Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Mâncarea viitorului. Viermi şi alimente cu structură modificată molecular

Recent, Parlamentul European a votat pentru reglementarea alimentelor noi așa-numita „novel food“. Concret, este vorba de aprobarea unui proiect de lege prin care se doreşte simplificarea procedurile de autorizare a alimentelor noi. Despre ce „alimente noi“ este vorba? În categoria acestora ar putea intra în viitorul apropiat alimente cu o structură moleculară modificată, microorganisme, ciuperci, alge, alimente obținute din culturi de ţesuturi, de celule și insecte.

Consecințe...

Consecinţa noilor reglementări este că acest tip de alimente vor putea fi comercializate mult mai uşor pe piaţa comunitară, în condiţiile în care acestea respectă anumite elemente de siguranţă pentru consumatori. „Sectorul agroalimentar este într-o continuă schimbare, se adaptează şi se îmbunătăţeşte în mod constant. Avem nevoie de un cadru legislativ pentru a ţine pasul cu evoluţia din ultimii 20 de ani în domenii precum nanotehnologia, cultura celulelor şi ţesuturilor“, declara James Nicholson, raportorul pentru produse noi din cadrul Parlamentului European. În plus, în proiectul de Regulament se menționează că „normele Uniunii privind alimentele noi au fost stabilite în 1997. Aceste norme trebuie să fie actualizate pentru a simplifica actualele proceduri de autorizare, a îmbunătăți siguranța consumatorilor și pentru a se ține seama de evoluțiile recente în legislația Uniunii și de progresul tehnologic“. Proiectul de Regulament vrea să clarifice inclusiv situaţia alimentelor consumate în mod tradiţional în ţări din afara UE, dar care pe piaţa comunitară nu sunt agreate.

Insecte...

Mai precis, prin noul Regulament se urmărește ca „introducerea pe piața Uniunii a alimentelor tradiționale provenite din țări terțe, inclusiv a insectelor, să fie facilitată, atunci când siguranța utilizării în trecut ca aliment într-o țară terță a fost demonstrată. Sunt vizate acele alimente care au fost consumate într-o țară terță timp de cel puțin 25 de ani, în cadrul unui regim alimentar normal, detaliile tehnice urmând a fi stabilite de Comisie pe baza recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)“, se arată în proiectul de Regulament. În acest moment, UE nu reglementează în mod clar situaţia alimentelor produse din insecte şi nici nu există evaluări privind siguranţa acestora conform cu reglementările în vigoare. În consecinţă, majoritatea statelor membre au interzis până acum folosirea insectelor pe post de aliment. Totuşi, există state membre unde acestea se consumă. Spre exemplu, în magazinele din Marea Britanie se comercializează în mod legal larve ale gândacilor de făină, greieri şi lăcuste, iar supermarketurile din Olanda vând burgeri şi nuggets din insecte. Mai mult, un lanţ belgian de supermarketuri oferă clienţilor burgeri cu viermi buffalo şi pastă vegetală cu larve de gândaci de făină.

Alimente sigure

Conform proiectului, alimentele noi ar trebui să fie sigure, iar evaluarea siguranței lor ar trebui să se bazeze pe principiul precauției. Astfel, utilizarea acestor alimente nu ar trebui să inducă consumatorul în eroare. Prin urmare, consumatorii ar trebui să fie informați asupra conținutului alimentelor noi, asupra ingredientelor, precum și asupra tehnologiilor folosite pentru obținerea alimentelor noi. Cerințele referitoare la etichetarea produselor sunt așadar deosebit de importante, în special dacă alimentele noi au fost produse folosind metode noi de creștere a animalelor sau metode noi de cultivare a pământului, materiale noi sau procese noi de producție. De asemenea, în cazul în care un aliment nou este destinat să înlocuiască un alt aliment, acesta nu ar trebui să difere de acel aliment într-o măsură în care să prezinte dezavantaje nutriționale pentru consumator sau să fie de calitate inferioară. În privința alimentelor provenite din clonarea animalelor, dorinţa de modificare a Regulamentului privind alimentele noi s-au manifestat în Parlamentul UE încă din 2008, dar la acea vreme nu s-a ajuns la niciun consens. Acum, potrivit amendamentelor aduse proiectului de Regulament privind alimentele noi, „până la intrarea în vigoare a unei legislații specifice privind alimentele derivate din animale clonate și din descendenții acestora, aceste alimente ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, cu condiția să fie etichetate în mod corespunzător pentru consuma­torul final, dacă sunt introduse pe piața Uniunii“.

Câteva exemple de „novel food“

Până la începutul acestui an, companiile din industria alimentară au depus în jur de 180 de solicitări de aprobare a alimentelor noi. Din aceste cereri au fost autorizate şi pot fi consumate în UE 80 de alimente noi, printre care se regăsesc alimente tradiţionale din diverse state din afara UE, cum ar fi sucul de noni, seminţele de chia sau alimente produse prin folosirea ultimelor inovaţii tehnologice precum uleiuri sau produse lactate îmbogăţite cu fitosterol (steroli de origine vegetală cu rol în reducerea colesterolului). Ar mai fi „salatrim“, un aditiv alimentar folosit în loc de grăsimi, pentru că are mai puţine calorii, sau uleiul cu DHA (acizi graşi polinesaturaţi) ori sucul de fructe procesat prin presiune înaltă.

Trebuie să fim circumspecți

„La nivel mondial există 2.500 de specii de insecte care se consumă astăzi de către specia umană, numai că trebuie privit cu o anumită circumspecție... Unii spun, din studiile pe care le au, că este o proteină de o calitate superioară. Eu vă mărturisesc că nu aș renunţa la carnea roșie așa cum ne-o spune Organizația Mondială a Sănătății... Probabil că în viitor, cu o populație în creștere, cu un teritoriu care să producă hrană cu apă redusă, probabil că trebuie surse alternative de hrană. Poţi să le guști o dată la o petrecere, dar mie nu mi se pare că ar asigura o garanție atât timp cât nu sunt foarte bine studiate. Dacă EFSA (European Food Safety Authority .n.r.) îmi va spune că sunt sigure din punctul de vedere al consumului probabil că aș face un efort dacă aș avea și o lămâie lângă mine, ca să pot să le diger mai repede, dar nu sunt adeptul unei astfel de proteine“ - Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bogdan Panțuru

Inovarea ar putea reduce preţul alimentelor la jumătate

Dacă se păstrează actualele practici agricole, randamentul culturilor ar putea să scadă cu aproape 20% până în 2050, iar solul planetei s-ar putea degrada ireversibil în următorii 60 de ani. Cel puţin aşa rezultă dintr-un studiu realizat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Politici Agricole (IICPA).­ Acelaşi studiu, numit „Securitatea alimentară într-o lume cu deficit de resurse naturale – rolul tehnologiilor agricole“, realizat în 2014, vine însă şi cu soluţii. Astfel, potrivit IIPCA, inovarea şi noile tehnologii în domeniul agricol ar putea conduce la creşterea cu până la 67% a producţiei agricole pe hectar şi la scăderea preţului mediu al alimentelor cu până la 50% faţă de nivelul actual, până la jumătatea secolului.

Porumbul, grâul şi orezul, în vizor

Studiul, finalizat într-un Raport al IICPA, analizează mai multe inovaţii şi tehnologii agricole şi modul în care acestea ar putea ajuta fermierii din întreaga lume să îmbunătăţească sustenabilitatea creşterii producţiei la trei dintre principalele culturi de bază din lume - porumb, grâu şi orez. Astfel, sunt avute în vedere protecţia culturilor împotriva dăunătorilor, irigarea prin picurare sau prin apersiune, creşterea toleranţei la secetă şi căldură a culturilor, managementul integrat al fertilităţii solului, introducerea în producţie a terenurilor nelucrate, utilizarea eficientă a nutrienţilor, agricultura ecologică, agricultura de precizie şi gestionarea eficientă a resurselor de apă. Spre exemplu, doar introducerea în producţie a terenurilor nelucrate ar putea creşte producţia de porumb cu 20%, iar irigarea culturilor de porumb neirigate ar putea spori producţia cu 67% până în 2050. Utilizarea eficientă a azotului ar putea creşte randamentul culturilor de orez cu 22%, iar irigarea culturilor ar mai aduce un plus de încă 21% al producţiei. Folosirea în cultură a unor soiuri de grâu cu toleranţă mare la căldură ar putea conduce la creşterea producţiei cu 17%, iar extinderea suprafeţelor irigate ar mai adăuga un surplus de 23%.

O combinaţie de tehnologii

Experţii IICPA consideră în Raport că „este realist să se presupună că fermierii din întreaga lume vor adopta o combinaţie de tehnologii pe măsură ce acestea devin mai accesibile pe piaţă. Dacă fermierii vor aplica aceste tehnologii, atunci, la nivelul anului 2050, prin creşterea productivităţii culturilor, preţurile produselor agricole s-ar reduce cu până la 49% pentru porumb, cu până la 43% pentru orez şi cu până la 45% pentru grâu“. Astfel, tehnologiile cu cel mai mare impact potenţial pentru agricultură în ţările în curs de dezvoltare includ folosirea terenurilor necultivate, utilizarea eficientă a nutrienţilor, a culturilor tolerante la căldură şi protecţie a culturilor împotriva bolilor şi dăunătorilor. La rândul său, Mark Rosegrant, coordonatorul studiului şi director al Diviziei de Tehnologii pentru Producţie şi Mediu din cadrul IICPA, crede că „o singură tehnologie sau practică agricolă nu poate să furnizeze suficientă hrană pentru întreaga lume. În schimb, trebuie să promovăm utilizarea unui număr cât mai mare din aceste tehnologii pentru a creşte randamentul agriculturii. De fapt, noi recomandăm utilizarea unei game cât mai largi dintre aceste tehnologii pentru a obţine o maximizare a randamentelor şi producţiei“.

Schimbările climatice şi securitatea alimentară

Efectele negative anticipate ale schimbărilor climatice asupra productivităţii agricole, precum şi ale creşterii populaţiei până la 10 miliarde de persoane, până în 2050, sugerează că insecuritatea alimentară şi preţurile produsele alimentare vor creşte. De exemplu, schimbările climatice ar putea reduce producţia mondială de porumb cu până la 18% în următorii 35 de ani, ceea ce va face chiar mai dificil de hrănit populaţia lumii, dacă noi tehnologii agricole nu vor compensa această pierdere. „Una dintre cele mai importante bariere în calea securităţii alimentare la nivel mondial este costul ridicat al produselor alimentare în ţările în curs de dezvoltare. Tehnologiile agricole utilizate în combinaţii personalizate pentru culturi, avându-se în vedere diferenţele regionale, ar putea face mai multe alimente mai accesibile, mai ales pentru cei cu risc de malnutriţie din ţările în curs de dezvoltare. Astfel, aceste tehnologii ar putea să reducă riscul insecurităţii alimentare cu 36%“, explică Mark Rosegrant.

FAO confirmă

Un studiu FAO, publicat cu prilejul proclamării anului 2014 ca Anul Internaţional al Fermelor Familiale (AIFF), arăta importanţa biotehnologiilor în transformarea fermelor familiale din surse instabile de venit, în mici afaceri de succes: „În regiunile în care agricultura extensivă, industrială nu poate fi dezvoltată, biotehnologiile pot contribui la dezvoltarea unei agriculturi de scară mică, dar intensivă şi care poate asigura necesarul de hrană la nivel local şi, totodată, poate oferi un venit decent micilor proprietari de ferme familiale“. În acest sens, FAO oferă mai multe exemple în care utilizarea biotehnologiilor în fermele familiale din ţările în curs de dezvoltare au constituit un succes: creşterea profitului anual cu 25% pentru cultivatorii de banane din Sri Lanka şi cu 15% pentru cultivatorii de cartofi din Ghana; profit cu 40% mai mare pe produsul finit după utilizarea biotehnologiilor în procesul de reproducere, pentru crescătorii de capre Angora (mohair) din Argentina.

Noi cu cine votăm?

În timp ce IICPA şi FAO văd viitoarele afaceri agricole bazate pe cercetare şi dezvoltare, în România situaţia este, elegant spus „altfel“. Astfel, potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014 – 2020, „în România sectorul de cercetare-inovare nu este suficient de adaptat nevoilor specifice ale fermierilor şi procesatorilor. Problemele structurale ale agriculturii din România, efectele schimbărilor climatice şi gradul scăzut de adaptare la cerinţele pieţei sunt aspecte ce menţin un decalaj ridicat între cerinţele pieţei, schimbările climatice şi posibilităţile reale de producţie, procesare şi comercializare“. Tot din varianta oficială a PNDR aflăm că „majoritatea fermierilor din România, în special cei care deţin exploataţii de dimensiuni mici şi mijlocii, nu dispun de cunoştinţe adecvate în domeniul metodelor de management, al tehnologiilor şi standardelor moderne de producţie, în special în sectorul zootehnic şi horticol, axându-se preponderent pe experienţa practică tradiţională.“ Concluzia? Probabil că ar trebui să luăm taurul de coarne pentru a îngrăşa porcul în ajun de Crăciun...

Bogdan Panţuru

Ministrul Agriculturii: Vom continua să punem presiune pe piața din Rusia pentru deblocarea exporturilor de alimente

Vom continua să punem presiune pe piața din Rusia pentru deblocarea exporturilor, deoarece produsele noastre alimentare sunt competitive și pot să facă față pe oricare din piețele lumii, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un seminar dedicat industriei cărnii din România.

'Exporturile pe această zonă nu sunt foarte multe și apreciez eforturile pe care le-ați făcut pentru a deschide noi piețe. Sunt conștient că rolul ministerului nu este doar să plătească subvențiile în fiecare an, ci să-și întărească tot mai mult politicile și una dintre ele se referă la deschiderea de noi piețe pentru produsele românești. Vom pune în continuare presiune pe piața din Rusia pentru că produsele noastre pot să facă față, sunt competitive pe oricare din piețele lumii, inclusiv în Rusia. Aici nu vorbim despre chestiuni politice, ci despre chestiuni economice și cred că din acest punct de vedere se poate deschide orice piață", a precizat Constantin.

Acesta a subliniat succesul României din acest an în ceea ce privește deschiderea pieței din China pentru carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii.

"Anul acesta am mers în China și acolo am avut succes. De anul acesta am deblocat piața din China pentru exportul de bovine vii și produse din carne de porc", a adăugat Constantin.

În data de 30 august 2013, România și China au semnat un Memorandum de Înțelegere privind sănătatea animală și siguranța alimentelor, care oferă producătorilor români posibilitatea de a intra cu carne și produse din carne de porc, dar și cu bovine vii pe o piață de două miliarde de locuitori și cu o cerere imensă de produse alimentare.

Pentru firmele românești din industria alimentară, dar și pentru crescătorii de animale, semnarea acestui memorandum reprezintă și o garanție pentru începerea exporturilor către alte țări terțe, cum ar fi Vietnam, Hong Kong și Algeria.

În schimb, deblocarea exporturilor de produse alimentare pe piața rusă ridică probleme, în condițiile în care nicio o companie românească din cele 12 unități de producție și procesare din România, evaluate în toamna lui 2012, nu a primit aviz favorabil din partea autorităților veterinare din Federația Rusă, deși toate erau agreate pentru export pe piața Uniunii Europene.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul total de porcine era la 1 decembrie 2012 de 5,23 milioane de capete, în scădere cu 2,4 procente față de cele aproape 5,4 milioane de capete consemnate în perioada similară din 2011, în timp ce numărul total de bovine evidenția o creștere cu 1%. Efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivolițe pentru reproducție și juninci pentru reproducție) a rămas aproape constant, respectiv la 1,26 milioane exemplare.

România se află între primele zece țări ale Uniunii Europene (UE) la efectivele totale de bovine, cu peste două milioane capete, după Franța, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda și Belgia, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

AGERPRES

Victor Ponta: Importatorii de alimente şi competitorii producătorilor români sunt în spatele scandalului din industria alimentară

Importatorii de alimente în România şi competitorii producătorilor români pe piaţa europeană sunt în spatele crizei din industria alimentară, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, la Antena 3.

"Au fost nişte probleme reale, dar care nu erau de natură să creeze o criză. În primul rând a fost o problemă de control şi acesta ar trebui să fie mai eficient în viitor, să nu fie doar formal, dar şi o problemă de competiţie pentru ca nimeni nu vrea ca producătorii să fie prezenţi, în primul rând pe piaţa internă. Sunt mari interese ale celor care importă alimente şi în al treilea rând a celor care au văzut o oportunitate să facă teste ca să rezolvăm problema", a adăugat Ponta.

În ceea ce priveşte pierderile înregistrate în piaţa din cauza acestor scandaluri, Ponta a spus că este prematur.

"Nimeni nu poate să facă acum o evaluare, este prematur. (...) dar ideea este următoarea: aici trebuie să fie un parteneriat, pe de o parte autorităţile statului să fie mai responsabile şi nu să ne repezim la televizor şi să spunem că se pare că, şi după cinci zile venim şi spunem că nu s-a confirmat. Păi ai făcut rău deja. Doi, controalele trebuie să fie transparente, să nu pară că ascundem ceea ce am găsit. Trei, dacă nu este un parteneriat şi cu media, respectiv găsim ceva şi anunţăm", a explicat premierul.

Ponta a subliniat că a învăţat mult din această criză şi acum situaţia este sub control.

"Situaţia este acum sub control şi se îndreaptă în această direcţie, inclusiv să evităm pe viitor aceleaşi probleme pe care le-am avut, dar repet va trebui să fie un parteneriat între autorităţile statului, mass media şi producători. Vreau să vă spun că cea mai mare panică în România nu a stârnit-o anunţul ANSVSA ci nişte producători care vărsau laptele pe câmp. Asta este singura chestie care rămâne. Omul zice că dacă şi ăsta varsă laptele înseamnă că nu trebuie să-l beau", a spus premierul.

Victor Ponta a adăugat că deşi cunoaşte firma din spatele acestei crize din industria alimentară, MADR si ANSVSA sunt cele care vor face publice toate interesele economice din aceste scandaluri.

Sursa AGERPRES

România a beneficiat de fonduri comunitare de 60,7 milioane euro în vederea distribuirii de alimente pentru persoanele defavorizate

România a beneficiat în anul 2012 de fonduri comunitare în valoare de 60,7 milioane euro, în vederea implementării planului anual de distribuire de alimente pentru persoanele cele mai defavorizate (PEAD), informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru furnizare şi distribuţie, au fost stabilite următoarele produse: făină, mălai, orez, zahăr, paste făinoase, biscuiţi, ulei, mazăre verde în saramură, bulion, roşii în bulion şi fasole uscată.
Fondurile comunitare au fost repartizate pentru achiziţionare de pe piaţa comunităţii de alimente şi au fost încheiate contracte cu companii din România şi Bulgaria: Atifco International (orez - 1.750 t, mazăre în conservă - 4.400 t, roşii în bulion - 4.000 t), Viem Corporation (făină - 36.200 t, ulei - 17,1 milioane litri), Rompan (mălai - 12.200 t, paste făinoase - 2.600 t, fasole uscată - 3.700 t), Orlando (1.400 t), Contec Foods (bulion - 3.000 t), Agrana România (zahăr - 8.900 t).

Pentru distribuţia alimentelor, APIA a încheiat un 'Acord de cooperare' cu fiecare Consiliu judeţean şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
La sfârşitul anului trecut erau livrate integral bulionul, pastele făinoase, biscuiţii, mălaiul, fasolea şi zahărul, urmând ca luna aceasta să fie finalizate orezul (83% distribuit), mazărea verde în saramură (79% distribuit) şi roşiile în bulion (85% distribuit).

În ceea ce priveşte contractele cu operatorul economic Viem Corporation din Bulgaria, în valoare totală de 26,63 milioane euro, APIA precizează că, până la 31 decembrie 2012, au fost furnizate 10.800 t făina şi 500.000 l ulei, respectiv 30% din cantitatea de faină şi 3% din cea de ulei. Garanţiile de bună execuţie s-au constituit în cuantum de 110% din valoarea contractului pentru furnizarea de ulei de floarea soarelui şi în cuantum de 148,06% din valoarea contractului pentru furnizare făină albă de grâu, în conformitate cu prevederile comunitare.

'Cu toate demersurile făcute de instituţia noastră pentru continuarea livrărilor, operatorul economic nu şi-a mai realizat obligaţiile contractuale', se arată în documentul menţionat.
În acest moment, APIA a transmis notificările de reziliere a contractelor la furnizor în care s-a stabilit şi cuantumul penalităţilor pentru părţile din contracte care nu s-au realizat.
'Această situaţie a fost comunicată şi Comisiei Europene în vederea refolosirii fondurilor comunitare neutilizate aferente acestor contracte', subliniază APIA.

Sursa AGERPRES

Pâinea şi cartofii sunt alimentele de bază ale românilor

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

Abonează-te la acest feed RSS