Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată de ministrul Agriculturii Petre Daea în ianuarie 2019, cu capital integral de stat, pentru a se crea un cadru în care fermierii autohtoni să fie sprijiniți în mod real să îşi promoveze și valorifice produsele. Inițial, compania și-a propus să facă un lanț de 60 de magazine cu produse romanești care să concureze cu marii retaileri. Astăzi, după redeschidere, Casa de Comerț Agroalimentar, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, a început colaborarea cu retailerii, iar în perioada următoare se va încerca promovarea consumului de produse agroalimentare romanești și a producătorilor din România, în instituțiile de stat şi în sectorul HoReCa.

Principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare

Aflată la Fălticeni, la ediţia a XVII-a a Târgului Mărului desfăşurat în ultimul week-end al lunii octombrie, Mariana Cotoi, director general al Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea, a făcut cunoscut faptul că societatea pe care o conduce şi care până în prezent şi-a concentrat atenţia asupra pieţei de retail are ca prioritate intrarea în industria HoRoCa şi, printr-o modificare legislativă, să fie principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare.

„Noi ne dorim ca să fim principalul integrator între producător şi consumatorul final. Dorim să organizăm un parteneriat al Casei Unirea cu producătorii locali din fiecare judeţ, să facem un grup comun, interactiv, pentru a şti în permanenţă ce produse aveţi dumneavoastră, producătorii, pentru ca noi să căutăm piaţa de desfacere. Mă refer aici la piaţa de desfacere din rândul retailerilor, dar intenţionăm să intrăm în sectorul HoRoCa şi dorim ca, printr-o modificare legislativă, să fim principalul furnizor al instituţiilor statului cu produsele pe care producătorii locali le pun la dispoziţie. Aici mă refer la spitale, şcoli, cantine, penitenciare, Parlament, armată etc. Este de durată, nu trebuie să eliminăm existenţa pieţei concurenţiale, trebuie să existe libertate de acţiune. Astfel, produsele din Suceava ar putea ajunge la Cluj, Olt sau Constanţa şi invers, iar noi să fim primii consumatori ai produselor româneşti. Trebuie să trezim un pic naţionalismul din noi şi să începem să consumăm produsele noastre“, a spus directoarea Mariana Cotoi.

Domnia sa a dat ca exemplu Grecia, unde toate produsele din restaurante sunt autohtone, oamenii sunt organizaţi în cooperative şi aşa sunt asigurate inclusiv suveniruri de la meşteri locali şi toţi te îndeamnă cu: „Noi avem cele mai bune produse!“. În România, în industria ospitalității, majoritatea materiilor prime din restaurante sunt din import. „Se dau vouchere de vacanță. Dacă tu, ca operator în turism, tot ei voucherele de la statul roman, de ce să nu ei şi produse româneşti. Dacă cei care au vouchere de vacanţă sunt obligați să se ducă pe teritoriul Românei, să ajute turismul intern, atunci de ce HoReCa să nu dea la masă produse româneşti și să ajute agricultura românească?“, s-a întrebat directoarea Mariana Cotoi.

Asocierea în cooperative şi depozite zonale, o forţă în comercializarea produselor

Mariana Cotoi a făcut cunoscut faptul că, în discuţiile cu marii retaileri, problema care se pune este de a furniza în permanenţă cantitatea de care ei au nevoie. Şi, din cele prezentate de Elena Claudia Gogu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Suceava şi de pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, a reieşit că fiecare retailer are politica lui; sunt unii care primesc marfa pe plan local (în judeţul Suceava doar două lanţuri de hipermarketuri), dar sunt alţii care o vor în centrele logistice, care sunt la distanţe mari şi atunci este nevoie de depozite mari şi de cantităţi foarte mari pentru a putea asigurarea aprovizionarea permanentă a depozitelor logistice de la Cluj şi Ploieşti.

Dacă ar exista depozite zonale ale producătorilor, acestea ar prelua direct marfa de la fermieri şi de aici produsele agroalimentare ar urma să plece către marile magazine, dar şi către distribuitori. Din cele discutate la Fălticeni se intenţionează ca, prin noul Plan Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023-2027 a României, Casa Unirea să îşi construiască o reţea de depozite proprii.

Pentru acest proiect a fost dat ca exemplu Polonia, ţară în care statul are 50 de depozite, sunt încheiate parteneriate cu toate cooperativele şi astfel se pot asigura cantităţi foarte mari de produse la preţuri mici atât pentru consumul intern, cât și pentru cel extern.

„Organizându-ne, putem da legumele şi fructele de calitatea I pentru consum, în stare crudă, iar calitatea a doua şi a treia o îndreptăm spre sectorul de procesare şi atunci nu vom mai avea pierderi. Nu avem depozite proprii, avem doar depozite partenere. Pe termen mediu şi lung intenţionăm ca în fiecare regiune a ţării să construim centre de colectare. Din acele centre de colectare vom putea furniza produsele în zonele respective, aşa cum fac şi marii retaileri. Din păcate, noi nu avem niciun retailer mare cu capital românesc 100%, toţi sunt cu capital străin. Casa Unirea tocmai asta îşi dorește, să devină un retailer cu capital integral românesc. Așteptările sunt foarte mari şi nu putem face lucrul acesta de pe o zi pe alta, ne trebuie puțin timp pentru că perioada de activitate suspendată îşi spune cuvântul, dar probabil că în 2-3 ani vom fi ceea ce trebuie pe piața românească“, a făcut cunoscut directorul Mariana Cotoi.

Avantajul fermierilor în relația contractuală cu Casa Unirea este faptul că producătorii și procesatorii de produse agricole primesc banii în aceeași zi în care vând produsele, ceea ce în relațiile cu marile lanțuri de hypermarket-uri nu prea se întâmplă.

Dacă se vor putea asigura cantități mari de produse agroalimentare, pe termen mediu şi lung reprezentanții Casei Unirea se gândesc să facă și export.

Silviu Buculei

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, reamintește beneficiarilor Măsurii 1 - Microgranturi în domeniul agroalimentar, că se apropie termenul scadent pentru încărcarea în sistemul informatic Granturi IMM, secțiunea IMM RECOVER, a rapoartelor de progres însoțite de documentele justificative.

Termenul de depunere a rapoartelor de progres este de 90 de zile calendaristice, termen ce curge de la data încasării sumelor cuvenite în contul bancar al fiecărui beneficiar.

Nedepunerea rapoartelor de progres în termen sau după expirarea celor 90 de zile, utilizarea incorectă totală sau parțială a ajutorului financiar acordat sau depunerea raportului de progres cu informații/documente lipsă, va conduce implicit la recuperarea ajutorului financiar acordat sub formă de microgrant cu dobânzile datorate de la data plății până la data recuperării/rambursării sumei.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului (facturi/ordine de plată/extras de cont/etc.).

Lista cheltuieilor eligibile angajate după data de 1 februarie 2020 sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente/operaționale, cu excepția serviciilor de consultanță;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente/operaționale;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații și tehnologii necesare reluării activității curente/operaționale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

ATENȚIE! Cheltuielile efectuate din microgranturi trebuie să fie în legătură cu activitățile/subactivităţile codului CAEN pentru care s-a solicitat finanțare.

Această măsură a fost implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene APIA și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000euro si 250mileuro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

• verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;
• verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a avut, în lunile iunie și iulie, un intens schimb de opinii cu conducerea executivului României, cu scopul soluționării unor probleme presante cu care agricultura și industria alimentară se confruntă  în acest an deosebit de dificil.

Acesta a culminat cu întâlnirea Alianței cu prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, și conducerea MADR (ministrul Adrian Oros, secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat) , în data de la 2 iulie. Dialogul s-a purtat la Palatul Victoria și a avut ca subiect principal seceta dramatică ce a afectat agricultura Românei în acest an, context în care premierul și-a exprimat preocuparea pentru dificultățile cu care se confruntă sectorul și a dat asigurări că sumele destinate despăgubirilor  vor fi prevăzute în bugetul MADR în urma rectificării bugetare de după 1 august.

Reprezentanții fermierilor au subliniat că România se află în pragul unei crize economice puternice, inclusiv în agricultură, ceea ce poate avea consecințe dramatice în aprovizionarea populației. Având în vedere că aproximativ 90% dintre fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare după valorificarea producției, respectiv în perioada 15 iunie – 15 iulie, iar foarte mulți nu vor avea ce recolta sau producția le va fi semnificativ diminuată, plata datoriilor către furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), precum și a altor obligații precum leasing-uri, salarii, credite, etc. va fi extrem de problematică.    Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în timp util, este nevoie de URGENTAREA PAȘILOR PROCEDURALI NECESARI PENTRU ÎNCASAREA DESPĂGUBIRILOR PENTRU SECETA PEDOLOGICĂ SEVERĂ ÎN PERIOADA 5-20 AUGUST 2020, de aceea MADR s-a angajat să intensifice demersurile de a obține de la Comisia Europeană un răspuns în timp util pentru a putea trece la plata efectivă a despagubirilor prin schema de ajutor de stat notificată.

Alianța a mai solicitat organizarea urgentă a unei întâlniri cu reprezentanții  Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională cu scopul de a găsi o soluție cu privire la amânarea plății ratelor la creditele bancare și nebancare pentru o perioadă de 12 luni.

În data de 9 iulie, reprezentanții Alianței au discutat cu conducerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și a ANAF, urmare a întâlnirii de la Palatul Victoria. Agenda propusă de Alianță a inclus puncte precum: măsuri pentru introducerea de facilități/amânarea pentru o perioadă de 12 luni a plății ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la instituții de credit și instituții financiare nebancare;  urgentarea pașilor procedurali necesari pentru încasarea despăgubirilor pentru seceta pedologică severă ; plata de urgență a tuturor arieratelor ; compensarea directă creanțe – datorii ; recunoașterea de către ANAF a costurilor cu producția în curs, aferente culturilor agricole calamitate 2020 ; eliminarea practicilor prin care fermierilor li se consideră nedeductibile cheltuielile cu stocurile de producție în curs de execuție 2019-2020, conform art 25 și art 269 din Codul Fiscal ; înregistrarea drept cheltuială deductibilă a TVA aferent inputurilor aplicate culturilor agricole calamitate, confirmate cu procesul verbal de constatare și evaluare a pagubelor ; stoparea practicilor de impozitare în avans a unor sume / venituri din subvenții înainte de a fi încasate.

MFP si ANAF au arătat că sectorul agroalimentar rămâne un domeniu strategic și au reiterat preocuparea pentru a fi alocate prioritar sumele solicitate de MADR la rectificarea bugetară de la începutul lui august.

Ca urmare a argumentelor expuse de reprezentanții Alianței, ANAF a întreprins măsurile necesare pentru aplicarea unitară în teritoriu a procedurilor de control și a recunoașterii cheltuielilor de producție și a TVA aferent culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor. ANAF a formulat catre MFP o solicitare pentru analiza juridică, fiscală și privind impactul bugetar pentru: compensarea datoriilor către bugetul de stat cu sumele reprezenând creanțe bugetare cuvenite fermierilor din TVA și concedii medicale, precum și privind impozitarea veniturilor din subvenții doar după încasarea acestora.

Alianța își exprimă speranța că autoritățile vor găsi soluții eficiente pentru a salva sectorul agricol din România, greu încercat de provocările multiple din acest an, pentru a-i da posibilitatea să continue să furnizeze bunul public cel mai prețios – securitatea alimentară a populației!

Pentru informații suplimentare:

• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În Ședința din 5 august 2019 Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de urgență modificarea OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Amendamentele propuse în actul normativ nu presupun costuri suplimentare și vizează următoarele aspecte:

- utilizarea semințelor, a materialului de înmulțire vegetativ și a răsadurilor care nu provin din agricultura ecologică se va face numai cu autorizarea organismelor de control, conform reglementărilor Comisiei Europene privind producția ecologică, etichetarea și controlul produselor ecologice;

- în cazul în care sunt depistate unele substanțe care nu sunt permise în agricultura ecologică, în urma analizării probelor prelevate în cadrul controlului oficial și a celui efectuat de reprezentanții MADR și se constată de către organismele de control că prezența lor este determinată de contaminări accidentale, acestea aplică sancțiunea declasării produsului și, după caz, a terenului fără a afecta plățile directe;

- în privința plăților compensatorii acordate în baza Măsurii 11-agricultura ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în cazul în care s-a aplicat sancțiunea privind declasarea terenului, se retrage plata pe anul curent, dar nu se aplică sancțiuni administrative, potrivit regulamentelor europene în vigoare. 

- abrogarea unor prevederi ce nu mai au aplicabilitate și nu mai corespund normelor de tehnică legislativă.

Sursa: madr.ro

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

• O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;

• O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.

• O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

• integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
• atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
• informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
• creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

Pentru anul 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul de lucru cu privire la acțiunile de informare și promovare ale produselor agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, care prevede lista temelor prioritare, bugetele aferente și acțiunile care pot fi puse în aplicare.

Scopul acestui program este, pe de o parte, de a crește numărul de activități destinate țărilor terțe, în care există cel mai mare potențial de dezvoltare, iar pe de altă parte, de a informa consumatorii de pe piața internă cu privire la standardele ridicate ale produselor UE, respectiv diferitele sisteme și etichete ale UE privind calitatea (denumirea de origine protejată − DOP, indicația geografică protejată − IGP, specialitatea tradițională garantată − STG).

Suma alocată programelor de promovare eligibile pentru cofinanțarea UE, în anul 2018 este de 179,1 milioane euro, cu 37,1 milioane euro mai mult față de bugetul din 2017. Campania 2018 vine cu o noutate, reprezentată de programele de informare și promovare de pe piața UE, destinate să evidențieze aspectul durabil al producției de carne de oaie și capră, care este considerat cel mai extins sistem de producție animalieră și care joacă un rol important în protejarea naturii și păstrarea biodiversității.

Bugetul alocat sectorului cărnii de ovine și caprine este de 6 milioane euro, din care 2 milioane euro sunt prevăzute pentru programele simple și 4 milioane euro sunt destinate programelor multinaționale.

Astfel, solicitanții pot propune două tipuri de programe: programele simple și programele multinaționale. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene. Programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din una sau mai multe organizații europene.

Programele pot fi depuse de organizațiile profesionale și interprofesionale ale sectorului, reprezentative la nivel național, grupuri și organizații de producători, precum și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare.

Pentru a beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, organizațiile din statele membre trebuie să realizeze un program în acest domeniu care să cuprindă acțiuni de informare și promovare. Cei interesați de acest program pot găsi mai multe informații pe site-ul MADR – secțiunea Agricultură > Promovare produse agricole > Campania de promovare 2018- (http://www.madr.ro/promovare-produselor-agricole/campania-de-promovare-2018.html ).

Grupurile și organizațiile de producători au posibilitatea de a elabora proiecte de propuneri pe care le vor putea depune la Comisia Europeană, urmând a fi evaluate de către experți independenți.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale facilitează accesul organizațiilor de producători la aceste programe, prin informare. Astfel, în data de 09 februarie 2018, ora 10:00, MADR va fi gazda unei întâlniri între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai asociațiilor reprezentative din sectorul agroalimentar.

Sursa: madr.ro

Federația Națională PRO AGRO susține declarațiile Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, referitoare la calitatea îndoielnică a unor produse venite din import şi solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică.

Nu toate importurile sunt incorecte, dar o mare parte dintre acestea sunt aduse în ţară cu preţuri de dumping, ceea ce denotă şi o eventuală depăşire a termenelor de valabilitate.

Federația Națională PRO AGRO, solicită autorităților statutului să efectueze controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare și animale vii, provenite din comerț intracomunitar și import din țări terțe, pentru a ne asigura că respectă aceleași condiții sanitar veterinare pe care sunt obligați să le respecte fermierii și produsele autohtone.

În anul 2015, Romania a importat carne total (bovină, porcină, ovină, pasăre), în cantitate de 408 mii tone, ceea ce reprezinta 35.5% din consum și 45.6% din producția internă destinată pieții.

Prețul mediu de import la carne total și preparate din carne, a fost de 1593 Euro/tonă, mult sub prețul de comercializare al acelorași produse pe piața U.E., ceea ce pune în discuție calitatea produselor importate.

Venim cu câteva exemple din sectorul avicol, deși sunt cazuri similare în majoritatea sectoarelor.

În anul 2015, România a importat carne şi preparate din carne de pasăre, în principal din ţări membre UE, în cantitate de 133 mii tone, 85 mii tone din total fiind importată la preţul de 900 – 910 Euro / tonă, (4 lei/kg) mult sub preţul de vânzare al cărnii de pasăre în carcasă în U.E., care a fost de 1870 Euro/tonă.

S-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că, importurile de ouă în coajă sunt mai vechi decât permite legislaţia U.E. privind comercializarea ouălor în coajă în vigoare.

Importurile de ouă se fac fără respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind marcarea ddm (data durabilităţii minime), pe coaja oului, lăsând astfel posibilitatea ca ddm-ul să fie marcat în ţară, lucru care poate fi dovedit prin culoarea diferită a cernelii de marcare. Prin marcarea ddm-ului la noi în ţară nu se mai stie  practic data ouatului, aşa cum prevede legislaţia.

Din sesizările fermierilor, există situaţii când carnea de pasăre din import congelată este decongelată şi vândută ca produs refrigerat, lucru nepermis de legislaţia în vigoare.

În unele reţele comerciale de multe ori se acceptă produse din import care nu respectă legislaţia privind etichetarea cu ţara de origine.

Sectorul autohton al laptelui materie primă, cărnii de porc, oaie, bovine, pasăre, ouă, legume-fructe traversează o perioadă de criză profundă cu impact asupra nivelului producției și mai ales financiar prin vânzarea produselor sub costul de producție.

Deși aparent consumatorii ar trebui să cumpere produse mult mai ieftine, conform Institutului Național de Statistică, indicele prețului la produsele alimentare, la 31 decembrie 2015, față de 31 decembrie 2014,s-a redus cu doar 3,8 %. De reținut că la 31 decembrie 2014  TVA era de 24%,iar la 31 decembrie 2015 TVA era de 9%. Deci, aproximativ 8% din reducerea TVA a fost absorbit de rețeaua comercială.La carnea de bovine, ovine, pasăre și de porc reducerea prețului la poarta fermei în aceeași perioada, a fost de minim 10%, reducere de care nu beneficiază consumatorul final.

Aproape toate produsele agroalimentare au redus prețul la poarta fermei, dar rețelele comerciale au menținut prețul la nivelul anterior reducerii la producători.

În cazul în care autoritățile cu atribuții de control precum A.N.S.V.S.A., A.N.P.C., Direcția Generală a Vămilor, dar și MADR, prin rolul de coordonator al A.N.S.V.S.A. nu intervin, producția autohtonă este în pericol să dispară, iar fermierii să falimenteze.

Sursa cnproagro.ro

În luna octombrie, la Iaşi, a avut loc conferinţa cu tema „Ferme mici şi asociere“, Organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, bun prilej pentru a fi puse în discuţie agricultura montană, produsul montan şi dificila operaţiune de comasare a terenurilor prin asociere.

În deschidere, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a făcut o trecere în revistă a prevederilor noului PNDR, anunţând, totodată, că un obiectiv principal a fost atins prin aprobarea de către Parlament a Legii reînfiinţării Agenţiei Zonei Montane şi a centrului de Formare şi Inovaţii pentru Dezvoltare în Carpaţi Vatra Dornei. Asta venind după un efort de convingere din partea Forumului Montan din România (FMR) şi preparative ce au durat peste 4 ani (instalaţii ce au fost desfiinţate abuziv şi păgubitor în 2010). Tot din discuţii a reieşit faptul că MADR şi-a însuşit ideea organizării în zona montană a unor asociaţii de producători mai mari, la nivel de bioarii tradiţionale.

La rându-i, prof. dr. Radu Rey, reprezentantul FMR, a intervenit atrăgând atenţia asupra diferenţelor foarte mari între agricultura de câmpie-deal şi agricultura montană, precizând că la munte ideile de comasare a terenurilor prin asociere sunt nerealiste, nejustificate economic şi neaplicabile. Asta deoarece asocierea ar viza în perspectivă numai scopul valorificării producţiei obţinute de micii fermieri la preţuri superioare justificate de calitatea înaltă a „produsului montan“ (lactate, carne, fructe etc.) şi în folosul direct al producătorilor, iar nu al intermediarilor. Şi dacă MADR nu a ales să abordeze proiectul propus de FMR pentru noul PNDR, numit „Subprogram tematic pentru zona montană“, acest concept rămâne valabil pentru viitor şi ar fi benefic să se înceapă 1-3 bioarii montane-pilot, ca formă de cercetare-inovare privind organizarea specifică realităţilor economice şi sociale din zona montană.

Şcoli profesionale de agricultură montană

Un alt subiect l-a constituit proiectul de creare a celor 10 şcoli profesionale de agricultură montană pe temeliile şcolilor deja construite, proiect finanţat în 2008, dar abandonat în 2009, o strategie de mare importanţă, durabilă, pentru agricultura montană. În acest sens, Daniel Constantin a precizat că sunt discuţii cu MEN pentru preluarea şcolilor de către MADR. Însă, deosebit de important de consemnat este oficializarea de către UE a denumirii de „Produs montan“ agroalimentar, ca expresie a calităţii superioare (Regulamentul 1151/2012) şi intrarea în vigoare, pe întreg teritoriul UE, a Regulamentului delegat al Comisiei Europene, nr. 665/2014, cu detalieri referitoare la „Produsul montan“.

Aceste reglementări deschid o etapă evolutivă, ce poate deveni şansa reală a zonelor de munte mai puţin dezvoltate din România, Bulgaria etc.

Paul Rogojinaru

Societatea Inginerilor Agronomi din România ne propune în rândurile de mai jos o sinteză a grupelor de măsuri concrete ce ar trebui incluse într-un program guvernamental care să vizeze dezvoltarea sistemului agroalimentar şi a spaţiului rural conform direcţiilor strategice indicate de Comisia prezidenţială.

I. Reînfiinţarea Institutului Naţional de Studii şi Proiectări pentru Organizarea Integrală a Teritoriului în locul fostei IGFCOT sau fostului ISPA şi revenirea la MADR a cadastrului funciar.

II. Înfiinţarea şi organizarea urgentă a Camerelor Agricole la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei comune.

III. Întocmirea şi aplicarea la teren a proiectului de organizare a teritoriului pe cuprinsul fiecărui judeţ şi în întreaga ţară.

IV. Întocmirea schemei de sistematizare şi echipare a teritoriului pentru fiecare judeţ şi fiecare localitate, pe cadrul organizării teritoriului.

V. Plan de sprijinire şi dezvoltare a cercetării ştiinţifice şi de pregătire de specialişti cu înaltă calificare potrivit cu nevoile agriculturii, care vor stimula rămânerea la sate a tinerilor.

VI. Un sistem mai puţin birocratic şi mai eficient de alocare a fondurilor de investiţii pentru dezvoltările agroalimentare şi a infrastructurilor în spaţiul rural.

VII. Iniţierea şi organizarea punerii în practică a unor măsuri pentru creşterea randamentelor şi a producţiei agricole totale, în exploataţiile agricole.

VIII. Sprijinirea fermierilor (consultanţă, proiectare, alocare de fonduri europene, buget şi credite) pentru construirea de depozite pentru colectarea, condiţionarea şi păstrarea produselor agricole.

IX. Sprijin fermierilor pentru asociere şi construirea în spaţiul rural a unor fabrici şi ateliere proprii de prelucrare industrială a produselor agricole primare.

X. Consultanţă, proiectare şi sprijin financiar pentru scurtarea circuitului comercial de valorificare a produselor prin magazine proprii ale fermierilor.

XI. Program naţional cu măsuri specifice pentru dezvoltarea agriculturii şi spaţiului rural în zonele montane (economia agricolă; economia forestieră; infrastructura rurală; problemele condiţiilor sociale etc.)

XII. Măsuri concrete şi eficiente pentru protecţia mediului.

XIII. Îmbunătăţirea infrastructurii localităţilor şi a standardului de viaţă a locuitorilor de la sate.

Opiniile specialiştilor cu experienţă, membri ai SIAR, despre fiecare din aceste grupe de măsuri, despre modalităţile de organizare şi punerea lor în practică, în numerele următoare ale revistei.

Alte măsuri de completare a strategiei

1. Sprijinirea diversificării activităţilor economice rurale prin:

a. dezvoltarea exploataţiilor agricole performante;

b. dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor agricole în mediul rural, pe plan local;

c. dezvoltarea serviciilor nonagricole.

2. Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole prin reintroducerea Rentei viagere şi cedarea terenurilor către tineri fermieri cu pregătire în domeniu.

3. Efectuarea lucrărilor de Cadastru agricol la nivel naţional prin accesarea fondurilor disponibile prevăzute în perioada de programare 2014- 2020.

4. Efectuarea demersurilor politice necesare pentru obţinerea prelungirii perioadei de la care pot fi înstrăinate terenurile agricole către cetăţeni străini.

5. Stabilirea suprafeţei maxime care poate fi înstrăinată unei persoane fizice străine, în corelaţie cu suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din România.

6. Bonitarea terenurilor ca bază pentru stabilirea preţului minim al terenurilor agricole.

7.Dezvoltarea sistemului de consultanţă agricolă, implicând în această activitate reţeaua de cercetare şi învăţământ agricol.

8. Orientarea investiţiilor spre obiective majore de interes sectorial (amenajarea sistemelor de irigaţii, perdele de protecţie, combaterea eroziunii soiului, desecări).

9. Reactualizarea zonării producţiei agricole, ca bază pentru definirea unor structuri agrare viabile economic şi a unor sisteme raţionale de agricultură.

10. Reorientarea producţiei agricole spre activităţi care au desfacere asigurată pe o lungă perioadă de timp (taurine şi ovine pentru carne, specii dendrologice etc.).

11. Stabilirea unor măsuri pentru integrarea Strategiei agriculturii în Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţene.

12. Dezvoltarea procesării producţiei agricole şi zootehnice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Secţia de Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală din cadrul ASAS Preşedinte, prof. IOAN NICULAE ALECU

Toate cele 500 de pieţe agroalimentare existente la nivel naţional vor avea obligaţia să organizeze spaţii de vânzare distincte rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli, care deţin un carnet de comercializare a produselor agricole, potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă referitoare la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"În cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul organizate în zonele publice, indiferent de forma de administrare, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente. Comercializarea cu amănuntul a produselor din sectorul agricol obţinute pe gospodăria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate şi a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol", se arată în document.
Proiectul prevede şi procedura de obţinere a atestatului de producător, respectiv a documentului care confirmă capacitatea deţinătorului de a desfăşura o activitate economică în sectorul agricol şi regimul de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sector.
În prezentul proiect de act normativ nu au mai fost prevăzute date despre cardul de acces în pieţe pentru producători.

Potrivit proiectului, atestatul de producător cuprinde informaţii şi date privind temeiul legal al eliberării atestatului, numele şi prenumele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în Registrul Agricol deţinut de unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială pe a cărei rază se află ferma/gospodăria, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării.

Valabilitatea atestatului de producător este de un an calendaristic de la data emiterii.

"Atestatul de producător se eliberează la cerere producătorilor agricoli persoane fizice, care optează pentru desfăşurarea unei activităţi economice în sectorul agricol. Atestarea profesională a solicitanţilor se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale. Pentru unităţile/subdiviziunile administrativ teritoriale la care nu s-au înregistrat structuri asociative, atestarea profesională a solicitanţilor se asigură de către entităţi teritoriale din subordine, sau în coordonare, care sunt mandatate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", se menţionează în document.

De asemenea, proiectul mai prevede şi regimul de întocmire şi utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, respectiv a documentului utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

Tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol revine în sarcina consiliilor judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, care le distribuie unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale la solicitarea acestora. Costurile generate de tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă de consiliile judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, iar sumele cheltuite de acestea se reconstituie prin grija unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale din preţul achitat de solicitanţi pentru eliberarea acestora.

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitanţilor, de către primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale pe a căror rază se află ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării. Primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale ţin evidenţa carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol printr-un registru special deschis în acest sens.

"Prima filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care conţine datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi/sau animalele deţinute care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de animale stabilite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primarul localităţii şi rămâne nedetaşabilă la carnet", arată documentul.

Potrivit regimului de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, primul exemplar se înmânează cumpărătorului, al doilea exemplar se păstrează de vânzător, iar al treilea exemplar se păstrează la carnet. Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se depun la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale care a emis carnetul. Aceste prevederi se aplică obligatoriu pentru orice fel de livrare de produse agricole, în orice cantitate şi structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoană juridică.

Filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol deţinute de cumpărătorul persoană juridică se păstrează şi se arhivează timp de 10 ani, acestea reprezentând documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a achiziţiilor.

De asemenea, pe parcursul transportului produselor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, în scop comercial sau pentru autoconsum, cumpărătorul trebuie să deţină fila din carnet care justifică provenienţa mărfii.

În cazul transportului de produse agricole efectuat de producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de deţinere la locul de comercializare în regim cu ridicata sau cu amănuntul, aceştia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităţilor şi structurii sortimentale transportate.

Carnetele utilizate constituie documentul justificativ pe timpul transportului, a desfacerii mărfii şi a eventualelor retururi ale produselor necomercializate.

Unităţile administrativ teritoriale/subdiviziunile municipiului Bucureşti au obligaţia de a comunica trimestrial organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea.

Sancţiunile prevăzute în proiect pentru persone fizice şi juridice arată că nerespectarea prevederilor din acest act normativ se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei, dar şi cu confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate. De asemenea, pentru administratorii pieţelor se prevede o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei.

Filiera de comercializare a acestor produse agricole în regim de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata la nivel naţional cuprinde peste 500 de pieţe agroalimentare permanente din care circa 400 sunt pieţe urbane aflate în marea majoritate în proprietate şi administrare privată sau în proprietate publică şi administrare privată, precum şi existenţa a peste 700 de structuri de vânzare temporare organizate în mediul rural.

Certificatele de producător emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

Sursa AGERPRES