Corina Hodorogea, o femeie fermier dedicată activității sale, din satul Băleni-Sârbi din județul Dâmbovița, se poziționează în fruntea inovației agricole cu proiectul său SELO - o marcă locală de produse alimentare artizanale - susținut de Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă. Această inițiativă cu un potențial de transformare a comunității locale a fost susținută printr-o bursă acordată în cadrul proiectului de granturi educaționale TalentA, unde Corina a obținut locul doi în ediția din 2022, ducând mai departe viziunea sa de a ridica agricultura locală.

Proiectul SELO a început în 2022, producând aproximativ 5.000 de produse artizanale. Până la sfârșitul anului 2023, producția a depășit 10.000, aducând în linia de produse cinci opțiuni noi – murături asortate, dulceață de vișine, dulceață de rubarbă, dulceață de afine și sirop de mentă. Această creștere se aliniază perfect cu angajamentul SELO față de sustenabilitate și dezvoltarea comunității, afacerea lucrând cu materii prime de la fermieri locali care practică agricultura regenerativă, creând o sinergie între aceștia.

Corina, cu proiectul său SELO, își propune să dubleze producția de produse artizanale. Aceste produse realizate manual, inclusiv sosuri, murături și dulcețuri, sunt fabricate meticulos în cantități limitate, reflectând un angajament față de calitate și sustenabilitate. „TalentA a fost esențial în atingerea obiectivului nostru de a dubla producția de produse artizanale SELO. Produsele noastre, în principal fabricate manual, se confruntă cu provocări din cauza costurilor ridicate de producție, atribuite în primul rând sticlelor, borcanelor, ambalajelor și transportului. Toată suma acordată de Corteva Agriscience prin TalentA a fost alocată strategic pentru a aborda aceste centre de cost”, a spus Corina Hodorogea.

Privind în viitor, Corina Hodorogea se dedică consolidării legăturilor SELO cu comunitatea, având o viziune cuprinzătoare pentru anul 2024. Anticipând diverse nevoi, ea și familia sa au îmbunătățit proiectul și au planificat culturilor pentru a satisface aceste cerințe. Accentuând importanța relației cu cei care le cumpără produsele, Corina planifică activități pentru o interacțiune mai strânsă cu clienții, recunoscând valoarea interacțiunii directe dincolo de sfera online în înțelegerea și satisfacerea nevoilor clienților.

„La Corteva Agriscience, recunoaștem rolul fundamental pe care femeile din mediul rural îl joacă în agricultură, iar angajamentul nostru de a le motiva și de a le oferi resursele necesare dezvoltării este neclintit. Prin inițiative precum TalentA, nu oferim doar granturi educaționale, ci încurajăm aceste începuturi care depășesc apoi frontierele în agricultură. Succesul Corinei Hodorogea cu proiectul SELO este unul dintre cele mai bune exemple ale impactului pozitiv pe care ne străduim să-l obținem. Compania Corteva Agriscience este mândră să se poată dedica sprijinirii și încurajării femeilor din agricultură, asigurându-ne că au resursele și oportunitățile necesare pentru a prospera și a da forma viitorului acestei industrii vitale pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor din comunitățile lor", a declarat Maria Cîrjă, Marketing Director pentru România, Republica Moldova și Ungaria la Corteva Agriscience.

Programul educațional TalentA al Corteva Agriscience a avut un impact semnificativ asupra a peste 1200 de femei la nivel mondial, promovând creșterea lor personală și profesională. Pentru femeile din agricultură, TalentA servește ca un catalizator, depășind granițele și construind o comunitate globală. Proiectul SELO al Corinei Hodorogea exemplifică rezultatele pozitive ale parteneriatelor strategice și practicilor durabile, susținute de Corteva Agriscience prin intermediul inițiativei educaționale TalentA. Acest program nu oferă doar suport financiar crucial, ci creează și o rețea de antreprenoare femei în nouă țări europene, subliniind rolul crucial pe care acestea îl au în modelarea viitorului agriculturii.

Sebastian și Ioana Alexandra Jitariu, doi soți în vârstă de 33 de ani din Frumușica, județul Botoșani, au ales să investească într-o cramă de familie, unde fac vinuri artizanale, în ediție limitată. Crama Jitar este o cramă de familie, singura de acest tip din județul Botoșani, unde se produc, cu dragoste pentru sănătatea omului și a pământului, vinuri artizanale în agricultura ecologică.

Cramă butic

Povestea Cramei Jitar a început relativ recent când, întorși din Italia, proprietarii – doi soți pasionați de vin – au investit într-o plantație de vie și o cramă situate în nordul Moldovei. Experiența în domeniul culturilor și a vinurilor ecologie i-a ajutat pe cei doi amatori de vin să se lanseze repede în afacere și să obțină un vin bio, de cea mai bună calitate.

Vinurile de la Crama Jitar sunt fabricate din struguri aleși bob cu bob, pentru a se putea obține un gust și o aromă deosebită. Se pune mult accent pe detalii în cadrul acestei crame. De exemplu, dacă o viespe înțeapă o bobiță de strugure, aceasta trebuie aruncată pentru că miezul ei se oțetește și poate scădea calitatea întregii cantități de vin produs. Cei doi tineri folosesc pentru vinurile lor struguri din soiurile: Fetească Neagră, Fetească Albă, Pinot Gris și Sauvignon Blanc. La aroma deosebită a vinurilor Crama Jitar contribuie și butoaile de stejar folosite pentru învechirea vinului. Procesul de fabricație al vinului artizanal este puțin diferit de cel al vinului tehnic. Acesta implică mai mult lucru manual și o atenție deosebită la fiecare detaliu. Chiar și presarea se face tot manual, iar apoi, după ce fermentează și se sedimentează, se filtrează foarte puțin, doar o dată înainte de a fi comercializat și a ajunge în paharele iubitorilor de vin de pretutindeni. Și astfel se obține un gust altfel, mai fresh, mai brut, mai natural.

„Povestea noastră începe în urmă cu zece ani în Alpii din Sudtirol, când am descoperit pasiunea pentru viticultură și oenologie. Pe atunci lucram la Schnalshuber hof, o renumită pensiune agroturistică din Merano, unde am și deprins arta vinificării. În 2017, am decis să ne întoarcem în țară pentru a planta o vie nouă după modelul viilor südtiroleze și pentru a reproduce și pe meleagurile natale o părticică din dragostea și respectul agricultorilor italieni pentru consumatori și natură. Cultivăm gustul bun și credem cu tărie în agricultura ecologică și durabilă. Avem Fetească Neagră, Sauvignon Blanc și Fetească Neagră, pe o suprafață de 1 hectar, cu potențial de extindere. Putem spune că avem o Fetească Neagră deosebită, în inox și maturată în baric 6 luni. Noi am făcut investiția pe termen lung, cu banii noștri, iar tot ceea ce am câștigat am reinvestit. Pentru a accesa fonduri europene avem nevoie de o suprafață mult mai mare. Ca planuri de viitor, dorim să ne îndreptăm spre un public de calitate, care să aprecieze adevăratul produs artizanal“, a specificat Sebastian Jitariu, producător.

Beatrice Alexandra MODIGA

În zootehnie, în ceea ce privește creșterea animalelor, puțini sunt tinerii dornici să pună osul la treabă, cu gândul că o să dezvolte generațiile viitoare de fermieri cu care vor lucra. Fie cei care vor fi la butoane în ferme, fie cei care vor gândi strategii și alte politici, în zootehnie planurile de viitor sunt pe termen scurt.

În ultimii 10 ani, educația agricolă a fost într-un continuu declin. Nu o spunem noi, o spun statisticile! Tinerii nu mai sunt încurajați să urmeze un astfel de domeniu, deşi vorbim despre un domeniu competitiv și profitabil. Cei puțini care mai sunt au o responsabilitate morală, prin moștenire de familie.

Iulian Rebei Vasilică din comuna Fântânele, județul Iași, este unul dintre tinerii care duc mai departe tradiția familiei moștenită. Crescătorul deține un efectiv de 300 de animale, rasa Bucălaie de Luncani.

„De zootehnie mă ocup de când eram copil. M-am născut cu oi, cu oi am crescut și în prezent duc tradiția mai departe pentru că tatăl meu este bătrân și nu mai poate lucra. Până în prezent, 2023 a fost pentru mine un an foarte bun, prețul mielului a avut un preț foarte bun de 17 lei/ kg în viu, brânza 35 lei/kg, în schimb lâna nu a mers. În zootehnie, dacă nu ar fi partea vegetală, nu ai cum să reziști cu animalele, eu am câteva hectare, nu am multe. Pe viitor aș vrea să le înmulțesc, dacă dă Dumnezeu și ne ajută“, specifică tânărul din județul Iași.

ciobani

Un alt tânăr curajos care vrea să ducă tradiția mai departe a familiei este Mario Gaman. Acesta are vârsta de 18 ani, este elev în clasa a XI-a la secția veterinară, în cadrul Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei și este din Totoești, județul Iași.

„Împreună cu familia administrez o fermă de animale de 600 de oi, rasa Țurcană. Activitatea mea în fermă într-o zi obișnuită este să mulgem oile și să facem brânza. Pe viitor vreau să duc mai departe tradiția de a crește animale pentru că este un domeniu de viitor“, adaugă Mario.

România este țara din UE cu cea mai mare proporție din populație care lucrează în agricultură, dar, din păcate, suntem și în topul vârstei și al lipsei de educație agricolă în rândul fermierilor. Aproape 97% dintre fermieri au doar experiență practică agricolă, dar mai îngrijorător este faptul că și în cazul tinerilor manageri de exploatații agricole (sub 35 ani), o covârșitoare proporție de 89,6% au doar „școala vieții“ în agricultură, arată datele oferite de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE).

Beatrice Alexandra MODIGA

Celebrul cinematograf în aer liber, clasic pentru filmele americane şi prea puțin exploatat în România, a ajuns la Iași. Cinema SKY este un nou concept ce a luat naștere în Iași odată cu începutul verii. De pe 1 iunie, ieșenii pot viziona filme în mijlocul naturii, în pădurea de la Releu, în zona fostelor Căbănuţe.

Cinematograful este poziționat în zona fostelor Căbănuţe de la Releu, într-un spațiu privat, amenajat cu 200 de bean bag-uri (fotolii puf) pentru public.

Filmele sunt difuzate o dată sau de două ori pe săptămână și va fi păstrat acest concept de cinematograf în aer liber atât pentru copii, cât și pentru adulți.

40.000 € prin proiectul E-antreprenor

Releu Iasi

Noul concept este dezvoltat la Iași de Alexandra Raţă, o tânără de 23 de ani, absolventă a Facultății de Informatică Economică și a Facultății de Psihologie. În urma participării la un concurs de antreprenoriat organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, ea a dezvoltat acest proiect cinematografic. S-a numărat printre cei 33 de câștigători și a primit finanțare europeană pentru Cinema SKY.

„Această poveste a început odată cu înscrierea mea în programul E-antreprenor. Acolo a trebuit să-mi dezvolt un plan de afaceri pe baza unei idei. Trecând prin filtrul propriu mai multe idei posibile, dar și luând în considerare suma de bani pe care am primit-o și afinitatea mea pentru activități în aer liber, am reușit să văd o oportunitate în sfera cinematografiei, fiind inspirată și de anumite cinematografe exterioare de peste hotare. Așa că am ales să merg mai departe cu această idee, considerând-o cea mai potrivită pentru mine. Eu am primit un grant de 40.000 € prin proiectul E-antreprenor. Așa cum am descris și mai sus, a trebuit să ne facem un plan de afaceri, să dăm un examen pentru acreditare și după am avut oportunitatea să aplic pentru suma respectivă de bani. Din fericire, după mai multe etape de verificare, am fost printre cei 33 câștigători. Acest proiect a constat în niște cursuri de antreprenoriat la care am participat, apoi examenul pentru diplomă și după aplicarea planului pentru grant“, specifică tânăra antreprenoare ieșeancă.

Alexandra Rață consideră că a reușit să aducă pe piața din Iași o activitate nouă și diferită față de ce a mai existat până acum în această sferă.

„Înainte de film avem un program de 1h 30 în care lumea poate să admire locația și să asculte muzică live pusă de dj-ul nostru și după poate viziona filmul sub cerul înstelat. Nu avem un program fix, acesta fiind foarte mult modelat și de condițiile meteorologice exterioare. Din dorința de a oferi o experiență completă clienților noștri, alegem zilele de proiecție astfel încât să fie cât mai facile din punctul de vedere al vremii. Consider că am avut o deschidere foarte mare din partea publicului și suntem profund recunoscători pentru toată susținerea pe care am primit-o până acum din partea acestuia. Locația este inedită din punctul nostru de vedere și unică în Iași. Avem oportunitatea de a avea o bucățică din pădurea Releu doar pentru noi“, încheie Alexandra Rață.

Beatrice Alexandra MODIGA

Noile tehnologii au lăsat în urmă manopera bunicii, însă gustul fructelor deshidratate rămâne același. Bogdan Ghineţ, un antreprenor ieșean, duce mai departe gustul tradițional al fructelor coapte în cuptor ca pe vremea bunicii. Tânărul, stabilit în Iași după absolvirea studiilor universitare, dezvoltă la granița dintre județele Iași și Vaslui, în comuna Rebricea, o afacere cu fructe feliate și deshidratate numită „Scrijele de mere ca la bunica“, începând cu anul 2015, investițiile ridicându-se la 100.000 de euro.

Antreprenoriatul în sânge se dobândește

Originar din comuna Oituz, județul Bacău, tânărul antreprenor Bogdan Ghineţ, stabilit în Iași după absolvirea studiilor universitare, a lucrat circa cinsprezece ani în domeniul implementării proiectelor cu fonduri europene şi naționale, perioadă în care inevitabil i-a intrat antreprenoriatul în sânge.

„Timp de mai bine 15 ani m-am ocupat de implementare proiecte cu fonduri europene și naționale. În toată această perioadă m-am intersectat cu diferite afaceri realizate de români (și nu numai) care mi-au insuflat dorința de a produce, aici, în România, cu forțe locale, pentru dezvoltarea personală și locală. Și am văzut câte lucruri se fabrică în România și foarte multă lume nu cunoaște. Având posibilitatea de a circula în toată țara, am întâlnit și foarte multe livezi/ferme, părăsite sau îngrijite foarte puțin, dar având producție și o calitate deosebită. Întrebând de curiozitate cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie primă, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România. Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupați doar de producția brută, fără a acorda atenție deosebită valorificării produsului la adevărata valoare. Am decis să încep activitatea de deshidratare deoarece această nișă nu era exploatată. Am ales mărul ca prim fruct pentru deshidratare și l-am comercializat sub denumirea de Scrijele de mere ca la bunica“, relatează Bogdan Ghineţ.

Pașii în deschiderea businessului

După mai multe analize amănunțite, a constatat că o principală problemă în agricultura românească este etapa de valorificare/procesare. Inițial, a dorit să facă un cuptor la Iași, dar, analizând toate costurile implicate și fiind la început, a decis ca, mai întâi, să testez piața pentru a vedea reacțiile oamenilor.

„Astfel, am identificat un procesator în Olt, cu atestat tradițional, care s-a oferit să mă ajute în demersul meu. Merele, caserolele, etichetele erau realizate în Iași, doar procesarea o făceam la ei. În luna octombrie 2015 am intrat pe piață cu acest produs, timid, dar cu mult entuziasm. Lumea a început să cunoască produsul (sau să și-l amintească), iar peste 90% din cei ce știau produsul își aminteau de bunici. Acest fapt mi-a confirmat că alegerea denumirii a fost corectă. Reacțiile oamenilor au fost pozitive, fiind foarte surprinși de apariția produsului. Colaborarea cu partenerul din Olt a durat până în 2016. În această perioadă de timp mi-am dat seama că, pentru a putea intra pe lanțurile de magazine, trebuie să am propriul punct de procesare pentru a putea diminua din costuri. Anul 2017 a fost unul în care activitatea a fost mult diminuată, atenția mea fiind pe încercări nenumărate de a accesa o finanțare pentru a putea realiza punctul de procesare în Iași. La începutul anului 2018 am depus un proiect la Raiffeisen Bank, pe un program intern de susținere a firmelor la început de drum. Am aplicat cu ideea unei afaceri în domeniul deshidratării fructelor și am reușit să fiu printre câștigători. Am identificat un spațiu corespunzător în comuna Rebricea, județul Vaslui, pentru desfășurarea activității, l-am închiriat, l-am amenajat și am achiziționat echipamentele minime necesare pentru desfășurarea activității (pregătirea spațiului a durat din iulie până în noiembrie 2018, locația fiind o fostă fabrică de pâine. Spațiul este unul generos din punctul de vedere al dimensiunii (cca. 200 mp clădirea + 4.000 mp terenul), precum și din punctul de vedere al amplasării: am două mari livezi de mere, pruni și cireși pe un perimetru de aproximativ 10 km. Procesarea efectivă a început în noiembrie 2018. Avem 2 persoane angajate în etapa de producție: una este full time și alta part-time“, adaugă Bogdan Ghineţ.

scrijele de la bunica

De la mere la prune, gutui, caise, zmeură, mure și goji

Din noiembrie 2018 până în prezent a început să promoveze produsele și să le introducă în băcănii, existând discuții mai mult sau mai puțin avansate cu magazine mai mari. În momentul de față, tânărul antreprenor ieșean are următoarele produse în portofoliu:

– Mere deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 75 grame), comercializate sub brandul de Scrijele de mere.

– Prune deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de prune.

– Gutui deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 70 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de gutui.

– Caise deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de caise.

– Zmeură deshidratată (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializată sub brandul de Scrijele de zmeură.

– Mure deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de mure.

– Goji deshidratate (ambalate în punguțe cu ZIP și sigilate termic – 100 grame) comercializate sub brandul de Scrijele de goji.

Investiția ideală pentru a avea o afacere competitivă, minimum 500.000 euro

Costurile înființării unui astfel de business depind de mai mulți factori: capacitate de procesare, chirie sau proprietate privată; tipurile de fructe pe care dorești să le procesezi, numărul de angajați etc., mai spune tânărul.

„Orientativ, pentru un nivel de dotare minim care să îți ofere posibilitatea să ai cât de cât un nivel competitiv al prețului, investiția în echipamente trebuie să fie undeva la minimum 50.000 euro. Pe lângă acești bani recomand încă cel puțin 50.000 euro capital de lucru pentru costurile operaționale: angajați, materii prime, utilități, promovare etc. După o experiență de aproximativ 5 ani de zile pot spune că investiția ideală pentru a avea o afacere competitivă la nivel internațional este în valoare de minimum 500.000 euro. Fondurile prin care am început investiția au fost/sunt: credit și resurse personale ale investitorilor. Sunt foarte multe aspecte la care trebuie să fii atent când începi: să ai o poveste în spate; să îți cunoști bine clienții; să îți stabilești bine ce produse/grupe de produse dorești să faci; să nu procesezi în avans fără comenzi ferme sau plata unui avans (ma refer la cantități mari); să ai diversitate de produse; să te promovezi“, mai specifică tânărul antreprenor.

Anul trecut, antreprenorul a deshidratat undeva între 5-7 tone de fructe

Deși acesta pare a fi rezultatul unei rețete secrete pe care doar bunicile o știu, antreprenorul mărturisește că rețeta este una cât se poate de simplă:

„Fructele sunt spălate, se elimină cotorul/sâmburii, se feliază, se pun pe tăvi de inox și se lasă la deshidratat ușor, la maximum 45 grade. Anul trecut am deshidratat undeva între 5-7 tone de fructe proaspete în total (atât pentru noi, cât și pentru alte persoane). Anul acesta avem în vedere să procesăm undeva la 10 tone, cel puțin, dacă se concretizează discuțiile aflate în desfășurare. Fructele provin de la producătorii locali, dar și din livada proprie.“

Fructele deshidratate au o perioadă de stagnare

În momentul de față fructele deshidratate ca produs finit (snack) au o perioadă de stagnare/scădere, deoarece clienții sunt interesați în primul rând de produsele de bază și gustările au trecut pe locul doi.

„Probabil că lucrurile vor sta la fel și în 2023, intenția noastră este de a ajunge la un număr cât mai mare de locații unde să le putem comercializa. De asemenea, ne-am adăugat în portofoliu și posibilitatea de a realiza pudră din fructele deshidratate, deoarece dorim să ne adresăm și companiilor care fac alte produse în care sunt necesare astfel de pudre din fructe. Spre surprinderea noastră, am observat că este o piață destul de generoasă, doar că astfel de colaborări se întâmplă într-un termen mai lung de timp decât vânzările prin intermediul băcăniilor“, exemplifică ieșeanul.

Investiția realizată încă nu a fost amortizată, deoarece a prins din plin două evenimente care au determinat direct vânzările în piață: pandemia în 2020-2021 și războiul în 2021 – 2022, adaugă antreprenorul.

„2022 a fost per total un an bun ca urmare a parteneriatului încheiat cu un producător de afine pentru care am început să facem suc din afine, precum și ca urmare a faptului că am intrat pe primul supermarket din activitatea noastră: Mega Image. Costurile cu electricitatea au crescut, însă, la solicitarea noastră, am reușit să obținem o eșalonare pentru o factură foarte mare, eșalonare care ne ajută să suportăm mai bine toată situația. Creșterea a fost de cca 35%“, precizează Bogdan Ghineţ.

În 2-3 ani se vor recupera investițiile realizate

Bogdan Ghineţ adaugă că este în discuții cu diverși parteneri pentru procesare, iar pe viitor îşi dorește să atragă fonduri naționale şi europene, pentru optimizarea fluxului de producție și creșterea capacității de producție.

„Principalul plan este să atragem un număr cât mai mare de parteneri pentru care să procesăm sau să fim prezenți în cât mai multe locații. Începutul de an este promițător, chiar în această perioadă așteptăm niște răspunsuri finale în această direcție. În funcție de aceste răspunsuri, cu siguranță o să fie nevoie să investim în optimizarea fluxului de producție și creșterea capacității de producție. De asemenea, sunt foarte aproape de a realiza primul export pe partea de sucuri sub brandul partenerului nostru. Planurile noastre de dezvoltare vor fi puse în aplicare în funcție de colaborările pe care urmează să le încheiem și a comenzilor ferme pe care le avem. Clar ne dorim dezvoltarea, însă în momentul de față trebuie să gândim foarte bine fiecare cheltuială pe care urmează să o realizăm. Ce pot spune este că în fiecare an am avut o creștere a cifrei de afaceri față de anul anterior, doar în 2021 am avut scădere, iar în 2022 anticipez un mic profit care îmi demonstrează că măsurile luate în timpul anului au avut efect. Eu anticipez că din acest an o să reușim să ne susținem activitatea integral din vânzările realizate, fără a mai fi nevoie să investim din resursele proprii. Dacă lucrurile merg bine, sper ca în 2-3 ani de zile să ne recuperăm investițiile realizate“, explică tânărul antreprenor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Marius Postolache, un tânăr în vârstă de 22 de ani, muncește cot la cot cu părinții săi o suprafață de 6 ha cu legume și 15 ha cu pomi fructiferi, în Probota, județul Iași. De la vârsta de 13 ani, Marius s-a implicat în afacerea demarată de părinți pentru că, gândea el, este una de viitor.

Livadă în sistem superintensiv

„Împreună cu părinții administrez o exploatație agricolă specializată în horticultură, pe care o deținem în comuna Probota, județul Iași, respectiv 15 ha de livadă, din care 10 ha de livada de măr plantată în sistem superintensiv, 3 ha de livadă de prun și 2 ha păr. În ceea ce privește legumicultura, cultivăm legume pe o suprafață de un hectar, în spațiu protejat, și 5 ha în câmp deschis, precum tomate pentru industrializare, vinete, ardei gras, kapia, varză de toamnă și pepeni“, susține tânărul ieșean.

horticultura

Proiect european pentru înființarea unei linii de procesare a legumelor și fructelor

Marius Postolache s-a obișnuit cu munca de la o vârstă fragedă. Avea doar 13 ani când a înțeles ce înseamnă să fii legumicultor și cum se clădește o afacere de succes în acest sector. Pe viitor acesta are planuri mari în ceea ce privește dezvoltarea afacerii în care părinții au tot reinvestit. Vrea să nu mai depindă de forța de muncă și de aceea încearcă să facă totul mecanizat, cu ajutorul fondurilor europene, prin Submăsura 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri“.

„Totul a început în urmă cu 10 ani, când părinții mei și-au schimbat domeniul de activitate și au investit în agricultură. Pentru mine reprezintă o moștenire de familie care m-a impulsionat să studiez acest domeniu și în care vreau să aplic „roadele învățăturii“ de-a lungul celor 4 ani. Pe viitor voi aplica pentru un proiect european din Submăsura 6.1 – „Instalarea tinerilor fermieri“, iar din fondurile pe care le voi obține vreau să îmi înființez o linie de procesare, în care să valorificăm produsele din fermă. Din punctul meu de vedere, deși reprezintă un domeniu greu din cauza mai multor factori, poate fi foarte profitabil“, încheie tânărul fermier din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și plătit, în cursul săptămânii trecute, fonduri europene în valoare totală de 17,6 milioane de euro (17.568.016 euro) pentru investițiile finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sumele plătite beneficiarilor PNDR provin atât din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 10,9 milioane de euro, cât și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 5,20 milioane de euro, diferența până la suma totală fiind reprezentată de TVA. Aceste sume sunt aferente celei de-a doua solicitări de fonduri din luna februarie (25.02.2022).

„Plățile care intră în conturile beneficiarilor reprezintă un sprijin concret pentru modernizarea agriculturii, pentru dezvoltarea satului românesc. Încurajez fermierii să continue să aplice pentru finanțările prin programele pe care le derulăm. Îi asigur că au tot sprijinul din partea noastră pentru a continua să-și dezvolte afacerile” a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Fondurile publice nerambursabile sunt plătite ca urmare a cererilor de plată primite de la beneficiarii publici și privați ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, în conformitate cu contractele de finanțare încheiate, după ce au fost verificate și autorizate la plată de AFIR.

Suirsa: afir.info

Vlad Cioceanu din București este un tânăr antreprenor care, după ce a învățat și muncit alături de tatăl său în domeniul agriculturii ecologice, a decis să-și deschidă propria afacere. Pentru a corespunde așteptărilor consumatorilor și pentru a putea promova în continuare produsele sănătoase și naturale, Vlad Cioceanu a dat startul unei afaceri cu covrigei bio, afacere susțină și prin accesarea programului Start-up Nation. Pe viitor, pentru dezvoltarea afacerii se gândește să acceseze și fonduri europene.

Producția bio este limitată

Rep.: Cum v-a venit această idee de afacere?

Vlad Cioceanu: Lucrez în domeniul produselor bio de aproape 12 ani prin prisma afacerii familiei mele. Din 2020 am început pe cont propriu o afacere, iar ideea business-ului meu este de a folosi materiile prime bio din România. Îmi doresc să fac produse de înaltă calitate cu materia primă autohtonă. Mai ales că, din nefericire, mare parte din materia primă este exportată, pentru ca ulterior să revină în țară sub forma produselor finite, evident la un preț mult mai mare. Într-un produs finit, costul materiei prime reprezintă aproximativ 95% din prețul la raft. Ideea mea este să fac produse bio românești și să păstrez cât mai mult din acei 95% în țară, să creez oportunități profitabile pentru cât mai mulți români și să aduc pe piață o gamă de produse bio cât mai bune și cât mai accesibile.

Rep.: De ce covrigi bio?

V.C.: Am ales să fac asta pentru că în panificație bio am experiență și știu că pot fi cel mai bun. Aveam opțiunea de face grisine sau covrigei, dar am ales covrigeii pentru că au o notă românească de autenticitate și, în plus, producția bio pe acest segment nu este foarte mare. Faptul că realizez un produs bio, vegan, fără zahăr, sățios este un plus de valoare și consider că pot avea succes. De asemenea, îmi doresc să închei parteneriate cu cât mai mulți procesatori autohtoni pentru a susține realizarea produselor bio, nu doar cea a produselor convenționale.

Inovația constă în amestecul de făină albă și integrală

Rep: Ce conțin aceste produse?

V.C.: De cele mai multe ori pe piață se găsesc produse din făină albă sau integrală și din diverse uleiuri (rapiță, palmier, măsline, floarea-soarelui). De asemenea, conțin și  zahăr. Inovația produselor mele constă în faptul că am făcut o combinație de făină albă și integrală, astfel că, în afară de faptul că este un produs sănătos, are și un gust plăcut. Dacă aș folosi doar făină integrală produsul ar deveni foarte tare și ar fi dificil de consumat de către clienții cu dinții sensibili. Cel mai important lucru este că covrigeii nu conțin zahăr. În ceea ce privește uleiurile, folosesc ulei de măsline extra virgin și de cocos. Am optat pentru uleiul de măsline pentru gustul și calitățile sale nutritive, iar uleiul de cocos îl consider complementar. Acesta oferă un gust ușor dulceag care compensează lipsa zahărului și asigură obținerea unui produs gustos. Un alt avantaj al uleiului de cocos este faptul că îmi permite să obțin un produs mai „pufos“, dar cu o cantitate mai redusă de ulei. Cantitatea de ulei în produs este în jur de 14%, iar în piață găsim adesea produse cu o cantitate de ulei de 20%.

Rep.: Unde vă promovați produsele?

V.C. La momentul actual sunt listat la câteva băcănii, am contracte și cu câțiva clienți pentru care fac marcă proprie. De asemenea, urmează să primesc comenzi pentru magazinele mari. Desigur, îmi promovez produsele și în mediul online, pe Facebook și Instagram.

Unul dintre obiective, prețul avantajos și accesibil

Rep.: Ce așteptări aveți de la această afacere?

V.C.: Îmi doresc ca de anul acesta să exportăm covrigeii bio, iar pe plan intern îmi propun, desigur, să cresc în vânzări cu circa 20.000 de bucăți pe lună. Fiind însă la început de drum, prima problemă cu care m-am confruntat a fost finanțarea. Inițial am apelat la un credit de nevoi personale. O altă problemă a fost și piața de desfacere. Deocamdată este un brand la început de drum și, chiar dacă acum pare foarte greu, sper ca în timp cei care vor gusta din produsele mele să rămână consumatori fideli. Încerc să fiu într-un continuu proces de îmbunătățire. Cu fiecare lot de marfă realizat, producția este mai bună decât cea precedentă. În fabrică marja de eroare este extrem de mică și, dacă ai depășit-o, consecințele pot fi catastrofale. În primele loturi am avut pierderi de aproape 80%, iar produsul nici nu l-am putut vinde. Acum eu mi-am atins scopul. Am adus pe piață un produs nou de care sunt mândru. Sunt convins că dificultăți vor fi la tot pasul, însă știu că Dumnezeu nu îmi va da mai mult decât pot duce.

Rep.: La ce prețuri se vând produsele pe care le realizați?

V.C.: Prețul este de la 4.9 lei și poate ajunge la 8 lei. Unul dintre obiectivele mele este de a avea un preț avantajos și accesibil deoarece consider că a mânca bio nu trebuie să fie un privilegiu, ci o opțiune.

Liliana Postica

Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura are nevoie de acțiuni eficiente care să transforme unele dezavantaje în oportunități de dezvoltare. Soluțiile necesare pot fi găsite mai ușor de oameni competenți pregătiți de cei mai buni specialiști, cu expertiză pe domeniile pe care activează.

Probleme de rezolvat sunt multe, iar pentru a găsi soluții este nevoie de competență – mai ales că vorbim despre un domeniu complex cum este agricultura. Pentru că un agricultor trebuie să cunoască nu doar fiziologia plantelor – care este în sine complexă, ci și matematică, chimie, fizică, științe juridice și administrative, comunicare, marketing, resurse umane și lista nu se încheie aici. Mai mult decât atât, tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul“ la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând nu doar pentru afacerea în sine, ci și pentru a lua măsurile corecte pentru a nu afecta calitatea aerului, apei, solului și biodiversitatea.

Fermierii care doresc o agricultură performantă pot învăța cum să facă acest lucru la cursurile organizate de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO), prin programul „Antreprenor în Agricultura 4.0“. Cursurile au ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Programul de pregătire va începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt recomandate tuturor fermierilor activi cu minimum 5 ani de experiență managerială.

Structura programului de pregătire antreprenorială

În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0“ este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Cursurile sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca în ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Fermierii vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maximum 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.


Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează“, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.


Simona-Nicole David

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti