La sfârşitul lunii iunie, pe micile ecrane au apărut subiecte politice dintre cele mai ameţitoare: moţiunea menită să schimbe un prim-ministru şi, odată cu el, şi câţiva dintre „apropiaţii“ săi, noile grile de calculare a salariilor şi creşterea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei. Ei bine, sunt măsuri, după opinia celor mai mulți, menite să mai îndulcească amarul celor mulţi, pe ici pe colo, dar din belşug pentru cei puţini, care nu ştiu preţul pâinii şi al cartofilor, că ei nu mănâncă, ci „consumă“, de parcă ar fi motoare electrice sau pe motorină ori benzină.

În DNA, maşina de scos şi pus pe scaune politicieni din partidele convenabile, a izbucnit o dihonie mult aşteptată şi prefaţată de la sfârşitul anului trecut de Ghiţă.

Şi ca și cum, ce fac oamenii cu mâna lor nu ar fi fost destul, în ultimele zile ale lui Cireşar ne-a potcovit o vipie, un foc ce a transformat pământul, cimentul şi asfaltul în plite pe care se puteau dresa urşii.

În acest climat în care diavolul a vrut să ne dea o mostră de iad, culmea tot celor necăjiţi, ministrul Agriculturii a intrat în gurile flămânde ale unor fătuci. Acestora li s-au aprins circumvoluţiunile când au aflat – de la primul ministru capabil dintre cei vreo 20 de mari logofeţi care nu prea au ştiut să gestioneze ce se întâmplă între coada sapei şi cea a vacii, dintre toţi cei ce s-au perindat prin clădirea impunătoare din buricul Bucureştiului, punând multe din cele nefăcute la locul lor – că oaia merită să aibă un monument, să fie unul dintre simbolurile milenare ale românilor. Atât le-a trebuit fetelor, care, cu o emfază demnă de o cauză mai bună, de la una dintre televiziunile ce ne asigură că e cea mai prima, ce ne spun? Redau pe scurt evenimentul: un cioban în vârstă de 74 de ani cobora pe o potecă de munte, când a fost trântit de calul său ce s-a – acum reproduc – „enervat“, aruncându-l din şa. Ciobanul, care a suferit multiple fracturi, a fost salvat de intervenţia elicopterului SMURD.

Ştirea a fost repetată de mai multe ori, enervând, sunt sigur, pe unii telespectatori. Spre buna lor informare, le aduc la cunoştinţă că eu, ca unul care a ţesălat şi a fost trântit de mulţi bidivii, n-am ştiut că şi caii se enervează. Ştiam că se sperie, că li se face de nălucă sau călăreţul merită trântit până învaţă cum să stea în şa şi să-l ţină în frâu.

Dar dumneavoastră, vedeţi cu cât respect vă tratez, vă reamintesc nişte versuri pe care poate le știți, tot de oaie fiind vorba: „De trei zile încoace/ Gura nu-ţi mai tace.“

Cu ce nu sunteţi de acord din cele spuse de ministru? Nu vă plac brânza, caşcavalul şi alte zeci de produse făcute din laptele de oaie, purtaţi haine numai din fibre, pe cele de lână nu le mai folosiţi?

Oaia a purtat românii de la munte şi deal la câmpie, transhumanţa fiind un mijloc de cunoaştere şi strângere a legăturilor dintre crescătorii de oi şi cultivatorii de cereale.

Fetelor, drăguţelor, ca să n-o mai întind, vă rog faceţi un efort minim şi uitaţi-vă în arborele vostru genealogic, dacă acesta are rădăcini, şi veţi găsi şi un cioban.

Imposibil să nu aveţi un străbunic care a avut în arman câteva mioare, cât de sărac a fost el.

Mihai Vişoiu

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 2017 – pag. 6

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti