reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Camerele agricole istorie sau perspectivă?!

Încerca cineva zilele trecute să-mi afle părerea despre camerele agricole a căror facere, se vede treaba, este tare greoaie. Câteva acte normative, o mie de păreri ale unora puşi pe „moşit“ şi uite-aşa, au… murit. Ştiţi povestea copilului cu multe moaşe.

Ei bine, sunt printre cei care susţin orice iniţiativă care ar putea conduce către progres, indiferent de inițiator. Numai că, interese nu prea ortodoxe, ambiţii şi orgolii mai mult sau mai puţin justificate, manifestate de diverse grupuri, au făcut ca totul să se năruie înainte de a avea ce. Adică, înainte ca acestea, camerele zic, să prindă contur.

Am stat mai apoi şi-am cugetat încercând să înţeleg vrerea părţilor. Nu mi-a fost prea greu, dar disecând subiectul mi-am format, să zicem, propria opinie. 

Mă gândesc de pildă, dacă nu cumva înfiinţarea unei noi structuri în agricultură ar conduce la o supra-structurare a acesteia în condiţiile în care există deja o mulţime de asociaţii, federaţii, confederaţii, cooperative etc., pe deasupra şi Direcţiile Agricole Judeţene, APIA, AFIR, alte structuri în teritoriu?! Până la urmă, cui se adresează agricultorul mic sau mare? Care ar putea fi atribuţiile camerelor agricole în acest context, comparându-le pe cele declarate cu ale celorlalte structuri?

Poate că în primii ani de după ’90, când lumea toată era în febra demolării, camerele agricole şi-ar fi putut găsi mai repede locul şi rolul, înlocuind direcţiilor agricole de pildă. Poate şi alte structuri existente la acea vreme. Dar acum?

Mulţi dintre susţinătorii înfiinţării camerelor propun printre altele preluarea, sau transferarea unor atribuţii de la actualele structuri de stat şi private către acestea. Păi, dacă nu se vine cu ceva nou, cu atribuţii noi, inedite în sprijinul agricultorilor mici şi mari, atunci de ce le declarăm necesare?

Preocupându-ne prea mult de aceste aspecte, care ar putea conduce doar la creşterea numărului de şefi în agricultură, mă tem că riscăm să ne scape din vedere lucruri mult mai importante.

De pildă, înfiinţarea şi dezvoltarea capacităţilor de procesare a producţiilor agro-zootehnice în cadrul actualelor structuri private ale agricultorilor, cadastrarea terenurilor agricole, zoo-tehnicizarea agriculturii ca soluţie pentru valorificarea superioară a producţiei principale şi secundare din sectorul vegetal, soluţii pentru dezvoltarea fermelor de familie, pentru valo­rificarea resurselor umane şi naturale din zonele de deal şi munte etc. şi, nu în ultimul rând, politicile agricole de după 2020 care nu sunt prea îmbu­curătoare pentru agricultori în general şi pentru români în special.

Apoi, ar trebui să ne preocupe mai mult ceea ce înseamnă identitate naţională, culturală, produsul românesc şi valorificarea lui în condiţii care să aducă profit celor care-l produc.

Iată aşadar, ceea ce ar trebui să ne preocupe şi pentru ce ar trebui să luptăm. Cel puţin acum. 

Ion Banu

Reorganizare Camera Agricolă Județeană Brașov

Începând cu anul 2017, Camera Agricolă Județeană Brașov a fost reorganizată conform legislației în vigoare, respectiv Legea nr. 157/2016, HG nr. 860/2016 și HCJ Brașov nr. 256/27.12.2016.

Urmare acestei reorganizări, atribuțiile Camerei Agricole Județene Brașov au fost preluate de către Direcția pentru Agricultura Județeană Brașov, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Datele de contact ale Direcției pentru Agricultura Județeană Brașov sunt următoarele:

Adresa: Brașov, Str. Ecaterina Teodoroiu nr. 38A, Brașov, cod 500450

Telefon: 0268.478.529, Fax: 0268.470.264

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Site: www.daj-brasov.ro

Consultanța agricolă în 2015

Extras din raportul privind activitățile de consultanță desfășurate în Camerele agricole județene aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județele.

Camerele agricole județene, aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județene, au avut ca tematică prioritară, printre altele, transferul de tehnologie în agricultură, promovarea măsurilor din PNDR 2014-20120, întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale și altele, eliberarea avizelor în vederea obținerii atestatului de producător etc.

Pentru aceasta, camerele agricole au avut în vedere câteva obiective specifice, dintre care amintim:

– Realizarea programelor de instruire și formare profesională a producătorilor agricoli;

– Promovarea programelor și a măsurilor de sprijin financiar din surse europene și naționale acordate producătorilor agricoli;

– Identificarea potențialilor beneficiari ai fondurilor alocate prin PNDR;

– Acordarea de asistență tehnică de specialitate, consilierea producătorilor agricoli în alegerea unui proiect tip pentru accesarea de fonduri europene prin măsurile din PNDR și în întocmirea documentației necesare;

– Organizarea unui sistem informațional eficient prin activități de popularizare destinate producătorilor agricoli;

– Diseminarea rezultatelor cercetării aplicative, realizarea transferului de tehnologie și inovare în agricultură și altele.

Aceste obiective s-au realizat în baza Programului anual de activități prin rețeaua județeană și locală de consultanță agricolă, organizată pe două niveluri:

– nivel județean – 41 de camere agricole județene și

– nivel comunal – 500 de centre locale de consultanță agricolă aflate în subordinea camerelor agricole județene.

Beneficiarii serviciilor de consultanță au fost:

• producătorii agricoli

– fermele familiale de semi-subzistență;

– asociații și organizații profesionale ale agricultorilor;

• populația rurală angajată în sfera serviciilor cu sau fără caracter agricol

• diverse persoane din mediul urban interesate de începerea unor afaceri în domeniul agricol. Mijloacele folosite în acest scop au fost cursurile de calificare, inițiere, instruire a producătorilor agricoli și de formare de formatori și perfecționare a specialiștilor consultanți, apoi acțiunile de popularizare și asistență tehnică, de promovare-diseminare a informației, acordarea de asistență tehnică etc.

Camerele agricole județene sunt autorizate, ca furnizori de formare profesională în domeniul agricol, de către Autoritatea Națională pentru Calificări prin filialele județene, pentru realizarea de cursuri de inițiere, calificare, instruire, formare formatori și perfecționare.

În anul 2015 Camerele agricole au organizat 312 cursuri de calificare și inițiere cu 7.157 cursanți, respectiv absolvenți.

consultanta agricola

Domeniile de calificare au fost:

– lucrător în cultura plantelor și creșterea animalelor: 198 cursuri cu 4.741 absolvenți;

– legumicultor: 18 cursuri cu 334 absolvenți;

– pomicultor: 10 cursuri cu 156 absolvenți;

– horticultor: 3 cursuri cu 64 absolvenți;

– agricultor montan: 4 cursuri cu 125 absolvenți;

– apicultor: 52 cursuri cu 1.130 absolvenți;

– operator în agricultură ecologică: 1 curs cu 22 absolvenți;

– pescar în ape interioare și de coastă: 8 cursuri cu 150 absolvenți;

– tractorist: 10 cursuri cu 233 absolvenți;

– preparator produse lactate: 8 cursuri cu 201 absolvenți.

Aceste programe de formare profesională s-au adresat în mod special fermierilor care au accesat fonduri europene prin măsurile PNDR dar și celor care au început o activitate în domeniul agricol cu resurse proprii și nu au avut pregătirea profesională necesară.

Printre tematicile prezentate s-au numărat:

• Politica Agricolă Comună 2014-2020;

• Implementarea normelor de ecocondiționalitate în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin;

• Adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

• Atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii și mediului rural;

• Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

• Tehnologii de cultură, de creștere a animalelor și de prelucrare primară, rezultate ale cercetării aplicative.

În aceeași perioadă – 2015, au fost organizate peste 2.000 acțiuni de instruire în 1.200 localități la care au participat peste 50.000 de persoane, la care se adaugă 5.746 beneficiari ai Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor de semi-subzistență din PNDR 2007-2013 – care au participat la cursuri de formare profesională pe domenii specifice.

De asemenea, au mai fost organizate cursuri de instruire pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, la care au participat 289 beneficiari, apoi pe Măsura 10 – Agromediu și climă la care au participat alți 1.100 beneficiari.

Au fost organizate mai multe acțiuni de popularizare și asistență tehnică de specialitate destinate producătorilor agricoli, acestea constând în:

• Seminarii și simpozioane – în anul 2015, camerele agricole județene în colaborare cu institutele de cercetare, învățământ și autoritățile locale au organizat astfel de acțiuni pentru a asigura fluxul informațional între specialiștii din domeniu și producătorii agricoli.

• Realizarea de materiale audio-vizuale, emisiuni radio-tv.

• Loturi demonstrative și demonstrații practice.

În ceea ce privește asistența de specialitate pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, camerele agricole județene au întocmit documentația necesară și au elaborat 156 de astfel de proiecte.

De asemenea, au întocmit documentația necesară și au eliberat 183.122 avize consultative în 2.004 localități din totalul de 3.181 localități existente la nivel național (62% din totalul localităților) prin deplasarea și verificarea exploatațiilor fermierilor la nivel de parcelă.

Totodată, camerele agricole au desfășurat și acțiuni de promovare și consiliere a fermierilor în constituirea de forme asociative.

Implementarea Programului de consultanță, extensie și formare profesională în anul 2015 s-a realizat în bune condiții și ca urmare a unei bune colaborări dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliile județene, ceea ce a condus la creșterea numărului de fermieri instruiți/informați, o fluidizare eficientă a informațiilor în relația MADR – Consilii județene – Camere agricole – fermieri, având ca scop promovarea obiectivelor specifice ale MADR la nivelul fiecărui județ în corelație cu cerințele și normele stabilite de PAC 2014-2020.

Voluntariat la Camera Agricolă Judeţeană Suceava

Înfiinţarea noilor Camere agricole, în locul celor existente care au luat naştere în urmă cu trei ani pe structura fostelor Oficii judeţene de consultanţă agricolă, este amânată de doi ani de zile încoace, dar se pare că va deveni realitate anul acesta, după ce Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010. Prin modificarea propusă se asigură cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile Camerelor agricole şi constituirea Camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional, alegerile urmând a fi organizate în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. La Suceava, ca de altfel şi la alte judeţe, până la formarea noilor Camere agricole, angajaţii actualei structuri lucrează fără a mai fi remuneraţi pentru munca depusă şi aşteaptă să vadă dacă îşi vor mai găsi locul în noile structuri.

Ultimii bani primiţi, salariul aferent lunii martie

Cei 25 de angajaţi ai Camerei Agricole Judeţene Suceava nu au mai primit bani din luna aprilie. Instituţia a fost înfiinţată în baza H.G. nr. 1609/16.12.2009 şi a Hotărârii Consiliului Judeţean Suceava nr. 09/03.02.2010, fiind finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat. La înfiinţare, cei care s-au angajat la Camera Agricolă Suceava au crezut că, pe lângă salariu, vor putea obţine câştiguri suplimentare în urma atragerii fondurilor europene prin proiectele pe care le vor realiza împreună cu fermierii din judeţe. Astăzi s-a ajuns ca nici măcar salariile de bază să nu mai fie primite pentru că nu a mai existat repartizare bugetară pentru activitatea Camerei Agricole decât pentru primele trei luni ale acestui an, instituţia urmând să-şi înceteze activitatea odată cu schimbarea identităţii.

„Camera Agricolă Suceava este o instituţie care funcţionează cu 25 de oameni. În aprilie s-a primit salariul în proporţie de 50% pentru luna martie şi, de atunci, nimic. Ţinând cont şi de opiniile celorlalţi colegi din judeţ, situaţia este destul de gravă. Era vorba să se înfiinţeze cu o nouă identitate Camera Agricolă, condusă de fermieri. Acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în septembrie – noiembrie, nu se ştie exact, când vor fi organizate alegerile pentru colegiile locale şi constituirea Camerelor judeţene şi naţionale.

În ultimele acte normative nu s-a vorbit nimic despre specialiştii care sunt angajaţi la Camera agricolă

în baza Hotărârii de Guvern nr. 1609/2009 prin care noi funcţionăm. Iniţial s-a preconizat că vom mai funcţiona până cel mai târziu în luna aprilie, motiv pentru care şi bugetul a fost diminuat cu 66%. Nu s-au făcut alegeri în aprilie şi s-a considerat printr-o prorogare că se vor face ale­geri în iunie, iar s-au amânat şi acum este vorba de septembrie, octombrie, noiembrie... Sunt judeţe precum Tulcea unde au fost asigurate salariile până în septembrie. Acolo sunt 9 oameni, dar fondurile repartizate au fost aceleaşi ca pentru Suceava, unde sunt 25 de oameni“, ne-a declarat ing. Viorel Marinache (foto), directorul Camerei Agricole Suceava.

Proiecte în valoare de 15 milioane de euro

Inginerul Viorel Marinache susţine că, în trei ani, cei 25 de salariaţi au adus în judeţ de la Uniunea Europeană peste 11,25 milioane de euro prin cele 1.500 de proiecte care au intrat la finanţare (o parte chiar în acest an) din cele peste 2.000 de proiecte declarate eligibile în valoare totală de 15 milioane de euro. Pe lângă această sumă, alţi peste patru milioane de euro au intrat în judeţ prin măsuri incluse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, în baza unor proiecte realizate de specialiştii Camerei Agricole Suceava. Tot angajaţii instituţiei au făcut cursuri de calificare în diferite meserii specifice activităţii agricole cu peste 2.000 de persoane, actuali sau potenţiali fermieri, au organizat 100 de asociaţii profesionale agricole sau grupuri de producători.

Majoritatea proiectelor au avut o valoare de 7.500 euro şi au fost finanţate din FEADR pe Măsura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă sau pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Şi celelalte proiecte au fost finanţate tot din FEADR, fondurile primite de fermieri fiind pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, Măsura 123 – Procesare industrie alimentară, Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi şi Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

„Camera Agricolă este o instituţie a statului, care trebuie să se decidă dacă este nevoie de această instituţie sau nu. În condiţiile în care specialiştii din domeniul agricol sunt pe cale de dispariţie, eu consider că aceşti oameni ar trebui menţinuţi într-o structură pentru că ei trebuie să acorde asistenţă de specialitate în continuare. Există judeţe precum Satu Mare, Hunedoara, Bihor, unde în reşedinţa de judeţ, la fiecare colţ de stradă, sunt firme care redactează proiecte pentru măsurile mici. În Suceava, întâmplarea face ca numai oamenii din această instituţie să redacteze astfel de proiecte pe măsurile cu alocări mici. Firmele mari redactează proiecte pe măsurile consacrate, unde alocările financiare pentru un proiect sunt cât de cât consistente. Proiectele care se adresează micilor producători, cu cheltuieli eligibile mici, au fost şi sunt realizate de specialiştii Camerei Agricole. Dacă vom fi desfiinţaţi rezultatul se va vedea în sprijinul proprietarilor de suprafeţe mici sau cu un efectiv redus de animale ori albine. Oamenii au nevoie de un sfat, de un sprijin. Ţara are nevoie de specialişti, dar să-i plătească“, a declarat Viorel Marinache.

Principalii beneficiari: tinerii şi firmele mici

În 2012, specialiştii Camerei Agricole Judeţene Suceava au elaborat 487 de proiecte de dezvoltare rurală, cu o valoare de 3,93 milioane de euro, 12 dintre acestea fiind pe Măsura 1.1.2 – Instalarea tinerilor fermieri şi au o valoare de 370.00 de euro, iar 475 sunt Măsura 1.4.1 – Sprijinirea fermelor de semisubzistenţă. Tot anul trecut au fost întocmite 1.530 de dosare de plată şi progres pentru proiecte admise în anii 2009-2011 şi au fost organizate 10 cursuri de calificare, în cadrul cărora 325 de agricultori au învăţat despre creşterea animalelor, cultura plantelor şi apicultură.

„La noi au găsit la îndemână cele mai bune sfaturi şi sugestii pentru activităţile agricole pe care le desfăşoară în ferme sau în gospodăriile proprii. Producătorii agricoli au fost instruiţi pe diverse teme, cum ar fi formele de ajutor financiar acordate de la bugetul de stat şi Uniunea Europeană, înfiinţarea organizaţiilor profesionale pentru produsele agroalimentare, pregătirea păşunilor şi cerinţele minime pentru utilizarea îngrăşămintelor în cadrul plăţilor de agromediu, sistemul de păşunat în zona montană, orientarea creşterii ovinelor şi taurinelor către producţia de carne, asigurarea de plusvaloare materiilor prime din mediul rural, prin procesarea acestora, normele sanitar-veterinare pentru identificarea şi înregistrarea ovinelor, bovinelor şi familiilor de albine etc.“, a încheiat Viorel Marinache.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Camerele agricole vor dobândi statut de utilitate publică

Camerele agricole vor dobândi statutul de utilitate publică după ce Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea articolului II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură,silvicultură şi dezvoltare rurală.
Primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole vor fi organizate în termen de maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, remis, joi, AGERPRES, prin actul normativ menţionat au fost definite atribuţiile Camerei Agricole Naţionale şi Camerelor agricole judeţene, astfel încât acestea să fie exercitate în concordanţă cu statutul lor juridic şi dispoziţiile legale aplicabile. De asemenea, a fost clarificat modul de organizare al camerelor agricole la nivelul fiecărui judeţ şi au fost identificate în mod explicit categoriile de membri care pot face parte din camerele agricole judeţene. 

'Măsura a fost luată pentru a îmbunătăţi în primul rând organizarea şi desfăşurarea efectivă a etapelor premergătoare înfiinţării camerelor agricole la nivel judeţean, precum şi deficienţe de ordin normativ care au privit reglementarea statutului, atribuţiilor şi a categoriilor de membri ai viitoarelor camere agricole', precizează Ministerul Agriculturii.

Camerele agricole judeţene vor oferi asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene, vor organiza activităţi de popularizare şi vor oferi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde. Camerele agricole vor asigura asistenţa tehnică de specialitate, economică şi managerială a persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe, în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizării activităţilor la nivel de fermă.

De asemenea, prin intermediul camerelor agricole se vor realiza activităţi de formare profesională continuă în domeniul agricol şi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţinând cont de nevoile şi oportunităţile existente. Totodată, camerele agricole judeţene vor colabora cu instituţiile de învăţământ şi cercetare agricolă în scopul realizării transferului tehnologic şi diseminării rezultatelor cercetării aplicative în agricultură prin elaborarea şi distribuirea gratuită de tehnologii de cultură şi de creşterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte model etc.

Referitor la înfiinţarea camerelor agricole, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în 5 iunie, că în coaliţia de guvernare mai trebuie clarificat un singur lucru, respectiv statutul de utilitate publică a acestora.
'Opinia mea este că ele trebuie să fie de utilitate publică astfel încât să putem să-i ajutăm în ceea ce priveşte startul activităţii de funcţionare şi în stabilirea lor ca partener al Ministerului Agriculturii şi în ceea ce înseamnă anumite analize pe care trebuie să le facem şi pe care acum le externalizăm la costuri destul de mari către firme private', a explicat şeful MADR la momentul respectiv.

Sursa AGERPRES

Noua lege privind Camerele Agricole stârneşte încă multe nedumeriri

După ce Comitetul Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole a câştigat în primă instanţă procesul intentat Ministerului Agriculturii, se pare că lucrurile nu vor intra prea curând pe făgaşul firesc, mai ales că ministerul a făcut recurs. Pe de altă parte, ministrul Daniel Constantin spune că, până la începutul lunii iunie, ordonanţa de urgenţă va fi adoptată. Nu se ştie însă cu ce bani se vor desfăşura alegerile.

Ioan Glăman, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole, spune că este un lucru bun că procesul s-a câştigat în prima instanţă, chiar şi pentru simplul motiv că ministerul este obligat să emită ordinul pentru înfiinţarea Camerelor Agricole. De altfel, acesta este şi unul dintre motivele, alături de asigurarea banilor pentru desfăşurarea alegerilor pentru Camere, pentru care s-a ajuns la acţiunea în instanţă. Mai precis, CNI cerea respectarea vechii legi (Legea nr. 283/2010, republicată).

„Legea spune că, dacă nu sunt sume în bugetul Ministerului Agriculturii, acesta se poate adresa Parlamentului“, susţine Glăman. El afirmă că ministerul ar trebui să susţină măcar în prima fază înfiinţarea acestor camere, după care să fie lăsate să se descurce pe cont propriu. Este greu de crezut însă că se va întâmpla aşa, dată fiind miza economică şi mai ales politică a acestei acţiuni.

Glăman are şi o mare nedumerire. În condiţiile în care CNI nu există pentru oficialii de la Agricultură, nu este clar cine va organiza alegerile, pentru că noua lege publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii nu spune cine organizează alegerile.

Cioloş: „Vin fonduri europene pentru consultanţă“

Comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş a declarat la confe­rinţa LAPAR că i se pare esenţial ca România „să aibă o structură de consiliere“. Cât despre Camerele Agricole, Cioloş a insistat că acestea trebuie să fie constituite şi conduse de către agricultori şi nu de stat, pentru că trebuie să existe o anumită coerenţă, indiferent de cum se schimbă Guvernul. E important ca agricultorii să aibă o structură care să îi reprezinte şi care să transmită ceea ce au ei nevoie, a spus Cioloş.

Aceeaşi părere a fost exprimată recent şi de Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. „Aceste Camere Agricole, dacă se numesc agricole, să fie ale agricultorilor, să fie conduse de agricultori şi pentru interesul acestora. Nu are ce căuta picior de om politic în aceste Camere. Nu ştiu de ce Consiliile judeţene au un interes din ce în ce mai mare pe tot ceea ce mişcă în judeţele respective. Ei depun toate eforturile ca prin această lege să dea dispoziţie să fie gestionate de Prefecturi şi să le folosească când au ei nevoie“, a declarat Baciu.

Comisarul european pentru Agricultură mai afirmă că viitoarea PAC a luat în calcul posibilitatea ca agricultorii să aibă acces la susţinerea financiară pentru a plăti consultanţa în scopul obţinerii de fonduri europene. Ar putea fi gândită o structură între Camerele Agricole şi cotizaţiile agricultorilor, plus fondurile europene care ar putea veni pentru a susţine activitatea de consultanţă sau chiar bani de la Guvern, a mai precizat Cioloş.

Glăman spune însă că sunt slabe speranţe ca viitoarele Camere Agricole să mai poată obţine bani europeni în acest an şi chiar anul viitor, pentru că este clar că va mai trece ceva timp până se vor înfiinţa, iar în plus înainte de depunerea proiectelor este necesară o activitate de cel puţin şase luni.

Constantin: „Ordonanţa apare curând“

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a precizat – la insistenţele agricultorilor prezenţi la conferinţa LAPAR – că ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea Camerelor Agricole va fi adoptată în 1-2 săptămâni (n.r. - conferinţa LAPAR a avut loc pe 16 mai), fără să dea şi alte detalii.

La sfârşitul lunii aprilie, ministrul afirma că nu se luase o decizie în ceea ce priveşte structura Camerelor Agricole, dacă vor rămâne ONG-uri sau vor fi structuri în subordinea Consiliilor Judeţene.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Camerele Agricole, mai mult o himeră decât realitate

Înfiinţarea Camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală n-are nicio şansă să treacă de la stadiul de intenţie la realitate prea curând. În mod normal, alegerile ar fi trebuit să aibă loc în aprilie, însă nici vorbă să se întâmple aşa ceva, mai ales că Ministerul Agriculturii s-a apucat iar să modifice legislaţia. În plus, bugetul ministerului pentru acest an nu prevede nicio sumă pentru Camerele Agricole.

Anul trecut, Guvernul a hotărât amânarea alegerilor pentru Camerele Agricole cu şase luni. Programate iniţial pentru 10 octombrie, alegerile urmau să se desfăşoare în aprilie 2013, dată la care actualele Camere Agricole, aflate în subordinea Consiliilor Judeţene, ar fi trebuit să fie desfiinţate. Teoretic, cam aşa ar fi trebuit să stea lucrurile. În realitate însă, situaţia este cu mult mai complicată.

Ministerul Agriculturii a publicat pe site un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi a Legii nr. 122/2012 vizând modificarea şi completarea celei dintâi. Prin urmare se reia de la bun început toată procedura.

Gheorghe Glăman, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole, se arată surprins de modificările de pe site-ul ministerului. În plus, şi cei de la Parlament au o altă propunere de schimbare a legislaţiei, spune Glăman. Acesta adaugă că oricum CNI nu a fost consultat, mai ales că este în proces cu Ministerul Agriculturii pentru respectarea vechii legi (Legea nr. 283/2010, republicată).

După cum merg lucrurile, cel mai probabil, undeva spre sfârşitul anului – începutul lui 2014 ne-am putea aştepta ca aceste camere să funcţioneze, mai susţine preşedintele CNI. El spune că în noul proiect dispar de tot fondurile alocate de la bugetul ministerului, banii pentru Camerele Agricole urmând să provină de la fermieri.

„Dacă fermierii plătesc totul, de ce nu sunt lăsaţi în pace, să-şi facă ei organizaţia lor?“, se întreabă Gheorghe Glăman.

Pe de altă parte, acesta se plânge şi de imixtiunea politiculului în constituirea Camerelor Agricole, atât timp cât la nivelul judeţelor urmează să se constituie un comitet de iniţiativă, ai cărui membri vor fi stabiliţi de prefect, iar printre aceştia se va număra şi un primar. Cât despre alegerile la nivel naţional, nicăieri nu scrie cine le va organiza, susţine preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, care, conform proiectului de act normativ, va fi desfiinţat imediat după constituirea Camerelor Agricole.

Cu ce nu este de acord CNI

Principala nemulţumire a reprezentanţilor Comitetului Naţional de Iniţiativă este aceea că nu există bani din bugetul ministerului pentru organizarea alegerilor pentru Came­rele Agricole. Glăman spune că se doreşte crearea unui fel de „struţo-cămilă“, o combinaţie între actualele Camere Agricole şi vechile ANCA. O altă neregulă semnalată este aceea că primele comitete judeţene vor fi alese doar pentru un an, după care următoarele vor avea mandat de patru ani.

Modificări ale proiectului de act normativ

Cum va arăta comitetul judeţean?

Prin ordin al prefectului, la nivel judeţean se constituie comitetul de iniţiativă format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant desemnat de Inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare; un reprezentant al instituţiei prefectului; reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România.

Cine vor fi membrii Camerelor Agricole?

Membrii individuali pot fi: fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv; medicii veterinari care îşi desfăşoară activitatea în judeţul respectiv.

Membrii colectivi pot fi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice private ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi cercetare agricolă.

Ordonanţa de urgenţă, ultima şansă pentru Camerele Agricole

Conform unor declaraţii de ultimă oră făcute de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă la Cluj, legea Camerelor Agricole, alături de legea 214 privind pajiştile şi pachetul legislativ „laptele“ vor fi adoptate prin ordonanţă de urgenţă. „Acest lucru creează premisele ca până la 1 iunie, conform legii, aceste organisme să devină funcţionale. Altfel, România va pierde trei miliarde de euro în următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, din perioada 2014-2020, dacă nu vor exista Camerele Agricole. Ele îşi vor desfăşura activitatea independent. Nu vor fi subordonate nimănui“, a menţionat Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine într-o conferinţă de presă, care a urmat întâlnirii cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ultimele modificări ale legii Camerelor Agricole făcute de Ministerul Agriculturii prevăd patru aspecte importante. În primul rând se schimbă statutul acestora din organizaţii de interes public, în cele de utilitate publică. „Acest lucru înseamnă un acces mai facil la finanţarea publică“, declară Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Pro Agro. În al doilea rând în forumul decizional al Colegiilor judeţene ale Camerelor Agricole ce va fi alcătuit din 25 de membrii vor fi promovaţi tinerii fermieri de până la 35 de ani. Din totalul membrilor, 4 locuri vor fi alocate reprezentanţilor aleşi de fermieri (în loc de trei, cât se prevedea în trecut) şi alte 4 locuri vor fi ocupate de tinerii fermieri cu vârstă până la 35 de ani. „Mi se pare foarte important să se primenească baza de eligibilitate, fiind admişi în cursa electorală şi tinerii“, a mai spus Jurconi. Tot acesta a mai menţionat că în al treilea rând se va întări substanţial rolul Camerelor în extensia agricolă, prin difuzarea de cunoştinţe către fermieri, dar şi prin formarea profesională a acestora. „Aici am, deocamdată, unele rezerve. Va trebui să evaluăm în ce măsură apariţia unei megastructuri finanţate de stat distorsionează piaţa serviciilor de consultanţă şi, consecutiv, în ce măsură poate altera mediul concurenţial“, a mai precizat Jurconi. Nu în ultimul rând, va creşte rolul local în organizarea Camerelor, aspect prin care se încearcă reducerea influenţei politice asupra procesului alegerilor.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Camera Agricolă, un nou început?

Zilele acestea se discută (din nou) foarte mult despre Camera Agricolă. Multe persoane, mai mult sau mai puţin avizate, îşi dau cu părerea despre cum ar trebui să fie, ce ar trebui să facă, cine ar trebui să lucreze la Camera Agricolă. Unii spun că salariaţii camerei ar trebui să fie buni manageri (dacă au succes în conducerea unei exploataţii agricole, de ce ar fi interesaţi să lucreze într-o structură unde câştigurile sunt limitate?), alţii afirmă că personalul ar trebui să fie strict specializat. Noi credem că acest personal trebuie să îndeplinească o singură condiţie: să răspundă nevoilor fermierilor.

Din 100 de persoane care se adresează Camerei Agricole, 70-80% sunt deţinători de ferme mici şi mijlocii care doresc să se dezvolte prin accesarea de fonduri europene. Este mai mult decât evident că prioritatea în această etapă este elaborarea de proiecte pentru atragerea acestor fonduri. E nevoie deci de personal specializat. În cei 13 ani de activitate, cei care au lucrat în consultanţa agricolă s-au specializat, iar rezultatele sunt mai mult decât grăitoare: 7 milioane de euro atrase doar în judeţul Călăraşi pe seama proiectelor întocmite de specialiştii Camerei Agricole în exerciţiul bugetar 2007 – 2013, 350 de entităţi economice nou create ca urmare a câştigării de proiecte (persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) şi familiale (IF) care vor plăti taxe şi impozite la bugetul de stat), aproape 3.200 de persoane care au dobândit o calificare în domeniul agricol prin participarea la cursurile organizate de consultanţa agricolă, 15 cooperative şi asociaţii agricole. Nu e puţin lucru nici pentru structuri mult mai viguroase din punctul de vedere al resurselor umane şi logistice.

Nevoile de consultanţă ale celor care au înfiinţat o formă asociativă sau au devenit PFA, II-uri sau IF-uri s-au diversificat foarte mult. Ei solicită acum Camerei Agricole sprijin în domeniile economic, fiscal, juridic, iar noi încercăm să răspundem acestor nevoi ale fermierilor.

Specialiştii Camerei Agricole au participat direct la marile „acţiuni“ ale ministerului: pentru implementarea cotei de lapte, consultanţii s-au deplasat „din poartă în poartă“, întâi pentru a-i informa pe crescătorii de vaci de lapte şi apoi pentru a le înmâna deciziile privind cota alocată. La înfiinţarea APIA, aceiaşi specialişti au participat la identificarea parcelelor pe blocurile fizice, au acordat sprijin la întocmirea documentaţiei pentru accesarea diferitelor tipuri de subvenţii etc.

Am făcut ceea ce trebuia să facem, dar considerăm că este util să reamintim toate aceste lucruri celor care mai au îndoieli cu privire la activitatea noastră.

Consultanţa agricolă, aşa cum funcţionează ea astăzi, îşi propune să ajute fermierul să ia decizii singur, în scopul obţinerii unei autonomii a acestuia, iar exploataţia agricolă este abordată într-un context larg ca o entitate complexă care interrelaţionează cu numeroase alte structuri.

În concluzie, Camera Agricolă, în forma ei actuală, este:

● un organism cu o structură clară, cu un statut bine definit şi cu personal calificat, care, în ciuda experimentelor la care a fost supus în decursul existenţei sale, şi-a găsit locul în peisajul agriculturii româneşti;
● o instituţie funcţională, cu rezultate concrete şi perfect măsurabile;
● un organism care asigură accesul neîngrădit la un pachet de servicii de bază de consultanţă, gratuit tuturor categoriilor de fermieri;
● organism public, prin intermediul căruia Ministerul Agriculturii îşi promovează politicile agricole în teritoriu;
● organism echidistant care nu are interesul să promoveze serviciile sau produsele unei firme sau alteia.

Maricica Dobrin

Responsabil relaţii publice, Camera Agricolă a Judeţului Călăraşi
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

Camerele agricole - se vor, dar nu se poate

Dacă s-ar fi respectat calendarul stabilit, pe 21 octombrie 2012 ar fi trebuit să se desfăşoare alegerile pentru înfiinţarea Camerelor agricole. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Locale, Gheorghe Albu, a confirmat însă că acestea vor fi amânate până în primul trimestru al anului viitor, din nevoia de a corecta legea. Despre „hibele legislative“ invocate am scris şi noi în numărul precedent al revistei noastre. Printre agricultori se vehiculează şi varianta lipsei fondurilor necesare procesului electoral agrar, aspect negat de oficialii ministerului. Dar, mai mult, se reclamă intruziunea politicului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS