Achim Irimescu și omologul său kuweitian, Ali Saleh Al Omairau avut un accident rutier în apropiere de Slobozia, ambii fiind răniți și transportați la Spitalul Județean Slobozia.

"Am avut un accident cu mașina, în care eram împreună cu ministrul kuweitian. Eram în coloana oficială și a percutat o altă mașină...n-a apucat să se dea la o parte. Nu suntem grav răniți. Eram pe autostradă, mergeam către Brăila și s-a întâmplat după Slobozia. A venit SMURD-ul și ne-a luat de la locul accidentului și acum suntem la spitalul din Slobozia. Trebuie să ne controleze pentru că asta este procedura. Suntem loviți la nas și eu și ministrul kuweitian, dar suntem bine", a declarat, confrom Agerpress, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Conform Ministerului Sănătății, cei doi miniștri vor fi transferați la Spitalul Elias din București. "Rezultatele analizelor efectuate la Spitalul Județean de Urgență din Slobozia arată că ambii miniștri au suferit fracturi de piramidă nazală. La investigațiile CT nu au fost găsite niciun fel de probleme cervicale sau cerebrale. Recomandarea medicilor este un control ORL și neuro-chirurgical. Oficialii vor fi transferați la București, la Spitalul Elias, cu ambulanța", arată MS, într-o informare de presă.

Probleme mari la centrala electrică de la Cernavodă. La patru ani după ce Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană au solicitat efectuarea unor teste de stres la centrala nucleară de la Cernavodă ca urmare a accidentului de la Fukushima, problemele scoase în evidenţă de către echipa de evaluare nu sunt remediate în totalitate, informează Fundația Terra Mileniul III.

Prost amplasată

Conform analizei critice a planului naţional de acţiune post Fukushima, actualizat la sfârşitul anului 2014, analiză realizată de o reţea de ONG-uri din Europa Centrală şi de Est, centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundațiilor și unor evenimente meteorologice extreme.

Centrala nucleară de la Cernavodă este situată într-o zonă extrem de inadecvată, consideră cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusă la cutremure. Cu toate acestea, în prezent mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecințele acestora.

Concret, deşi echipa de evaluare a criticat faptul că nu sunt prevăzute măsuri pentru creşterea rezistenţei la cutremure, iar limitele de siguranţă nu au fost cuantificate în mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN susţine în continuare că alte îmbunătăţiri nu sunt necesare. Asta dovedeşte că autorităţile române nu înţeleg ideea de test de stres, consideră autorii studiului. Deși probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scăzută, persistă posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declanșa un accident grav.

Riscuri de inundații

Testele de stres au mai arătat că protecția împotriva inundațiilor este şi ea insuficientă. Un număr semnificativ de echipamente de siguranță sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uşi etanșe, rezistente la inundații. Acest lucru ar fi trebuit finalizat până în 2014, dar acum realizarea acestora este amânată pentru finalul anului 2015. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puşi la dispoziţie saci de nisip. Despre capacitatea centralei de a rezista la condițiile meteorologice extreme, cum ar fi vânturi puternice, zăpadă și ploaie, echipa de evaluare a găsit puține informații.

Este nevoie în continuare de îmbunătăţiri în zona bazinului de stocare a combustibilului uzat care se află în afara zonei izolate. Astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanțe radioactive ar putea avea consecințe periculoase. Majoritatea acţiunilor de intervenţie în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, care au fost achiziționate și testate, dar care nu sunt stocate în siguranţă și nu prezintă garanția că vor fi suficiente.

Îmbunătăţirile în cadrul scenariului „station blockout“ (o pană majoră de curent) sunt şi ele nesem­nificative, iar măsurile sunt discutabile. Operatorul a încheiat un acord cu autorităţile locale și naționale implicate în coordonarea răspunsului la situații de urgență pentru ca centrala să fie prioritară la reconectare, dar aceasta înseamnă că alţi consumatori importanţi cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte instituţii importante de interes local sunt lăsate fără energie o bună bucată de timp.

Sistem învechit

Toate acestea se adaugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în anii '70. Mai multe puncte slabe de proiectare a reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variaţii puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranță și vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe. Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problemă persistentă la centralele de tip CANDU, iar semne la centrala de la Cernavodă există deja.

De asemenea, centrala este vulnerabilă şi la atacuri teroriste.

Centrala de la Cernavodă a fost evaluată după accidentul de la Fukushima împreună cu restul centralelor din Uniunea Europeană în privinţa a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate și gestionarea accidentelor grave. În planul naţional de acţiune care a fost efectuat după aceste teste au fost identificate 33 de măsuri necesare pentru remedierea deficiențelor. Până la sfârșitul anului 2014 erau implementate în totalitate 24 de măsuri. Restul sunt planificate a fi finalizate până la sfârșitul anului 2015.

Raportul „Patru ani după Fukushima: Sunt centralele nucleare mai sigure?“ a fost lansat la sfârșitul lunii septembrie şi reprezintă o analiză critică a planurilor naționale actualizate de acțiune post Fukushima din 4 ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria și România.

Lucrarea realizată de Österreichisches Ökologie-Institut în parteneriat cu ONG-uri membre Joint-Project (www.joint-project.org) evaluează fiecare țară prin compararea sarcinilor stabilite la sfârșitul testelor de stres în 2012, cu varianta actualizată a planurilor naționale de acțiune.

În prezent funcționează unitățile I și II ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al țării. Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități. Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6 mai 2007, conectată la sistemul energetic naţional pe 7 august și funcționează la parametri normali din luna septembrie 2007.

Bogdan Panțuru

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti