produselor agricole ale fermierilor membri.,,

UNCSV își manifestă disponibilitatea de colaborare pe orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole și asocierea fermierilor
email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau tel. 0722156961 (Florentin Bercu, director UNCSV).

BelOrta sau ce înseamnă cu adevărat o cooperative

„Cel mai important pentru dumneavoastră acum este să vă organizați! Singuri nu veți putea face față presiunilor pieței!“ Așa sună mesajul lui Paulo Gouveia, reprezentantul Copa Cogepa la Departamentul General de Agricultură al Comisiei Europene către fermierii români. La sfârșitul lunii agricole l-am întrebat ce ar dori să le transmită agricultorilor români prin intermediul publicației noastre. Domnia sa, care cunoaște bine situația din România, precum și lumina nefavorabilă în care este privită ideea de asociere din cauza moștenirii comuniste, a ținut să precizeze: „Acum fermierii trebuie să știe foarte bine că nimeni nu va mai veni să le ia pământul, iar ei trebuie să aibă o orientare cât mai clară spre piață. Asocierea este o condiție a profitului. Nu singura, dar una dintre ele. Dacă lucrează împreună, atunci vor fi capabili să se opună forțelor pieței ce pun presiune pe ei.“

Un exemplu a ceea ce înseamnă o cooperativă bine organizată și ce rezultate produce am văzut la BelOrta. Un model pe care fermierii din toată lumea ar putea să și-l fixeze ca ideal.

1.275 de producători și 400 de distribuitori

BelOrta este cea mai mare cooperativă din Belgia. La ora actuală ea reunește 1.275 de producători de legume și fructe. Cu toții fac parte din categoria micilor producători, fermele lor fiind afaceri de familie. Dar ei realizează la un loc în jur de 40% din producția horticolă a țării lor. 120 de varietăți de legume și 30 de sortimente de fructe ies anual din fermele lor. Valoarea produselor a depășit 439 milioane de euro în anul trecut. Cantitativ, a fost vorba despre aproximativ 650 milioane de kg sau bucăți, în funcție de specificul produselor. Cam așa ar suna, în doar câteva cifre reprezentative, o prezentare a cooperativei.

„Principala noastră activitate constă în a asigura desfacerea produselor, în condițiile cele mai avantajoase pentru membrii noștri“, ne-a spus dl Luc Peeters, directorul pentru relații publice al BelOrta. Practic, în toată partea de sud a Belgiei toate legumele din magazinele mari sau mici se licitează în sala special destinată a acestei organizații. „La ora actuală sunt admiși la licitație cca 400 de buyeri care participă la licitații fie direct, în sală, fie prin sistemul electronic, de la birourile lor. Ca să poată fi admiși la licitații ei trebuie să prezinte anumite garanții, inclusiv să constituie un depozit bancar destul de substanțial“, a evidențiat dl Peeters calitatea clienților. „În orice caz, plata produselor se face în maximum 14 zile“, a întregit tabloul.

Concluzia mea? Cooperativa își permite luxul de a-și selecta destul de riguros beneficiarii, ceea ce spune multe despre poziția sa ca jucător pe piață.

O funcționare de ceas elvețian

Dar cum funcționează, de fapt, cooperativa BelOrta? În fiecare zi, de luni până vineri, în jurul prânzului, fermierii își aduc producția din ziua respectivă la punctele de colectare. Cooperativa dispune de șapte platforme de preluare, prelucrare și livrare a produselor, dintre care cinci sunt dedicate legumelor, una fructelor și alta produselor locale. În total, suprafața lor totalizează 75.514 metri pătrați de spații climatizate. Capacitățile de refrigerare se ridică la 35.190 tone de marfă.

La Saint Katelijne-Waver (cca 25 km de Bruxelles), unde se află principala bază de operații, se găsesc 90 de depozite frigorifice și 250 de rampe de încărcare-descărcare. Odată ajunse la punctele de colectare, produsele sunt preluate de către controlorii de calitate, care fac o recepție amănunțită. „De fapt, este o supraverificare, căci sortarea este deja făcută de la fermă. Membrii noștri au înțeles că este foarte important ca cei care cumpără să primească exact calitatea pentru care au plătit“, poves­tește Luc Peeters.

După ce se face recepția, produsele sunt preluate de pe rampă și duse în spațiile de depozitare în condițiile reclamate de fiecare în parte. Dacă este cazul, unele dintre ele sunt transferate în secțiile de ambalare, unde sunt împachetate în modul cerut de client. „Există unele magazine care doresc ambalări diferite față ce cele standardizate, pe care le fac fermierii. De exemplu, de la începutul lunii mai oferim un ambalaj special, cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal. Desigur că, pentru acestea, clientul plătește un preț suplimentar“, adaugă reprezentantul BelOrta.

Licitație ca la marile burse

După această etapă, partidele de marfă sunt pregătite pentru ca în cursul dimineții următoare ori chiar în aceeași după-amiază să fie preluate de către transportatorii beneficiarilor. Dar până acolo cumpărătorii trebuie să treacă prin sala de licitații. Sala este, probabil, una dintre cele mai moderne din Europa. De fapt, este un amfiteatru, cu câteva sute de locuri, amenajate ca niște boxe. Contrar părerii generale despre licitații, totul se desfășoară într-o liniște absolută. Pe ecranul din fața sălii se proiectează șase ceasuri uriașe. Numai că, în loc de oră, fiecare dintre ele afișează prețul câte unui sortiment de marfă. Ceasul scade încontinuu, iar când se ajunge la prețul convenabil, cumpărătorul apasă un buton din boxa sa. Ceasul se oprește și valoarea prețului este afișată digital, ca și numărul de cod al cumpărătorului. Acesta din urmă înscrie și cantitatea dorită. Apoi procesul se reia, până la epuizarea stocului existent în ziua respectivă. La finalul ședințelor de licitație, cantitățile totalizate pe fiecare cumpărător pleacă în depozit, unde se pregătesc livrările.

Peste un milion de euro pentru cercetarea proprie

„Aproximativ 60% din producție este exportată, majoritatea în Germania și Franța, dar și în Grecia, Spania, Italia și chiar Japonia. Trebuie să facem astfel încât produsele să ajungă la destinație în condiții optime“, detaliază directorul BelOrta.

În afară de vânzări, cooperativa se mai ocupă și de sectorul de cercetare pentru membrii săi. Bugetul alocat este de peste 1,2 milioane euro/an. Un buget de invidiat pentru destule institute din România... Se desfășoară diverse proiecte privind noi soiuri, noi tehnologii, procedee de conservare și de transport mai eficiente, posibilități de dezvoltare a fermelor, ambalaje noi, sustenabilitate și câte și mai câte.

Pe lângă membrii cooperativei, mai sunt și 370 de angajați în diverse posturi.

Un domeniu secundar de activitate a cooperativei îl reprezintă producția de energie. Practic, 92% din energia electrică și apa caldă necesară funcționării depozitelor este asigurată de către propriile panouri solare și turbinele eoliene.

„În afară de acestea, BelOrta este implicată și în proiecte sociale. Surplusurile noastre sunt distribuite, prin intermediul Băncii Alimentare. Peste 70 de organizații, care hrănesc în jur de 125.000 de oameni, beneficiază de ele“, întregește Luc Peeters imaginea cooperativei.

Alexandru GRIGORIEV

Programul „Alege Oaia!“ - cooperativa Țara Mea

Pornind de la ideea campaniei naționale de informare și promovare a consumului de carne de oaie, „Alege Oaia!“, promovat de Ministerul Agriculturii, cooperativa Țara Mea a venit în sprijinul crescătorilor de ovine cu propunerea unui parteneriat care să ducă acest proiect la un alt nivel. Prezentată profesionist în rafturi, ridicată la rang de industrie si optimizată pe piese în detrimentul bucăților mari, oaia poate fi, așa cum bine a intuit ministrul Petre Daea, un business de succes pentru agricultura românească. Prin această asociere, dacă vor înțelege să lucreze organizat și împreună, ca într-o singură industrie, crescătorii de ovine nu vor mai fi nevoiți să exporte, având acces la piața de desfacere autohtonă, la consiliere de specialitate, la abatoare și ambalare de capacitate mare și, nu în ultimul rând, la un preț corect pentru produs.

Parteneriatul între crescătorii de ovine și Țara Mea are la bază închiderea lanțului de vânzare și stabilirea și respectarea unui circuit bine determinat: crescătorii vând oaia vie, abatorul o taie, apoi se tranșează și se ambalează, iar cooperativa Țara Mea se va asigura că fermierii primesc prețul corect, că promovează corect programul și că în rafturi va ajunge carne de cea mai bună calitate.

Un sistem integrat – singura variant de a lucra cu marii retaileri

„Într-un sistem integrat de lucru fiecare își face bine partea lui de treabă. Ca să vindem, trebuie să învățăm să vedem de sus lucrurile. Să înțelegem consumatorul, raftul, produsul și apoi nevoile fiecăruia din lanț. Să lucrăm constant, susținut, cu prețuri decente, avantajoase pentru toate părțile implicate.“ (Florin Burculescu, președinte Țara Mea).

„Acest gen de colaborare națională va reuși să păstreze produsele de cea mai bună calitate în țară, pentru consumatorii români, pe rafturile marilor lanțuri de magazine și, în același timp, va asigura nu numai supraviețuirea, dar și bunăstarea crescătorilor de ovine. Vrem să atragem familii tinere către acest gen de activitate, să ducă un trai frumos în jurul acestei meserii.“ (Petre Daea, ministrul Agriculturii)

Ministerul Agriculturii a facilitat întâlnirea dintre crescătorii de ovine și reprezentanții cooperativei Țara Mea iar, în urma discuțiilor, majoritatea asociațiilor de crescători de ovine și-au manifestat dorința de a pune cât mai repede în aplicare proiectul.

Cooperativa agricolă Ţara Mea activează astăzi cu aproximativ 350 de fermieri cu activităţi de la cultivarea legumelor la procesarea lactatelor şi a cărnii de porc şi pasăre. Scopul cooperativei este, pe de o parte, să crească producția și consumul de produse românești, autohtone și sănătoase, cu o calitate net superioară celor din import și, pe de altă parte, să susțină o creștere economică sănătoasă atât pentru producătorii români, cât și pentru economia țării. Astăzi, retailerul german Kaufland este principala piață de desfacere a cooperativei.

Cooperativele înscrise în UNCAPI au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură

Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată (UNCAPI), lansată luni, au afaceri de 40 de milioane de euro pe an în cele mai importante ramuri din agricultură.

Toate cooperativele, asociaţiile, companiile şi persoanele fizice care activează în România în domeniul agricultură se pot înscrie, începând cu data de 5 martie, în UNCAPI, beneficiind de un sistem integrat de producţie şi desfacere, dar şi de reprezentare în faţa instituţiilor statului, consiliere pentru fonduri europene, cursuri de formare profesională şi oportunităţi de desfacere în cele mai mari lanţuri de retail.

Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată are încă de la lansare şase membri. Sectoarele în care activează sunt: vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.

Preşedintele UNCAPI este Florin Burculescu, managerul cooperativei Ţara Mea, iar secretarul general Ştefan Nicolae, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor AgroStar.

UNCAPI va reprezenta interesele producătorilor agricoli în faţa instituţiilor statului, administraţiei centrale şi locale, va informa şi va consilia, dar va iniţia şi propuneri de modificare a legislaţiei siguranţei alimentare şi va milita pentru asocierea producătorilor agricoli în cooperative

'Înfiinţarea UNCAPI este încă un semn că agricultura românească este pe un drum bun. Fermierii români sunt oameni extrem de muncitori şi de conştiincioşi, dacă au şi oportunitatea de a ajunge uşor la surse de informare şi de consiliere, de a le fi reprezentate interesele şi, mai ales, de a lucra într-un cadru organizat, care să le dea putere şi încredere, sunt sigur că în acest fel, vor ajunge curând pe lista marilor furnizori europeni', apreciază Petre Daea, ministrul agriculturii.

Cu ajutorul UNCAPI, fermierii vor putea ajunge mai uşor cu produsele lor pe piaţă, în special în supermarketuri. Obiectivul principal al Uniunii este acela de a promova produsele româneşti pe piaţa autohtonă, dar şi pe cea internaţională, cu ajutorul unui sistem de management de producţie integrat. Practic, prin asocierea cooperativelor, se pun la dispoziţia fermierilor fabrici de procesare, abatorizare, depozite de colectare a legumelor şi fructelor, fabrici de conservare. Un sistem integrat de producţie ajută la scăderea preţurilor, astfel încât producţia fermierilor români să fie valorificată pe tot parcusul anului, nu doar în sezon.

O parte dintre legumele produse în România ajung pe rafturile marilor supermarketuri, însă legumele pot fi şi procesate. Ştefan Nicolae apreciază că lipsa unităţilor de procesare în România a creat de-a lungul timpului mari probleme, în sensul în care agricultorii aruncau producţiile pe câmp pentru că li se strica marfa. Tocmai acesta este şi scopul UNCAPI: să sprijine fermierii şi să integreze tot acest lanţ alimentar pentru a folosi producţiile şi a diminua pierderile.

Un alt obiectiv important al UNCAPI este de a atrage fonduri europene cu scopul de a dezvolta aceste afaceri româneşti. Se vor face cursuri de formare profesională şi se vor atrage investiţii în vederea capitalizării cooperativelor membre UNCAPI pentru a elimina intermediarii din lanţul agroalimentar.

UNCAPI va înfiinţa filiale teritoriale în toate judeţele din România şi va fi o prezenţă activă în toate structurile de dialog social la nivelul prefecturilor, Ministerului Agriculturii, Guvernului şi Parlamentului. De asemenea, UNCAPI va solicita Parlamentului finalizarea legislaţiei cu privire la facilităţile fiscale pentru fermieri, care va duce la capitalizarea cooperativelor şi asociaţiilor agricole. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.

Sursa: AGERPRES

„Cooperativa – singura soluție în zootehnie!“

Că agricultura este mai eficientă atunci când se face pe suprafețe mari au dovedit-o, cu vârf și îndesat, fermierii din România. Pe de altă parte, într-un mod oarecum paradoxal, micii gospodari, care dețin suprafețe mici de teren, refuză cu obstinație să se unească în cooperative, indiferent cum s-ar numi ele. Asta deși în mai multe zone din țară s-au format astfel de asociații care au arătat că rezultatele sunt benefice. Iar dacă, de bine, de rău, în domeniul culturilor mari s-au mai găsit diverse paleative, precum asociațiile sau darea în arendă, în schimb în zootehnie și în horticultură lucrurile stau mai rău decât rău.

Când primarul visează cooperativă...

Marin Răduț este medic veterinar și primar al comunei Zâmbreasca din județul Teleorman. Dar, peste acestea două, mai este un om căruia îi place să privească în timp un pic mai departe decât la mâine. Poate de aceea a fost reales mereu primar, începând din 2004. O parte dintre ideile sale a fost de acord să le împărtășească și cititorilor revistei Lumea Satului. Idei despre care nu doar vorbește, ci și luptă spre a le transforma în realitate. Și, încetul cu încetul, reușește.

„Mâna de lucru în agricultură, în zootehnie a devenit din ce în ce mai greu de găsit și mai scumpă. Or, în aceste condiții, ca să poți crește animale eficient, ca pe o sursă de trai, singura soluție este să o faci în ferme moderne, mecanizate. Dar pentru asta este nevoie de mulți bani“, consideră edilul din Zâmbreasca. Și a căutat și o posibilă soluție la această problemă: „Constituim o cooperativă în care aducem efective precum fabrica noastră de produse lactate, facem abatorul nostru. Munca se desfășoară în mai multe ferme asociate. Dar dacă, de exemplu, am nevoie de siloz, lucrăm cu utilajul specializat comun și cu remorcile fiecăruia. Ca principiu general, pornim de la o fermă mamă, care asigură materialul genetic și baza logistică, și mai multe ferme mici, asociate. Fermele mici ar trebui să fie toate la fel, cu un singur tip de grajd, omologat, cu condiții similare. La ferma mare ar trebui să existe un tanc de colectare, unde să se adune laptele de la toți. În felul acesta se asigură desfacere și un preț mai avantajos. Procesatorul nu se mai plimbă pe la fiecare pentru cantități mici, ci vine într-un singur loc, pentru o cantitate mare. Ca rezultat, și prețul e mai bun. Acesta ar fi doar primul pas până când ar apărea și o unitate de prelucrare“, consideră dl Răduț.

...și lucrurile se urnesc mai ușor!

Deocamdată, în mod concret s-a organizat, din punct de vedere legal, o cooperativă. S-au inițiat proiectele unui punct de colectare a pieilor și a lânii și a unui abator. Asta în condițiile în care în județ nu mai există niciun abator.

„Pe de altă parte, este absolut necesar să se implice și administrația locală. Spre exemplu, eu am întocmit pentru Zâmbreasca un proiect în urma căruia a fost amplasat un tanc de colectare a laptelui în urmă cu doi ani. Efectul se vede deja: efectivele de animale au început să crească. Era previzibil, căci până acum doi ani, de când mă știu eu, de aproape 60 de ani, nimeni nu a colectat lapte în Zâmbreasca.

Le-am dat proiectul și altor colegi din alte localități și același lucru s-a întâmplat și la ei“, argumentează dl Răduț. Apoi își continuă demonstrația: „Toată suprafața de pășunat a localității, cu sursa de apă cu tot, este amenajată și înconjurată cu un gard electric. Astfel sunt rezolvate mai multe probleme dintr-o dată. Aveam intenția ca în acest perimetru să construim și trei grajduri mari, astfel încât toate animalele să poată fi ținute acolo în timpul perioadei de pășunat. Dar deocamdată a trebuit să renunțăm la acest proiect din mai multe motive.“

„Banii se fac și din hârtii!“

Cea mai mare piedică ce stă în calea planurilor edilului teleormănean o constituie birocrația. „Spre deosebire de alți colegi ai mei primari, am ascultat sfatul unui funcționar de la Direcția Agricolă Județeană și m-am aplecat și asupra hârtiilor. «Banii se fac și din hârtii!», îmi spunea el. Și a avut dreptate: cu hârtiile în mână am reușit să întocmesc documentația pentru proiectele pe care le-am realizat. Dar, totuși, este mult prea multă birocrație și mult prea multă vorbărie. Spre exemplu, cu Programul de Cadastrare am crezut că e o treabă simplă. Am încheiat contractul, ne-am întâlnit toți factorii implicați – Prefectură, primării etc. – și am zis că o să meargă șnur. De câte ori credeți că a trebuit să merg la Prefectură la Alexandria? 20 de ori e puțin și încă n-am făcut nicio Carte Funciară!“ Concluzia e simplă: „toate procedurile acestea sunt prea stufoase, trebuie simplificate cumva!“

„Ideea e, consideră dl Răduț, că trebuie luate lucrurile pe rând. Deocamdată, salvarea este zootehnia, iar la nivel de minister am văzut că există deschidere. Ca atare, deocamdată ne canalizăm pe această direcție!“

Pe de altă parte, în concepția primarului, „animalul merge cu pământ“. Potrivit domniei sale, ar trebui ca acordarea subvenției pentru teren să fie condiționată de obligația de a crește și animale. „Cred că cel care are 500 de hectare poate să crească 70 de bovine numai cu resturile vegetale și cu ceva furaje. În felul acesta salvăm zootehnia“, consideră doctorul Răduț.

cooperativa 2

„Ar fi o prostie să lăsăm banii necheltuiți!“

Multe sunt gândurile, proiectele și visurile edilului din Zâmbreasca. „Uniunea Europeană, în cadrul a diverse programe, ne pune la dispoziție o grămadă de bani. E vorba de sute de milioane de euro. Consider că nu avem voie, sub nicio formă, să îi lăsăm necheltuiți. Să nu îi absorbim în proporție de minimum 90% ar fi, vă rog să îmi iertați expresia, o dovadă de prostie! Iată, sunt o serie de programe pentru tinerii fermieri în cadrul cărora le sunt subvenționate în proporție de până la 90% unele investiții. În acest context, haideți să îi ajutăm, să punem la punct niște modele de proiecte astfel încât ei să poată modifica doar datele personale și să acceseze fondurile respective. Așa văd eu pusă problema și acesta este contextul în care văd dezvoltându-se cooperativa. Pentru că, dacă dai acum unui tânăr care vrea să facă ceva o fermă cu 25 de vaci, peste patru-cinci ani el va avea 100 de vite. Vă dați seama ce ar însemna pentru o comună ca a noastră vreo șapte-opt ferme cu câte 100 de capete de bovine, cu ceva oi pe lângă, cu un punct de colectare a laptelui și, poate, și o fabrică de prelucrare cu un abator?“ Cam așa ar arăta, până la capăt, cooperativa din Zâmbreasca în gândul primarului Marin Răduț.

Deocamdată există o fermă-mamă, un punct de colectare a laptelui, proiectele pentru fermele-mici și unele amenajări.

Dar să nu uităm că până și cel mai lung drum începe cu primul pas. Și cu fiecare pas înainte devine tot mai scurt.

Alexandru GRIGORIEV

„Albinuţa Bucovinei“, o cooperativă cu perspectivă de dezvoltare

Cooperativa agricolă „Albinuţa Bucovinei“ s-a înfiinţat în urmă cu trei ani şi are şapte membri. În cadrul asocierii se negociază preţul de vânzare a mierii şi de achiziţie a materialelor necesare apicultorilor, se organizează cursuri autorizate pentru cei care doresc să devină apicultori şi se desfăşoară campanii educaţionale pentru conştientizarea şi încurajarea tineretului asupra necesităţii unei diete sănătoase prin promovarea consumului curent de miere ca alternativă la alţi îndulcitori.

Născută dintr-o ambiție

Unul dintre cei mai cunoscuţi instructori auto din judeţul Suceava, care în anul 1991 a deschis prima şcoală de şoferi privată, a descoperit în 2013 o nouă pasiune, apicultura. Constantin Alecsa s-a apucat de stupărit pentru a-i oferi nepoatei miere de albine naturală. La început s-a documentat din literatura de specialitate, apoi a urmat un curs de apicultori, iar după ce a văzut că acest hobby îi aduce rezultate, s-a hotărât să înfiinţeze Cooperativa agricolă „Albinuţa Bucovinei“ în satul Mitocaş, comuna Mitocu Dragomirnei.

„Cooperativa agricolă s-a înfiinţat datorită unor ambiţii. Am fost invitat la Camera de Comerţ la o conferinţă unde s-a lansat un proiect – plan de afaceri, am scris unul pentru înfiinţarea unei cooperative agricole cu profil apicol, care a fost printre cele mai bine întocmite de cei 65 de participanţi. După ce am dat examenul de antreprenor la Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), am participat cu proiectul la nivel naţional, unde am câştigat un premiu de 12.500 lei pentru o asociere şi aşa a luat fiinţă Cooperativa Agricolă «Albinuţa Bucovinei». La început ne-am dat comandă de stupi, am cumpărat familii de albine şi de atunci funcţionăm. Este o activitate pe care dorim să o dezvoltăm în cadrul comunei Mitocu Dragomirnei“, este partea frumoasă a poveştii cooperativei, spusă de Constantin Alecsa.

Deşi la înfiinţare membrii cooperativei aveau ca obiectiv principal atingerea unui număr de 500 de stupi în patru ani, în urmă cu mai puţin de doi ani hoţii şi-au lăsat amprenta pe stupină şi au furat stupii dintr-o livadă împrejmuită cu gard. „Totul a fost luat de la început, încercăm să ne reabilităm şi să ajungem la nivelul pe care ni-l dorim“, este dorinţa lui Constantin Alecsa.

O șansă pentru șomeri

„Sunt mulţi asistaţi social care aşteaptă lunar ajutorul financiar venit din partea statului. Ar fi păcat ca aceşti oameni să rămână asistaţi şi să nu-şi dezvolte propria sursă de venit. Cu un număr mic de stupi ar putea să-şi asigure existenţa altfel decât cu banii primiţi de la primărie“, ne-a spus Constantin Alecsa.

Membrii cooperativei sunt formatori şi fac cursuri de apicultori, la care participă şi persoane care cu greu îşi asigură existenţa şi care, la sfârşitul perioadei de pregătire, sunt ajutate să-şi cumpere stupi. Deja se organizează al doilea curs, care se finalizează cu examen susţinut cu reprezentanţii ANC. La primul curs au fost 10 cursanţi din comunele Vicov, Ilişeşti şi municipiul Suceava, diploma de apicultor ajutându-i să acceseze fonduri europene şi să depună la APIA dosarele pentru subvenţia în apicultură.

„Prin aceste cursuri venim în ajutorul celor care sunt deja apicultori, se ocupă de albine, dar nu au diplomă şi în ajutorul celor care doresc să se iniţieze şi să devină apicultori, chiar dacă la momentul înscrierii la curs nu au stupi. Vin, lucrează cu noi la stupină, învaţă cu noi practic ce trebuie făcut“, susţine Constantin Alecsa.

Preţuri derizorii

Membrii cooperativei susţin că există şi reticienţă din  partea unora care, când aud cuvântul cooperativă, se gândesc la vechile CAP-uri.

„Nu este nimic adevărat, cooperativa este o organizaţie care sprijină activitatea apicultorilor. Nu le percepem cotă din cantitatea de miere comercializată prin intermediul asocierii. Dacă un apicultor produce 200-300 kilograme de miere îi va fi greu să intre pe piaţă şi vinde la borcan. Dacă noi suntem 10-15 membri şi fiecare vine cu o cantitate de miere, putem încheia contracte în care negociem preţuri mult mai bune. Preţurile de achiziţie a mierii de albine sunt derizorii. Tu stai în ploaie, soare, vânt ca să ai grijă de un număr de stupi, produci o cantiatate de miere pe care o dai la un preţ mic, de 8 lei kilogramul, iar intermediarii o vând la un preţ şi de trei ori mai mare“, este de părere preşedintele cooperativei, Constantin Alecsa.

Deficit de plante melifere

Apicultorii suceveni susţin că în judeţ este greu de asigurat necesarul de plante melifere, motiv pentru care mulţi apicultori merg în sudul ţării, unde găsesc plante care asigură mâncare pentru albinuţe. Pastoralul începe la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai, după terminarea polenizării în livezile de pomi fructiferi, şi revin în judeţ toamna. Pentru a se valorifica mai multe culesuri, familiile de albine se transportă la distanţe de sute de kilometri depărtare. După culesul de la pomi fructiferi şi la flora erbacee timpurie, cel mai rentabil pentru apicultorii bucovineni, familiile se deplasează la culesurile de rapiţă, salcâm, apoi tei, floarea-soarelui fiind cultura ce oferă una dintre cele mai sigure şi de durată culesuri. Prin asociere în cooperativă cheltuielile de transport pot scădea sau pot fi asigurate şi pentru cei care nu au pavilioane apicole omologate pentru a circula pe drumurile publice, precum și a permanenţei unei persoane la stupină, producţia de miere realizată devenind rentabilă.

„Încercăm să ne dezvoltăm; anul viitor dorim să organizăm în toamnă un târg apicol la Suceava, pentru că ne dorim să ajutăm apicultorii. La târg vin şi foarte mulţi producători de lăzi de stup, de rame, de ceară şi tot ce înseamnă apicultură. Cumpărând cantităţi mari prin cooperativă, preţurile sunt mult mai mici“, ne-a spus Constantin Alecsa.

Obiectiv – consumul de miere în şcoli

Prin proiectul „Micul dejun cu miere“ cooperativa „Albinuţa Bucovinei“ şi-a propus să stimuleze consumul de miere în şcoli. Începută în urmă cu 7 ani de Asociaţia Apicultorilor Sloveni și având loc de fiecare dată în a treia zi de vineri din luna noiembrie, Campania educaţional-promoţională pentru conştientizarea şi încurajarea tineretului asupra necesităţii unei diete sănătoase prin promo­varea consumului curent de miere ca alternativă la alţi îndulcitori, a cunoaşterii efectelor benefice ale produselor stupului – polen, propolis, lăptişor de matcă, venin, pentru sănătatea umană şi a importanţei albinei pentru mediu şi agricultură i-a adus în mijlocul elevilor pe membrii cooperativei pe 17 noiembrie. În baza unui parteneriat, ei au împărţit elevilor din mai multe şcoli sucevene caserole cu câte 20 de grame de miere provenită din stupii proprii.

„Având în vedere că România este pe locul trei în Europa la producţia de miere şi pe ultimul loc la consum, ne propunem să promovăm mierea de albine. Şi unde ar fi cel mai bine decât în rândul tinerilor, pentru ca ei să înveţe de la o vârstă fragedă ce înseamnă un produs natural şi să înceapă să îl accepte? Ne dorim foarte mult ca marea majoritate a populaţiei să înlocuiască zahărul cu miere de albine. Ne-am trimis repre­zentanţii în şcoli pentru a prezenta copiilor rolul şi importanţa albinei în ecosistem şi rolul mierii de albine în sănătatea populaţiei, astfel încât prin consumul unei cantităţi mici de miere în fiecare zi să ne formăm un stil de viaţă sănătos“, a precizat Constantin Alecsa.

În cadrul Acordului de parteneriat cu unităţile de învăţământ a fost inclus şi proiectul „Vizită la stupină“, ce se va desfăşura în primăvara anului 2018 în stupina Cooperativei agricole „Albinuța Bucovinei“.

Silviu BUCULEI

GALERIE FOTO


 

Vlașca 2008. Cooperativa giurgiuveană după model franțuzesc

De ceva vreme se tot vorbește despre asocierea fermierilor ca fiind o necesitate. Unii încă nu sunt convinși de modul în care ar putea fi ajutați, însă există și fermieri care înțeleg beneficiile și înființează cooperative. Un model de „așa da“ este cooperativa Vlașca 2008 din județul Giurgiu, care în numai 8 ani de activitate numără 50 de membri.

Sursa de inspirație, cooperativa Euralis

Cum a evoluat activitatea cooperativei în cei 8 ani de activitate ne-a vorbit domnul Cosma Măroiu, unul dintre inițiatori și președintele consiliului de administrație: „Inițiativa a aparținut unei grup de 18 membri după care și alți fermieri, conștientizând avantajele cooperativei, ni s-au alăturat. În acest mo­ment suntem 50 de membri și împreună lucrăm 50.000 de ha. În prezent, prin cooperativă facem achiziția de inputuri, dar și vânzarea producțiilor. Vânzarea nu înseamnă că vinde cooperativa, ci reprezintă o operațiune de intermediere între membrii cooperatori și traderi. În acest sens strângem recoltele și licităm în funcție de ce dorește fiecare membru să vândă. Trebuie menționat că niciun membru nu este constrâns cum și când să vândă, avem însă regula ca 70% dintre inputuri să fie achiziționate prin cooperativă și 70 % din producție să fie vândute tot așa. Cumva ne-am inspirat din activitatea celor de la Euralis, deși și lor le-au trebuit mulți ani până să ajungă la ceea ce au astăzi. Diferența e dată de faptul că în Franța totul se face prin această formă asociativă. Cooperativa cumpără inputurile, preia producția și dă banii fermierului. Ne mai trebuie și timp să ajungem ca ei.“

Cotizație fixă și susținere continuă

Pentru ca o cooperativă să funcționeze foarte bine este nevoie și de un capital, iar acest lucru îl știu și fermierii giurgiuveni, fiecare cotizând cu suma fixă de 2.000 de lei/an, indiferent de mărimea fermei. Pentru ca un fermier să poată fi membru trebuie să lucreze cel puțin 100 de hectare. „Și în ceea ce privește fondurile am început cu pași mărunți, să nu speriem fermierii. Acum fiecare membru plătește o cotizație de 2.000 de lei/an, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Se face și o diferență între mărimea fermei atunci când vorbim despre cea de a doua cotizație. Din inputurile cumpărate prin cooperativă care se fac prin licitație, fiecare plătește 2,5 % în funcție de volumul pe care îl achiziționează, bani care revin cooperativei. După o perioadă de la înființare, din fondurile adunate am economisit și ne-am achiziționat un sediu unde au loc toate întâlnirile și licitațiile. De asemenea, am achiziționat și un autoturism, dar și GPS-uri pentru fermierii ce au probleme la APIA și trebuie să își măsoare terenurile. La vânzare, cooperativa noastră fixează prețul. Nu obținem neapărat cu mult peste ceea ce ne oferă traderii, dar cu siguranță din vânzare se adună ceva profit. Iar la inputuri, prin discounturile obținute, se poate considera că, o dată la 4 ani, fermierul nu le plătește“, a mai completat președintele consiliului de administrație.

Cooperativa are un consiliu administrativ, dar și un angajat permanent. Toate deciziile se iau în cadrul adunării generale și, chiar dacă în acest moment toți membrii sunt din județul Giurgiu, aceasta nu este o condiție necesară pentru a fi înscris în asociație. Domnul Măroiu a precizat faptul că și fermierii din județele limitrofe pot opta pentru înscrierea în asociație, dar a precizat că sediul central va rămâne mereu în acest județ.

Cum lucrurile merg bine, planurile de viitor nu se lasă așteptate. Unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda membrilor Vlașca 2008 este înființarea unui fond mutual al cooperativei. „Din fondul actual putem ajuta un fermier mai mic, care are și obligații mai mici. Pentru pagube mai mari cauzate de fenomenele meteorologice sau în eventualitatea în care un fermier are au accident ne trebuie sume mai mari. De aceea ne gândim cumva să contribuim mai mult, eventual să înființăm un fond mutual al cooperativei. Este unul dintre următorii pași. Avem bani puși deoparte pentru achiziționarea unui tir, încercăm să facem și alte activități care să contribuie la dezvoltarea cooperativei și implicit a fermierilor“, a conchis Cosma Măroiu.

Ion BANU,
Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 24-25

Abonează-te la acest feed RSS