reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Viitoarea recoltă de cartofi este sub semnul incertitudinii

Ploile îndelungate şi abundente din luna iulie au făcut imposibilă intrarea pe tarlale şi aplicarea tratamentelor împotriva manei şi gândacului de Colorado, culturile de cartof fiind şi sub spectrul putregaiului.

„Este un an foarte dificil pentru cei care desfăşoară activitatea în agricultură, atât în ceea priveşte dezvoltarea, cât şi întreţinerea culturilor. Mi-a fost dat să văd suprafeţe pur şi simplu terminate deoarece, încă de la această dată, nu mai putem vorbi de foliaj, nici măcar de vrejuri verzi. Cartofii din viitoarea recoltă sunt sub semnul întrebării atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Suprafeţe importante au fost afectate de atacul gândacului de Colorado întrucât ploile dese au împiedicat aplicarea celui de-al doilea tratament, iar dăunătorul s-a înmulţit peste măsură, lăsând plantele fără frunze. Un alt pericol care pândeşte cartoful este putregaiul, boală care, de asemenea, este favorizată de umezeala mare din sol, tuberculii putrezind pe suprafeţele cu băltiri. Necazul este că, în aceste condiţii, mana şi putregaiul pot coborî către tuberculi, iar producţia realizată nu va putea fi folosită ca sămânţă pentru anul următor sau cei care o vor folosi s-ar putea să aibă surpriza ca din primăvară să aibă deja boala instalată“, a declarat Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

Silviu Buculei

Cartoful dulce - o cultură de perspectivă pentru solurile nisipoase din sud-vestul Olteniei

Cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas) face parte din familia Convolvulaceae și este originar din America Centrală sau nord-vestul Americii de Sud. Se cultivă pe suprafețe mari în China, India, Japonia, Africa, SUA, dar și în zonele mediteraneene ale Europei. Cartoful dulce (Ipomoea batatas) este una dintre cele mai importante şi uşor adaptabile culturi din lume, ocupând locul şapte la nivel mondial în ceea ce priveşte producţia totală (FAOSTAT, 2008).

Cartoful dulce este cultivat în peste o sută de ţări datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de calorii, proteine şi vitamine. Producţii ridicate, input-uri agricole reduse şi o bogăţie de nutrienţi, în principal carbohidraţi, sunt doar câţiva dintre factorii care fac din această plantă un aliment de bază pentru milioane de oameni care trăiesc cu precădere în regiuni sărace de pe glob. Calităţile remarcabile ale provitaminei A prezente în cartoful dulce cu pulpa portocalie fac din acesta o soluţie rapidă pentru combaterea deficienţei de vitamina A.

Ca importanţă, pe plan mondial cartoful dulce ocupă locul 5 după orez, grâu, porumb şi manioc. Deşi îşi are originea în America Centrală, cea mai extinsă regiune producătoare de cartof dulce este Asia, în cadrul căreia China furnizează peste 80% din producţia mondială totală, fiind urmată de Indonezia, Vietnam, Japonia, India şi Uganda. În prezent, datorită plasticităţii sale ecologice, această cultură este întâlnită şi în zonele temperate.

Cartoful dulce constituie un important aliment într-o alimentaţie sănătoasă. Comparativ cu cartoful obişnuit, gătit în același fel consumul de cartof dulce măreşte nivelul zahărului din sânge cu 30% mai puțin decât cartoful obişnuit. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide, acesta având un indice glicemic scăzut și putând reduce apariția sindromului de insulino-rezistență. Fibrele din cartofii dulci au rolul de a regla glicemia și de a îmbunătăți digestia, prevenind constipația și balonarea. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar. Cartoful dulce mai conţine şi fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, dar şi magneziu, un mineral antistres. Conținutul ridicat de carotenoide al cartofilor dulci portocalii este asociat cu favorizarea sănătății vizuale, prevenirea degenerării maculare, a cataractei și reducerea riscului de retinită pigmentară.

La cartofii dulci mov, pigmenții numiți antocianine pot fi benefici sistemului vizual prin îmbunătățirea circulației capilare la nivelul retinei, a vederii pe timp de noapte, reducerea riscului de retinopatie diabetică și protecția împotriva degenerării maculare produse de vârstă.

Varietățile portocalii și galbene au un conținut ridicat de betacaroten, precursorul vitaminei A, acesta putând ajuta la prevenirea cancerului de prostată, conform studiilor făcute de experții de la Universitatea Harvard. Vitamina A este esențială în timpul sarcinii și alăptării, pentru a asigura un echilibru hormonal, favorizează creșterea și regenerarea oaselor, reglează reproducerea celulară și sinteza celulelor sangvine. De aceea se încurajează cultivarea acestor specii în țări ca Africa, unde deficiența vitaminei A creează mari probleme de sănătate. Toate speciile de cartofi dulci sunt bogate în antioxidanți. Cartoful dulce, deşi are gust dulceag, prin prezența carbohidraților complecși, care ajută la reglarea glucidelor şi scade rezistența la insulină, este benefic persoanelor cu diabet.

Pe baza acestor considerente nutritive, Centrul pentru Știință în Interes Public din America i-a acordat cel mai mare punctaj în comparație cu alte legume. De asemenea, aceştia au un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că senzaţia de foame va apărea mai târziu. Culoarea lor portocalie (deşii unii au miezul alb) dă o idee asupra nivelului ridicat de betacaroten: 11.500 mcg per 100 g produs, în comparaţie cu doar 6 mcg conţinute de cartofi şi chiar cu 40% mai mult decât morcovii. Betacarotenul este convertit de către organism în vitamina A, ajutând la întărirea imunităţii, la sănătatea pielii şi a membranelor care căptuşesc nasul, plămânii şi intestinele. Planta nu tolerează înghețul. Aceasta crește cel mai bine la o temperatură medie de 24°C, cu soare abundent și nopți calde. Precipitațiile anuale de 750-1.000 mm sunt considerate cele mai potrivite, cu un minim de 500 mm în sezonul de creștere. Cultura este sensibilă la secetă în etapa de inițiere a tuberculilor (50-60 zile după plantare) și nu este tolerantă la stagnarea apei deoarece poate provoca putregaiuri ale tuberculilor și reducerea creșterii rădăcinilor ca urmare a aerației slabe.

cartoful dulce 1

În condiţiile de la SCDCPN Dăbuleni planta de cartof dulce s-a dezvoltat pe parcursul perioadei de vegetaţie la o temperatură medie în aer de 22,3°C, prin acumularea în aer a 2.266,3°C biologic active. Studii recente efectuate în China au arătat că randamentul la cartofii dulci ar putea crește cu până la 30-40%, fără îngrășământ suplimentar, pesticide sau ameliorare genetică, prin folosirea la plantare a unui material sănătos, liber de virus. Importanța calităţii materialului biologic de cartof dulce folosit la plantare (lăstari) este redată şi de cercetările autohtone realizate la INCDCSZ Braşov, iar preocupări pentru cultivarea cartofului dulce în România au avut loc la USAMV Bucureşti şi au fost concretizate prin crearea a două soiuri (Victoria IANB în anul 1991şi Crux în anul 1997), având ca scop diversificarea sortimentului de plante consumate în stare proaspată sau conservată, în vederea asigurării unei alimentații raționale din punct de vedere nutritiv.

Cartoful dulce este o plantă bine adaptată la climate tropicale și subtropicale, dar poate crește cu succes într-o gamă largă de condiții climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni. Este o plantă destul de tolerantă la secetă și poate supraviețui perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, iar creșterea este reluată când apar ploi suficiente.

Caracterul variabil al climei din zona solurilor nisipoase, în special lipsa precipitaţiilor, precum şi fertilitatea scăzută a solurilor nisipoase determină ca pe suprafeţe destul de întinse producţia obţinută la unele culturi agricole să fie mult diminuată. Pentru obţinerea de producţii ridicate, sigure şi stabile se impune ca o necesitate alegerea sortimentului de plante, a soiurilor cu adaptabilitate ridicată la condiţiile vitrege de climă şi sol. În acest context, la SCDCPN Dăbuleni s-au iniţiat cercetări privind testarea unor genotipuri coreene de batat (Ipomoea batatas), folosind diferite epoci de plantare, în scopul elaborării tehnologiei de cultură şi promovării în zonă a acestei plante în 2020.

În prezent, se fac experiențe pe 5 soiuri de cartof dulce, și anume, KSP 1, KSC 1, YULMI, JUHWANGMI și HAYANMI, iar în testare se află alte patru genotipuri.

Datorită calității și plasticității ecologice a soiurilor de cartof dulce, cultura acestora va deveni o cultură de perspectivă pentru solurile nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Drd. ing. Gheorghe COTEȚ, SCDCPN Dăbuleni

Tratamente la cartof

La CARTOF – se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado astfel:

În perioada 16 - 21 iunie 2018

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%) sau MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha) sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%) sau  POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 62,5 ml/ha.

2. ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h) sau DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau  ANTRACOL 70 WP – 0,2% – 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha) sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

3. CURZATE MANOX – 0,25% sau BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha) sau ZEAMA BORDELEZA – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele  de  lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Tratamente la cartof

La CARTOF – se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado astfel:

  • tratamentul 1 – în perioada 30 mai - 4 iunie 2016 (la apariția larvelor de vârsta a II – a gândacului din Colorado);
  • tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile faţă de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau  CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT-a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante :

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu  strictețe normele de lucru cu produse de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Ministerul Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Lucrări de sezon la cultura de cartof dulce „Obținerea lăstarilor în solar“

Introducere

Diversificarea sortimentului de specii și soiuri de plante este unul dintre obiectivele de cercetare ale Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, începând cu anul 2012 s-a luat în studiu cartoful dulce sau batatul (Ipomoea batatas), plantă originară din America Centrală, cu toleranță bună la secetă, care se dezvoltă bine în condițiile solurilor nisipoase. Abundent în nutrienți și fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge și a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A şi vitamina B6. De asemenea, cartoful dulce furnizează o cantitate importantă de vitamina C şi vitamina D, esenţiale în formarea oaselor şi a dinţilor, pentru o bună digestie, pentru vindecarea rănilor şi întărirea sistemului imunitar.

Tuberculii de cartof dulce au un conținut însemnat de fier, care ajută la metabolizarea proteinelor, şi de magneziu, un mineral antistres. În prezent, la stațiune se studiază 5 soiuri de origine coreeană: Yulmi, Juhwangmi, Hayanmi, KSP 1, KSC 1.

În condițiile din România, cartoful dulce se reproduce prin lăstari, obținuți în condiții de solar.

Condiții de producere a lăstarilor de cartof dulce

lastari cartof a

- Pregătirea substratului nutritiv format din pământ negru + nisip + turbă, în raport de 1:1:1. Atunci când lăstarii de cartof dulce se produc an de an în același solar există riscul unor infecții cu agenți de dăunare (boli, dăunători, buruieni). În acest sens, substratul de cultură din solar se sterilizează prin aplicarea produsului BasamidTM Granule, în doză de 5 kg/100 m2, care are un efect nematocid, fungicid, insecticid și erbicid. Produsul se aplică la temperaturi mai mari de 6°C, pe sol umed și se încorporează cu motocultorul, apoi se acoperă cu folie pentru a reține gazul sterilizant o perioadă cât mai lungă în sol. Se recomandă plantarea tuberculilor după cca 20-25 zile de la aplicarea Basamidului.

- Materialul biologic de plantare la cartoful dulce (lăstarii) se obține prin plantarea în solar a tuberculilor cu diametru de 3-4 cm, în perioada 20-25 martie.

- Plantarea tuberculilor se efectuează în rigole, în poziție orizontală, la distanța de 2-3 cm unul de altul, după care se acoperă cu amestecul nutritiv în grosime de cca 2 cm.

- Se urmărește crearea unui microclimat optim în solar, atât pe timpul zilei, menținând o temperatură în aer de cca 25-28°C, prin aerisire și irigare, cât și pe timpul nopții, prin protejare dublă în tunel, acoperit cu folie PE, pentru menținerea unei temperaturi minime de 12°C.

Recoltarea lăstarilor de cartof dulce

- Lăstarii se recoltează la cca 40-45 de zile de la plantarea tuberculilor în solar, când aceștia au lungimea de 30-35 cm, iar planta are 6-7 noduri. Recoltarea se realizează prin tăiere la 2-3 cm de la sol.

- După fiecare recoltare a lăstarilor se fertilizează cu N50 și se udă pentru a crește o nouă generație de lăstari.

- Se pot obține cca 3-4 generații de lăstari în solar, care se plantează în câmp astfel încât să se asigure cca 120 de zile perioadă de vegetație a cartofului dulce, de la plantarea acestora în câmp până la recoltare.

Operațiuni după recoltarea lăstarului de cartof dulce

lastari cartof b

- Pentru ușurința manipulării la plantarea în câmp, lăstarii se fac mănunchi de 100 bucăți, se păstrează în poziție verticală 24 de ore, la o temperatură de 20°C și se plantează a doua zi, după orele 17-18. Această operație are rolul de a înfometa planta, astfel încât procentul de prindere a lăstarilor să fie cât mai mare.

- Înainte și după plantare, în câmp se asigură o umiditate optimă a solului.

- Plantarea lăstarilor se face în teren bilonat, protejat cu mulch PE + irigare prin picurare.

- Lăstarul trebuie plantat  în poziție îngenuncheat, cu cel puțin 3 noduri introduse în sol, din care se formează rădăcini, care se tuberizează și ajung la maturitate sub formă de tuberculi după cca 120 de zile.

- Sunt necesari cca 40.000-45.000 de lăstari/ha.

Aurelia Diaconu, Reta Drăghici

Măsuri imediate de interdicție la import a unor cantități de cartofi din Egipt

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Astfel, în urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1100 tone de cartofi de proveniență Egipt, care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun).

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza H.G. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Sursa: madr.ro

Recomadări în cultura cartofului pentru perioada 29 mai – 3 iunie

La CARTOF - se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

- tratamentul 1 – în perioada 29 mai - 3 iunie 2017 (la aparitia larvelor de vârsta a II-a a gândacului din Colorado);

- tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile faţă de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 75 WP – 2 kg/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau  CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha sau  MELODY COMPACT 49 WG –0,2% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte recomandări importante:

Luati masurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

  • produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;
  • resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.
  • executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.
  • citiți cu atentie eticheta produsului pe care îl folosiți;

la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

În vederea protejarii sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Recomandări pentru cultivatorii de cartof

În această perioadă se recomandă efectuaria tratementelor fitosanitare în culturile de cartof.

Produse recomandate pentru mană:

  • Armetil Cobre ( 0.25 % ) – 2.5 kg/ha sau
  • Curzate Manox (0.25 % ) – 2.5 kg/ha sau
  • Cupertine Super – 3.5 kg/ha sau
  • Melody Compact (0.2 % ) – 2.0 kg/ha sau
  • Valis M 2.25 kg /ha sau
  • Zetanil Blue 3 kg/ha sau alte produse cu efect similar care previn sau stopează mana pe frunze, tulpini sau tuberculi formați.

Unde se constată prezența larvelor sau adulților Gândacului din Colorado, (3-4 larve /mp; 1adult/la 4-5 tufe), afide, tratamentul se completează cu un insecticid avizat.

Produse recomandate pentru dăunători:

    • Calypso 480 SC (0.02% ) – 0.08 l/ha sau
    • Coragen – 0.0625 l/ha sau
    • Dantop 50 WG – 35 gr/ha sau
    • Mospilan 20 SG – (0.02%) – 0.8-1 kg/ha.
    • Fury 10 EC 0.025 l/ha larve – 0.075 l/ha pentru adulți.

Insecticidul se folosește doar atunci când este prezent dăunătorul. Pentru tratament puteți folosi și alte produse omologate cu efect similar.

Alte recomandări la efectuarea tratamentelor fitosanitare:

  • Efectuați tratamentele pe timp răcoros, dimineața și seara;
  • Frunzișul să fie uscat, viteza vântului să nu depașească 4-5 m/s;
  • Nu folosiți același produs (sistemic) pentru mai mult de 2-3 tratamente pe sezon;
  • Alternați produsele sistemice (din clase chimice diferite);
  • Alegeți pentru tratamentele după înflorit produse care conțin și Cu ca partener de amestec sau Cu simplu sau Fluazinam ca s.a. pentru a preveni migrarea manei la tuberculi.
  • Respectați intervalul între stropiri (mai important decât fungicidul folosit).
    • Dacă folosiți numai produse de contact (preventive ) efectuați un tratament după fiecare ploaie;
    • Pentru dăunători tratamentul următor după 8-10 zile, dacă aceștia sunt prezenți.
    • Duzele aparatelor de stropit să fie reglate corespunzător pentru a asigura o pulverizare cât mai uniformă.
    • La realizarea amestecurilor efectuați un test de compatibilitate.

Sursa - Oficiul Fitosanitar Cluj

Tratamente recomandate pentru cultura cartofului

În perioada 22 - 27 iunie 2016, la cartof se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gandacului din Colorado astfel:

La efectuarea tratamentului se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

ACROBAT MZ 69 WG – 2,0 kg/ha (0,2%); MELODY COMPACT 49 WG – 0,2% (2,0 kg/ha); EQUATION PRO – 0,4 kg/ha (0,04%); POLYRAM DF – 1,8 kg/ha + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha; CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau CORAGEN – 62,5 ml/ha.

ARMETIL COBRE – 0,25% (2,5 kg/h); DITHANE M-45 – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha – 2,5 kg/ha);  ANTRACOL 70 WP – 0,2% - 0,25% (2,0 kg/ha - 2,5 kg/ha); RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% (2,5 kg/h) + TOPSIN 70 WDG – 0,07% – 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

CURZATE MANOX – 0,25%; BRAVO 75 WP – 0,2% (2 kg/ha); ZEAMĂ BORDELEZĂ – 0,5% + TOPSIN 70 WDG – 0,07%– 0,1% + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha; MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

- luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător;

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apă rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă in apropierea apelor de suprafață, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- cititi cu atenție eticheta produsului pe care îl folositi;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul României.”

Dr. ing. Georgeta Buciumaş,
Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Conditiile climatice din ultimele zile au favorizat aparitia si dezvoltarea daunatorului Gandacul din Colorado la cultura de cartof

Recomandări

Folositi produsul: Fastac 10EC = 0,11/ha sau alte produse similare omologate.

Perioada optima de tratament: tratamentul se aplica cand se realizeaza o densitate numerica in jur de 1 gandac la 4-5 tufe de cartof.

- A se citi cu atentie eticheta produselor ce urmeaza a fi utilizate

- A se respecta cu strictete normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor

Se vor respecta prevederile legate ale Ord. nr. 45/1991 at MAA 1786/TB/1991 at Ministerului Transporturilor 68/05.02.1992,al Ministerului Mediului 15.b/3404/1991 at departamentului pentru administratie locala si 127/1991 at Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania privind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor en pesticide mai ales in perioada de inflorire.

Sa utilizeze numai produse de protectie a plantelor omologate de Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectie a P1antelor,care se regasesc in baza de date PEST-EXPERT.(www.madr.re)

Sa, utilizeze produsele de protectie a plantelor doar in scopul pentru care acestea au fost omologate si numai in conformitate cu instructiunile de utilizare

Produsele de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) vor ft utilizate numai de persoanele juridice care detin autorizatie pentru utilizarea acestor produse,emisa de unitatea fitosanitara in raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea.

Sa nu aplice tratamente cu produse de protectie a plantelor in zonele de protectie a resuiselor de apa ,in

zonele de protectie sanitara si ecologica,precum si in alte zone protejate stabilite in conditiile legii.

Sa respecte conditiile de depozitare ,manipulare si utilizare a produselor de protectie a plantelor in exploatatiile agricole ,asa cum sunt prevazute la cap.VI pet.6.3-6.6 din Codul de bune practici in ferma,aprobat prin Ordinul MMGA nr. 1.234/2006

Sa pastreze o perioada de cel putin 3 am documentele de evidenta contabila a produselor de protectie a plantelor depozitate si utilizate in exploatatie, precum si Registrul de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor (Conform Reg.CE nr.1107/2009,art.67,(1))

Producatorul agricol numeroteaza paginile registrului. Pe spatele registrului (pe ultima pagina) se mentioneaza cate pagini contine registrul, purtand semnatura (si stampila, dupa caz) fermierul sau administratorului societatii.

A se respecta timpul de pauza recomandat pentru fiecare produs de protectia plantelor aplicat.

COORDONATOR,
Ing. Hidișan Anca

Clima schimbă „filozofia“ cartofului. De la culturi superintensive la culturi rezistente la secetă

Uniunea Europeană a dat publicității datele oficiale din care reiese că România a avut în 2015 una dintre cele mai mari scăderi la producția de cereale, de circa 25% dintre primii opt mari producători europeni. Nici alte culturi nu s-au simțit prea bine. Sorin Chivu, directorul general al Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr din Brașov, ne-a declarat într-un interviu că, din cauza capriciilor vremii, și producția de cartofi a fost mai mică cu aproximativ același procent ca la cereale.

– Cât de afectată a fost cultura cartofului la nivel național de seceta de anul trecut?

– Anul 2015, și din punctul de vedere al culturii cartofului, a înregistrat o scădere la producția medie din cauza condițiilor climatice. Pot spune că anul trecut a fost în contrast cu 2014, care a fost un an deosebit pentru că în județe precum Covasna, Harghita sau Brașov am obținut peste 24 de tone la ha, cu mult peste media obișnuită multianuală. În schimb, 2015 a fost un an dificil din cauza secetei, și estimăm că producția a fost mai mică față de medie cu până la 20 de procente. Trebuie spus că acolo unde s-a irigat lucrurile au stat mai bine, culturile nefiind afectate în mod deosebit, iar producția fiind una normală. Însă, unde nu s-a putut iriga, au fost mari probleme. De exemplu, în zona Târgu-Secuiesc seceta a fost extremă, de aceea și producțiile au fost mici. În zona Brașovului producția a fost ceva mai bună, dar a fost mai mică comparativ cu anul 2014 cu circa 10%.

– Acum, la început de primăvară, cum se vede anul 2016 pentru cultura cartofului?

– Sigur, e cam devreme să prevedem acum ce producție vom obține... Totuși, faptul că se înregistrează un deficit de apă, fapt cu totul anormal acum, la început de primăvară, s-ar putea să creeze probleme culturilor de cartofi în decursul anului. Însă prognozele meteorologilor spun că luna aceasta vom avea precipitații peste media multianuală și atunci întreaga situație se poate schimba. Marea problemă este dacă putem interveni eficient din punct de vedere tehnologic. Adică să putem păstra apa în sol, să nu lucrăm foarte energic solul și să reușim să plantăm la timp, astfel încât cartoful să poată beneficia de cantitatea de apă care este în sol. Și nu în ultimul rând trebuie să ne orientăm spre soiuri cu o dinamică bună și maturare timpurie. Dacă reușim acest lucru, chiar dacă la vară va fi secetă, culturile de cartof nu vor mai fi afectate.

– Cu alte cuvinte, tot de irigații, mai bine-zis de lipsa lor, ne lovim și la această cultură...

– Absolut! Și asta în ciuda faptului că în această zonă intracarpatică, cultura cartofului este predomi­nantă și în mod normal aveam nivele de precipitații peste medie. Acum situația s-a schimbat și din acest motiv trebuie intervenit. În aceste condiții, nu se poate să lași la mâna hazardului culturile. Este o cultură extrem de rentabilă, intensivă, dar apa trebuie dată când planta are nevoie. În actualele condiții pot spune că, din păcate, distribuția naturală a apei nu mai ajută întotdeauna planta așa cum are nevoie. Deci avem imperios nevoie de un sistem bun de irigare.

– În ultimii ani se observă o impredictibilitate tot mai mare a vremii cu tot ce presupune aceasta. Ce strategii ar trebui adoptate pentru următorii ani?

– La Institutul Cartofului de la Brașov avem trei soiuri de cartof care deja sunt brevetate și care au o mare toleranță la stresul termohidric. Iată că de data aceasta, forțați de împrejurări, venim cu o soluție biolo­gică pentru a putea face față acestor schimbări climatice. Cu aceste noi soiuri potențialul de producție nu este afectat atât de puternic precum soiurile superintensive care vin din vestul Europei și care sunt învățate cu foarte multă apă. Așadar, pe plan local soluții există.

Bogdan PANȚURU

Cartofii și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult, în ianuarie

Cartofii, legumele și conservele de legume, precum și fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult în luna ianuarie, comparativ cu decembrie, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, în ianuarie prețul cartofilor a crescut cu 3,9%, la legume și conserve de legume cu 3,07%, iar la fructe proaspete cu 2,34%. Alte creșteri au fost la ulei cu 1,34%, la citrice și alte fructe meridionale cu 1,41% sau la cărți, ziare și reviste 1,08%.

În ceea ce privește scăderile de prețuri, acestea s-au regăsit la serviciile de apă, canal, salubritate cu 6,9%, la gaze cu 3,23%, la combustibili cu 3,07%, la CFR cu 3,19% sau la energie electrică cu 2,94%. La produsele alimentare, diminuări au fost la ouă — 1,28%, vin — 1,84%, țuică, rachiuri și alte băuturi — 2,05% și bere — 1,33%.

Indicele prețurilor de consum a fost de—2,1% în luna ianuarie 2016 comparativ cu ianuarie 2015.

'Prețurile de consum în luna ianuarie 2016 comparativ cu luna ianuarie 2015 au fost mai mici cu 2,1%. În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, iar cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% dețin o pondere de 28,9%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 17,8%. Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 — ianuarie 2016) față de precedentele 12 luni (februarie 2014 — ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de—0,8%', informează INS.

În ianuarie 2016 față de ianuarie 2015, prețurile de consum au scăzut la grupa mărfurilor alimentare cu 6,3%.

Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație de—3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de +/-0,6%, se arată în datele publicate pe site-ul instituției. Excluzând efectul runda I privind TVA, inflația ar fi atins 1,3%, la finalul primului trimestru din acest an. Ținta de inflație a Băncii Centrale pentru 2016 este de 2,5 la sută +/-1 punct procentual.

BNR a modificat la 1,4% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de prognoza anterioară, de 1,1%, conform datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Pentru 2017, Banca Națională a prognozat o inflație de 3,4%, la finele anului.

"Proiecția indicelui prețurilor de consum (IPC) ne arată două lucruri: că perioada de inflație negativă este tranzitorie și rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum este prognozată la 1,4% la sfâșitul anului 2016 și se iese, deci, din inflația negativă, și la 3,4%, adică aproape de limita superioară a intervalului pe care îl țintim în ultima parte a anului 2017", a spus Isărescu.

Agerpres

 

Cartoful de Lungulețu a intrat sub zodia masterului

Producătorul de cartofi și legume Aurel Mirică, din localitatea Lungulețu, județul Dâmbovița, are acum și consoarta dar și băiatul conectați la masterul în agronomie. E minunat să vezi o discuție între cei trei despre cum și cu ce să trateze ogorul, despre ce sămânță să folosească și ce avantaje sau impedimente are fiecare, despre planul de cultură și fiecare abordare tehnologică. O adevărată familie de fermieri ai viitorului, dar care păstrează seva tradițională a deja brandului de cultivator de cartof din Lungulețu.

Primii cartofi din piață erau cei de Lungulețu

Și, într-un anume fel, așa a și rămas. Deși au apărut și cartofari de solar care îndrăznesc să penetreze piața în momente favorabile. Dar înainte de apariția cartofilor din Lungulețu nu se putea vorbi totuși de cartofi noi românești.

Aurel Mirică a crescut printre tufele de cartof. La început cu bunicul, apoi alături de tatăl său. Acum lucrează peste 40 ha, împreună cu cei doi ingineri agronomi, dintre care 35 ha cu cartofi. Au redus suprafața alocată cartofului la 35 ha după experiența negativă de anul trecut, 2014, când prețul de vânzare al cartofilor a fost sub costurile de producție. S-a vândut cu o medie de 38 de bani/kg, în condițiile în care cel mai mic cost de producție este undeva la 45 bani/kg. Asta fără a mai adăuga cheltuielile de ambalare și depozitare. În plus, au reluat cultivarea cartofilor pentru chipsuri, cultură care le oferă o anumită garanție a desfacerii, dar și a unui preț constant. Anul acesta au avut 20 ha cu acest soi de cartof. Pe lângă cartofi, au avut și 3 ha cu morcovi, deși anul trecut au fost probleme și cu recoltatul (din pricina ploilor), dar și cu desfacerea. „Anul acesta a fost pentru morcov excelent față de anul trecut (a vândut cu o medie de 1,5 lei /kg), din toate punctele de vedere“, remarca Aurel Mirică. Dacă anul trecut a semănat multă ceapă, primăvara aceasta a făcut imposibil semănatul acesteia. Așa că a completat cu pepeni olandezi, din sămânță, în așa fel încât producția să înceapă atunci când în marile bazine de pepeni, în special Dăbulenii, se termină marfa. Pot depune mărturie că pepenii de aici sunt grozavi, pentru că m-am întâlnit cu familia Mirică la Ziua Cartofului Agrico și i-am încercat.

Familia Mirică, nelipsită de la întâlnirile cartofarilor

Forumuri, zile ale cartofului și tot felul de târguri specifice cum ar fi Agriplanta, IndAgra. Peste tot unde pot afla noutăți, dar și unde pot face schimb de idei cu alți cultivatori. Sunt membri în Federația Națională Cartoful din România. De altfel, pe Aurel și Georgeta Mirică i-am cunoscut la Ziua Verde a Cartofului în 2014. Abia apoi pe băiatul lor, Cosmin, care a fost ales Fermierul Anului la prima ediție organizată de MADR. L-am întrebat atunci dacă este neam cu Aurel Mirică și a răspuns zâmbind că este fiul acestuia. Cosmin a mai preluat și din terenul tatălui, dar a mai și achiziționat teren, astfel că se îndreaptă spre 60 ha pe care cultivă tot cartof și legume. În Lungulețu e foarte greu de adunat teren, iar în ceea ce privește comasarea e aproape imposibil. La APIA sunt înregistrați oficial 703 fermieri în Lungulețu. De altfel, familia Mirică este strâns implicată în afacerea juniorului care este masterand în horticultură. Un tânăr frumos și de ispravă pe care l-au cunoscut și în costum, dar și în salopeta de fermier.

Anul acesta mai zâmbesc și cartofarii

E adevărat că acest fapt se întâmplă parcă din ce în ce mai rar. Și, chiar dacă lumea cartofului pare mult mai „adunată“ decât alte ramuri ale agricultorilor, totuși în ceea ce privește o „cartelare“ pe filiera cartofului nici nu poate fi vorba. Micile dar și marile interese nu converg aproape niciodată. E totuși important că în ultima vreme vocea lor a căpătat consistență și iată că așa au apărut și primele măsuri pozitive în politica agricolă, în special pe segmentul seminței de cartof.

La Lungulețu seceta a fost destul de aprigă, însă familia Mirică a investit în instalații de irigat. Astă-vară i-am surprins când mutau conductele de 6 m lungime cu un cărucior special. Tractorul era pus în viteza 1 pe greu, iar Aurel Mirică, împreună cu fiul său, descărcau și mutau din mers conductele. Problema e că loturile sunt depărtate între ele și toată ziua trebuie să mute la instalații. Pe solele mai mari au instalații cu tambur. Folosesc soiul Riviera, poate cel mai timpuriu soi, pentru cartofi de consum. Dar spuneam că, în ciuda secetei, cartofarii zâmbesc pentru că prețul e mai mult decât dublu față de anul trecut, o medie de 90 bani/kg. E adevărat că au investit mai mult, ținând cont de costurile irigării, dar pe partea cealaltă atacul de mană a fost mult redus față de anul trecut. Așa că la final a fost ok!

Condiționarea, etichetarea și depozitarea, următorii pași

Asta pentru a avea o centură de siguranță pentru anii cu supraproducție, dar și pentru a putea livra marfa direct în supermarket. Se înțelege că viitorul fermierilor fără asociere s-ar putea să fie din ce în ce mai sumbru, însă și la Lungulețu reticența în ceea ce privește asocierea este principala hibă în calea inițiativelor gen cooperativă sau Dor de Gust. În plus, spune fermierul, primul pas va fi acela de a-și crea propriile sale spații de depozitare, condiționare și etichetare pentru a putea avea altă putere de negociere în relația cu retailerii. Are în vedere o procesare minimă, gen cartofi feliați congelați, care nu presupune o investiție foarte mare. Și, „din dorința de a cultiva și produce cât mai sănătos, dar și de a satisface piața“, Cosmin Mirică alături de părinții săi se află în perioada de conversie cu o suprafață de 4 ha de un an. Pe cele 4 ha aflate în primul an de conversie s-au cultivat morcovi, ceapă și pepeni.

Au investit foarte mulți bani în utilaje „ultimul răcnet“ pentru a eficientiza, atât cât permite situația locală, activitatea. Acum culeg varza și conopida (pe doar o jumătate de hectar), dar mai au și morcovi de scos și depozitat. Aproape tot anul au de muncă. Anul acesta au avut și loturi experimentale împreună cu Pepsico, iar o parte din teren a fost cultivată cu sămânță de cartof. Sunt așa multe de spus, dar cel mai frumos ar fi să puteți asista la discuțiile dintre băiat și tată mediate de specialistul cu diplomă de master în horticultură, Georgeta Mirică.

Tudor CALOTESCU

Cartofii dulci coreeni prind rădăcini în România

În fiecare ediție alegem să vorbim despre câte o cultură pentru a da idei celor care vor să investească în agricultură. De data aceasta vă supun atenției cartoful dulce. Având în vedere că ani la rând seceta a făcut ravagii în culturile de cartof comun, iar oamenii de știință văd România în viitor ca o țară cu climă exotică, cred că merită să luăm seama la noile tendințe.

La inițiativa unei companii coreene, cercetarea românească, prin Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni, ia avânt în acest sens. De trei ani aceștia sunt cu ochii pe cartofii dulci coreeni care au prins rădăcini în terenurile nisipoase de la Dăbuleni și aduc producții importante. Un semnal că și fermierii români ar trebui să fie atenți la schimbările aduse de vreme și de vremuri.

Compania coreeană a încheiat acum 3 ani un parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice din București, continuat cu o colaborare foarte strânsă și fructuoasă cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni care a început să cultive experimental cartoful dulce. Timp de 3 ani consecutivi la Dăbuleni au fost cultivate experimental două soiuri care s-au aclimatizat perfect și și-au dovedit potențialul productiv promis de producători. Doar anul acesta de pe cele 2 ha cultivate experimental s-au obținut 25-30 de tone la hectar. Dat fiind că lucrurile merg atât de bine, din această toamnă compania coreană, alături de grupul de cercetători de la Dăbuleni, intenționează introducerea a trei soiuri noi ce pot atinge o producție de 50 de tone la hectar. Partenerii coreeni specializați pe această cultură spun că acest cartof dulce nu este o noutate pentru consumatorii de supermarketuri, însă cel obținut la Dăbuleni este de departe cel mai gustos, cel mai dulce și pun acest lucru pe seama terenului nisipos din sudul țării.

Să nu uităm că această plantă, exotică până acum, era o delicatesă aflată doar la îndemâna celor cu venituri peste medie. De acum însă viitorul sună bine pentru cei pasionați de gustul dulce al acestui cartof. Dacă în mod obișnuit acesta se găsește în magazine la 10-12 lei/kg, scopul producătorilor este de a-l face mult mai accesibil, oferindu-l publicului larg la un preț mult mai mic.

Pe lângă rețetele care pun în prim-plan cartoful dulce gătit ca atare, coreenii vând sucuri, cipsuri, cartofi deshidratați, tăiței transparenți, totul obținut din tuberculul de cartof dulce. Ceea ce este interesant de știut este că la această plantă se valorifică nu doar tuberculii, ci și tulpina în salate și frunzele pentru ceai.

După experimentele realizate la Dăbuleni specialiștii coreeni spun că acest soi de cartof s-a dovedit mult mai rezistent la boli și dăunători față de cartoful comun, dar mai important, extrem de tolerant la secetă. Chiar și numărul lucrărilor de înființare și întreținere este mai mic față de cartoful obișnuit.

„Cartofii dulci nu erau o recoltă foarte comună în Europa. Am crescut prima cultură de testare în România și s-a dovedit a fi un real succes. După această recoltă, am obținut certificare din partea Uniunii Europene pentru a crește, importa și exporta cartofi dulci în Europa. În prezent, Love of Soil are permisiunea de a importa și crește diverse specii de cartofi dulci în toate cele 28 de țări ale Uniunii Europene“, a declarat Byung-Chan Lee, președintele companiei Love of Soil Machinery CO. LTD din Republica Coreea, furnizorul de material săditor pentru cei de la Dăbuleni.

Întrebați cât costă înființarea unui hectar de cartof dulce, specialiștii coreeni spun că diferă în funcție de materialul săditor, lucrările aplicate etc., însă ne-au asigurat că acestea este mult mai rentabil dacă se cultivă pe o perioadă mai mare de timp și nu doar experimental un singur an. Cei care au avut curajul să dea o șansă cartofului dulce pe terenul lor spun că însămânțarea unui hectar de cartof dulce echivalează cu unul de pepeni, iar profitul este de 3-4 ori mai mare. În plus, străinii, dar mai nou și românii orientați spre un stil de viață sănătos, caută leguma datorită proprietăților ei nutritive. „Conține zaharuri care sunt foarte bine asimilate de organism și este recomandat și diabeticilor, reglează rezistența la insulină, reglează hipertensiunea arterială“, o laudă Aurelia Diaconu, directorul SCDCPN Dăbuleni.

O dovadă că tuberculul corean cu rădăcini românești, miez galben sau portocaliu și gust de desert este apreciat o reprezintă chiar cele 40 de tone livrate anul trecut în Austria la prețul de 5 lei/kilogram, față de cartofii dulci americani vânduți în magazine la preț dublu.

În concluzie, piața de desfacere pentru cartoful dulce există, să vedem cine îl va produce. Așadar, o provocare mai ales pentru fermierii din zona de sud a țării.

Cartoful dulce originar din America Centrală este o bombă nutritivă. O porție de doar 200 g conține 65% din cantitatea minim necesară de vitamina C și 700% din doza zilnic recomandată pentru vitamina A. Consumat zilnic, acesta ar ține departe boli precum Parkinson, Alzheimer sau cancer grație elementelor nutritive prezente în miezul portocaliu.

În acest context, ce ați zice de un cartof dulce copt în cuptor, cu șuncă, brânză puțin sărată, roșii cherry, sare și piper? Ați avea o porție de sănătate și un răsfăț culinar potrivit în orice moment al zilei.

Patricia Alexandra POP

Prima combinaţie între roşie şi cartof

Producătorul de seminţe britanic Thompson and Morgan a lansat săptămâna trecută un nou soi de plantă care îmbină roşia cu cartoful şi care se numeşte TomTato, scrie Fastcoexist. Deşi noua invenţie pare ruptă din coşmarul cu OMG-uri, leguma cu două capete nu se bazează deloc pe ingineria genetică.

Potrivit dezvoltatorului plantei, Michael Perry, TomTato şi-ar fi fixat rădăcinile acum mai bine de 100 de ani în grădinile britanice. Îmbinarea roşiei cu cartoful are în spate un proces foarte răspândit numit altoire, prin care ţesu­tul unei plante este tăiat şi ataşat altei plante. Grădinarii care au mult timp la dispoziţie să experimenteze, spune Perry, pot face combinaţia cu ipsos sau bandă izolantă. Cu toate acestea, pentru TomTato au fost nece­sari 15 ani de experimente, una dintre probleme fiind găsirea soiurilor potrivite de roşie şi cartof.

Tulpina cartofului poate fi destul de groasă, în timp ce a roşiei este mai fragilă. În actuala sa formulă, însă, TomTato combină o roşie de la mijlocul sezonului cu un cartof de la sfârşitul sezonului şi poate produce până la 500 de roşii cherry, dulci, per plantă. Michael Perry spune că noua plantă economiseşte spaţiu, cei care o cultivă neavând nevoie de un lot de pământ. O pot planta pe verandă.

Prima Convenţie a Cartofului. Scăderea TVA, vitală pentru cultivatori

Poiana Braşov a găzduit, în perioada 3-4 martie, prima ediţie a Convenţiei Naţionale a Cartofului la care au fost prezenţi aproape 200 de participanţi din ţară, dar şi din străinătate. Cele mai multe luări de cuvânt au avut un caracter tehnic, cu referiri la bolile şi dăunătorii culturilor de cartofi, dar şi la prevederile din cadrul noului PNDR, pentru perioada 2015-2020. Dar, tot aici fermierii şi-au exprimat şi nemulţumirile cu privire la sectorul în care activează. În principal este vorba de piaţa neagră a cartofului, dar şi de faptul că autorităţile nu consideră cartoful ca făcând parte din categoria „legumelor“, deci nu va beneficia de scăderea TVA prevăzută în Noul Cod Fiscal.

Piaţa neagră, „legată“ de TVA

Când va intra în vigoare Noul Cod Fiscal, cel mai probabil în următoarea lună, TVA-ul la legume şi fructe va scădea de la 24% la 19%, cu o singură excepţie – cartoful. Şi asta pentru că „a doua pâine a românilor“ nu ar face parte, cel puţin în opinia autorităţilor, din categoria „legumelor“, ci din cea a „culturilor de câmp“. „Nu ne vine să credem că noul Cod Fiscal nu prevede un TVA redus pentru cartof. Este inadmisibil! Recent am făcut un memoriu la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Agriculturii în care explicăm că este absolut necesar ca şi cartoful să se regăsească pe lista legumelor ce vor beneficia de scăderea TVA. 

Dorim foarte mult acest lucru pentru că evaziunea fiscală care se întâmplă şi este vizibilă va fi descurajată. Menţionez că 80% din piaţa cartofului este deţinută de piaţa neagră, unde samsarii dictează! De aceea actualul TVA de 24% este copleşitor şi imposibil de suportat. Sunt fermieri care vor să renunţe la această cultură sau să-şi reducă substanţial suprafeţele şi ar fi păcat să se întâmple acest lucru“ a declarat Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România. În prezent, piaţa neagră a cartofului a făcut ca preţul obţinut de fermieri să fie sub cel de producţie, aceştia fiind obligaţi să vândă cu 0,35-0,40 de bani un kilogram, în condiţiile în care preţul de producţie este de 0,55 de bani. Ce se află în spatele acestei situaţii ne-o spune un fermier, sub protecţia anonimatului: „De fapt, se doreşte ca la cartof TVA-ul să rămână mărit. De ce? Pentru că, dacă taxele ar scădea, s-ar prăbuşi şi piaţa neagră a cartofului din România. Mai trist este că am constatat că mare parte din cartofii introduşi fraudulos în piaţă provin din ţări ale UE, care, mai ales după embargoul impus Rusiei, efectiv nu mai au ce să facă cu marfa şi o «scapă» pe piaţa de la noi“, ne-a declarat fermierul. Cartoful a intrat în categoria „culturilor de câmp“ ca urmare a armonizării legislaţiei după aderarea României la UE.

Totuşi, se pare că există şi o veste bună. Din 2016, autorităţile iau un calcul o scăderea a TVA la cartofi. „Avem în vedere ca de la anul şi cartoful să beneficieze de o scădere a TVA-ului. Dar acum este doar la nivel de intenţie. Nu avem nicio garanţie că acest lucru se va întâmpla cu certitudine, dar noi, la nivel de minister, ne dorim acest lucru“, ne-a declarat Romulus Duică, director adjunct în Ministerul Agriculturii.

Bogdan Panţuru

Cartofii din import falimentează producătorii autohtoni

Producţia bună de anul trecut, dar mai ales importurile de cartofi la preţuri de dumping în contextul embargoului rusesc au adus producătorii români la sapă de lemn. Aceştia se plâng că vând cartofii cu preţuri pornind de la 35 de bani pe kilogram (plus TVA), cu mult sub costurile de producţie, în condiţiile în care piaţa românească este invadată de cartofi de calitatea a doua din Vest, achiziţionaţi cu 15-20 de euro pe tonă.

În timp ce anul trecut cartofii se vindeau în luna ianuarie la un preţ de 80-90 de bani pe kilogram, plus TVA, acum preţul este de doar 35 de bani pe kilogram, plus TVA, afirmă Romulus Oprea, un producător de cartofi din Covasna, care este şi vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România. 

Acesta susţine că de vină nu este doar faptul că s-a redus consumul intern, ci şi preţurile ridicol de mici cu care sunt achiziţionaţi din ţările vestice cartofii de calitatea a doua care au invadat pieţele din România.

„În Europa preţul este de 80 -100 de euro tona, un preţ rezonabil, numai că la noi se aduc cartofii de calitatea a doua, care nu se cumpără acolo. Europenii îi vând cu 15-20 de euro pe tonă, pentru că sunt cartofi pentru industrializare. În Vest nu se consumă cartofi mai mari de 80 mm diametru – în Germania, de exemplu, se cumpără la 65 mm diametru –, pe când la noi lumea se uită în general să fie cât mai mari“, a precizat Oprea.

Importurile de cartofi vin din ţări precum Germania, Polonia, Austria, Franţa sau Belgia. Deşi 2014 a fost un an normal pentru producătorii locali din punctul de vedere al producţiei, în prezent s-a ajuns ca în toate pieţele ţărăneşti să se vândă cartofi din Franţa şi Olanda, prezentaţi ca fiind autohtoni. Faţă de cartofii româneşti care au încolţit, cei din străinătate nu doar că sunt mai mari, ci arată şi bine pentru că sunt trataţi cu substanţe, motiv pentru care se vând mai bine, adaugă Oprea.

Şi în Covasna situaţia este asemănătoare. Din cauza recoltei mari din 2014, dar şi a embargoului impus de Rusia care a determinat producătorii din Polonia sau Belgia să intre pe piaţa românească, preţul cartofului se situează la un nivel foarte scăzut, de 40-45 de bani pe kilogram, a declarat pentru AGERPRES direc­torul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno.

„La cartof suntem pe muchie de cuţit, preţul nu urcă de 40-45 bani pe kilogram(...) Şi dacă nu a urcat în decembrie, înainte de Sărbători, acum urmează o perioadă fără vânzare bună şi există pericolul ca producătorii să intre în panică pentru că vine primăvara şi asta poate să prăbuşească şi mai rău preţul“, a afirmat Torok Jeno, care adaugă că în aceste condiţii producătorii de cartofi nu vor scoate niciun profit în urma recoltei de anul trecut, iar mulţi vor ieşi în pierdere.

La rândul lui, Dumitru Dumitrean, un producător de cartofi din localitatea Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa, care în general vinde cartofii în piaţa en-gros Pucheni, situată la capătul cartierului bucureştean Rahova, spune că în luna ianuarie aici erau doar cartofi din import care se vindeau cu 50 de bani pe kilogram.

„Cartofii sunt în general din străinătate, pentru că ai noştri nu se caută. Tot timpul este preţul aşa de jos deoarece îl fac marii jucători. Cartofii sunt aduşi din Germania şi Polonia la preţuri mai mici pentru că sunt mari şi acolo nu se caută“, a mai adăugat Dumitrean.

În ceea ce îl priveşte, 2014 a fost un an prost, pentru că a pierdut foarte mulţi bani. În vară, de exemplu, la recoltare a vândut cartofii chiar şi cu 20-25 de bani kilogramul, pentru că nu are capacităţi mari de depozitare. În această perioadă nici nu a ieşit la piaţă, pentru că preţul este foarte mic, preferă să ţină cartofii în depozite mici şi în pivniţă, în aşteptarea unui preţ mai bun. Pentru că nu poate să trăiască de pe urma celor 5 ha de cartofi pe care le cultivă, Dumitrean a fost nevoit să-şi ia serviciu în Bucureşti ca să-şi poată asigura banii pentru traiul de zi cu zi.

Suprafeţe tot mai mici

Romulus Oprea spune că, în ultimii ani, suprafeţele cultivate cu cartofi s-au redus semnificativ, interesul pentru această cultură fiind în scădere din cauza veniturilor mici, majoritatea producătorilor înregistrând pierderi. Dacă la APIA sunt înregistrate 45.000 de ha de cartofi, datele oficiale de la Ministerul Agriculturii arată că România dispune de 250.000 ha - 275.000 ha, o suprafaţă cu care Romulus Oprea nu este de acord, deoarece i se pare prea mare faţă de datele de la APIA.

În ceea ce priveşte costurile de producţie, Oprea afirmă că preţul de cost pentru un kilogram de cartofi este de 52-58 de bani, plus TVA.

Pe de altă parte, Dumitru Dumitrean spune că, pentru a-şi acoperi costurile, ar trebui să obţină în jur de 80 de bani pe kilogramul de cartofi. Nu de alta, dar are cheltuieli de aproximativ 10.000 de lei la hectar, la o producţie de 20 de tone la aceeaşi suprafaţă. Din această sumă, 4.000 de lei costă numai sămânţa şi gunoiul de grajd, la care se adaugă tratamentele şi lucrările agricole.

„2014 a fost un an foarte prost, am pierdut foarte mulţi bani şi, dacă nu aveam a doua cultură, varza, nu merita să cultiv cartofi“, mărturiseşte Dumitrean, care cultivă în fiecare an mai multe hectare cu cartofi.

Ioana Guţe

Micii producători de cartofi, afectaţi de mană şi putregai

Dacă la grâu şi secară prognozele sunt bune, culturile de cartof din Suceava, unde nu s-au aplicat tehnologiile şi tratamentele corespunzătoare, sunt sub ameninţarea manei şi putregaiului.

Suprafaţa totală cultivată cu cartofi în judeţul Suceava este de 21.000 de hectare. În condiţiile din acest an, cu multe precipitaţii, tuberculii sunt bine dezvoltaţi, având deja dimensiuni mai mari decât în mod obişnuit, o parte dintre culturi fiind însă sub ameninţarea a două boli periculoase, respectiv putregaiul şi mana.

„După ploile prelungite, a părut soarele puternic, favorizând apariţia manei. Probleme sunt doar la micii cultivatori şi în gospodării. Marii cultivatori de cartofi au făcut tratamentele necesare, iar culturile arată foarte bine. Lujerii sunt încă verzi, cartofii se dezvoltă în continuare, până când demarează recoltarea. Este foarte importantă maturizarea din această perioadă“, ne-a spus Constantin Acostoaie.

Fermierii care nu au aplicat la timp tratamentele obligatorii se confruntă cu atacul putregaiului, o boală destul de periculoasă, pentru că poate afecta tuberculii în proporţii însemnate. Culturile depreciate de putregai îi vor afecta pe micii producători, care, de regulă, îşi asigură sămânţa pentru anul viitor din recolta proprie. Marii cultivatori nu vor avea de suferit din acest punct de vedere, întrucât ei îşi înfiinţează loturi semincere sau se aprovizionează de la producători sau furnizori autorizaţi. Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava nu au făcut o estimare o producţiei medii la hectar, dar spun că sunt premise pentru o recoltă bună din punct de vedere cantitativ.

Silviu BUCULEI

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

Cartoful ca furaj

Cartoful (Solanum tuberosum) face parte din grupa tuberculiferelor şi este indispensabil în hrana omului datorită însuşirilor nutritive, dar reprezintă şi un valoros furaj folosit în alimentaţia tuturor animalelor şi păsărilor.

Cartofii conţin în medie 23-24% substanţă uscată, din care 75% îl reprezintă amidonul, dar şi un conţinut ridicat de glucide uşor hidrolizabile, ce le asigură calităţi gustative. Ei conţin aproape toate vitaminele şi mai ales vitamina C care se păstrează într-o anumită cantitate şi atunci când sunt fierţi în coajă. Valoarea nutritivă de 0,2-0,3 u.n. variază în funcţie de soi şi modul de preparare, iar proteina, 12-14 g/kg, include un spectru larg de aminoacizi esenţiali, dintre care cei mai importanţi sunt triptofanul, lizina şi izoleucina.

În hrana animalelor se folosesc numai cartofii maturi în stare crudă, opăriţi sau fierţi. Înainte de folosire în hrana animalelor trebuie mai întâi spălaţi pentru înlăturarea pământului şi a nisipului aderent, dar în timp cât mai scurt, pentru a evita pierderea de substanţe nutritive prin lavare.

Precauții

Unul dintre aspectele negative de care trebuie să ţinem seama atunci când sunt folosiţi în alimentaţia animalelor este conţinutul cartofilor în solanină, un glicozid toxic, în proporţie de 0,01%, concentraţie ce poate creşte până la 0,5% în cartofii expuşi la soare sau cei încolţiţi. Evitarea efectului toxic al solaninei se poate face prin ruperea colţilor şi înlăturarea apei în care au fiert. Intoxicaţiile cu cartofi survin în urma consumului în exces a cartofilor cruzi, a celor stricaţi şi a celor încolţiţi, dar şi în urma folosirii apei în care au fiert. Simptomele intoxicaţiei depind de cantitatea de solanină ingerată şi se manifestă prin: tulburări digestive, paralizii zonale sau ale trenului posterior, tulburări ale respiraţiei şi ale circulaţiei sanguine, erupţii sau eczeme la baza cozii, pe membre, în jurul sfârcurilor şi adesea survine moartea.

În caz de intoxicaţie, se vor scoate cartofii din raţie şi vor fi înlocuiţi cu fibroase sau concentrate, se vor administra vomitive şi purgative uleioase, spălături stomacale cu soluţii ce conţin tanin, apelând în acelaşi timp la sprijinul competent al medicului veterinar. Cei mai sensibili la intoxicaţii sunt caii, la care o alimentaţie îndelungată cu cartofi cruzi poate provoca tulburări digestive, nefiind recomandată administrarea mai mare de 8 kg cartofi/zi, spălaţi, tocaţi şi amestecaţi cu pleavă sau paie tocate. Dacă se administrează cantităţi mai mari, caii transpiră şi obosesc repede în timpul muncilor grele.

În hrana vacilor de lapte se administrează cruzi, sub formă tocată, în cantităţi de 10-15 kg/zi, înainte de muls, pentru a nu imprima laptelui gustul specific. Taurinelor puse la îngrăşat se pot da până la 30 kg/zi în amestec cu uruieli (cel mai indicat fiind bobul).

Tot în stare crudă sau opăriţi se folosesc în hrana oilor, mai ales a celor supuse îngrăşării, în cantităţi de 0,5-2 kg/zi, în amestec cu fânuri sau grosiere tocate.

Cartoful, un nutreţ excelent pentru îngrăşarea porcinelor

Porcinele reprezintă specia în hrana căreia cartofii se folosesc cel mai mult. Ei constituie un excelent nutreţ pentru porcii la îngrăşat, de la care se obţin carne şi slănină de bună calitate. Deoarece porcii nu-i consumă cu plăcere în stare crudă, cea mai eficientă valorificare se obţine în urma fierberii, procedeu ce duce la creşterea digestibilităţii şi, implicit, a valorii nutritive. Porcii preferă cartofii fierţi, administraţi proaspeţi, consumul acestora fiind cu 86% mai mare decât al cartofilor cruzi. Cartofii fierţi şi zdrobiţi se folosesc în amestec de concentrate uruite în proporţii variabile adăugate doar în momentul administrării zilnice, pentru a evita unele fermentaţii nedorite. De asemenea, adaosul de apă (dar nu a celei de fierbere, ce trebuie înlăturată) ce favorizează consumul se va face numai în momentul administrării. Amestecul preparat cu adaos de apă măreşte valorificarea raţiei datorită facilitării prehensiunii şi a deglutiţiei, ceea ce permite realizarea unui spor de creştere mai mare decât în cazul administrării cartofilor zdrobiţi, dar fără adaos de apă. Atunci când se folosesc utilaje pentru zdrobirea cartofilor fierţi, acestea trebuie curăţate şi spălate după fiecare folosire.

La o cantitate de 10 kg cartofi fierţi şi 1-1,5 kg nutreţ concentrat, ca raţie zilnică, se adaugă 30-35 g sare, cantităţi maxime recomandate în hrana porcilor.

Amestecul de cartofi fierţi terciuiţi, lapte degresat şi uruieli se foloseşte şi în hrana păsărilor, în cantităţi de 30-300 g/zi, în funcţie de specie.

Pentru iepurii crescuţi în sistem gospodăresc se recomandă de asemenea administrarea de cartofi fierţi şi zdrobiţi, în amestec cu concentrate.

Deoarece porumbul, orzul, sfecla şi cartoful fac parte din grupa furajelor uşor digestibile, cu rol în creştere, îngrăşare şi în producţia de lapte, se pot substitui între ele, luând ca bază de calcul echivalentul energetic. În acest caz, 1 kg cartofi cu 0,25 u.n./kg are echivalentul 4 (1 u.n./0,25 u.n.). Putem substitui, deci, 1 kg de po­rumb cu 4,8 kg de cartofi, iar 1 kg de orz cu 4,5 kg cartofi. La rândul său, cartoful poate fi substituit în totalitate cu sfeclă furajeră, folosind pentru 1 kg de cartofi 1,6 kg de sfeclă.

Pentru hrana animalelor în timpul iernii şi primăverii, în zonele unde cartoful se cultivă pe suprafeţe mari, cele mai bune rezultate se obţin prin folosirea cartofului din soiurile târzii, al căror conţinut de amidon este de peste 30%. Acest conţinut mare în amidon îi face însă sensibili la păstrare, ceea ce impune respectarea cu stricteţe a tehnologiei de conservare, fiind considerată ca optimă temperatura de 3-5°C în silozuri sau spaţii de depozitare.

Ing. Bogdan MACOVSCHI