Cartofii au nevoie de o cantitate suficientă de apă pentru a crește și a se dezvolta. O irigare corectă va ajuta la menținerea umidității solului și la prevenirea supraîncărcării cu apă. În general, cartofii au nevoie de aproximativ 2,5-5 cm de apă pe săptămână. Dacă plouă în mod regulat în zona ta, atunci poate nu va fi necesară irigarea suplimentară, dar dacă nu, atunci va trebui să irigi plantele regulat.

Conform specialiștilor este important să irigi cartofii în perioadele potrivite ale zilei, astfel încât să reduci pierderea de apă prin evaporare și să maximizezi absorbția de apă de către plante. De obicei, cel mai bun moment pentru irigarea cartofilor este dimineața devreme sau seara târziu, atunci când temperatura este mai scăzută și umiditatea relativă este mai mare. Aceste momente ale zilei vor ajuta la menținerea unei umidități optime în sol și la reducerea pierderilor de apă.

Sistemul de irigare

Există mai multe opțiuni pentru sistemul de irigare a cartofilor, inclusiv irigarea prin picurare sau irigarea prin aspersie. Irigarea cartofilor prin picurare este o metodă eficientă și economică de a furniza apă direct la rădăcinile plantelor. Acest sistem implică utilizarea unor țevi sau furtunuri subțiri, cu orificii mici, prin care apa este livrată la o rată lentă și constantă către rădăcinile plantelor. Irigarea prin picurare are mai multe avantaje față de alte metode de irigare, inclusiv: economisirea apei, picurarea apei direct la rădăcinile plantelor reduce pierderile de apă prin evaporare și asigură o utilizare mai eficientă a apei; reducerea erodării solului – picurarea apei la o rată lentă și constantă reduce șansele de erodare a solului cauzate de fluxul puternic de apă; reducerea creșterii buruienilor – prin furnizarea apei direct la rădăcinile plantelor, irigarea prin picurare poate reduce creșterea buruienilor în comparație cu alte metode de irigare; economisirea energiei – irigarea prin picurare necesită o presiune mai mică decât alte metode de irigare, ceea ce poate economisi energie și costuri.

Există mai multe opțiuni pentru sistemele de irigare prin picurare, inclusiv sisteme de picurare cu emițători încorporați în tuburi sau furtunuri și sisteme de picurare cu emițători montați pe marginile furtunului. Alege sistemul care se potrivește cel mai bine nevoilor tale și cerințelor solului și climei din zona ta. Înainte de a instala sistemul de irigare prin picurare trebuie să știi câtă apă au nevoie cartofii tăi. Cea mai bună metodă pentru a calcula necesarul de apă este să măsori cantitatea de apă pe care o pierde solul prin evaporare, cunoscută și sub denumirea de evapotranspirație. Această valoare va fi diferită în funcție de climă, solul și stadiul de dezvoltare a plantelor. După ce ai determinat necesarul de apă, instalează țevile sau furtunurile cu orificii mici la baza plantelor de cartofi. Acestea trebuie să fie îngropate la o adâncime de aproximativ 10-15 cm pentru a ajunge la rădăcini. Furtunurile trebuie să fie conectate la o sursă de apă și la un regulator de presiune pentru a controla fluxul de apă.

Monitorizarea umidității solului

Pentru a determina când trebuie să irigi cartofii este important să monitorizezi umiditatea solului. Poți face acest lucru prin simpla verificare a solului din zona rădăcinilor, care ar trebui să fie umed, dar nu saturat cu apă. De asemenea, poți utiliza un senzor de umiditate pentru sol sau poți verifica starea plantei pentru semne de uscare a frunzelor sau a vârfurilor.

Prea multă apă poate fi la fel de dăunătoare ca și prea puțină. Supraîncărcarea cu apă poate duce la putrezirea rădăcinilor și la apariția altor probleme de sănătate ale plantelor. Pentru a evita aceste probleme, asigură-te că solul este bine drenat și nu lăsa apa să se acumuleze la suprafața solului sau în jurul rădăcinilor.

Liliana POSTICA

În ultimii 10 ani, în judeţul Suceava suprafeţele cultivate cu cartofi au înregistrat o scădere continuă. Dacă la începutul anilor 2000 în judeţ erau cultivate peste 30.000 ha cu cartofi, anul trecut au mai fost cultivate 17.122 ha cu cartof, iar în 2020 o suprafaţă de 17.797 ha. Inclusiv Staţiunea de Cercetare Agricolă din Suceava, care era cel mai mare cultivator de cartof din judeţ, a renunţat la această cultură, singurele loturi fiind cele pentru cercetare. Cartoful a ajuns pe locul trei – patru într-unul dintre judeţele considerate printre cele mai mari cultivatoare de cartofi din ţară. Putem vorbi de aproape o înjumătăţire a suprafeţei cultivate, ceea ce înseamnă foarte mult şi privind producţia, deşi fermierii mai mari au acum o rată de producţie mai bună, existând vârfuri de producţie şi de 20 de tone la hectar în unele ferme.

Cultivatorii de cartofi din judeţul Suceava spun că situaţia de la începutul anului 2022 îşi are originile în toamna anului 2020 când, pe fondul pandemiei provocate de Covid-19, fermierii trăgeau un semnal de alarmă şi aduceau la cunoştinţa Ministerului Agriculturii necesitatea subvenţionării acestei culturi în condiţiile în care preţul de vânzare a cartofului a atins minimul istoric de 0,30 lei/kg. În primăvara anului 2021, după cheltuieli serioase cu depozitarea, cartoful pentru consum de calibru >50 mm s-a comercializat cu preţuri care nu au depăşit 0,5 lei/kg pentru că de procesare nu se poate discuta, în acest moment în România fiind doar fabrici de procesare a cartofului sub formă de chips. Pentru această industrie este nevoie de anumite soiuri, iar sprijinul  financiar oferit de stat este foarte mic, anul trecut, numai în judeţul Suceava, suprafaţa însămânţată cu cartofi a scăzut cu peste 600 de hectare la fermierii mari.

Cheltuieli mai mari cu sămânţa, lucrările agricole şi depozitarea

Conform centralizării făcute la sfârșitul anului trecut de Direcția Agricolă Suceava, din cele  17.122 ha cultivate cu cartofi, 80 ha au fost cu soiuri semitimpurii, 320 ha cu soiuri de vară și 16.722 ha cu cartof de toamnă. Pentru că aproximativ 5.000 ha sunt în zona montană, cu o producție sub 10 t/ha, media producției pe județ a fost în anul 2021 de 5-6 t/ha pentru semitimpurii și de vară și de 18 t/ha pentru cartofii de toamnă.

Fermierii mari, care cultivă suprafeţe de peste 10 hectare și care fac şi producţie de calitate, spun că nu vor creşte semnificativ suprafeţele cultivate anul acesta, principalele cauze fiind dublarea şi chiar triplarea preţului la îngrăşăminte, creşterea preţului la motorina folosită de tractoare la prelucrarea solului, însămânţare, tratamente, recoltare, transport. Producţia depinde de sămânţă, de cantitatea şi calitatea ei, iar în acest an sămânţa este insuficientă. De la an la an au fost tot mai puţini producători autohtoni de sămânţă de calitate, iar sămânţa din import s-a scumpit foarte mult. Fermierii spun că şi cheltuielile de depozitare au crescut foarte mult din cauza creșterilor de preț la energia electrică, păstrarea cartofilor fiind la fel de importantă ca şi producerea lor. Tuberculul de cartof conţine aproximativ 75% apă, iar, dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile de pregătire pentru însilozare şi păstrare, temperaturi constante situate în +4 şi +8°C în funcţie de destinaţie (consum, sămânţă, chips), ventilaţie mecanică cu aer răcit, pot apărea foarte uşor boli în timpul depozitării. Este vorba despre aşa-numitele boli de păstrare: putregaiul umed, putregaiul uscat, putregaiul din cauza manei, etc. iar pagubele sunt foarte mari. La toate acestea se adaugă şi un uşor deficit de umiditate din sol, care, dacă se va accentua, va limita producţia sau, dacă va fi un an ploios vor fi cheltuieli mai mari cu combaterea dăunătorilor.

„Cartoful este greu de cultivat, necesită utilaje şi forţă de muncă. La cartof nu se poate fără muncă, oricât de performante ar fi utilajele. Cui nu are utilajele proprii îi va fi foarte greu să se reorienteze acum, de la un an la altul. Dacă mă raportez la investiţia din 2021, preţul practicat în primăvară este corect. Anul acesta, la ce costuri sunt, când o tonă de îngrăşământ a ajuns 1.000 de euro, e clar că nu se mai poate face producţie la acelaşi preţ. Estimez că voi cultiva 8-10 hectare în acest an şi cred că preţul la cartof sigur va creşte“, a explicat fermierul Florin Mirăuţ, cultivator de cartofi la o fermă din satul Moara.

Cultivatorii de cartofi spun că, dacă eşti specializat pe producţia de cartofi, te poţi adapta greu pentru o altă producţie. În cazul culturii cartofului, utilajele și tehnologia sunt specifice, nu pot fi folosite petru o altă cultură, doar cele pentru pregătirea terenului sunt universale.

Creşterea preţului cartofului este mai mică la producători și mai mare la vânzători

Micii fermieri spun că până acum investiţia nu se merita, fiind vorba de multă muncă, cheltuieli sporite şi preţ de vânzare scăzut. Situaţia s-a schimbat însă în primăvara acestui an, când preţul cartofului a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% la producător şi chiar mai mult în magazine.

Dacă în toamnă kilogramul de cartofi se vindea în judeţul Suceava cu 0,8 până la 1,2 lei, în luna aprilie cartofii pleacă de la producător cu un preţ de 1,3-1,5 lei kilogramul, în magazine un kilogram depăşeşte 3 lei, iar în pieţele agroalimentare preţurile variază de la 2 la 3 lei, în funcţie de calitate.

Deşi datele de pe piaţă indică o creştere a preţului cartofului, specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Suceava spun că nu se aşteaptă la creşteri semnificative şi imediate ale suprafeţelor cultivate cu cartof şi asta din cauza măririi costurilor lucrărilor la hectar. Creşterea preţului la motorină, la sămânţă, îngrăşăminte şi, nu în ultimul rând, la substanţele de combatere a dăunătorilor şi a bolilor fac ca, într-un an cu o producţie de aproximativ 10-12 tone la hectar, preţul de 1 leu/kg să nu mai acopere cheltuielile fermierilor.

Cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici

Chiar dacă este o cultură subvenţionată, cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici pentru că fermierii nu vor să îşi rişte afacerile în domeniul agricol. Ei spun că ideal ar fi să multiplicăm mai multă sămânţă în România, în funcţie de soiuri adaptate fiecărei regiuni. Pentru că acest proces de multiplicare este totuşi destul de costisitor, din cauza inputurilor, acesta ar trebui făcut în primul rând în staţiunile de cercetare. La Suceava exista pe vremuri Staţiunea de Cercetare Agricolă, unde se obțineau rezultate foarte bune.

Aceste culturi cu sămânţă sunt foarte costisitoare, anul trecut depăşind 40.000 lei/ha la clasa A. Există riscul ca într-un an ploios, cu mulţi dăunători şi în care tratamentele nu pot fi efectuate la timp, culturile să poată fi în orice moment declasate, respinse sau, şi mai grav, carantinate. Carantinarea fermei din cauza depistării unui organism de carantină presupune distrugerea întregii culturi de cartofi sau a oricărei cantităţi de cartof dacă boala apare după depozitare şi interzicerea producerii de cartof pentru următorii 5 ani.

Micii cultivatori îşi vând producția la marginea drumului

În judeţul Suceava sunt şi micii cultivatori care vând o parte din producție la marginea drumului deoarece nu au condiţii de păstrare. Ei spun că au suprafeţe mici, de la câţiva ari până la 1-2 hectare și că în primul rând cultivă cartofi pentru consumul familiei, pentru animalele din gospodărie, dar şi pentru vânzare. Cultivatorii de cartofi pe terenurile din jurul gospodăriilor spun că folosesc ca îngrăşământ gunoiul de grajd provenit de la animalele din gospodărie şi îşi asigură sămânţa din producţia proprie, de la o recoltă la alta şi de aceea au producțiile cele mai mici şi cele mai mari probleme cu bolile foliare, îndeosebi cu mana.

Dacă în toamnă vor putea vinde cartofii cu peste 1,5 lei/kilogram, ei spun că îşi vor recupera cheltuielile.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, specialiștii Direcției Agricole Suceava acordă consultanță  privind tehnologia  de producere a  cartofului  în  condițiile în care sămânța  provine din import și tehnologia trebuie  adaptată  schimbărilor climatice, cursuri de formare profesională, consultanță privind constituirea de forme asociative – cooperative și grupuri de producători.

După cum a debutat anul agricol 2022, fermierii suceveni se aşteaptă la producţii, în general, bune la cartof.

Silviu Buculei

Vă puteți imagina scenariul în care cartoful nu ar mai fi cultivat în România? Eu acolo m-am dus cu gândul ascultându-l pe Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului într-o recentă conferinţă a Clubului Fermierilor Români, desfăşurată la Covasna.

Cum s-a ajuns în situaţia asta e lesne de înţeles dacă ne gândim la lipsa de strategie pe termen mediu şi lung nu numai în cazul cultivării cartofului, ci şi al altor sectoare ale agriculturii.

În plus, tot auzim sintagma „să aducem plusvaloare produselor agricole prin procesare și industrializare“ dar, dacă ne referim doar la cartof, după ce că producția a scăzut la un nivel alarmant, procentul de procesare a acestuia în România este de sub 5%.

Se pare că după vreo 200 de ani s-a ajuns la un paradox, pe atunci țăranii erau forțați de autorități să cultive cartofi ca să nu moară de foame, iar acum e invers, trebuie autoritățile forțate să facă orice ca să nu dispară a doua pâine a țării.

Dispariția unităților de industrializare a cartofului, în special pentru obținerea amidonului, care aveau tradiție înainte de 1990, este o realitate ignorată, fără a se calcula consecințele sale pe termen lung. Apoi, faptul că nu reușim să asigurăm necesarul de produse din cartof utilizate în unități alimentare ar trebui să-i îngrijoreze pe cei cu putere de decizie.

Ministrul Agriculturii a gustat cartoful de Covasna

Pe lângă toate crizele care ne îngrijorează, cea a cartofului pare să fie una foarte serioasă, iar noi încă batem pasul pe loc, în condițiile în care asigurăm doar 40% din consumul intern. Iar, dacă ne referim la cercetare, acolo situația e și mai alarmantă, existând unități de cercetare unde finanțarea pentru cultura cartofului s-a sistat încă din anul 1998.

Intenții de a schimba situația în România am aflat că există, atât din partea fermierilor, cât și din partea autorităților. Un Plan Național Strategic al sectorului de cartofi a fost conceput de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Federația Națională „Cartoful“ din România. Cele două părți au semnat încă de anul trecut un protocol privind susținerea temelor de interes major pentru fermieri, prin propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională. Sunt măsuri menite să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea capacităților de depozitare.

Desigur că rămâne de văzut şi ce direcţie și amploare va lua cercetarea în domeniul cartofului pentru realizarea acestor obiective și cât se vor implica autoritățile pentru sprijinirea acesteia, pentru că, fară un demers ân acest sens, celelalte obiective rămân doar un proiect.

Actualul ministru Adrian Chesnoiu a promis să sprijine și sectorul cartofului, inclusiv prin schimbarea de abordare în relațiile dintre Ministerul Agriculturii, respectiv instituțiile subordonate acestuia și fermieri.

Cred că a sosit vremea să-i dăm cartofului românesc ce-i trebuie ca să nu dispară de pe mesele noastre, altfel vom fi condamnați de generațiile viitoare pentru nepăsare.

Teofilia Banu

Recent, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!“. În cadrul acțiunii a fost prezentată situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

Vasile Iosif, președintele AIPROM, a declarat: „Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective, cred că este timpul să ne întrebăm dacă putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere. Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul român și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele două strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?“

Situația cartofului în România

Conform datelor AIPROM, din 2018 până în 2020 deficitul comercial a crescut de la 15,07 mld euro la 18,4 mld euro. Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele luni ale anului 2021 deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a României a ajuns la 21,36 mld euro, iar deficitul comercial în cazul cartofilor s-a ridicat la 43 mil. euro în 2020. Deficitul comercial pentru cartof ocupă la nivelul anului 2020 o pondere de 0,23% din totalul deficitului comercial și 11,19% din totalul deficitului generat de comerțul cu legume comestibile, rădăcini și tuberculi. În 2020 România a importat o cantitate de 199 mii tone de cartofi și a exportat o cantitate de 8,6 mai mică față de cea importată. Principalele 5 țări din care România a importat cartof în 2020 sunt: Franța – 24,6% din cantitate, Germania – 19,7 din cantitate, Olanda – 19,1% din cantitate, Grecia – 15,2% din cantitate, Polonia – 6,9% din cantitate. Iar țările în care a exportat România cartof în 2020 sunt: Republica Moldova – 50,3% din cantitate, Ucraina – 30,9% din cantitate, Polonia – 11,2% din cantitate, Franța – 2,1% din cantitate, Ungaria – 1,7% din cantitate.

Paulina Gabor, director Direcția Fitosanitară, a declarat: „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit.“

De asemenea, Elena Izadi, șefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar altele sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte dintre aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă, cu sprijinul fermierilor și al ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit în supermarket și să circule liber în U.E.“

„Privim din perspectiva consumatorului“

Gheorghe Boțoman, membru fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. În cazul dăunătorilor de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozii cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizarea unor soiuri tolerante sau rezistente“, a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un alt invitat, Marius Dineș, AgroField Coordinator România PepsiCo, a evidențiat standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar a vorbit și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global GAP. Ne propunem ca, în 2-3 ani, toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global GAP. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România.“

Ionuț Nache, director general INAQ Consulting, a menționat: „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, acestea sunt solicitate în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează trebuie să fie acreditat. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.“

Rentabilizarea producției și livrarea către consumator

Romulus Oprea, președinte Federația Națională „Cartoful“ a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri, suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale“, a punctat Romulus Oprea. 

„Deservim în jur de 22.000 ha în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile, dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermieri expuși în fața unor probleme pentru care nu există soluții“, a spus Alin Miheșan, director comercial ChemarkRom.

(L.P.)

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!”, joi, 27 ianuarie. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid și a debutat cu introducerea făcută de către dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM. A fost prezentată pe scurt situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

”Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective cred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul roman și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele doua strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma, sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?” – a spus dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

În prima parte a evenimentului membrii Consiliul Director  au răspuns întrebărilor adresate de către Lucian Mîndruță, moderatorul evenimentului cu privire la activitatea, realizările AIPROM din anul 2021, precum și obiectivele de dezvoltare viitoare.

A doua parte a evenimentului a avut ca temă situația culturii de cartof în România, discuția fiind deschisă de o prezentare cu date statistice relevante și a continuat cu o dezbatere despre aportul fiecărui actor implicat în etapele călătoriei cartofului, de la sămânță la farfurie.

Dna. Paulina Gabor, Director Direcția Fitosanitară, a vorbit despre importanța colaborării autorităților cu industria de protecție a plantelor din România. „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit” – a punctat Director din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Dna. Elena Izadi, sefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar alte sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu sprijinul fermierilor și cu sprijinul ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în U.E”.

Gheorghe Boțoman, Membru Fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente” – a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre fermieri și industria de procesare a cartofului este reprezentat de colaborarea dintre compania PepsiCo (producatoare de chipsuri) și Grup Șerban. Marius Dineș – AgroField Coordinator România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global G.A.P. Ne propunem ca în 2-3 ani toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România”.

Despre certificarea Global G.A.P a vorbit specialistul Ionuț Nache, Director General INAQ Consulting. „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, toate analizele solicitate sunt în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează analizele trebuie să fie acreditate. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.”

Romulus Oprea, Președinte Federația Națională Cartoful a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale” – a punctat Romulus Oprea.  

Punctul de vedere al distribuitorului a fost prezentat de către Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom care a vorbit despre nevoia de consultanță a fermierilor, dar și despre importanța și rolul fitofarmaciilor la nivel local. „Deservim în jur de 22.000 de hectare în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermierii expuși în față unor probleme pentru care nu există soluții care le pot înlocui” – a spus Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom.

Deunăzi vreme, oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale spuneau așa privitor la cartof: „România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deși ar putea să-i producă în țară. După datele asociațiilor, noi asigurăm maximum 40% din consum, restul – de până la 60% din consum – importăm.“ Și s-a mai vehiculat o cifră, rostogolită în toată mass-media și pusă pe seama reprezentanților Federației Naționale a Cartofului: „Cartofi de consum se cultivă pe doar 28.000 de hectare, o suprafață la jumătate față de 2013“.

Adevărul este că noi nu avem o statistică foarte clară. Nu facem decât să compilăm cifre, așa cum le oferă ba APIA sau MADR, ba INS sau asociații ale cultivatorilor, ba rapoarte/studii Eurostat sau bancare, ba analize secvențiale oferite de diverse publicații mai mult sau mai puțin specializate. Și acestea, ce să vedeți, nu seamănă deloc între ele!

Care să fie cifra reală: 28.000 sau 176.396 ha? 

Să plecăm de la afirmația: „Cartofii de consum se cultivă pe doar 28.000 de hectare“. Ca surse ale acestei cifre sunt menționate APIA și Federația Națională a Cartofului. Ce nu se spune este următoarea realitate: APIA are în evidență numai suprafețele pentru care efectuează plăți (subvenții ori alte tipuri de ajutoare), nu și pe cele care nu se încadrează în acest tip de sprijin sau pe cele din gospodăriile populației. De asemenea, se înțelege, organizațiile producătorilor inventariază suprafețele deținute de membrii lor, nu de toți cei din afară, cultivatori pe suprafețe mai mici.

Pe de altă parte, MADR nici nu pomenește pe site-ul instituției depre cultura cartofului.

Singurii indicatori oficiali îi găsim în baza de date a Institutului Național de Statistică, însă nici aici nu avem certitudinea că ei reflectă cu fidelitate realitatea din teren. Și asta pentru un simplu motiv: cifrele sunt furnizate de direcțiile agricole, dar specialiștii de aici nu au cum în mod real să cunoască cu exactitate datele din județ, așa că suprafețele sunt aproximate în cazul micilor cultivatori (sectorul gospodăresc). Oricum ar fi, INS este singura entitate care deține și centralizează anual o bază de date privind agricultura, în general și cartoful, în cazul de față.

În tabelul de mai jos găsiți suprafețele din România cultivate cu cartof, iar în dreptul anului 2020 observați că sunt 176.396 ha, și nu 28.000! Scăderea față de 1990 este evidentă: 39,1%! Cine are deci dreptate, pe cine să credem?

Datele INS ne mai spun că, în 2020, România s-a situat pe locul patru în UE, ca suprafață cultivată, după Franța, Germania și Polonia, și pe locul șase, la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Unde e logica: avem producție mai mare decât consumul, dar importăm masiv cartofi?

Mai departe se spune așa: „După datele asociațiilor, noi asigurăm maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm.“ Și se mai afirmă că, în România, „consumul de cartof a atins aproape 100 kg/an/persoană“. În raportul Disponibilitățile de consum ale populației în anul 2019, publicat de INS, se arată că, în urmă cu doi ani, consumul a fost de 92,3 kg/an/persoană, în scădere față de 2018 (95,5 kg) și 2017 (96,6 kg).

Raportând această cifră la populația rezidentă în România (cea care locuiește și consumă efectiv în țară), de 19.328.838 locuitori, ar rezulta un necesar anual de cartofi de 1.784.051.747,4 kg, adică 1.784.052 tone de cartof anual. Cât produce România, conform datelor INS, furnizate de direcțiile agricole? Ei bine, observați din tabelul de mai jos că România a produs, statistic, mult mai mult cartof decât necesarul: 2.697.733 tone, față de 1.784.052 tone!

Și-atunci: de unde această statistică absolut prăpăstioasă?

Din trei una: ori raportările în baza cărora s-au realizat statisticile INS sunt eronate (cifre „umflate“, ca pe vremuri), ori afirmațiile despre importuri nu sunt foarte exacte, ori satistica pentru consum folosește doar anumiți indicatori.

Bine, ar mai fi tot felul de explicații: producții supraestimate în gospodăriile populației, necuprinderea în statisticile privind consumul a producției realizate în micile gospodării, neevidențierea cantității utilizate strict pentru industrializare ori, de ce nu, în micile gospodării, pentru furajarea animalelor (practică utilizată chiar și astăzi).

Într-un raport bancar (nu dăm numele băncii, din motive lesne de înțeles), de la care s-a preluat cifra importurilor, se arată că, în 2019, România ar fi importat cartofi de 64 de milioane de euro, iar în 2020 țara noastră a importat de 50 mil. euro, dar a și exportat de 3,5 mil. euro.

Unde să fie adevărul?

Deci avem în statistici producție internă mai mare cu 66% decât necesarul de consum, dar aducem din afara țării cartof în valoare de zeci de milioane de euro!

Suprafețe și producții în 2020

Ca să finalizăm corect analiza de față trebuie să arătăm și cum este distribuită suprafața (producția) de cartofi. Din reflex poate, noi obișnuim să spunem că „patria cartofului“ ar fi localizată în Harghita și Covasna. Statistica ne spune însă altceva, că „patria“ s-a mutat în Moldova, mai precis în Suceava, Neamț și Bacău. Pe regiuni de dezvoltare, cifrele arată astfel, pentru anul 2020: Nord-Est, 53.357 ha; Nord-Vest, 37.547 ha; Centru, 33.829 ha; Vest - 17.580 ha; Sud-Muntenia - 16.480 ha; Sud-Vest Oltenia, 11.232 ha; Sud-Est, 5.872 ha; București-Ilfov, 498 ha.

Pe județe, cea mai mare suprafață de cartof în România se cultivă la Suceava - 21.776 ha, urmat la mare distanță de Neamț - 15.672 ha, Covasna - 11.567 ha, Maramureș - 9.852 ha, Dâmbovița - 9.540 ha și Harghita - 8.326 ha.

În ceea ce privește producțiile, ordinea se păstrează. Situația diferă însă la media la hectar, unde pe prima poziție trece Covasna. Bine, studiind tabelul de mai jos, în cazul județului Neamț a fost un accident în dificilul an climatic 2020, fiindcă altfel aici media este de 14-15.000 kg/ha.

Ar mai fi de spus că suprafața de cartofi timpurii, semitimpurii și de vară a fost de 28.350 ha, iar cartofi de toamnă se cultivă pe suprafețe de aproape 5 ori mai mari (148.046 ha). Specialiștii cunosc deja faptul că județul Dâmbovița este cel mai mare producător de cartofi timpurii din România (7.321 ha), iar Suceava deține cea mai mare suprafață de cartofi de toamnă (21.076 ha).

Maria BOGDAN

Statisticile arată că în ultimii 7 ani producția de cartofi a scăzut de la 56.000 ha cultivate la 28.000 ha cultivate pentru a obține culturi de cartofi pentru consum. Astfel, s-a gândit un Plan național strategic al cartofului prin care se dorește o creștere a producției.

Pentru acest lucru s-au realizat o serie de calcule concrete care au fost prezentate reprezentanților Ministerului  Agriculturii, iar în prezent se caută surse de finanțare. Din acest plan reiese faptul că, anual, este nevoie de aproximativ 60 mil. de euro, bani cu care se poate rezolva definitiv această problemă a cartofului, spun reprezentanții Clubul Fermierilor Români. Și asta pentru că aproape aceeași sumă este deficitul bugetar creat de importul de cartof: „De ce să nu echilibrăm această balanță investind în acest sector? Astfel se reduce automat deficitul bugetar și ne rezolvăm o problemă importantă: situația a ceea ce se numește a doua pâine a țării“, ne-a spus Laszlo Becsek, membru Consiliu Director Clubul Fermierilor Români referitor la rolul și importanța spațiilor de depozitare pentru producătorii de cartofi, ca importanță strategică în vederea îndreptării balanței comerciale specifice acestui produs.

Actuala situație „de criză“ a cartofului s-a produs treptat

„Fermierul a produs și pentru că nu a mai vândut în toamnă, dar a avut soluții: să scadă suprafața cultivată cu cartofi, să scadă cantitatea și să producă atât cât poate să valorifice în toamnă“, explică Becsek.

În ultimii ani s-a schimbat și comportamentul cumpărătorului, care în prezent merge la piață pentru 1-2 kg de cartofi. Restul de marfă trebuie să o țină producătorul. Numai că producătorul a fost prins cam nepregătit de acest val în care a avut loc o expansiune a supermarketurilor. În momentul în care piața s-a mutat de la depozitul consumatorului la spațiul de depozitare al producătorului, s-a constatat că producătorul nu are unde să-și mai țină marfa. Și s-a ajuns la situația în care, fără construirea de depozite, nu ai cum să crești și suprafața de hectare, și cantitatea produsă în țară.

În acest Plan național strategic al cartofului este luat în calcul cartoful mediu cu o producție de 27 tone/ha, în timp ce în statistici această producție se situează undeva în jur de 15 tone/ha. Pentru îmbunătățirea producției este necesar ca în paralel să se ofere ajutor fermierilor atât pentru sămânță, material săditor cât și pentru depozitare și irigații.

Contracarăm sau concurăm importurile?

„Importurile nu avem cum să le evităm sau să le oprim. Dacă noi nu producem suficient, de undeva țara trebuie să se aprovizioneze. Dacă lanțurile de magazine nu pot să se aprovizioneze de la producătorii autohtoni, fie că nu e marfă suficientă, fie că nu au spațiu de depozitare ca să poată livra în cursul anului, atunci aceste magazine și piețele agroalimentare se vor aproviziona de altundeva. Putem contracara importurile producând aici, acasă. Dar nu e suficient să produci, trebuie să ai și unde să ții marfa, în condiții bune, să fie de calitate și să existe marfă în fiecare lună a anului, până la producția nouă“, mai spune Laszlo Becsek, care explică că pentru a asigura necesarul de consum de cartofi al țării, asta însemnând 1.700.000 de tone, ne-ar trebui o perioadă de 7-8 ani. Depinde, în primul rând, de sprijinul pe care îl vor primi producătorii și dacă aceștia vor fi stimulați să investească în continuare în această producție.

Cât costă un cartof de import?

„Fermierii din vestul Europei vând cartoful cu 10 cenți, care este pentru ei un preț foarte scăzut, au acest preț doar în anii cu supraproducție. Cartoful de 10 cenți (45 de bani) este sub prețul de producție. Transportul lui de acolo la noi în țară costă încă 45 de bani, apoi fiecare importator mai pune fiecare câte 10 bani, probabil marjă, deja ești la 1 leu cartoful care ajunge în piață / supermarket. Aici prețul crește din nou. Pentru noi, un preț mediu de 70-80 de bani constant este în regulă. Din acest preț al cartofului poți să faci investiție, poți să te dezvolți“, a mai declarat pentru revista Lumea Satului Laszlo Becsek.

Anca LĂPUȘNEANU

VIDEO

În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu domnul Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmițarea excesivă a suprafețelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploatațiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

”România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului.  În acest fel, în fiecare an, în țara noastră au loc importuri masive de cartof”, declară Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

”Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

”Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat ieri un protocol de colaborare privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor ”de minimis” pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

”Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională „Cartoful” din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”, apreciază Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

”Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

”Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”, consideră Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

”Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională ”Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (ministerul agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”, declară Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România.

”Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională ”Cartoful” și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”, declară Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională ”Cartoful” din România.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare, se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor  eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Protocolul de colaborare a fost semnat joi, 15 aprilie, din partea Clubului Fermierilor Români de Nicușor Șerban, președinte, Laszlo Becsek, vicepreședinte, Florian Ciolacu, director executiv, și din partea Federației Naționale „Cartoful” din România de Romulus Oprea, președinte, Cleonic Sucaciu, vicepreședinte, Ioan Moroianu, director executiv. Alături de semnatarii protocolului, au onorat cu prezența și mesaje de susținere membrii fondatori ai Clubului Fermierilor Români.

În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Joi, 11 martie, ora 11:00, vă invităm să urmăriți pe canalele online și social media Agricover, cea de-a șaptea ediție a Conferinței Cartoful. Organizată de AGRICOVER cu sprijinul Federației Naționale Cartoful (FNCR) și al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), conferința se bucură de prezența celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, CORTEVA și BAYER.

Moderată de Bogdan MIU,  conferința reunește cultivatori performați de cartof din România, experți și specialiști din domeniul culturii cartofului și producători de tehnologii agricole, în încercarea de a analiza obiectiv piața cartofului la nivel național și european, unde suntem și încotro ne îndreptăm.

Federația Cartoful face auzită vocea cultivatorilor de cartofi în România și se implică susținut tocmai pentru a nu lăsa cartoful românesc să dispară. Prezenți la conferință, Ion MOROIANU, Directorul Executiv al Federației Cartoful, împreună cu Cleonic SUCACIU, liderul grupului de producători de cartof “Țara Făgărașului” și Vicepreședinte FNCR, prezintă situația producție pentru anul 2020, care la nivel național rămâne sub 40% din nevoia reală și propun politici viabile pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă în anii următori.

Conform datelor APIA, în România, în ultimii ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 28.000 de hectare în 2020.

Pe lângă inovațiile tehnologice pentru sectorul pomicol, conferința îi prezintă prin intermediul reportajelor realizate pe specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), cât  și pe Dl. József Szőcs, administrator al societății SC BIOPLANT SRL.

Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este prezent în emisiune și transmite un mesaj pentru toți cei care activează în industria cartofului.

Cele mai importante companii producătoare de tehnologii din agribusiness, SummitAgro, Intermag, Corteva și Bayer prezintă soluții tehnologice eficiente pentru scăderea costurilor de producție și vorbesc despre cele mai noi și performante tratamente pentru culturile de cartof.

În contextul pandemiei pe care o traversam și care ne limitează interacțiunile, Grupul Agricover își propune să susțină afacerile cultivatorilor de cartofi din România, pentru un an agricol profitabil!

Urmăriți mâine, 11 martie, de la ora 11:00, cea de-a șaptea ediție a CONFERINȚEI CARTOFUL - pe canalele Agricover (Facebook, YouTube și website)

• Facebook https://www.facebook.com/events/850608502450999
• YouTube
• Website agricover.ro/evenimente

În cultura cartofului, pe lângă cea mai păgubitoare boală, mana, dăunătorii cei mai importanți sunt afidele din cauza numărului mare de virusuri pe care le transmit.

Catalogarea acestor organisme nu este ușoară, deoarece ocupă loc undeva între organismele vii și nevii, alcătuite din proteine și acid nucleic, în majoritatea cazurilor de tip ARN (acid ribonucleic). Sunt cunoscute mai mult de 300 de specii care sunt vectorii a aproximativ 600 de virusuri ale plantelor.

În cultura cartofului transmiterea virusurilor de la un câmp la altul și în interiorul culturii este realizată preponderent de afidele aripate în timpul hrănirii lor, când, datorită aparatului bucal (tubular) de înțepat și supt (stileți) injectează saliva în celule și apoi sug amestecul de salivă și suc celular. Prin acest proces este foarte ușor ca virusul să fie “transportat” de la o plantă la alta, iar odată ce o plantă a fost afectată, agentul dăunător rămâne prezent în toate organele, inclusiv tuberculi, noile plante fiind astfel infectate inevitabil.

Durata de retenție a virusurilor de către afide poate varia de la minute, ore și până la zile sau săptămâni. Gradul de infectare diferit poate duce la reducerea taliei plantelor sau încetarea creșterii, astfel la scădere de producție în procent de 50-90%.

În România virusul Y(PVY) este considerat ca fiind cel mai important, dar mai sunt cunoscute și altele, de exemplu virusul răsucirii frunzelor (PLRV), virusul S (PVS), virusul M(PVM) etc.

Începând din acest sezon, Corteva pune la dispoziția fermierilor un nou produs cu denumirea comercială Closer™, ce conține o substanță activă nouă, sulfoxaflor (Isoclast™ active), aparținând unei grupe chimice noi și anume sulfoximine, care combate foarte bine insectele cu aparat bucal de înțepat și supt. A fost dezvoltat și omologat în multe țări din lume, pentru majoritatea culturilor.

Este folosit pentru controlul afidelor din culturile de cartof, varză, salată, spanac, cu un efect de șoc si rezidual excepțional, determinând încetarea rapidă a hrănirii dăunătorilor.

Doza este de 0.2 L/ha, cu un număr de 2 tratamente recomandate pe sezon, cu un timp de pauză de 7 zile.

Având acțiune sistemică (se deplasează către noile creșteri prin xilem) și translaminară (se deplasează în și prin țesuturile plantei), oferă control și asupra insectelor ascunse între plante și sub frunze, adică afide aflate în afara ariei de stropit. Isoclast™ active este o neurotoxină cu acțiune de contact și prin ingestie, afidele fiind combătute în decursul a 2-3 zile după aplicare.

Câteva avantaje care îl caracterizează:

• stabilitate la razele UV
• rezistență la spălare
• stabilitate ridicată la diluanți cu pH diferit
• eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide
• compatibilitate excelentă cu alte produse de protecția plantelor
• se degradează rapid în sol

Momentul aplicării:

Insecticidul Closer™ se poate aplica începând cu faza de formare a ramurilor laterale, până în faza primilor muguri florali din prima inflorescență vizibilă (BBCH 20-59) și/sau până la faza primelor bace vizibile (BBCH 70).

Nu se folosește în timpul activității albinelor si se recomandă să nu fie folosit în locurile unde albinele își colectează hrana (nectar).

Arpad Jakab
Key Account Manager Specialty Crops Farms Romania Centru & Vest
Corteva Agriscience Romania

Cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a Cartofului, organizată la Poiana Brașov de către Centrul pentru Management Agricol, Federația Națională Cartoful (FNCR) și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), a reunit peste 300 dintre cei mai performanți cultivatori de cartof din România, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, experți și specialiști din domeniul culturilor de cartof, pentru o analiză obiectivă a celor mai noi tendințe din piața cartofului la nivel național și european, a tehnologiilor inovatoare, precum și a celor mai recente cercetări științifice.

Semnal de alarmă

Încă din deschiderea conferinței, Romulus Oprea, președintele FNCR, a transmis tuturor factorilor de decizie semnalul de alarmă al cultivatorilor de cartof din România, acela de a nu lăsa cartoful românesc să dispară, producția la nivel național fiind sub 40% din nevoia reală.

„La nivel de Federație încercăm să atragem atenția în permanență Ministerului Agriculturii pentru că noi, fermierii, ne aflăm în derivă, cultura cartofului se află în derivă și ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă“, a declarat Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful (FNCR).

La rândul său, Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, spune: „Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm și nu am primit niciun răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice și sperăm ca acest lucru să devină realitate. Fără un sprijin corect pentru cartoful materie primă și cartoful de sămânță, o să avem mari probleme pe termen mediu și lung. Am cerut stoparea concurenței neloiale și a importurilor, cultura de cartof fiind una pretențioasă, cu așteptare lungă și valorificare nesigură. Am rugat, în regim de urgență, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanțuri de magazine tocmai pentru a nu dispărea de pe piață“, a declarat acesta. Plecând de la premisa că evenimentul, devenit unul tradițional, asigură o platformă de discuție solidă, care dă speranță și consistență pentru toți cultivatorii de cartof din România, Sorin Chiru, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov, a propus „o monitorizare mai corectă și atentă a suprafețelor cultivate ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021-2027“. Totodată, a reafirmat nevoia de finanțare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof, mult mai competitive.

Suprafața cultivate cu cartof s-a înjumătățit

Conform datelor APIA, în România, în ultimii șase ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 27.000 de hectare în 2019.

„Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România: suprafețele cultivate cu cartof de consum și de sămânță sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în țară și creează probleme de biosecuritate la nivel național (diverse boli cartof). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă, din cinci ani agricoli, producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere“, a precizat Ioan Moroianu, director executiv, FNCR.

Au mai fost prezenți și au avut intervenții remarcabile în cadrul conferinței: Viorel Morărescu, director general Direcția Generală Industrie Alimentară din cadrul MADR, Monica Hermeziu, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Brașov, prof. univ. dr. inginer agronom Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

De asemenea, cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness – Bayer, Corteva, Intermag, Agricover – au fost prezente și au vorbit despre soluțiile eficiente de scădere a costurilor de producție la hectar și despre cele mai noi și performante tratamente pentru culturile de cartof. (F.N.C.)

În Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2019 sunt recomandate 13 soiuri de cartof: Asinaria, Azaria, Brașovia, Castrum, Cezarina, Cosiana, Darilena, Ervant, Marvis, Roclas Brașov, Sarmis, Sevastia și Temerar. Alte 7 soiuri au fost reînscrise, la cererea deținătorilor (menținătorilor) în Catalogul ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor): Nemere (reînscris în 2019), Christian (2016), Productiv (2019), Redsec (2019), Gared (2019), Coval (2009), Albioana (2019). Alte 4 soiuri au fost radiate din catalog, dar pot fi comercializate până în acest an sau până în 2021: Albata, Astral N, Escalade și Rustic Românesc. Astăzi vă prezentăm 10 dintre cele mai populare creații ale cercetării românești.

Roclas (creat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr Brașov): soi semitimpuriu, inclus în clasa de calitate B (bună), conținut de amidon de 17%, recomandat pentru consumul timpuriu sau de vară-toamnă și industrializare. Prezintă tufă bogată în frunze, dezvoltată, cu port semierect și tuberculi ovali, cu coaja și pulpa galbenă. Este rezistent la virusul răsucirii frunzelor de cartof și râia neagră a cartofului și mijlociu rezistent la mană. Producția este de 65-66 tone/ha.

Christian (obținut la INCDCSZ Brașov): soi semitim­puriu, extrem de productiv, cu o capacitate de recoltă de peste 70 tone/ha. Conținutul de amidon este de 17%, face parte din clasa de calitate B (bun), fiind destinat consumului timpuriu și de vară-toamnă. Tufa are portul semierect, bogată în frunze, iar tuberculul este oval, cu coaja roșie și pulpa galbenă. Este rezistent la râia neagră a cartofului, mijlociu rezistent la mană și virusul Y, sensibil la virusul răsucirii frunzelor de cartof.

Rustic (obținut la INCDCSZ Brașov): este un soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă, pretabil în culturile ecologice, cu o capacitate de producție de 75 tone/ha. Are rezistență sporită la mană, râia neagră, virusul Y și cel al răsucirii frunzelor de amidon. Tufa are portul erect, este dezvoltată și bogată în frunze, iar tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Conținutul în amidon este de 16,5%, soiul fiind inclus în clasa de calitatea B (calitate culinară bună).

Coval (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și pentru industrializare, cu o capacitate de producție de 43-44 tone/ha. Face parte din clasa de calitate B, având un conținut de amidon de 18,6%. Tufa are port semierect, este bogată în frunze; tuberculul este rotund-oval, cu coaja galbenă și pulpa galben-deschis. Este rezistent la mană (frunze și tuberculi), râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor.

Gared (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi târziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, prezintă tufă semierectă, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpă galben-deschis. Este rezistent la mană, râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor. Conținutul în amidon este de 20% și face parte din clasa de calitate A/B (calitate culinară bună spre foarte bună). Capacitatea de producție este de 55 tone/ha.

Redsec (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, cu o capacitate de producție de 55 tone/ha și un conținut de amidon de 16% (clasa de calitate B). Prezintă tufă cu port semierect, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpa galben-deschisă. Este rezistent la râia neagră a cartofului și mediu-rezistent la mană, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor.

Albioana (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consum de toamnă-iarnă și industrializare, cu o producție de 50 tone/ha, conținut de amidon de 19%, inclus în clasa de calitate culinară bună. Tufa semierectă este bine dezvoltată, bogată în frunze, iar tuberculii rotunzi au coaja galbenă și pulpa albă. Este rezistent la râia neagră, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mediu-rezistent la mană.

Nemere (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitimpuriu, pentru consumul de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate C (16,5% conținut în amidon). Este rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mană. Tuberculii sunt rotunzi, cu coaja și pulpa galbenă; capacitatea de producție este de 48 tone/ha.

Productiv (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate A/B (bună și foarte bună, cu 18% conținut de amidon). Prezintă tufă cu portul semierect, dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coaja galbenă și pulpa alb-gălbuie. Este foarte rezistent la virusul răsucirii frunzelor și mana pe frunze și tuberculi, rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y al cartofului. Capacitatea de producție este de 52 tone/ha.

Astral (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezoltare Agricolă Suceava): este un soi semitimpuriu, pentru consu­mul de toamnă-iarnă, cu o capa­citate de producție de 76 tone/ha, inclus în clasa de calitate B (14,1% conținut de amidon). Tufa prezintă port semierect, este bine dezvoltată, cu frunziș bogat; tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului, rezistent la virusul răsucirii frunzelor și râia neagră și mediu rezistent la mană.

Maria BOGDAN

Mădălina Ilie din satul Vad, localitatea Dragomirești, județul Neamț, cultivă cartofi ajutată de părinți și bunici începând cu anul 2013, iar an de an a mărit treptat suprafața cultivată până a ajuns la 3.000 mp. Soiul folosit de aceasta se numește Cleopatra, iar capacitatea biologică de producere a acestuia este de 55 t/ha.

Soiul Cleopatra, destinat consumului de toamnă-iarnă

Familia Ilie cultivă cartofi de mult timp, dar la început semănau cât pentru a trece peste iarnă și pentru animale. Cartoful este destul de ușor de întreținut, nu este chiar nevoie sa fii zilnic lângă el, ne spune Mădălina. „Eu, lucrând în același timp, nu aș fi reușit dacă ar fi trebuit să fiu 24 de ore din 24 lângă cultură. Ajutor de preț sunt părinții și bunicii de la care am moștenit pământul și care ne ajută cu treburile de mentenanță atunci când lipsim. O suprafață mai mare am început să plantăm în anul 2013. Momentan cultivăm pe o suprafață de 3.000 mp, iar capacitatea biologică de producție a soiului Cleopatra cultivat de noi (recolta de toamnă) este de 55 t/ha. Acest soi are tuberculii de formă rotund-ovali, coaja roșie și pulpă galben deschis, dar și calitate culinară bună și gust deosebit. Este destinat consumului de toamnă-iarnă, mai ales că rezistă foarte bine peste iarnă, în condiții bune de depozitare, dar sunt foarte gustoși și timpurii (înainte de coacere)“, menționează tânăra.

„Cartofi de sămânță“ se obțin de la an la an

Mădălina împreună cu familia sa a început să cultive cartofi cu fonduri proprii pe o suprafață mică, dar ulterior, văzând că lumea caută gustul cartofilor din copilărie, a mărit treptat suprafața cultivată. „Am început ca un hobby, după care am tot început să ne luăm unelte, iar acum tata pregătește singur pământul și cele necesare plantației. Întâi de toate opresc de la an la an „cartofi de sămânță“, nici mici, dar nici mari, sănătoși. În primăvară îi scoatem la lumină și îi mai sortăm în caz că au colții prea mari. Apoi, arăm pământul și îl dăm cu freza și cu discul pentru a fi mărunțit cum trebuie, apoi împrăștii gunoiul de grajd putrezit și las așa până în primăvară. Zăpada de peste iarnă ajută gunoiul să se infiltreze bine în pământ pentru a-și lua plantele cele necesare. În primăvară, în luna aprilie, mai dau odată cu freza să amestec și să răscolesc pământul, apoi formăm straturile cu ajutorul unui bilonator, după care punem cartofii. În luna iunie începem să scoatem cartofii noi foarte căutați și apreciați. În luna septembrie recoltăm cartofii la stadiul maxim de dezvoltare și de coacere în zi cu soare, iar apoi îi sortăm și îi depozităm în beci. Îmi doresc ca în viitorul apropiat să pun la punct două solarii pentru a produce cartofi noi și timpurii pentru a ne bucura clienții cu același gust deosebit și mai devreme decât se poate începe recoltarea din câmp“, adaugă Madălina Ilie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Așa după cum indică statisticile, cartoful a devenit unul dintre cele mai consumate alimente din România. Introdus în cultură acum ceva mai bine de 200 de ani, a intrat destul de repede în alimentația tradițională. Astăzi este considerat unul dintre alimentele de bază și o componentă importantă a coșului alimentar. Teoretic, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

De aceea vă propunem o prezentare a analizei pe care Agrotrends a realizat-o împreună cu Federația Națională a Cartofului din România.

Răsturnarea ordinii mondiale

O dovadă a eficienței culturii cartofului a fost făcută, la nivel mondial, în ultimii 25 de ani. Dacă la sfârșitul anilor ’90 principalii cultivatori și consumatori erau europenii, nord-americanii și locuitorii fostei URSS, treptat lucrurile s-au schimbat: în 2017 China a devenit cel mai mare producător. Împreună cu India a produs peste o treime din recolta mondială, 99,2 milioane tone și, respectiv, 48,6 milioane tone. Federația Rusă, fost lider planetar ani de-a rândul, a rămas pe locul al treilea, cu 29,6 milioane tone, urmată de Ucraina (22,2 mil. t) și SUA (20,017 mil. t).

În 2018, în Europa cultura cartofului a înregistrat o cădere catastrofală, provocată în primul rând de secetă. Pentru multe dintre țările UE producțiile au înregistrat minime istorice.

Prognoza pentru 2019, conform datelor Monitoring of Agricultural Resources (MARS), arată încurajator: se așteaptă o creștere medie a producției la hectar de cca 14%, cu valori mai mari, de până la 26%, în Germania și 22% în Olanda, dar mai scăzute, de 11%, în Franța.

România se mulțumește să supraviețuiască

În România, conform datelor furnizate de către Federația Națională a Cartofului, situația din 2018 a fost dramatică. Scăderea de producție față de 2017 a fost de 25-30%. Rezultatul s-a tradus într-o creștere a prețului, care i-a afectat, deopotrivă, și pe consumatori, dar și pe producători. Pe consumatori din motive ce nu mai trebuie explicate, iar pe producători pentru că mărirea de prețuri nu a acoperit în totalitate pierderile. Pe de altă parte, scumpirea s-a extins și asupra materialului semincer, afectând iarăși producătorii.

Cu toate acestea, cum-necum, s-a reușit menținerea unui trend ascendent pentru producția cartofului de sămânță. Dacă în 2015 cu greu suprafețele eligibile pentru acordarea sprijinului cuplat pentru obținerea cartofului de sămânță însumau 34 ha, în 2018 s-a ajuns la aproximativ 500 ha. Dar, numai pe mici suprafețe se produce material semincer din soiuri cu valoare biologică superioară. Pe restul se obțin semințe pentru soiuri din categoriile A și B, Elită. Efectul se traduce prin productivitatea redusă înregistrată în peste 80% din fermele românești. Și așa productivitatea medie din țara noastră a ajuns să fie cea mai mică din UE.

Este adevărat însă că și prețul seminței este sub jumătate. În timp ce kilogramul de cartof de sămânță certificată din import este de cel puțin un euro, cea autohtonă costă între 1,5 și doi lei.

Munca și inteligența dau roade

În 2019, față de anul 2015, suprafețele cultivate cu cartofi au scăzut, la nivelul întregii țări, cu cca 7.000 ha, la aproape 30.000 ha. E drept însă că productivitatea a crescut, iar fermele rămase sunt unele moderne, bine echipate, bine exploatate, dar mai ales bine conduse.

Ghidul despre care vorbim, elaborat de Agrotrends, în colaborare cu Federația Națională a Cartofului din România, prezintă modele de bune-practici care ar trebui luate în seamă de toți cultivatorii.

Primul dintre acestea este PPCC „Țara Făgărașului“ din județul Brașov. Structura a fost înființată încă din anul 2004, ca o societate pe acțiuni. Fondatorii erau șapte producători care își doreau construirea unei instalații de ambalare care să le permită să acceseze lanțurile de retail. Inițiativa s-a dovedit a fi una de succes. La ora actuală, asociația are 70 de membri. Împreună ei cultivă 260 ha cu soiuri de cartofi provenind din Germania, Olanda sau Franța, dar și din țară. Aproximativ 20% din suprafață este utilizată pentru obținerea materialului semincer.

Randamentul obținut este cuprins între 20 și 30 t/ha. Dintre dotările cele mai importante sunt de menționat linia de sortare și depozitul cu temperatură controlată cu o capacitate de 3.000 de tone. Linia de ambalare, care constituie „inima“ asociației, are o capacitate de ambalare de 80 de tone în 12 ore. Ambalările se pot face într-o multitudine de variante, de la plase de 500 grame la saci de 10 kg, sub brandul propriu, „Cartofi Țara Făgărașului“. Astfel, produsele reușesc să ajungă în magazinele aparținând aproape tuturor rețelelor de retail din țară, dar și pe piața liberă. Există o cerere și la export, în Italia, Moldova și Grecia.

O mare parte din profitul ultimilor ani a fost reinvestită în tractoare moderne și mașini de stropit performante.

Informatizarea și utilajele moderne conduc la succes

Un alt exemplu de succes este cel al societății Agrico – M din județul Covasna. Totul a pornit în 1994, ca o afacere de familie. Până în 2011 a fost o perioadă de dezvoltare treptată, lentă, dar bine calculată. Suprafața fermei a crescut până la 325 ha. Mai multe proiecte cu finanțare europeană au fost implementate. În aceeași perioadă au fost construite și primele depozite cu temperatură controlată.

Din anul 2011 a început ceea ce s-ar putea numi, desigur păstrând proporțiile, Revoluția Tehnică. Mare parte dintre activități au fost informatizate.

Astăzi, în fermă se cultivă în jur de 120 ha/an cu cartof și 110 cu grâu. Alte sole, mai mici, sunt folosite pentru producția de soia, rapiță, mazăre și muștar pentru sămânță.

În ceea ce privește unitatea de procesare, aceasta pornește de la un depozit cu temperatură controlată și ventilație mecanică, cu o capacitate de 3.600 t, aflat în extindere la 4.500. Două linii de sortare sunt folosite pentru calibrarea și containerizarea cartofilor. Apoi intră în funcțiune instalația de ambalare și spălare, care poate pregăti pachete de 1, de 1,5 sau 2,5 kg.

O altă linie de ambalare este destinată și sacilor mai mari, de 5, 10 sau 25 kg. Rezultatul? 4.000 de tone de cartofi pleacă anual de aici în magazinele Carrefour, iar alte 1.500-2.000 de tone la alți beneficiari.

Un al treilea exemplu de bune practici este cel al Domeniilor Lungu din județul Iași. Despre acest grup de firme, care deține suprafețe de peste 2.000 ha și este condus de cunoscutul fermier Vasile Lungu, s-ar putea scrie un roman întreg. Din acest motiv vom reveni cu povestea exploatației sale, cunoscută și pentru materialul semincer pe care îl produce atât pentru cartof, dar și pentru porumb și floarea-soarelui.

Până atunci, vom încheia cu un catren al unuia dintre cei mai dedicați cercetători români din domeniul culturii cartofului în România, dr. Gheorghe Boțoman: „Împreună ne-a unit același of,/ Am crezut și credem cu tărie/ În măreața plantă de cartof/ A doua pâine pentru tine, Românie!”

Alexandru GRIGORIEV

Condițiile climatice din ultima perioadă pot favoriza apariția și evoluția bolii/dăunătorului: MANĂ, ALTERNARIA, BACTERIOZE/AFIDE ȘI GÂNDACUL DIN COLORADO – LARVE, care pot cauza pierderi importante la cultura de: CARTOF

Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului 1.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

BRAVO 500 SC – 0,2% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau ROVER 500 SC – 0,2% sau POLYRAM DF – 0,2% sau ACROBAT MZ 69 WG – 0,2% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau CHAMP 77 WG – 3,00 kg/ha.

La tratamentul 1, la apariția dăunătorilor (larve Colorado, afide) se pot adăuga următoarele insecticide:

ACTARA 25 WG – 60 g/ha sau CALYPSO 480 SC – 80 ml/ha sau DECIS 25 WG – 40 g/ha sau MOSPILAN 20 SG – 100 g/ha sau PYRINEX QUICK – 1 l/ha.

Perioada optimă de tratament pentru Colorado: când majoritatea larvelor sunt de vârsta a doua.

Alte recomandări: tratamentul nu se execută la temperaturi mai mari de 25°C.

Citiți cu atenție prospectul produselor de protecția plantelor înainte de utilizare!

Atenție! Se pot utiliza și alte produse de protecția plantelor omologate pentru dăunătorii amintiți!

Sursa: Oficiul Fitosanitar Alba

La CARTOF – se vor efectua tratamente împotriva manei, alternariozei, gândacului din Colorado astfel:

• tratamentul 1 – în perioada 27 mai – 1 iunie 2019 (la apariția larvelor de vârsta a II – a a gândacului din Colorado);
• tratamentul 2 – la un interval de 7-15 zile față de tratamentul anterior la care se vor folosi doar fungicide dacă nu mai sunt prezente larve de Colorado.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. DITHANE M 45 – 2 kg/ha sau BRAVO 500 SC – 1,5 l/ha sau ALCUPRAL 50 PU – 0,5% sau CURZATE MANOX – 0,25% sau RIDOMIL GOLD MZ 68 WG – 0,25% sau EQUATION PRO – 0,4 kg/ha sau POLYRAM DF - 1,8 kg/ha + ACTARA 25 WG – 0,06 kg/ha sau MOSPILAN 20 SP – 0,06 kg/ha sau CALYPSO 480 SC – 0,08 l/ha sau LIDER 200 SL – 0,3 l/ha sau  KOHINOR 200 SL/(TALENT – a doua denumire comercială) – 0,25-0,30 l/ha (în funcție de gradul de infestare).

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.;

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.;

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică;

- se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați  cu  strictețe  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală și 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistrița-Năsăud

Mana (Phytophtora infestans) este cea mai frecventă și periculoasă boală a cartofului, pierderile de recoltă putând ajunge și la 50% în anii ploioși. Sunt afectate toate organele aeriene și subterane ale plantei. Primele simptome se observă pe aparatul foliar, prin mai-iunie, înaintea înfloritului culturilor; infecția începe cu frunzele bazale și apoi progresează la etajele superioare. Pe fața superioară apar pete gălbui, cu contur difuz, care se măresc treptat, devin brune sau brun-negricioase, înconjurate de o dungă galbenă. Petele pot să conflueze, brunificarea cuprinde toată suprafața, frunzele se usucă și se răsucesc, dând senzația că sunt arse. În dreptul petelor, pe fața inferioară, se dezvoltă conidioforii și conidiile ciupercii, sub formă de puf albicios, fin. Dacă intervine o vreme uscată, petele stagnează în creștere, iar vremea umedă este propice dezvoltării bolii, până la cuprinderea întregului aparat foliar. Pe tulpini și pețiol apar dungi brune, țesutul se necrozează, acestea căzând la pământ. Pe tuberculi, în cazul în care aceștia s-au format la atacul primar al bolii, se formează  pete brune, brun-cenușii sau albăstrii, de dimensiuni și forme variate, care însă nu cuprind toată suprafața, dar calitatea este compromisă.

Înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul umed al tuberculilor (Erwinia amylovora var. Atroseptica) este o bacterioză frecventă și păgubitoare (30-40% din producție) mai ales în regiunile deluroase, în anii cu veri și toamne ploioase. Boala se manifestă pe organele aeriene și pe tuberculi. Atacul devine vizibil în iunie, când plantele atacate au frunzele mai mici și îngălbenite, tulpinile mai scurte, care se usucă și se răsucesc spre interior. Simptomul principal este dat de înnegrirea și putrezirea bazei tulpinii, planta putând fi smulsă cu ușurință. Exemplarele puternic atacate formează mici tuberculi aerieni. Dacă infecția are loc mai târziu, când tuberculii s-au format, boala se transmite și pe aceștia, la început cu o brunificare sau înnegrire a zonei vasculare, după care pulpa se înmoaie și evoluează către un putregai umed. Pe vreme secetoasă, pe suprafața tuberculilor apar niște pete mici, boala putând trece neobservată, dar ea face ravagii în depozitul de cartofi, când trece de la tuberculii infestați la cei sănătoși. Într-un stadiu avansat al bolii și la umiditate ridicată, putregaiul progresează în pulpa cartofului, unde apar caverne pline cu un mucilagiu vâscos gălbui, cu miros neplăcut. Procentul de putrezire poate fi oprit dacă în depozit se iau imediat măsuri de ventilare a masei de cartofi și de scădere a temperaturii.

Râia neagră a cartofului (Synchtrium endobioticum), denumită și cancerul cartofului sau buba neagră, este una din bolile deosebit de păgubitoare pentru cultura cartofului, unele soiuri putând fi distruse în proporție de 100%. Ea a fost semnalată în unele comune din județele Suceava, Neamț, Maramureș, Cluj, Hunedoara, Brașov, Sibiu. Boala, favorizată de umiditate și de aciditatea solului, se manifestă pe tuberculi și stoloni, baza tulpinii și mai rar pe frunzele bazale. La început apar niște excrescențe mici, cărnoase, moi, albicioase, care cu vremea cresc, se brunifică, devin buretoase, iar la urmă se înnegresc. Pe același tubercul pot să apară mai multe tumori, cuprinzând porțiuni mari din pulpa cartofului. Acesta se depreciază și putrezește ușor. Boala se depistează mai greu din cauză că planta afectată dezvoltă un aparat foliar viguros.

Alte boli: cancerul bacterian (Streptomyces scabies) mozaicul X (Solanum virus 1 syn. Marmor dubium), virusul Y (Solanum virus 2 syn Marmor upsilon), râia comună (Streptomyces scabies).

Maria Bogdan

Cartoful reprezintă unul dintre alimentele de bază ale populației de pe mai mult de jumătate din suprafața Pământului. De producțiile de cartofi, bune ori compromise, se leagă numeroase evenimente din istorie. Spre exemplu, mare parte dintre strămoșii familiilor americane au ajuns în Lumea Nouă din cauza a ceea ce s-a numit Marea Foamete Irlandeză. Cauzată de apariția manei cartofului, aceasta a dus, între 1845 și 1849 – la scăderea producției de cartofi din Irlanda cu o proporție care a variat de la o treime la jumătate. A urmat o foamete cu efecte multiple. Printre altele, emigrația, care va deveni o dominantă a începuturilor anilor 1850, ea menținându-se mult timp. Principalele direcții de emigrare au fost către America, în zona statelor Boston, Massachusetts, New York, Philadelphia, către Canada, în zonele Toronto, Quebec, Ontario și către Australia.

Românii – un sfert de kilogram pe zi

În România cultura cartofului a fost introdusă la începutul secolului al XIX-lea, atât în Transilvania, cât și în Principate. Treptat, a ajuns să se impună ca o cultură de bază datorită calităților nutritive ale cartofului, precum și a faptului că producția poate fi depozitată în condiții relativ la îndemână.

Astăzi românii sunt unii dintre fruntașii Europei la consumul de cartofi. Conform statisticilor, fiecare dintre noi mănâncă aproape 95 kg de cartofi pe an. În medie, asta înseamnă aproximativ 250 g/zi. Adică un cartof mare sau doi mai mici...

Dacă am ține cont numai de faptele enumerate mai sus și tot am găsi un temei suficient pentru constituirea la nivel național a unei federații a cultivatorilor de cartofi. Un astfel de organism există deja de mai mulți ani, iar în ultimele zile ale lunii februarie, la Brașov, a avut loc și cea de-a cincea Conferință Națională a Cartofului. La eveniment au participat, deopotrivă, fermieri cultivatori de cartofi, distribuitori de îngrășăminte și pesticide pentru îngrijirea culturilor, oameni de știință cu activitate în domeniu și chiar instituții financiare. Discuțiile au fost consistente, iar nota generală a fost de îngrijorare, dar și de speranță.

2018, un an greu pentru producători

După cum ne-a spus dl Romulus Oprea, președintele Federației Naționale a Cartofului (FNCR), ultimul an a fost unul greu pentru cultivatorii de cartofi. „Nu e vorba numai despre noi, cei din România, ci despre toată Europa. Din cauza condițiilor climatice, producțiile obținute au fost cu mult sub cele obișnuite, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Germania a avut cea mai mică producție din 1990 încoace. În alte țări, precum Olanda, Belgia, Franța, producțiile au fost mai mici cu până la 40%“.

În România scăderea de producție a fost de 25-30%. Dar după ce în primăvară a fost secetă, iar apoi au urmat ploi abundente și inundații, în unele zone, în toamnă, când părea că lucrurile s-au așezat, a urmat o secetă prelungită. Consecința a fost că pământul s-a întărit foarte mult, astfel că recoltarea a fost mai scumpă. Între timp a avut loc și un atac masiv al manei, „aproape fără precedent în ultimii ani“, după cum spune Romulus Oprea, astfel încât au apărut probleme inclusiv la depozitare.

Toate acestea s-au tradus într-o creștere a prețului cartofilor. „Dacă anul trecut prețul la poarta fermei era de 40-60 bani/kg, în toamnă a fost de 80 – 90 de bani, iar acum este de 1,2-1,5 lei. Asta dacă mai găsiți cartofi la fermele din România, căci s-au vândut toți, încă din toamnă!“, mai spune președintele FNCR.

Unii fermieri capitulează...

Legat de modul în care s-au vândut cartofii din producția internă încep nemulțumirile producătorilor autohtoni: „În toamnă, cât se ofereau 80-90 bani/kg, supermarketurile i-au momit pe fermierii noștri cu tot felul de promoții, să-și vândă marfa. Acum, când oferă prețuri mai mari, cumpără de la fermierii străini, mărindu-le lor câștigurile și nu alor noștri!“, se plânge Romulus Oprea.

Nici perspectivele sectorului nu se arată prea luminoase, crede președintele federației. Deși precipitațiile căzute până acum indică o refacere a rezervei de apă din sol și, implicit, condiții bune pentru startul sezonului, totuși persistă o seamă de probleme. Cea mai stringentă este penuria de cartof de sămânță, atât românească, cât și din import. Criza a lovit nu numai producția de cartofi de consum, ci și pe cei de sămânță. Apoi mai sunt aspectele legate de lipsa unui sprijin serios pentru producători, astfel încât ei să își poată construi capacități de stocare și alte utilități. „E greu să rămâi într-un domeniu în care trei ani din cinci mergi pe pierdere. Deja o parte dintre fermierii cultivatori de cartofi pe care îi cunosc și-au vândut utilajele specifice, semn că nu mai vor să continue pe direcția aceasta și se vor axa pe celelalte culturi pe care le au în asolament în fermele lor“, a conchis Romulus Oprea.

Agricover este optimistă

Dintr-o perspectivă mult mai optimistă privesc lucrurile cei de la Agricover, concern care încearcă, atât cât o poate face o firmă specializată în inputuri, să vină în sprijinul fermierilor. „Încercăm să venim în fața lor cu tehnologii cât mai performante, adaptate nevoilor pe care le au. Spre exemplu, pentru anul acesta am venit cu o tehnologie care acoperă întreaga perioadă de cultură, de la semănat și până la recoltare. Astfel, oferim îngrășă­mintele foliare Ferticover Optil și Plonvit Active Cartof, cu perioadă de aplicare din aprilie și până în iulie inclusiv. Efectul acestora este potențat de biostimulatorii Amino 40 WSP, AminoBor și AminoZinc, care aduc un aport cu efecte benefice de aminoacizi și microelemente. Împotriva agenților patogeni luptăm cu fungicidele Fantic M, Valis M și Manzate, iar împotriva insectelor dăunătoare cu Minuet și Krima. Pentru a potența efectul tuturor acestora, recomandăm și utilizarea adjuvanților Proaqua și Silwet Star, care acționează pentru a face mai rapidă absorbția soluțiilor aplicate în corpul plantelor și a le prelungi și maximiza efectele“, a arătat dl Ghiță Pinca, directorul diviziei Agribusiness a Agricover.

La rândul său, dl Robert Rekkers, directorul Agricover Finance IFN, a vorbit despre un alt mijloc important pe care firma îl pune la îndemâna fermierilor, banii. „Noi le oferim fermierilor banii de care au nevoie ca să-și desfășoare activitatea. Față de bănci, noi avem o abordare mult mai apropiată ca viziune, de aceea a fermierilor. De aceea ne-am adaptat și structura, astfel încât să ne mișcăm repede. Fermierul ne sună și un reprezentant al nostru se duce la el. Vede despre ce este vorba și îi dăm creditul de care are nevoie, fie că îi trebuie pentru motorină, fie pentru utilaje, spații de depozitare sau ambalare etc. Important este ca lucrurile să se miște și să se realizeze producție. Asta este filozofia noastră“, a arătat finanțistul.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

– Domnule Sorin Chiru, reprezentaţi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, cunoaşteţi bine acest sector, de aceea vă întreb, dacă vom avea pe piață în această iarnă cartofi românești și cum stăm cu producția din acest an.

– Din punctul de vedere al producției, nu stăm deloc bine din cauză că ploile căzute în iunie – iulie, după aproape 90 de zile de secetă, au creat probleme mari în special în modul de aplicare a tratamentelor pentru controlul manei. Cei care au reușit să aplice tratamentele au rezultate foarte bune și chiar depășesc media producțiilor de anul trecut în unitățile mari, iar cei care nu au reușit să aplice au avut probleme. Producțiile au fost afectate ca volum, dar și din punct de vedere fitosanitar. În acest caz sunt probleme mari la păstrare. De aceea, una peste alta, deși nu s-a finalizat recoltarea, după aprecierile noastre producția din acest an va fi sub producția medie a anului trecut. Anul acesta cei care au fost la Ziua Verde a Cartofului desfășurată în județul Harghita au putut observa situații deosebite, nemaiîntâlnite, în sensul că fermierii au trebuit să intre cu tractoare 4x4 să poată aplica tratamentul împotriva manei, pentru că apa încă era pe biloane. Acolo sunt ceva probleme. Unde s-a aplicat la timp și corespunzător, producțiile sunt deosebite. În plus, am constatat că peste tot dimensiunile tuberculilor sunt mai mari decât cele normale. Ceea ce înseamnă că, acolo unde cultura a beneficiat de tratamente, și producțiile sunt mulțumitoare.

– Având în vedere că anul acesta producția va fi mai mică decât anul trecut, înseamnă că lăsăm în continuare loc importurilor?

– Acest lucru este relativ pentru că va ține mai mult de strategia celor care aduc cartofi din afară. De ce? Pentru că, chiar și cu o producție mai mică cu 10-15% mai mică, există suficient cartof românesc. Și dorința mea este ca cei care consumă cartofi să cumpere cartof românesc, pentru că este un produs de calitate, care se poate ridica la nivelul celor mai exigente pretenții ale gospodinelor. Suntem pe paralela 45°, avem condiții climatice foarte bune, deci consumați cartof românesc, pentru că vă va satisface și, în plus, în felul acesta îi veți ajuta pe fermierii români și nu numai, tot lanțul implicat în industria cartofului. Cei care pot face o comparație între cartoful care vine din import și cartoful nostru vor vedea o diferență de gust, textură, sațietate.

– Vom avea și un preț mai mare la cartofi?

– Da. Comparativ cu anul trecut cartoful are anul acesta un preț mai motivant pentru fermier. Să nu uităm că anul trecut se vindea cu 20-30 de bani, iar acum deja în zona noastră Brașov, Covasna, Harghita, Suceava se vinde chiar și cu 80-90 de bani, ceea ce este bine pentru posibilitatea de a relua activitatea și de a înregistra și un profit făcând în continuare tentantă această cultură. La această tentație se adaugă și o informație nouă venită de la MADR care suplimentează fondurile pentru cartoful sămânță și cel timpuriu pentru procesare, ceea ce este foarte important. Sunt motive economice care ar putea duce la creșterea suprafeței de cartof de sămânță diminuate în ultimul timp.

Patricia Alexandra Pop