Lumea satului 750x100

update 23 Oct 2020

Ziua Porumbului - Iași, ediție cu o producție de sub o tonă la hectar

Societatea Agro-Ilmar SRL din Târgu Frumos, sat Boureni, comuna Balş, judeţul Iaşi, a fost pentru a treia oară consecutiv gazda evenimentului anual Ziua Porumbului – Iaşi, cea mai mare întâlnire profesională din zona Moldovei dedicată geneticii şi tehnologiei de cultură a porumbului, care a avut loc în data de 17 septembrie 2020. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Iaşi, sub egida APPR. Partenerul principal al evenimentului a fost compania Syngenta.

Seceta este Covid-ul agriculturii

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) din Iaşi. „Dorim ca această platformă a porumbului din judeţul Iaşi să se soldeze astăzi cu o tribună de la care ne aşteptăm să primim nişte răspunsuri referitoare la ce a fost bine, ce a fost mai puţin bine în acest an agricol şi să găsim nişte soluţii care să ne poată ajuta în anii următori, în situaţia în care ne vom mai confrunta cu asemenea fenomene extreme.“

Instituţia spre care s-au îndreptat privirile fermierilor puțini prezenți la eveniment anul acesta a  fost Ministerul Agriculturii, cu atât mai mult acum când trecem cu toții printr-o perioadă deosebit de grea. Astfel, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a răspuns invitației Emil Dumitru, secretar de stat, care a punctat când se vor face plățile către fermierii afectați de secetă. „Nu am fost pregătiţi în 30 de ani să ne ferim de secetă. Ceea ce vă pot spune este că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), va lucra neîncetat, până va finaliza suprafaţa determinată pentru despăgubiri. Vineri vor fi viraţi banii în conturile centrelor județene APIA şi de luni se vor face plăţile către fermieri. Asta este tot ce am putut face noi, practic seceta este Covid- ul agriculturii“, a punctat secretarul de stat la deschiderea evenimentului.

Ziua Porumbului Iasi

6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii

„Este o misiune foarte ingrată pentru mine să vă vorbesc despre neputinţa celor 30 de ani în care nu am putut să investim inteligent, să avem irigaţii, să avem perdele de protecţie, să răspundem la schimbările climatice. Bugetul a suferit o contractare din cauza neîncasărilor, şi să aloci 1,1 milliarde de lei nu e deloc ușor. Practic, am notificat la Bruxelles pe Programul Național de Recuperare şi Rezilienţă un proiect de 6,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii, de desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului şi investiţii noi, în sisteme locale de irigaţii. Cu această sumă, eu cred că vom rezolva în mare parte problemele pe care agricultura României le are pe ceea ce înseamnă riscuri climatice, dar nu este suficient“, a mai specificat secretarul de stat Emil Dumitru în cadrul evenimentului.

Sămânţa – cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face

Companie care a susţinut realizarea acestui eveniment a fost Syngenta. Sergiu Staicu, reprezentantul companiei, specifică că vine cu soluţii tehnice pentru cultura porumbului în a diminua riscurile din agricultură. „Spuneam anul trecut, tot de aici, că una din constante este schimbarea, dar se pare că acest an ne-a demonstrat, încă o dată, că surprizele nu încetează să apară şi seceta principală la care am fost cu toţii expuşi anul acesta ne-a pus pe toţi la încercare. Compania Syngenta a fost alături de acest eveniment încă de la început, va continua să rămână aşa, suntem aproape de fermierii din România pentru că prin cercetare, prin observaţii, prin experimentele pe care le facem în aceşti ani dificili înţelegem cu toţii mai bine cum putem să contribuim la depăşirea acestor situaţii. Investim cu toţii în sămânţă, astfel în momentul în care o punem în pământ e practic cea mai importantă investiţie pe care fermierul o face.“

Asocierea este cuvântul-cheie anul acesta

Eugen Ulea, prorector în cadrul USAMV Iaşi, a luat parte la discuție și a precizat importanța asocierii, mai ales că unitatea este cea care dă rezultate. „Ne-am fi dorit ca anul acesta cuvântul-cheie să fie profitabilitate, dar aşa cum a decurs anul în curs, cu regret spun acest lucru, cuvântul este cel de supravieţuire economică. Este un an foarte greu, dar care cred că la un moment dat o să ne facă să luăm măsurile corecte în viitorul apropiat. În aceste condiţii, foarte dificile, unitatea este cea care dă rezultate şi în cazul nostru este vorba de asociere deoarece este singura care ne poate oferi rezultate economice valabile care să ne ajute mai ales în aceste momente dificile. Asocierea, cred eu, este cuvântul-cheie anul acesta.“

În Regiunea Moldovei, porumbul ocupă peste 70% din ponderea culturilor

Tiberiu Stan este unul dintre fermierii tineri ai judeţului, foarte implicat atât în mediul asociativ cât şi în activitatea din ferma sa. Acesta ne vorbește despre cele mai mari provocări de anul acesta legate de cultura porumbului în ferma sa și nu numai „Cea mai mare problemă a noastră în regiunea Moldovei, acum, este cultura porumbului, care ocupă peste 70% din ponderea culturilor noastre, iar producţia este foarte slabă. Unele zone o să scoată o medie de sub 2 t/ha, dar sunt foarte multe zone, în judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi și Bacău, unde nu se apropie producţia de 1 t/ha, excepţie făcând zonele care se apropie de munţi. E momentul să ne implicăm mai mult în activitatea de reprezentare a fermierilor. Putem aplica tehnologii de vârf și soluții inovatoare, dar e necesar să fim auziți atunci când apar probleme grave care ne afectează activitatea și a căror rezolvare nu mai depinde doar de noi“, a mai spus acesta.

Producție la porumb... de sub o tonă la hectar!

Evenimentul a avut loc pe platforma expozițională a fermei SC AGRO ILMAR SRL. Aici au participant 11 firme producătoare de porumb care activează pe zona Moldovei; fiecare firmă venind cu 5-6 hibrizi, cu diferite grupe FAO de maturitate, iar în total au fost în jur de 65 de hibrizi.

Gazda, ing. Gheorghe Cozma, ne vorbește despre situația dezastruoasă din teren. „Anul acesta nu ne-a adus prea mari bucurii din cauza secetei pedologice instalate în toamna anului trecut. Am avut ceva precipitații în primăvară, cultura de porumb a câștigat teren, dar în luna iulie, când a apărut paniculul, precipitațiile au lipsit, astfel porumbul nu a legat decât în procent foarte mic și aceasta a dăunat producțiilor din toamnă. Aici, pe platformă, am avut noroc că parcela a fost binecuvântată de câteva ploi, am avut un aport pluviometric aproape dublu în luna iunie față de parcelele vecine. De exemplu, dacă aici a avut loc o ploaie de 25-30 litri/mp, la 500 de metri lateral am avut 3-5 litri/mp. La aceasta s-a adăugat și faptul că grâul a fost  cultura premergătoare, parcela a fost arată imediat după recoltat, nivelată, și până în luna decembrie s-au acumulat în această arătură în jur de 110 litri de apă/mp. Unde s-a arat în decembrie, cantitatea aceasta de apă a lipsit ca aport pluviometric, iarna a fost destul de săracă în precipitații, am avut în jur de 60 litri, iar în primăvară în vegetație am avut pe o parcelă 210 litri de apă/mp, iar pe solele învecinate, mai puțin de jumătate. În câmp, astăzi, recoltez o parcelă de aprope 80 ha, iar producția este de sub o tonă la hectar.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Bărăganul, sub „asediul“ secetei pedologice

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Ziua Porumbului Târgu Frumos - producții mai mici din cauza grindinei

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

ziua porumbului 4

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

Recoltă bogată de la Syngenta: 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante cu fertilizare diferită

La platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din comuna Balș, satul Boureni, județul Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat prima ediție „Ziua Porumbului“, iar compania Syngenta, în calitate de partener principal al acestei prime ediții a venit cu tehnologia completă de protecția plantelor în cultura porumbului precum și cu 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante cu fertilizare diferită.

Cei mai bine adaptați hibrizi la condițiile din regiunea Moldovei

La ediția din acest an au participat 8 companii producătoare de semințe de porumb care au testat nu mai puțin de 37 de hibrizi de porumb din grupe de maturitate diferite: În cadrul platformei de la Iași s-au prezentat o serie de informații tehnice pentru fermieri, precum și cei mai bine adaptați hibrizi, aparținând celor mai importante producătoare companii de porumb „În final, rezultatele definesc hibrizii cei mai bine adaptați la condițiile din zona noastră“, a declarat Emil Bălteanu, Președinte ACCPT județul Iași.

Tot acesta confirmă intenția asociației de a organiza platforma în următorii ani la câte un fermier din zonele cele mai reprezentative ale județului pentru cultura porumbului: „Anul acesta am început cu zona centrală, iar începând cu anul viitor, o să mergem în zona de sud, către limita cu județul Vaslui, și în viitor pe Valea Prutului în condițiile, în care vom putea organiza astfel de platforme, atât în condiții de irigat cât și la neirigat. Sperăm să ducem tradiția organizării Zilei Porumbului și pe zona de vest a județului, undeva la limita cu județul Neamț și spre nordul județului.“

Syngenta: Rezultatele obținute la cultura porumbului și tratamentele efectuate

Syngenta 1

În acest an, Syngenta și-a propus să asigure hibrizilor șansa de a-și exprima potențialul genetic printr-o tehnologie de erbicidare completă și eficientă împotriva principalelor buruieni problemă din cultura porumbului.

În continuare, prezentăm o analiză a companiei Syngenta cu privire la rezultatele obținute la cultura porumbului și tratamentele efectuate. Ionuț Nae, manager de campanie pentru cultura porumbului la Syngenta, ne dă mai multe detalii: „Pentru anul 2018, din punct de vedere meteorologic, primăvara a fost capricioasă din perspectiva diferențelor mari de temperatură apărute în perioada semănatului precum și a secetei care s-a instalat imediat după semănat și care a durat mai bine de două luni. Această situație a dus la o răsărire neuniformă în platforma experimentală, ca de altfel, în toate regiunile din România. Ne punem întrebarea, ce soluții au fermierii la dispoziție de a utiliza în aceste condiții dificile un erbicid selectiv în postemergență atunci când porumbul se află în diferite fenofaze, de la 2-4 frunze până la 6-8 frunze? Până a răspunde la această întrebare, trecem la tratamentele aplicate în preemerență. Este bine știut că aplicarea în preemergență asigură culturii de porumb un start bun în vegetație prin reducerea rezervei de buruieni care intra în competiție cu porumbul consumând astfel elementele nutritive și apa disponibile în sol. Această verigă în tehnologie este mai mult decât necesară, deoarece astfel putem da șansa hibrizilor de porumb să-și exprime potențialul genetic. Cu siguranță sunt foarte mulți factori care influențează potențialul de producție, dar avantajul oferit prin erbicidare ține de noi! Pentru erbicidarea în preemergență s-a aplicat produsul Gardoprim® Plus Gold, în doză de 4.5 l/Ha. Cel mai important de reținut despre acest produs este că asigură controlul buruienilor monocotiledoante și dicotiledonate anuale în condiții de maximă selectivitate, având protecție de lungă durată.“

Elumis® cel mai selectiv erbicid

Revenind la aplicarea tratamentelor în postemergență, Elumis® a fost erbicidul ales, aplicat în doza de 2 l/Ha atunci când porumbul se află în fenofaze diferite, cu ponderea cea mai mare în fenofaza de 6 frunze: „Elumis® este printre cele mai selective erbicide din postemergență, cu aplicarea acestuia în funcție de gradul de infestare cu buruieni precum și a fenofazei acestora. Este mai puțin important fenofaza porumbului deoarece, are cea mai largă fereastră de aplicare, pornind de la 2 până la 8 frunze ale culturii de porumb. Pe lângă acest avantaj, esențial este controlul total împotriva costreiului din rizomi precum și a celor mai dificile dicotiledonate perene. Cel mai important, este că nu influențează negativ producția, fiind printre cele mai selective erbicide omologate în România. Doza de utilizare variază între 1-2 l/Ha fiind recomandat a se ține cont de gradul de infestare cu buruieni și stadiul acestora de dezvoltare. În general, fermierii care cunosc avantajele și eficiența lui Elumis® îl aplică în doze de 1.5-1.7 l/Ha.“

Karate Zeon® inamicul dăunătorilor

Syngenta Karate Zeon

Pe lângă aplicarea erbicidelor Gardoprim® Plus Gold și Elumis®, a fost nevoie și aplicarea insecticidului Karate Zeon®: „În platformă a fost depistată prezența dăunătorului viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera). Insecticidul Karate Zeon® a fost aplicat în doză de 0.25 l/Ha. În anii care vor urma ne așteptăm ca prezența acestui dăunător să fie din ce în mai mare, astfel că Syngenta le recomandă fermierilor, pe cât posibil, să asigure o rotație corespunzătoare, deoarece monocultura favorizează dezvoltarea acestuia. “

Syngenta Gardoprim Pus

La prima ediție din acest an au participat 8 companii producătoare de semințe de porumb care au testat nu mai puțin de 37 de hibrizi de porumb din grupe de maturitate diferite. Syngenta a participat cu un număr de 5 hibrizi din grupe de maturitate diferite, testați în două variante de ferilizare: „În ambele variante, am testat hibrizi consacrați din portofoliul Syngenta precum NK Cobalt (340 FAO) și SY Zephir (390 FAO), un hibrid alăturat recent portofoliului precum și noua generație de hibrizi de porumb sub umbrela Artesian™: SY Chorintos (300 FAO), SY Orpheus (340 FAO) și ultimul venit și gata de lansare în sezonul 2019, SY Premeo (380 FAO).

Discuțiile și detaliile de producție trebuie înțelese și interpretate în contextul grupelor de maturitate, adică al timpurietății, ne spun reprezentanții companiei: „Este cunoscut faptul că hibrizii din grupele tardive de maturitate au un potențial de producție superior celor timpurii. Uneori, hibrizii tardivi pot fi o alegere bună pentru fermieri acolo unde zonarea geografică permite dar, așa cum știm tot din experiența fermierilor, nu este întotdeauna cazul. În acest sens, Syngenta întotdeauna va recomanda fermierilor din România alegerea a cel puțin doi hibrizi din grupe de maturitate diferită. Înțelegând nevoia fermierilor din zona de nord a Moldovei de a cultiva hibrizi timpurii și semitimpurii, ne-am concentrat atenția să testăm la ediția din acest an, hibrizi din grupa 300-390 FAO. De altfel, acest segment al grupelor de maturitate este cel mai cultivat în România.“

SY Orpheus vedeta sezonului

Syngenta SY Orpheus

Acum se ne concentrăm asupra interpretării rezultatelor obținute: „Dacă ne raportăm la grupa hibrizilor timpurii (340FAO), dintr-un total de 13 hibrizi, SY Orpheus (340 FAO) este vedeta sezonului, nu doar în această platformă ci, la nivelul țării. Mergând pe tehnologia cu fertilizare CICH, SY Orpheus a obținut 13,423 Kg/Ha, la umiditatea STAS de 14% fiind astfel numărul 1, pe locul I. Pe tehnologia clasică aplicată de fermieri, SY Orpheus a avut chiar o producție și mai mare de 13,756 Kg/Ha. Tot pe grupa hibrizilor timpurii, SY Chorintos (300 FAO) pe varianta fertilizării CICH a obținut 12,422 kg/Ha, iar prin aplicarea celei clasice, 12,403 kg/Ha. Ce ne spun aceste producții despre hibrizii timpurii Artesian™? Producțiile în ambele tehnologii sunt apropiate și dovedesc adaptabilitatea la condiții de tehnologie diferită.“

Tot în grupa hibrizilor timpurii, NK Cobalt a obținut pe tehnologia fertilizării CICH 12,643 kg/Ha, iar prin aplicarea celei clasice 12,360 Kg/Ha.

SY Premeo, ultimul venit, primul recomandat

Acum trecând la grupa hibrizilor semi-timpurii (400 FAO): „SY Zephir (390 FAO) dintr-un număr de 29 de hibrizi, ocupă locul 2 în producții pe această grupă de maturitate, înregistrând o producție de 13,809 kg/Ha pe tehnologia fertilizării CICH, iar pe cea clasică, 13,273 kg/Ha (densitatea cu 2,000 de plante mai mică față de tehnologia CICH). Ultimul venit în rândul hibrizilor Artesian™ este SY Premeo (380 FAO), hibrid pe care îl recomandăm ca indiferent de tehnologia aplicată să aibă la recoltare minim 68,000 plante recoltabile/Ha. Acest hibrid cu toleranță sporită la secetă și arșiță are știuletele fix și permite să fie cultivat la densități mari; a obținut pe tehnologia fertilizării CICH 12,013 kg/Ha, iar pe cea clasică 12,213 kg/Ha.

Per ansamblu, Syngenta a adus fermierilor în cele două variante experimentale de fertilizare, 5 hibrizi care au obținut toți producții de peste 12 tone/Ha: „Sunt convins că generația de hibrizi Artesian™ va aduce în sezonul 2019 precum și în anii care vor urma, multe satisfacții fermierilor din România. Este important ca fermierii să aibă posibilitatea să tragă singuri concluziile din rezultatele obținute în această platformă, comparând producțiile în funcție de grupele de maturitate“, a încheiat Ionuț Nae.

Impresii și mulțumiri

Marius Gîrbea, directorul regional de vânzări la Syngenta, dorește să le transmită cititorilor câteva impresii și mulțumi legate de acest eveniment: „Ziua Porumbului organizat în estul României este un eveniment realizat de fermieri pentru fermieri! Toți cei prezenți au avut ocazia să vadă hibrizii prezentați în platformă, în aceeași solă, cu același tip de tehnologie și agrotehnică pentru o analiză corectă a rezultatelor. Syngenta a demonstrat prin noua generație de hibrizi ARTESIAN™  potențial și performanța, ocupând locul I în cea mai importantă grupă de maturitate pentru zona de est, cu hibridul SY Orpheus-340 FAO. Suntem încrezători în hibrizii noștri, potențialul acestora și în același timp, rămânem aproape de fermieri prin profesionalism și pasiune. Mulțumim frumos, dragi fermieri!“

Ziua Porumbului - Iași, o primă ediție "cu de toate"

De curând, la platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din comuna Balș, satul Boureni, județul Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat „Ziua Porumbului“, eveniment care s-a aflat la prima ediție. Scopul evenimentului a fost promovarea, susținerea și încurajarea culturii de porumb.

Evenimentul în sine a reprezentat o inițiativă a fermierilor, unde s-au prezentat rezultatele de producție a unui lot demonstrativ cu cei mai importanți 39 de hibrizi de porumb, aparținând celor mai importante companii semincere naționale și internaționale.

Corteva și hibrizii care „strălucesc“

Corteva Agriscience a răspuns pozitiv la invitația membrilor ACCPT Iași, de organizare a unei platforme de porumb, lângă localitatea Târgu Frumos. Ionuț Neștian, directorul de vânzări a companiei ne-a vorbit despre cei 5 hibrizi de porumb, din grupa Aquamax, prezentându-ne producțiile obținute de aceștia, cât și punctul forte a gamei prezentate pe platformă: „Compania noastră a fost prezentă în cadrul acestei platforme cu 5 hibrizi de porumb, de la 330 până la 420 FAO, după cum urmează: P9241 (FAO 330), P9415 (FAO 340), P9757 (FAO 370) și P9911 (FAO 410). Toți acești hibrizi fac parte din grupa Aquamax și considerăm că sunt cele mai adaptate produse Corteva pentru zona Moldovei. Ceea ce a propulsat compania noastră, ca cel mai important jucător de pe piața semințelor de porumb din România este comportarea hibrizilor noștri la stresul hidric și termic, mai ales că în zona Moldovei, seceta este cel mai mare inamic al fermierilor. Dacă în condiții bune, cum au fost în anul 2018 avem fermieri, care la hibrizii noștri au obținut producții și de 17-18 tone/ha fără irigații, considerăm că punctul forte al gamei noastre de hibrizi este faptul că „strălucesc“ și atunci când este secetă. Astfel, P9241, P9903 și P9415 sunt hibrizii, cu care un fermier din zona Moldovei își asigură succesul culturii de porumb, fie că avem un an favorabil, fie că este un an secetos.“

Dekalb: Locul I, II și III

podium Deklab Iasi

În cadrul platformei expoziționale, Dekalb a prezentat trei hibrizi din portofoliu, care prezintă o performanță și o stabilitate la un nivel ridicat de producție: „Ne bucurăm de rezultatele pe care le-am obținut în varianta clasică, în care am reușit să obținem poziția unu, doi și trei, cu trei dintre hibrizii noștri, pe care i-am adus la acest eveniment. DKC4670, DKC4943 și DKC5068, sunt cei trei hibrizi, care s-au clasat la un nivel de producție apropiat, ceea ce denotă stabilitatea portofoliului hibrizilor Dekalb, cu producții între 13.700 kg/ha și 14.000 kg/ha. Hibrizii pe care i-am adus aici sunt speciali poziționați pe zona Moldovei! Automat avem o restricție de grupă de maturitate, și din acest punct de vedere n-am reușit să aducem alți hibrizi și mai productivi din portofoliu, dar ne adaptăm condițiilor locale și spunem noi, că ne adaptăm la un standard foarte ridicat“, a precizat Daniel Stanciu, director de marketing România, Bulgaria și Moldova.

KWS, în topul primelor trei companii

ziua porumbului IMG 1540

Reprezentanții KWS ne vorbesc despre productivitate pe toată linia la hibrizii de porumb, aflați și de această dată în topul primelor trei companii multinaționale. Aceștia au venit la „Ziua Porumbului“ cu cinci hibrizi, dintre care patru sunt noi: „Avem Karpatis, Bellavista, Smarald, Kashmir și Pitulis, de diferite grupe de maturități, de la 330 la 410 FAO. Cel mai productiv hibrid, cu care suntem aici este Kapitolis, de grupă 410, un hibrid tardiv. Pe zona Moldovei recomand hibrizii cu grupă până în 400 FAO, dar fiecare fermier care își cunoaște zona, terenul și capacitatea de producție a solului, știe că trebuie să-și adapteze hibridul la ferma lui, pentru că nici o fermă nu seamănă cu alta“, a declarat Costel Ungureanu, director regional de vânzări pentru zona Moldovei.

La acest eveniment au participat în calitate de expozanți pe lângă companiile semincere și alte companii din domeniul agriculturii (protecția plantelor, fertilizanți, dealeri de utilaje agricole, piese de schimb, echipamente și asigurări.

Cich & tehnologii de ultimă generație

Compania Cich a asigurat fertilizarea pentru suprafețele, unde au fost înființate culturile de testare și demo: „Noi am participat la fertilizare cu produse care înglobează tehnologii de ultimă generație, discutăm aici de produsul Cerealfos, care conține Amesal; tehnologia funcționează pe evitarea retrogradării blocajelor fosfo­rului și disponibilizarea fosforului în sol. De asemenea, ureea NG a fost aplicată pe suprafețele din zonă, produs care înglobează tehnologia de eliberare lentă a azotului. În principiu, ideea fertilizării porumbului constă în a asigura producții constante fermierului și a furniza de fapt elementele nutritive, într-un raport optim și constant către plantă. Totodată, trebuie să se îndrepte atenția către aceste produse care creează tehnologii și care furnizează mare parte din elementele nutritive, fără ne opri numai la macroelemente, pe toată perioada de vegetație, în deplină concordanță cu cerințele plantei“, a conchis Cătălin Viorel Popescu, directorul tehnic al Combinatului de Îngrășăminte Chimice Năvodari (Cich) România.

Agritehnica Service …și lucrările minime

În cadrul evenimentul a avut loc și o demonstrație cu un cultivator de cultivație totală; mai exact s-a prezentat o tehnologie de lucrări minime, din partea celor de la Agritehnica Service. Aceasta este o companie românească, cu o acoperire pe zona Moldovei (Galați, Brăila, Botoșani, Suceava, cu cinci puncte de lucru și aproape 100 de angajați): „Suntem reprezentanți Fend Horsch, iar astăzi am făcut o demonstrație cu un cultivator de cultivație totală, respectiv o tehnologie de lucrări minime, care are drept scop păstrarea apei în sol, distrugerea și încorporarea resturilor vegetale, dar și menținerea capacităților fizico-chimice ale solului. Noi am venit cu două inovații, respectiv un cultivator de cultivație totală Terrano, care are cinci câmpuri de lucru, două baterii de discuri pe față, organe active, discuri de acoperire și tăvălug de nivelare, cât și un tractor Fendt de 500 CP. Ca și provocări, pe următorii ani putem spune că reducerea costurilor de producție, împreună cu o mai bună eficientizare a inputurilor, tot ce înseamnă rata variabilă, automatizări vor duce spre o creștere a performanței culturilor fermierului“, a adăugat Bogdan Ancuței, director vânzări Agritehnica  Service.

Fiind divizați, pierdem cu toții!

Din partea organizatorilor, Emil Teofil Bălteanu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Iași ne-a vorbit despre asociația sa, importanța asocierii și cât de puternici ar fi fermierii dacă și-ar uni forțele: „Această asociație s-a înființat în anul 2017 și are în jur de 42 de membri, cu cca. 30.000 de ha. Asociația aceasta trebuia să se înființeze din anul 1990 pentru că noi am plecat de la o structură asociativă, la care se face alergie acum, respectiv cooperativa agricolă, care a avut părți mai puțin bune. După anul 1990, toți spuneam să numai auzim de cooperativizare, deoarece veneam cu rana aceasta pe suflet, că asocierea face rău. Ei bine, un prim câștig este că asocierea face bine, dacă se fundamentează întâi de toate niște obiective și se respectă unele principii și totodată dacă sunt calculate diverse responsabilități ale celor care sunt implicați în asociație, și dacă în același timp suntem uniți. Unirea este cea care poate să ne dea putere! Dar, noi uităm acest lucru esențial! Fiind divizați, pierdem cu toții! Acesta este adevărul! Ne bucurăm pe termen scurt că avem hambarul plin și avem în curte ce ne trebuie, dar uităm că aceste mii de hectare, chiar dacă sunt în proprietate se pot pierde foarte ușor. Unirea este cea care ne dă echilibru, și care dă certitudinea că o entitate poate să supraviețuiască și să se dezvolte. Forța de a negocia pentru un număr mai mare de fermieri și pentru o suprafață mai mare, este mult mai mare (…). Este o falsă problemă, aceea că o să beneficiem de ajutorul Uniunii Europene, pe termen nelimitat, lucru care de fapt se întâmplă, Uniunea Europeană a ajutat și ajută până la un anumit punct, până când, copilul ajunge să stea pe propriile picioare, să poarte o sapă în mână și să se poată întreține. Ne va lăsa UE la momentul în care noi nu vom ști ce să facem cu sapa. Al doilea câștig este transferul de informații, care trebuie să se deruleze și pe orizontală. Înainte de a vedea ce fac alții în agricultură, ar trebui să ne uităm ce fac vecinii noștri …ce rezultate au avut ei în urma încercărilor lor și să învățăm unii de la alții. Un al treilea câștig este forța pe care o asociație, o asociere poate să o aibă în negocierile, pe care le poate purta cu reprezentanții  statului.“

În campania viitoare: produs nou de la Syngenta

ziua porumbului IMG 1558

În urma unei dezbateri legate de tema „Inamicul Tanymecus din cultura porumbului: provocări și soluții“, Sergiu Staicu, directorul general al Syngenta România și Republica Moldova, ne spune faptul că tratamentul la sămânță pentru porumb este o necesitate, în contextul dispariției de pe piață a tratamentului pe bază de neonicotinoide: „Până la urmă sămânța este o investiție, și este foarte important să protejăm această investiție încă de la început, prin tratamente. Din perspectiva companiei Syngenta am pus în capul listei de priorități, găsirea unei soluții pentru acest dăunător. Pentru alte culturi, unde ne confruntăm cu aceeași problemă, în lipsa tratamentelor pe bază de neonicotinoide, începând de anul viitor vom avea un produs, care combate eficient dăunătorii de sol.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Hibrizii DEKALB pe podium la "Ziua Porumbului" de la Iași

De curând, la platforma expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL din Târgul Frumos, Iași, Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), din județul Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a cărui membru este, a organizat „Ziua Porumbului“, eveniment care s-a aflat la prima ediție. În cadrul evenimentul s-au prezentat rezultatele de producție a unui lot demonstrativ cu cei mai importanți 35 de hibrizi de porumb, aparținând celor mai importante companii pentru producerea de sămânță. În cadrul competiției a participat și echipa DEKALB cu 5 hibrizi.

Dekalb: Locul I, II și III

podium Deklab Iasi

Genetica DEKALB este din nou apreciată la adevărata valoare pentru stabilitatea și potențialul de producție, iar hibrizii DEKALB au reușit performanța de a ocupa toate cele 3 poziții ale podiumului la varianta >: cea mai bună producție cantitativă.

La această categorie, au fost recoltați 35 de hibrizi de la 8 companii participante. Podiumul pentru varianta > a fost ocupat în totalitate de către hibrizii DEKALB. Astfel, locul 1 i-a revenit hibridului DKC4670, care a avut o producție de 14.042 kg/hala STAS, la o densitate de 70.000 de boabe la semănat/ha pe terenurile neirigate din Târgul Frumos. Locurile doi și trei pe podiumul celor mai productive semințe de porumb au revenit tot mărcii DEKALB pentru hibrizii DKC4943, cu o producție 13.756 kg/ha și DKC5068 cu o producție de 13.669 kg/ha: „În cadrul acestui eveniment am reușit să facem diferența și să validăm capacitățile de producție a celor cinci hibrizi DEKALB: DKC3969, DKC4351, DKC4670, DKC4943 și DKC5068, cu care am participat. Performanța, stabilitatea producției și pierderea rapidă a apei la maturitate sunt principalele caracteristici ale hibrizilor din portofoliul nostru. Hibrizii pe care i-am adus aici sunt speciali poziționați pe zona Moldovei! Automat avem o restricție de grupă de maturitate și din acest punct de vedere nu am reușit să aducem alți hibrizi și mai productivi din portofoliu, dar ne adaptăm condițiilor locale și spunem noi, că ne adaptăm la un standard foarte ridicat“, a precizat Daniel Stanciu, director de marketing și strategie Monstanto România.

deklab Iasi

Toamna se numără bobocii: Acceleron & Field View

Pe lângă genetica excepțională, DEKALB oferă începând din această toamnă și o serie de soluții care vin în ajutorul fermierilor care vor să își crească profitabilitatea culturii de porumb. Este vorba despre Acceleron, cel mai nou tratament al semințelor și Field View - soluția digitală de analiză și evaluarea a culturilor din fermă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Porumbului de la Orezu, o competiție a hibrizilor

La începutul lunii septembrie, în comuna Ciochina, sat Orezu, din Ialomița a avut loc a VII-a ediție a manifestării agricole Ziua Porumbului. Mentorul acestui eveniment, Nicolae Sitaru, s-a asigurat că și de data aceasta în ferma sa vizitatorii vor putea cunoaște elita hibrizilor de porumb și a utilajelor agricole. Spre deosebire de anul trecut când au fost prezente 11 companii semincere, anul acesta au venit în întâmpinarea fermierilor 14 companii din domeniul producerii seminței – fiecare a oferit informații despre performanțele hibrizilor din portofoliu – și încă pe atât asociații agricole și dealeri de utilaje agricole. Pe lângă companiile consacrate, anul acesta și-a făcut debutul la manifestare și o companie seminceră sârbească. Bilanțul arată că Ziua Porumbului de anul acesta a adunat laolaltă 30 de companii și aproximativ 1.500 de vizitatori. Evenimentul a fost onorat și de prezența ministrului Achim Irimescu, care, însoțit și de alți oficiali ai ministerului, a discutat cu reprezentanții fiecărei companii prezente. Pentru noi, Ziua Porumbului a fost și un prilej de discuție cu Nicolae Sitaru care ne-a vorbit despre producția de porumb la nivelul fermei sale și a județului Ialomița.

„Am obținut cu 800 kg mai puțin“

– Cum a fost anul acesta producția de porumb la nivelul județului Ialomița?

– Producția este mai mică decât anul trecut. În ferma mea, Elsit, am obținut cu 800 kg mai puțin decât în 2015. Seceta prelungită, însoțită de perioade cu temperaturi foarte mari, a făcut ca unii hibrizi de porumb să nu reziste. Anul acesta am avut producție în câmp și de 5 tone la hectar. Dar asta nu înseamnă că hibrizii folosiți nu sunt eficienți, doar că anul acesta a fost o provocare. Este foarte posibil ca anul viitor să se obțină producții foarte bune la cei care anul acesta au fost sub așteptări. Pe toată ferma, aproximativ 937 de hectare cultivate cu porumb, am obținut o producție de 7.800 kg/ha.

– Ce ați făcut cu producția?

– În general, prețurile la recoltare sunt destul de proaste și anul acesta nu a fost o excepție. Plus că toată lumea vrea să vândă imediat după recoltare și transporturile sunt mai scumpe. Prețul mic este justificat și de faptul că există la acel moment multe produse în piață. Pe măsură ce se diminuează oferta, crește prețul. Anul acesta prețul porumbului a pornit ca și anul trecut de la 120 de euro. Anul trecut am vândut porumbul pornind de la 140 până la 180 de euro, dar am vândut treptat. Am ales ca și anul acesta să stochez producția. O să păstrez porumbul atât timp cât pot, pentru că ești condiționat să plantezi din nou, să achiți semințele, să faci investiții. În general, cei care au păstrat multianual au avut de câștigat.

– Colaborați cu majoritatea companiilor prezente la Ziua Porumbului. Mă gândesc că, dintre toți hibrizii cultivați, s-au remarcat câțiva prin productivitate.

– Cea mai mare producție de anul acesta am obținut-o cu hibridul P412 de la Pioneer. Aproximativ 10.160 de kg. Un alt hibrid de la care am obținut o producție de 9.800 kg este DKC 4608 de la Monsanto. Dar am avut și hibrizi de la care am obținut doar 5 tone, aplicând aceeași tehnologie. E adevărat că această producție oscilează și în funcție de teren, de ploi. Sunt multe ingrediente care despart această producție.

Ce ar trebui făcut

– Nu se poate porumb fără apă.

– Este o problemă foarte complicată. În primul rând ar trebui implementată o lege care să îi pedepsească foarte aspru pe cei care fură din sistemele de irigații.

În al doilea rând, accesul la apa din pământ trebuie reglementat. Din ce am aflat eu, neoficial, de la niște cercetători de la fostul Institut de Îmbunătățiri Funciare, prin subteranul Bărăganului ar trece un volum de apă echivalent cu Dunărea care ar putea iriga lejer aproximativ 500.000 de hectare fără să întrerupă curgerea ei către mare. Dar nu avem o lege care să ne permită să folosim sursele apropiate de apă și care să ne permită să ne recuperăm investițiile. Dacă vrei să irigi cu apă din pământ trebuie să ceri acordul proprietarilor de pământ să sapi la adâncime pentru a scoate apa necesară sistemelor de irigații. Și vă dau un exemplu: Dacă eu vreau să iau apă din Ialomița, o sursă apropiată de terenurile mele, trebuie să obțin acordul proprietarilor pe al căror teren va trece țeava mea. De aici o serie de probleme, pentru că unii proprietari sunt plecați din țară, alții nu sunt de acord. Dacă nu obții acordul tuturor, nu ai făcut nimic. Ar trebui să existe o lege care să reglementeze aceste lucruri, altfel fac un sistem pe banii mei și mă trezesc la anul că spune un proprietar de teren că i-am încălcat proprietatea cu țeava mea. Și atunci cum să mă gândesc la irigații, dacă nu am o lege care să îmi protejeze investiția? Dacă vorbim despre canalele de irigații, acestea ar trebui să aibă o impermeabilizare durabilă și bună. Apa care pleacă de la sursă ajunge înjumătățit sau chiar mai puțin la plantă și practic cel care irigă plătește dublu apa pe care o consumă. Asta este o neregulă. Trebuie realizată o impermeabilizare bună și asta nu înseamnă să inventăm noi roata. Uitați-vă la Spania, ale cărei sisteme de irigații au canale din beton prin care nu se pierde apa.

Achim Irimescu: „Producția agricolă din anul 2016 este favorabilă, deși a fost un an destul de secetos. Firește că toți ne dorim ca România să devină cel mai important producător de porumb din Uniunea Europeană. Deocamdată Franța, cu o suprafață cultivată mai mică decât în țara noastră, obține o producție mai mare. Este o consecință a faptului că fermierii români nu au posibilitatea să aplice tehnologii adecvate. Ne dorim ca în viitor să apară și în România cât mai multe ferme comerciale viabile. În plus ar trebui ca micii fermieri să se informeze, să se asocieze și să se cupleze la piață.“

Nicolae Sitaru: „Este foarte posibil ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Cu fermele mari pe care le are țara noastră suntem la nivelul producției de porumb europene. Ce se întâmplă în agricultura mică este altceva. O altă problemă este cea a terenurilor fărâmițate. Dacă nu ar fi fost acest impediment, cu toate ploile care au fost și vă spun că nici Franța nu obținea o producție mai mare decât noi.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 12-13

Abonează-te la acest feed RSS