Dinu Ciosu-Paul Irinel, un tânăr de 22 de ani din localitatea Drăgușeni, județul Suceava, după absolvirea liceului, mai exact în aul 2020, a accesat un proiect pentru dezvoltarea businessului de familie, în valoare de 14.000 de euro. Pentru Paul, totul a început de la micile lucrări din grădină, după orele de școală. Ideea de afacere s-a dezvoltat apoi către comercializarea legumelor și dezvoltarea unui sistem de irigații.

„În total, dețin o suprafață de 2.5 hectare teren cultivat cu legume, printre care 2.800 metri pătrați de solarii. Acest teren este împărțit pentru producție în tot timpul anului, solariile fiind de bază, cu o perioadă aproape nedeterminată de producție, dar tot terenul joacă un rol important. Ca aspect general, în fiecare an se cultiva aproximativ 1 hectar varză, 0.8 hectare cartofi, 0.2 hectare ardei iuți și gras, 0.24 hectare vinete, iar solariile de 0.28 hectare sunt împărțite diferit în tot timpul anului, pe perioada primăvară-toamnă: roșii de diferite soiuri, ardei capia, gogoșar, ardei gras gigant, urmând mai apoi perioada toamnă-primăvară cu verdețuri (ceapă verde, salată, spanac, etc.)“, ne mărturisește tânărul.

Mărirea suprafeței cu 2 solarii încălzite

În familia tânărului, businessul în adevăratul sens al cuvântului a început în urmă cu 3 ani, în momentul în care Paul a accesat proiectul NEETs in Entrepreneurship, prin intermediul căruia a beneficiat de activități de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare deschiderii propriei afaceri.

„La acel moment aveam un prim solar, de unde am observat că îmi place ceea ce fac și că totuși, dacă te implici cât trebuie, obții calitate, iar piața de desfacere apare de la sine. Observând că producția nu acoperă cerința de la momentul acela, am absolvit liceul și, cu ajutorul fondurilor obținute pentru tinerii care doresc o afacere, am mărit suprafață și am mai construit încă două solarii încălzire. Acesta a fost primul pas important și necesar în activitate, mărirea suprafeței. La momentul actual pot spune că totul este din pasiune și îmi dau seama că sintagma „Fă ce îți place și nu vei simți o zi că muncești“ este adevărată. Odată ce facem un lucru ce ne place, nu vom simți că muncim. Mă gândesc pe viitor la accesarea de fonduri europene «Instalarea tânărului fermier» deoarece, prin acest sprijin, dezvoltarea ar fi mai rapidă.“

Prețul s-a dublat la: încălzire, îngrășământ, semințe

În prezent, lucrurile merg bine la Drăgușeni chiar dacă tânărul este afectat de multe din scumpiri, iar încălzirea solariilor este mai dificilă, suceveanul încearcă pe cât posibil să evite costurile mari.

„Avem unele dificultăți atât în producția pe anotimpul rece, cât și pe cel de vara. Iarna avem costuri ridicate cu încălzirea. Dacă în anii din urmă costa în jur de 5.000 de lei, anul asta s-a dublat și aproape depășește 10.000 lei. Dar și în perioada de vară costul de întreținere a plantelor crește deoarece îngrășământul, chiar dacă este natural, s-a scumpit considerabil ca urmare a numărului redus de animale în zonă. Pe lângă aceasta, tot ce ține de la semințe, ajungând la 20.000 de euro – răsad – plantă adultă – recoltare se face mult mai costisitor decât în anii anteriori. Ca investiție, aș putea face comparație pe ani: în primul an am avut un cost de producție a serei de 1.000 mp de 10.000 euro, urmând ca în anul imediat următor să se simtă o creștere, dar nu foarte mare, iar în ultimul an prețul s-a dublat“, adaugă tânărul antreprenor.

Planuri de viitor

Produsele obținute în solariile tânărului sunt împărțite pe toată perioada anului, astfel se distribuie atât în piață, târguri, cât și pe rețelele sociale, dar mai ales prin promovarea de la om la om, adaugă tânărul sucevean.

„Chiar și direct din solarii se comercializează, exact după plăcerea clientului. Anul acesta am fost mulțumit de producție, pot spune că și cu ajutorul experienței necesare s-au îmbunătățit de la an la an atât producția, cât și calitatea. Ca planuri de viitor, doresc să deschid un mic aprozar la strada principală, un punct de desfacere, dar și o cameră de procesare pentru a putea funcționa tot anul și prin asta aș exclude riscul de a nu putea vinde marfa; odată ce procesezi, acoperi multe pierderi“, încheie Dinu Ciosu-Paul Irinel.

Proiectul NEETs in Entrepreneurship este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, prin EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment, și este implementat de organizațiile Junior Achievement din 6 țări. Până la finalul proiectului, 1.600 de tineri NEET din Bulgaria, Italia, România și Spania vor beneficia de activități de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare pentru angajare sau pentru a-și deschide propria afacere.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, astfel peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

• Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
• Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice.”,  a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

”Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării.”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. 

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

Începând de astăzi, fermierii interesați să parcurgă programul de pregătire MBAG, realizat cu susținerea companiilor: Agrii România, Cargill Agricultura, Microsoft, Raiffeisen Bank, Syngenta, we agri și Amazag, se pot înscrie pe programului (www.mbag.ro), unde pot consulta calendarul de desfășurare și criteriile de eligibilitate.

Ediția din acest an MBAG va pregăti 30 de tineri fermieri români din toată țara - timp de 8 luni vor participa gratuit la cursurile din program. Pe lângă direcțiile principale de învățare - agricultură, management, vânzări, trading și tehnologie - programul mai oferă acces la cunoștințe în domenii precum marketing, HR, juridic sau accesarea de fonduri europene. În plus, cursanții au posibilitatea să schimbe opinii, să împărtășească experiențe și să participe la reuniuni cu asociațiile din industrie.

„Ne-au bucurat foarte mult întâlnirile cu fermierii din prima ediție MBAG și toate interacțiunile pe care le-am avut. Este genul de inițiativă în care ne face mare plăcere să ne implicăm pentru că punem contribui, efectiv, la o dezvoltare solidă și sustenabilă a agriculturii. Ediția precedentă ne-a dat ocazia să cunoaștem fermieri cu o bogată expertiză tehnică care au fost foarte dornici să afle de la mentori noutăți despre subiectele de actualitate din agricultură și care au dovedit că fac cu pasiune ce fac. Tocmai de aceea așteptăm această nouă ediție cu încredere și nerăbdare”, a spus Raluca Nicolescu, director aria IMM Raiffeisen Bank.

“Continuăm implicarea noastră în crearea unei comunități de fermieri performanți, foarte bine pregătiți. Vrem să readucem industria agricolă românească acolo unde îi este locul, în topul european, și facem asta oferind fermierilor români cunoștințe și informații actuale, utile și aplicabile. Suntem încântați că avem alături de noi unele dintre cele mai importante companii din industrie, parteneri fără de care un astfel de program nu ar fi fost posibil. Prima ediție s-a bucurat de mare succes. Am avut o selecție foarte bună de fermieri participanți și un transfer de cunoștinte excelent. Deoarece interesul manifestat a fost unul foarte ridicat, anul acesta am hotărât să permitem unui număr mai mare de participanți să acceseze programul. În plus, am mărit durata de desfășurare, crescând numărul de companii partenere și de traineri implicați. Știm că așteptările fermierilor sunt foarte mari și suntem hotărâți să oferim o experiență unică, prin curricula complexă, calitatea informației, a speakerilor și a fermierilor admiși”, a declarat Laurențiu Asimionesei, reprezentant al companiei Amazag, fondatoarea programului MBAG.

Înscrierile se încheie în data de 10 septembrie!

Larissa Dinu

De la declanșarea crizei economico-financiare din anul 2008, oamenii de afaceri din întreaga lume au căutat idei noi, modele noi care să se potrivească mai bine cu vremurile în care trăim. Și au apărut așa-numitele afaceri de nișă, menite a se adresa strict unui segment de consumatori. Și cum agricultura tot economie este, și aici s-a remarcat același fenomen de nișare a anumitor business-uri. Laura Dosoftei, director general Optim AgroTotal, este unul dintre acei antreprenori care au „mirosit“ oportunitatea unei afaceri de nișă în agricultură. Ce înseamnă mai precis acest lucru a explicat pe larg într-un interviu acordat revistei Lumea Satului.

– În mediul de afaceri se știe deja că prin activitatea dvs. susțineți culturile agricole mai puțin uzuale. Ce înțelegeți prin acestea?

– Am ales acest sistem pentru că eu cred că o rotație sănătoasă a culturilor poate să te ajute mult în obținerea de producții mai bune și drept urmare poate să te ajute în profitabilitate sustenabilă, pe o perioadă lungă de timp. În al doilea rând, în privința culturilor, care sunt multe și menționez aici doar in, facelia, schinduf sau cânepa la care se adaugă și plantele medicinale, acestea justifică din plin ideea de profitabilitate sustenabilă. Și foarte important, pentru acest tip de plante există nenumărate cereri concrete în sensul că, dacă acum am o ofertă, se poate fructifica imediat.

– Am înțeles că, prin activitatea sa, compania dumneavoastră susține și culturile eco din România, care sunt și ele mai puțin uzuale. Totuși există încă multă confuzie pe piață, se pare că produsele nu ar fi așa de „eco“ cum se spune, lumea confundă încă eco cu bio. Ce înseamnă o cultură eco în România anului 2016?

– Da, susținem cum putem mai bine toate tipurile de culturi ecologice... Lumea ar trebui să știe că pentru România „eco“ este termenul consacrat în mod oficial. Termenul de „bio“ este oficial în alte țări. Important este faptul că cele două denumiri desemnează același lucru, practic nu este nicio diferență între ele. În acest moment, în România suprafața cultivată eco este de 2% din suprafața agricolă totală. Știu că pare foarte puțin, dar este într-o creștere absolut uimitoare. De exemplu, numai la numărul de operatori certificați ecologic am avut o creștere de 358%... Și asta s-a întâmplat în doar patru ani din 2010 până în 2014! Acest fapt a făcut să avem și o creștere de peste 50% în suprafața agricolă certificată ecologic. Este clar că ne aliniem și noi cerințelor europene, implicit cerințelor consumatorilor care vor să mănânce mult mai sănătos și sunt mult mai responsabili față de ceea ce mănâncă.

– Ce plante au ponderea cea mai mare în culturile eco?

– Cele mai cerute și cultivate în România sunt cele uzuale – floarea-soarelui, rapiță, soia, grâu - durum. Acestea se pot livra în cantități foarte mari și sunt cele mai populare culturi. Dar în același timp te limitează în rotația culturilor... Câți ani la rând poți să pui floare versus porumb versus cereale? Trebuie să mai schimbi un pic...

– Spuneți că ajutați acest gen de ferme „eco“. Am putea spune că este un nou model de business în peisajul afacerilor românești? Concret, în ce constă ajutorul pe care-l acordați?

– Așa este... Este o afacere atât de nouă încât practic nici nu există vreun nume pentru ea. Noi îl numim ca fiind un sistem integrat în agricultura ecologică. Asta înseamnă că ajutăm fermierii pe întreg lanțul de producție, de la furnizarea input-urilor ecologice, care îi ajută să aibă o producție eco, până în a le oferi ajutor în desfacerea producției. Deci practic le oferim acces la peste 80 de procesatori și traderi eco din întreaga Europă astfel încât ei să poată obține cel mai bun preț de pe piață pentru culturile lor, să poată avea un profit sustenabil. Adică, în fiecare an să știe că în anul care urmează și peste doi și peste cinci ani au un viitor în acest domeniu.

– Cum se vede din România agricultura ecologică din celelalte țări europene? Care țară este cea mai „eco“ dintre țările eco?

– E clar că Germania și Austria sunt printre țările fruntașe în acest tip de producție. De aceea cred că avem mult de învățat de la acestea. Trebuie spus că ele folosesc o tehnologie mult mai modernă decât cea din România, dar și mult mai scumpă. Avantajul la acest gen de tehnologii este că pe termen lung oferă o sustenabilitate și o profitabilitate net superioare.

– Întorcându-ne în România... La noi ce criterii trebuie să îndeplinească un produs ca să fie considerat „eco“? Și, la modul concret, un cumpărător cum știe că un produs e eco?

– E foarte simplu... Criteriile sunt stabilite de către standardele internaționale. Există un logo care se aplică pe toate produsele care sunt certificate „eco“, organismele de certificare atestă faptul că un produs este sau nu „eco“ respectând criteriile prestabilite. Practic, cumpărătorul își poate da seama la raft dacă, mergând în magazin, vede pe ambalajul produsului acel trademark compus din frunzulițe și steluțe, atunci știe că acel produs este „eco“.

– În ultimii ani, cel puțin în București, primăriile de sector, Primăria Generală au avut inițiativa deschiderii mai multor piețe, târguri cu produse tradiționale. Întrebarea care se pune este: Când spunem „tradițional“ spunem automat „eco“?

– Nu... Sub nicio formă. Pentru că „produs tradițional“ înseamnă un produs pe care poate să-l facă oricine. De exemplu și bunicul meu stă la țară și cultivă în grădina lui roșii, castraveți, ardei. Dar el nu folosește neapărat numai produse naturale... Nu folosește doar compost. Mai dă și cu un vermorel în care poate băga orice. De aceea, în momentul în care am introdus orice altă substanță care nu este certificată ecologic, chiar dacă produsul este „tradițional“ acesta nu mai este ecologic. Pentru că „ecologic“ înseamnă lipsit de orice pesticid, de orice substanță nonorganică.

– Dacă o persoană dorește să cultive pur „eco“, concret ce trebuie să facă?

– Din momentul în care s-a hotărât că vrea să intre în sistemul „eco“ primul lucru pe care trebuie să-l facă este să contacteze un organism de certificare din cele 14 existente pe piața din România în acest moment. Apoi, conversia producției pe care o are înainte de certificare și până la certificare durează trei ani. Tot ce cultivă până la terminarea perioadei de trei ani nu este considerat ecologic, deci nu-l poate vinde cu beneficiul primei de preț ecologic. Și spun asta pentru că există unii procesatori – puțini la număr, ce e drept – care oferă o așa-numită „primă pe produs în conversie“ în cazul în care le vinzi pe lângă mărfurile normale și produse ecologice. În concluzie, trebuie să se cunoască bine faptul că fermierul trebuie să investească trei ani pentru ca apoi să beneficieze de primele de preț pentru produsul ecologic.

Bogdan PANȚURU

Şi încă unul din ce în ce mai complex. Tocmai de aceea, din când în când, mai este nevoie şi de pricepere. Chiar de ceea ce înţelepţii numesc „înţelegere“. Dar la noi toţi ageamii sunt doctori docenţi şi miniştri ai priceperii totale. Din păcate, nu este de ajuns să punem de o paparudă sau de un acatist ca să facem din cultivarea plantelor o afacere rentabilă. Dumnezeu (sau natura) nu face prea multe pomeni. Mai ales că nici noi (prăpădita asta de rasă inteligentă care vrea totul acum, fără să se mai gândească şi la nepoţii nepoţilor ei) nu prea iertăm nicio ocazie de a stârni această forţă.

Când plouă e bai, când nu plouă e vai, iar când se nimereşte să fie un an de excepţie toţi suntem fermieri de soi. Atunci apar însă, din pădurea întunecată a comerţului, „traderii ăştia care ne jecmănesc“. Tot felul de lupi hulpavi şi hiene pregătite să atace bietul fermier care trudeşte pentru pâinea ţării (un slogan moştenit din comunism). În schimb, niciodată nu e de vină cel care nu ştie să aleagă soiul sau pune sămânţa din pătul. Nici faptul că nu putem să cădem la pace pentru a clădi acel fond mutual. Nu pentru că cineva ne-ar fura, ci pentru că nu mai avem încredere nici măcar în noi înşine şi oricum aproape nimeni nu vrea să participe cu bani decât dacă ar şti că fondul e un fel de Caritas mai cu moţ. Dar nici pentru că nu putem înţelege că „împreună“ e singura opţiune de a rezista tăvălugului occidental, dar şi a celui oriental.

Dar de ce să trecem la găsirea de soluţii când se poate încă apela la mila contribuabilului mâncător de pâine? Iar mass-media, care este doar în căutare de senzaţional şi manelişti cu amante, sare ca friptă la orice scenariu mai mult sau mai puţin fatidic. Aproape că nu există un jurnal care să nu scoată pe ecran cel mai prăpădit porumb găsit pe cine ştie ce tarla uitată de vreme sau mai ştiu eu care lan plin cu buruieni. Iar corul reporteriţelor, care nu deosebesc grâul de orz şi vaca de gâscă, sună de parcă cei patru cavaleri ai apocalipsei sunt deja deasupra căpuţului lor. Nu ştiu cât bine face o asemenea campanie de exagerare, dar ştiu că, dacă fondul mutual era funcţional, atât UE cât şi Guvernul ar fi trebuit să umble la puşculiţe fără atâta gargară de trei paralele.

Aud, de asemenea, tot felul de opinii tranşante rostite de colegii din presă, mai ales cea generalistă, ca şi cum ar fi descoperit bula universală. Însă pot să depun mărturie că pe aceeaşi tarla cu porumbul acela sfrijit, sub acelaşi cer fierbinte, se găseşte şi un lan mândru. Cum, de asemenea, pot jura că am văzut cum un cercetător munceşte cu trudă zeci de ani, până la o reuşită de excepţie, şi nu primeşte decât o diplomă însoţită de o lalea galbenă şi un şpriţ de Corcova într-un cadru semifestiv. Unde nici măcar un fermier care cultivă acel soi, hibrid sau mai ştiu eu ce altă găselniţă tehnologică nu a venit să-l aplaude măcar.

Agricultura e o ştiinţă şi fiecare an aduce o nouă provocare. Am văzut pe câmpurile demo sau în sălile colocviale, înainte de buluceala bufetului suedez, mulţi fermieri care studiază atent fiecare propunere. Apoi testează. Iar când bănuiesc că au găsit un mic răspuns trag o linie orizontală, apoi una pe verticală şi pun totul într-un grafic. Nu mizează pe acel 13 roşu arătat cu fălnicie de crupieri. În acele ferme, conduse de astfel de oameni, soluţiile sunt alese cu factorul temperat al conservării profitului. Nu aşteaptă la cotitură vreun moment favorabil care s-ar putea să nu mai vină niciodată.

Nu există soluţii miraculoase în cazurile extreme, dar atunci ar trebui să intervină principiul ajutorului reciproc. Nimeni nu poate prevedea dezastrul. De aceea oamenii au inventat societăţile de asigurare, teledoanele, chetele şi tot felul de alte soluţii comune, precum sunt şi aceste fonduri mutuale. Tot pe aici pe undeva ar putea fi încadrat şi ajutorul de stat, doar toată populaţia participă la realizarea bugetului, nu? Din păcate, aceste ajutoare sunt coordonate de tot felul de politicieni şi birocraţi care nu au nici măcar în clin ceva cu agricultura. Dar până la mila politicienilor e mai bine să vă strângeţi rândurile, şi la bine şi la rău. Şi, abia apoi, când vor constata că sunteţi o forţă socială, care poate să schimbe balanţa electorală, abia atunci se vor strădui să vă facă curte. Din toţi rărunchii lor, ca la o fată oacheşă şi cu zestre frumoasă, nu ca unei babe chioare fără o lescaie în cufăr.

Tudor CALOTESCU