reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

Modificarea legislației în domeniul produselor agroalimentare ecologice

În Ședința din 5 august 2019 Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de urgență modificarea OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Amendamentele propuse în actul normativ nu presupun costuri suplimentare și vizează următoarele aspecte:

- utilizarea semințelor, a materialului de înmulțire vegetativ și a răsadurilor care nu provin din agricultura ecologică se va face numai cu autorizarea organismelor de control, conform reglementărilor Comisiei Europene privind producția ecologică, etichetarea și controlul produselor ecologice;

- în cazul în care sunt depistate unele substanțe care nu sunt permise în agricultura ecologică, în urma analizării probelor prelevate în cadrul controlului oficial și a celui efectuat de reprezentanții MADR și se constată de către organismele de control că prezența lor este determinată de contaminări accidentale, acestea aplică sancțiunea declasării produsului și, după caz, a terenului fără a afecta plățile directe;

- în privința plăților compensatorii acordate în baza Măsurii 11-agricultura ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în cazul în care s-a aplicat sancțiunea privind declasarea terenului, se retrage plata pe anul curent, dar nu se aplică sancțiuni administrative, potrivit regulamentelor europene în vigoare. 

- abrogarea unor prevederi ce nu mai au aplicabilitate și nu mai corespund normelor de tehnică legislativă.

Sursa: madr.ro

A fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar "UNIREA"

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

  • O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;
  • O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
  • O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

  • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
  • atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
  • informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
  • creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

Organizațiile reprezentative din sectorul agroalimentar pot aplica pentru obținerea de finanțare pentru programe de informare și promovare

Pentru anul 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul de lucru cu privire la acțiunile de informare și promovare ale produselor agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, care prevede lista temelor prioritare, bugetele aferente și acțiunile care pot fi puse în aplicare.

Scopul acestui program este, pe de o parte, de a crește numărul de activități destinate țărilor terțe, în care există cel mai mare potențial de dezvoltare, iar pe de altă parte, de a informa consumatorii de pe piața internă cu privire la standardele ridicate ale produselor UE, respectiv diferitele sisteme și etichete ale UE privind calitatea (denumirea de origine protejată − DOP, indicația geografică protejată − IGP, specialitatea tradițională garantată − STG).

Suma alocată programelor de promovare eligibile pentru cofinanțarea UE, în anul 2018 este de 179,1 milioane euro, cu 37,1 milioane euro mai mult față de bugetul din 2017. Campania 2018 vine cu o noutate, reprezentată de programele de informare și promovare de pe piața UE, destinate să evidențieze aspectul durabil al producției de carne de oaie și capră, care este considerat cel mai extins sistem de producție animalieră și care joacă un rol important în protejarea naturii și păstrarea biodiversității.

Bugetul alocat sectorului cărnii de ovine și caprine este de 6 milioane euro, din care 2 milioane euro sunt prevăzute pentru programele simple și 4 milioane euro sunt destinate programelor multinaționale.

Astfel, solicitanții pot propune două tipuri de programe: programele simple și programele multinaționale. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene. Programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din una sau mai multe organizații europene.

Programele pot fi depuse de organizațiile profesionale și interprofesionale ale sectorului, reprezentative la nivel național, grupuri și organizații de producători, precum și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare.

Pentru a beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, organizațiile din statele membre trebuie să realizeze un program în acest domeniu care să cuprindă acțiuni de informare și promovare. Cei interesați de acest program pot găsi mai multe informații pe site-ul MADR – secțiunea Agricultură > Promovare produse agricole > Campania de promovare 2018- (http://www.madr.ro/promovare-produselor-agricole/campania-de-promovare-2018.html ).

Grupurile și organizațiile de producători au posibilitatea de a elabora proiecte de propuneri pe care le vor putea depune la Comisia Europeană, urmând a fi evaluate de către experți independenți.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale facilitează accesul organizațiilor de producători la aceste programe, prin informare. Astfel, în data de 09 februarie 2018, ora 10:00, MADR va fi gazda unei întâlniri între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai asociațiilor reprezentative din sectorul agroalimentar.

Sursa: madr.ro

PRO AGRO susține declarațiile ministrului Achim Irimescu referitoare la produsele agroalimentare importate

Federația Națională PRO AGRO susține declarațiile Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, referitoare la calitatea îndoielnică a unor produse venite din import şi solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică.

Nu toate importurile sunt incorecte, dar o mare parte dintre acestea sunt aduse în ţară cu preţuri de dumping, ceea ce denotă şi o eventuală depăşire a termenelor de valabilitate.

Federația Națională PRO AGRO, solicită autorităților statutului să efectueze controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare și animale vii, provenite din comerț intracomunitar și import din țări terțe, pentru a ne asigura că respectă aceleași condiții sanitar veterinare pe care sunt obligați să le respecte fermierii și produsele autohtone.

În anul 2015, Romania a importat carne total (bovină, porcină, ovină, pasăre), în cantitate de 408 mii tone, ceea ce reprezinta 35.5% din consum și 45.6% din producția internă destinată pieții.

Prețul mediu de import la carne total și preparate din carne, a fost de 1593 Euro/tonă, mult sub prețul de comercializare al acelorași produse pe piața U.E., ceea ce pune în discuție calitatea produselor importate.

Venim cu câteva exemple din sectorul avicol, deși sunt cazuri similare în majoritatea sectoarelor.

În anul 2015, România a importat carne şi preparate din carne de pasăre, în principal din ţări membre UE, în cantitate de 133 mii tone, 85 mii tone din total fiind importată la preţul de 900 – 910 Euro / tonă, (4 lei/kg) mult sub preţul de vânzare al cărnii de pasăre în carcasă în U.E., care a fost de 1870 Euro/tonă.

S-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că, importurile de ouă în coajă sunt mai vechi decât permite legislaţia U.E. privind comercializarea ouălor în coajă în vigoare.

Importurile de ouă se fac fără respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind marcarea ddm (data durabilităţii minime), pe coaja oului, lăsând astfel posibilitatea ca ddm-ul să fie marcat în ţară, lucru care poate fi dovedit prin culoarea diferită a cernelii de marcare. Prin marcarea ddm-ului la noi în ţară nu se mai stie  practic data ouatului, aşa cum prevede legislaţia.

Din sesizările fermierilor, există situaţii când carnea de pasăre din import congelată este decongelată şi vândută ca produs refrigerat, lucru nepermis de legislaţia în vigoare.

În unele reţele comerciale de multe ori se acceptă produse din import care nu respectă legislaţia privind etichetarea cu ţara de origine.

Sectorul autohton al laptelui materie primă, cărnii de porc, oaie, bovine, pasăre, ouă, legume-fructe traversează o perioadă de criză profundă cu impact asupra nivelului producției și mai ales financiar prin vânzarea produselor sub costul de producție.

Deși aparent consumatorii ar trebui să cumpere produse mult mai ieftine, conform Institutului Național de Statistică, indicele prețului la produsele alimentare, la 31 decembrie 2015, față de 31 decembrie 2014,s-a redus cu doar 3,8 %. De reținut că la 31 decembrie 2014  TVA era de 24%,iar la 31 decembrie 2015 TVA era de 9%. Deci, aproximativ 8% din reducerea TVA a fost absorbit de rețeaua comercială.La carnea de bovine, ovine, pasăre și de porc reducerea prețului la poarta fermei în aceeași perioada, a fost de minim 10%, reducere de care nu beneficiază consumatorul final.

Aproape toate produsele agroalimentare au redus prețul la poarta fermei, dar rețelele comerciale au menținut prețul la nivelul anterior reducerii la producători.

În cazul în care autoritățile cu atribuții de control precum A.N.S.V.S.A., A.N.P.C., Direcția Generală a Vămilor, dar și MADR, prin rolul de coordonator al A.N.S.V.S.A. nu intervin, producția autohtonă este în pericol să dispară, iar fermierii să falimenteze.

Sursa cnproagro.ro

Agricultura montană şi produsul montan agroalimentar

În luna octombrie, la Iaşi, a avut loc conferinţa cu tema „Ferme mici şi asociere“, Organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, bun prilej pentru a fi puse în discuţie agricultura montană, produsul montan şi dificila operaţiune de comasare a terenurilor prin asociere.

În deschidere, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a făcut o trecere în revistă a prevederilor noului PNDR, anunţând, totodată, că un obiectiv principal a fost atins prin aprobarea de către Parlament a Legii reînfiinţării Agenţiei Zonei Montane şi a centrului de Formare şi Inovaţii pentru Dezvoltare în Carpaţi Vatra Dornei. Asta venind după un efort de convingere din partea Forumului Montan din România (FMR) şi preparative ce au durat peste 4 ani (instalaţii ce au fost desfiinţate abuziv şi păgubitor în 2010). Tot din discuţii a reieşit faptul că MADR şi-a însuşit ideea organizării în zona montană a unor asociaţii de producători mai mari, la nivel de bioarii tradiţionale.

La rându-i, prof. dr. Radu Rey, reprezentantul FMR, a intervenit atrăgând atenţia asupra diferenţelor foarte mari între agricultura de câmpie-deal şi agricultura montană, precizând că la munte ideile de comasare a terenurilor prin asociere sunt nerealiste, nejustificate economic şi neaplicabile. Asta deoarece asocierea ar viza în perspectivă numai scopul valorificării producţiei obţinute de micii fermieri la preţuri superioare justificate de calitatea înaltă a „produsului montan“ (lactate, carne, fructe etc.) şi în folosul direct al producătorilor, iar nu al intermediarilor. Şi dacă MADR nu a ales să abordeze proiectul propus de FMR pentru noul PNDR, numit „Subprogram tematic pentru zona montană“, acest concept rămâne valabil pentru viitor şi ar fi benefic să se înceapă 1-3 bioarii montane-pilot, ca formă de cercetare-inovare privind organizarea specifică realităţilor economice şi sociale din zona montană.

Şcoli profesionale de agricultură montană

Un alt subiect l-a constituit proiectul de creare a celor 10 şcoli profesionale de agricultură montană pe temeliile şcolilor deja construite, proiect finanţat în 2008, dar abandonat în 2009, o strategie de mare importanţă, durabilă, pentru agricultura montană. În acest sens, Daniel Constantin a precizat că sunt discuţii cu MEN pentru preluarea şcolilor de către MADR. Însă, deosebit de important de consemnat este oficializarea de către UE a denumirii de „Produs montan“ agroalimentar, ca expresie a calităţii superioare (Regulamentul 1151/2012) şi intrarea în vigoare, pe întreg teritoriul UE, a Regulamentului delegat al Comisiei Europene, nr. 665/2014, cu detalieri referitoare la „Produsul montan“.

Aceste reglementări deschid o etapă evolutivă, ce poate deveni şansa reală a zonelor de munte mai puţin dezvoltate din România, Bulgaria etc.

Paul Rogojinaru

Propuneri pentru dezvoltarea sistemului agroalimentar şi a spaţiului rural

Societatea Inginerilor Agronomi din România ne propune în rândurile de mai jos o sinteză a grupelor de măsuri concrete ce ar trebui incluse într-un program guvernamental care să vizeze dezvoltarea sistemului agroalimentar şi a spaţiului rural conform direcţiilor strategice indicate de Comisia prezidenţială.

I. Reînfiinţarea Institutului Naţional de Studii şi Proiectări pentru Organizarea Integrală a Teritoriului în locul fostei IGFCOT sau fostului ISPA şi revenirea la MADR a cadastrului funciar.

II. Înfiinţarea şi organizarea urgentă a Camerelor Agricole la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei comune.

III. Întocmirea şi aplicarea la teren a proiectului de organizare a teritoriului pe cuprinsul fiecărui judeţ şi în întreaga ţară.

IV. Întocmirea schemei de sistematizare şi echipare a teritoriului pentru fiecare judeţ şi fiecare localitate, pe cadrul organizării teritoriului.

V. Plan de sprijinire şi dezvoltare a cercetării ştiinţifice şi de pregătire de specialişti cu înaltă calificare potrivit cu nevoile agriculturii, care vor stimula rămânerea la sate a tinerilor.

VI. Un sistem mai puţin birocratic şi mai eficient de alocare a fondurilor de investiţii pentru dezvoltările agroalimentare şi a infrastructurilor în spaţiul rural.

VII. Iniţierea şi organizarea punerii în practică a unor măsuri pentru creşterea randamentelor şi a producţiei agricole totale, în exploataţiile agricole.

VIII. Sprijinirea fermierilor (consultanţă, proiectare, alocare de fonduri europene, buget şi credite) pentru construirea de depozite pentru colectarea, condiţionarea şi păstrarea produselor agricole.

IX. Sprijin fermierilor pentru asociere şi construirea în spaţiul rural a unor fabrici şi ateliere proprii de prelucrare industrială a produselor agricole primare.

X. Consultanţă, proiectare şi sprijin financiar pentru scurtarea circuitului comercial de valorificare a produselor prin magazine proprii ale fermierilor.

XI. Program naţional cu măsuri specifice pentru dezvoltarea agriculturii şi spaţiului rural în zonele montane (economia agricolă; economia forestieră; infrastructura rurală; problemele condiţiilor sociale etc.)

XII. Măsuri concrete şi eficiente pentru protecţia mediului.

XIII. Îmbunătăţirea infrastructurii localităţilor şi a standardului de viaţă a locuitorilor de la sate.

Opiniile specialiştilor cu experienţă, membri ai SIAR, despre fiecare din aceste grupe de măsuri, despre modalităţile de organizare şi punerea lor în practică, în numerele următoare ale revistei.

Alte măsuri de completare a strategiei

1. Sprijinirea diversificării activităţilor economice rurale prin:

a. dezvoltarea exploataţiilor agricole performante;

b. dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor agricole în mediul rural, pe plan local;

c. dezvoltarea serviciilor nonagricole.

2. Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole prin reintroducerea Rentei viagere şi cedarea terenurilor către tineri fermieri cu pregătire în domeniu.

3. Efectuarea lucrărilor de Cadastru agricol la nivel naţional prin accesarea fondurilor disponibile prevăzute în perioada de programare 2014- 2020.

4. Efectuarea demersurilor politice necesare pentru obţinerea prelungirii perioadei de la care pot fi înstrăinate terenurile agricole către cetăţeni străini.

5. Stabilirea suprafeţei maxime care poate fi înstrăinată unei persoane fizice străine, în corelaţie cu suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din România.

6. Bonitarea terenurilor ca bază pentru stabilirea preţului minim al terenurilor agricole.

7.Dezvoltarea sistemului de consultanţă agricolă, implicând în această activitate reţeaua de cercetare şi învăţământ agricol.

8. Orientarea investiţiilor spre obiective majore de interes sectorial (amenajarea sistemelor de irigaţii, perdele de protecţie, combaterea eroziunii soiului, desecări).

9. Reactualizarea zonării producţiei agricole, ca bază pentru definirea unor structuri agrare viabile economic şi a unor sisteme raţionale de agricultură.

10. Reorientarea producţiei agricole spre activităţi care au desfacere asigurată pe o lungă perioadă de timp (taurine şi ovine pentru carne, specii dendrologice etc.).

11. Stabilirea unor măsuri pentru integrarea Strategiei agriculturii în Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţene.

12. Dezvoltarea procesării producţiei agricole şi zootehnice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Secţia de Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală din cadrul ASAS Preşedinte, prof. IOAN NICULAE ALECU

Spaţii de vânzare rezervate producătorilor agricoli, în toate pieţele agroalimentare din România (proiect)

Toate cele 500 de pieţe agroalimentare existente la nivel naţional vor avea obligaţia să organizeze spaţii de vânzare distincte rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli, care deţin un carnet de comercializare a produselor agricole, potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă referitoare la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"În cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul organizate în zonele publice, indiferent de forma de administrare, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente. Comercializarea cu amănuntul a produselor din sectorul agricol obţinute pe gospodăria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate şi a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol", se arată în document.
Proiectul prevede şi procedura de obţinere a atestatului de producător, respectiv a documentului care confirmă capacitatea deţinătorului de a desfăşura o activitate economică în sectorul agricol şi regimul de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sector.
În prezentul proiect de act normativ nu au mai fost prevăzute date despre cardul de acces în pieţe pentru producători.

Potrivit proiectului, atestatul de producător cuprinde informaţii şi date privind temeiul legal al eliberării atestatului, numele şi prenumele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în Registrul Agricol deţinut de unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială pe a cărei rază se află ferma/gospodăria, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării.

Valabilitatea atestatului de producător este de un an calendaristic de la data emiterii.

"Atestatul de producător se eliberează la cerere producătorilor agricoli persoane fizice, care optează pentru desfăşurarea unei activităţi economice în sectorul agricol. Atestarea profesională a solicitanţilor se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale. Pentru unităţile/subdiviziunile administrativ teritoriale la care nu s-au înregistrat structuri asociative, atestarea profesională a solicitanţilor se asigură de către entităţi teritoriale din subordine, sau în coordonare, care sunt mandatate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", se menţionează în document.

De asemenea, proiectul mai prevede şi regimul de întocmire şi utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, respectiv a documentului utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

Tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol revine în sarcina consiliilor judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, care le distribuie unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale la solicitarea acestora. Costurile generate de tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă de consiliile judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, iar sumele cheltuite de acestea se reconstituie prin grija unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale din preţul achitat de solicitanţi pentru eliberarea acestora.

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitanţilor, de către primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale pe a căror rază se află ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării. Primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale ţin evidenţa carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol printr-un registru special deschis în acest sens.

"Prima filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care conţine datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi/sau animalele deţinute care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de animale stabilite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primarul localităţii şi rămâne nedetaşabilă la carnet", arată documentul.

Potrivit regimului de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, primul exemplar se înmânează cumpărătorului, al doilea exemplar se păstrează de vânzător, iar al treilea exemplar se păstrează la carnet. Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se depun la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale care a emis carnetul. Aceste prevederi se aplică obligatoriu pentru orice fel de livrare de produse agricole, în orice cantitate şi structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoană juridică.

Filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol deţinute de cumpărătorul persoană juridică se păstrează şi se arhivează timp de 10 ani, acestea reprezentând documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a achiziţiilor.

De asemenea, pe parcursul transportului produselor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, în scop comercial sau pentru autoconsum, cumpărătorul trebuie să deţină fila din carnet care justifică provenienţa mărfii.

În cazul transportului de produse agricole efectuat de producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de deţinere la locul de comercializare în regim cu ridicata sau cu amănuntul, aceştia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităţilor şi structurii sortimentale transportate.

Carnetele utilizate constituie documentul justificativ pe timpul transportului, a desfacerii mărfii şi a eventualelor retururi ale produselor necomercializate.

Unităţile administrativ teritoriale/subdiviziunile municipiului Bucureşti au obligaţia de a comunica trimestrial organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea.

Sancţiunile prevăzute în proiect pentru persone fizice şi juridice arată că nerespectarea prevederilor din acest act normativ se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei, dar şi cu confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate. De asemenea, pentru administratorii pieţelor se prevede o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei.

Filiera de comercializare a acestor produse agricole în regim de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata la nivel naţional cuprinde peste 500 de pieţe agroalimentare permanente din care circa 400 sunt pieţe urbane aflate în marea majoritate în proprietate şi administrare privată sau în proprietate publică şi administrare privată, precum şi existenţa a peste 700 de structuri de vânzare temporare organizate în mediul rural.

Certificatele de producător emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS