Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, între 28-30 septembrie 2023, Conferința internațională

”Științele Vieții pentru Dezvoltare Sustenabilă”, cu participarea a peste 250 de specialiști din România și alte 14 țări.

Evenimentul devenit tradițional în campusul USAMV Cluj-Napoca și aflat la ediția a 22-a este conceput ca un forum dinamic, ce acoperă o gamă largă de domenii științifice.

Conferința cuprinde sesiuni interactive și discuții de tip panel, oferind cercetătorilor din întreaga lume șansa de a se conecta între ei. Obiectivul principal este schimbul de experiențe științifice, idei și concepte inovatoare, perspective în agricultură, horticultură, știință a plantelor și animalelor, știința și tehnologia alimentației, biotehnologia, medicina veterinară, cu scopul de a încuraja inter și transdisciplinaritatea.

”În acest an, avem aproximativ 250 de participanți din 14 țări, plus România. Ne simțim extrem de bucuroși să organizăm a 22-a ediție a conferinței, iar speakerii invitați, atât din România, cât și din străinătate, vor elabora un program captivant prin intermediul prezentărilor orale și al posterelor selectate, pentru a prezenta rezultate științifice și tehnologice de actualitate”,  a precizat coordonatorul conferinței, Prof. dr. Dan C. Vodnar, Prorector Cercetare în cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Sesiunile participante în cadrul lucrărilor: Agricultură, Protecția mediului, Horticultură, Economie și dezvoltare rurală, Științe umaniste, Zootehnie, Biotehnologii, Medicină Veterinară, Știința și Tehnologia Alimentului, Geodezie, Silvicultură și Științe Exacte Aplicate.

Vor participa și reprezentanții celor șase facultăți din cadrul USAMV Cluj-Napoca, alături de specialiștii din Austria, Burkina Faso, Egipt, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Republica Moldova, Polonia, Spania, Serbia, Slovacia, Marea Britanie, SUA și România.

Conferința se va desfășura în amfiteatrele din campusul USAMV Cluj-Napoca, precum și la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate.

În cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se derulează proiectul internațional de cercetare MARIGREEN (UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR MARINE PENTRU A STIMULA PRODUCȚIA VERDE DE PLANTE ÎN EUROPA), coordonat de Universitatea Politehnica din București. Proiectul își propune să ofere o alternativă pentru produsele de sinteză (îngrășăminte chimice) utilizate pentru cultura plantelor horticole, prin valorificarea deșeurilor provenite din pescuit, din cultivarea midiilor și din procesarea algelor (pentru extracția biostimulanților, alginatului etc.).

Dezvoltarea tehnologiei și aplicarea ei în toate domeniile a condus la creșterea capacității de producție și, implicit, la obținerea unor cantități semnificative de deșeuri. În domeniul acvaculturii și pescuitului s-a estimat că aproximativ două treimi din cantitatea totală de pește este aruncată ca deșeu, ceea ce generează probleme uriașe atât economice, cât și de mediu.

În conformitate cu reglementările politice adoptate la nivel european, în special Pactul verde european (European Green Deal), Strategia de la fermă la furculiță (F2F Strategy) și Strategia pentru conservarea biodiversității (The Biodiversity Strategy), precum și prin integrarea conceptelor de bioeconomie, economie circulară, agricultură ecologică și valoare adăugată, cercetătorii încearcă să găsească soluții pentru valorificarea cât mai eficientă a deșeurilor. În urma studiilor efectuate s-au descoperit efectele benefice pe care deșeurile de pește și alge le pot avea în sectorul socio-economic. Valoarea acestor deșeuri este dată de abundența compușilor biochimici (minerale, enzime, aminoacizi, biopolimeri), care deschid calea către o varietate largă de utilizări în mai multe sectoare de activitate.

Prelucrarea reziduurilor de pește (mațe, capete, piele, oase) și alge (în general deșeuri rămase de la extracția compușilor bioactivi), sub formă de îngrășământ organic, se poate face prin mai multe metode: fermentare, compostare, hidroliză, piroliză etc.

Algele sunt bogate în macronutrienți (azot, fosfor, calciu) și compuși cu activitate antibacteriană/antifungică (vitamine, hormoni, aminoacizi, polizaharide, polifenoli), care pot avea efecte benefice asupra creșterii și dezvoltării corespunzătoare a plantelor. S-a dovedit că hidrolizatul din pește optimizează utilizarea nutrienților de către plante și induce modificări la nivelul rădăcinii, crescând rezistența plantelor la secetă și stimulând creșterea și activitatea microorganismelor benefice.

Studiile referitoare la efectele fertilizatorilor obținuți din deșeuri marine asupra unor culturi horticole (muștar alb, salată, ridichi, mazăre, tomate, căpșun) și agricole (porumb, soia, sorg) au demonstrat creșterea producției, imunității și a rezistenței plantelor la stresul biotic și abiotic.

De asemenea, reziduurile marine pot fi utilizate ca amendament pentru sol, îmbunătățind structura, textura și fertilitatea acestuia și reducând astfel utilizarea îngrășămintelor sintetice. Reutilizarea deșeurilor contribuie la creșterea capacității de stocare a carbonului în sol, ceea ce reduce emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Astfel, în cadrul Câmpului Experimental Didactic pentru Pomicultură al USAMV București, a fost înființată o cultură de căpșun (Fragaria x ananassa), care vizează una dintre cele mai performante tehnologii de cultivare pentru această specie, respectiv cultura în ghivece pe structuri supraînălțate (tailored hi-grow tabletop system). Plantele au fost fertilizate diferențiat, cu materialele obținute din reziduuri de pește și alge puse la dispoziție de NORSØK (Centrul Norvegian de Cercetare pentru Agricultura Ecologicã, în colaborare cu alți parteneri industriali scandinavi).

Camp experimental variante experimentale 22.04

În etapele preliminare ale proiectului s-au testat pulberi de oase de cod (Gadus morhua), mihalț de mare (Molva molva) și peleți realizați dintr-un amestec de pulbere de pește și fibre de alge, urmând ca în următoarea perioadă să se testeze un compost produs din deșeuri de pește și alge și biostimulanți pe bază de aminoacizi obținuți din deșeuri de alge.

Fiind un studiu pe termen lung, rezultate concludente vor fi obținute din al doilea an de creștere și dezvoltare a plantelor de căpșun. Rezultatele preliminare din primul an sunt promițătoare, indicând o influență pozitivă a tratamentelor aplicate asupra producției și rezistenței plantelor la variațiile parametrilor meteorologici. Producția a fost în conformitate cu datele specifice soiului cu fructificare continuă „Albion“. De asemenea, aproximativ 80% din stolonii plantați s-au prins, au crescut și s-au dezvoltat optim.

Efectul produselor rezultate din prelucrarea reziduurilor marine va fi cercetat și în sistemul de cultură protejat, din cadrul Serei-Bloc de Cercetare Automatizată a USAMV București, pe cultura de salată (Latuca sativa).

USAMV București – Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare

Drd. ing. hort. Ailin MOLOȘAG, CS dr. ing. Violeta Alexandra ION, Prof. univ. dr. Oana Cristina PÂRVULESCU

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare este cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Unitatea dispune de 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație. Aici se desfășoară activitatea pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează teme de cercetare de mare actualitate.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry, implementat cu ajutorul specialiștilor și cercetătorilor din Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce.

Foto 1 Sigle parteneri si proiect

Proiectul „Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității – ResBerry“ îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, CCCDI – UEFISCDI, proiect numărul ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricola Rodagria Produce din România. Cu o bună acoperire geografică în rândul partenerilor de proiect, din patru țări europene (Germania, România, Polonia, Danemarca) și Maroc, proiectul se va concentra pe studiul culturilor de căpșun și zmeură, dar va lua în considerare și alți arbuști fructiferi.

Obiectivele principale ale proiectului:

  • Să implementeze soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion, sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol;
  • Să restabilească diversitatea comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic;
  • Să crească gradul de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor, cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu;
  • Să evalueze influența soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Foto 3 Etapele principale ale proiectului

Rezultatele proiectului se evidențiază prin utilitatea soluțiilor tehnologice inovative dezvoltate, care să ajute la îmbunătățirea cultivării fructelor de pădure în sistem ecologic, precum și prin implicarea directă a fermierilor locali în implementarea celor mai bune metode de combatere a bolilor și dăunătorilor. Proiectului ResBerry va promova o abordare multi-actor pe tot parcursul implementării, adresându-se:

  • Fermierilor/cultivatorilor: prin crearea de perspective pentru controlul dăunătorilor și bolilor din culturile ecologice de arbuști fructiferi, cu o reziliență generală superioară, rezultând o mai bună rentabilitate economică.
  • Comunității științifice (cercetători, mediul academic): prin furnizarea de informații științifice valoroase cu privire la aplicarea de soluțiile agroecologice în cultivarea arbuștilor fructiferi.
  • Companiilor care deja furnizează soluții pe piață, consumatorilor, organismelor de control și certificare.

Un partener important al proiectului ResBerry este Cooperativa Agricola Rodagria Produce, România. Prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, reprezentat al cooperativei agricole, se realizează partea experimentală a proiectului privind testarea unor soluții practice pentru sporirea gradului de reziliență a culturilor de căpșun și zmeur în sistem ecologic.

Foto 5 Rezultatele proiectului plante companion Rodagria

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk; https://www.usamv.ro și https://www.qlab.ro, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: https://www.usamv.ro.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect), ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

Începutul lunii octombrie a marcat cea de-a patra ediție a evenimentului Toamnă Horticolă Bucureșteană – Ziua Recoltei, organizat în campusul USAMV – București.

Târgul, restrâns ca dimensiune spre deosebire de alte evenimente de acest fel, a adunat anul acesta laolaltă 60 de producători din diverse ramuri ale agriculturii. Vizitatorii au avut posibilitatea de a alege produse variate: miere, sucuri, dulcețuri, zacuști naturale, bulbi de flori, flori la ghiveci, pomi, fructe și legume produse de artizanat etc., dar și de a participa la ateliere tematice diferite, spre exemplu „Biodiversitatea și societatea“ sau demonstrații practice cu utilaje moderne în livada Facultății de Horticultură.

Prof. univ. Florin Stănică: „Ne bucurăm că în campusul nostru au fost, alături de Facultatea de Horticultură și stațiunile de cercetare de la Moara Domnească, de la Istrița și Pietroasa, foarte mulți producători, în marea lor majoritate absolvenți de-ai noștri care își expun produsele. Toată această gamă variată de produse a transformat curtea noastră într-o piață a recoltei, a abundenței. Vreau să subliniez că, pe lângă aspectul acesta comercial și de promovare, au fost organizate ateliere și demonstrații care au acoperit toate zonele noastre de interes. Au fost organizate degustări de ardei, peste 48 de soiuri și hibrizi, au fost prezentate tot felul de soiuri de struguri de masă. În fiecare zi vizitatorii au putut degusta toate gamele de vinuri produse la stațiunea de la Pietroasa. De asemenea, în fiecare zi am organizat degustări de fructe exotice din speciile pomicole noi, kiwi, banana nordului, curmalul dobrogean. Vom prezenta în premieră anul acesta înghetața din kiwi și asimina. Pe tot parcursul celor 4 zile am avut tururi ghidate, iar cei care au vrut să viziteze Grădina Botanică, Parcul Dendrologic, câmpurile experimentale și sera au putut face acest lucru în baza unui formular. Ca și în anii anteriori a venit foarte multă lume pentru că oamenii simt nevoia să iasă și să vadă noutăți și lucruri deosebite. Noi le arătăm aici soiurile românești, dar și pe cele străine și suntem interesați să vedem cum apreciază publicul din punct de vedere gustativ, olfactiv și organoleptic aceste soiuri. Trebuie să înțelegem că suntem pe o piață competitivă și trebuie să avem alături de soiurile noastre și soiuri străine chiar pentru o comparație. “

toamna horticola bucuresteana2

Țuțea Daniela, Poiana Fermecată: „Am venit la Toamna Horticolă cu dulcețuri, cu sau fără zahăr, sosuri, siropuri, zacuști preparate pe foc de lemne. Toate fructele folosite sunt culese din flora sălbatică. Nu folosim conservanți și avem sortimente foarte diversificate. Din nefericire, anul acesta producția de fructe de pădure a fost slabă, iar prețurile lor au fost mari, dar am făcut eforturi să venim în fața clienților cu produsele care ne reprezintă. Prețurile produselor pornesc de la 20 de lei și ajung până la 40 de lei, în funcție de fructele folosite. În cazul cireșelor amare, care sunt foarte mici și sălbatice, nu sunt de cultură, trebuie scos sâmburele la fiecare fruct în parte. Este o muncă foarte migăloasă.“

Ana Maria Nicolae, stupina Popescu: „Producțiile de miere diferă foarte mult în funcție de zonă. Am obținut o producție bună la salcâm, la rapiță rezultatele au fost mai puțin bune, iar la tei nu am obținut nimic. Am venit la București atât cu produse pe bază de miere, dar și cu amestecuri din miere. Avem un energizant care este un amestec de polen, păstură și tinctură de propolis, am adus un amestec de miere cu ghimbir, produse foarte recomandate pentru această perioadă a anului întrucât fortifică sistemul imunitar. Ca și predilecție a consumatorilor am remarcat că este foarte căutată mierea cu propolis. Propolisul este cel mai puternic antibiotic natural și este căutat de 80% din consumatori. Anul acesta prețurile au crescut din cauza anului apicol greu. Mierea de salcâm, care anul trecut se vindea cu 40 de lei, anul acesta costă 50 de lei/kg.“

Laura Pața, firma Anthessis: „Am adus la târg bulbi de flori de toamnă, lalele, zambile, narcise și plante perene. Acestea se pot planta acum în grădină și în primăvară vor înflori. În funcție de dimensiunea bulbului, prețurile pornesc de la 50 de bani și ajung până la 3 lei. Recomandările noastre sunt ca lalelele să se planteze la distanță de 10-15 cm între ele, adâncimea stabilindu-se în funcție de dimensiunea bulbului. Cel mai mari se pun mai adânc în sol. Spre exemplu, bulbii de ghiocei care sunt mici se plantează la 5-7 cm adâncime. Bulbii se pot planta și în luna decembrie, dacă vremea este favorabilă.“

Sorin Bobiș, firmă producătoare de plante suculente: „Am venit la Toamna Horticolă cu plante suculente pentru apartament, dar și pentru grădină. Sunt plante care nu au nevoie de o îngrijire specială, care trebuie udate foarte rar, la două săptămâni sau chiar mai mult. Plantele de apartament au nevoie de lumina soarelui pentru a fi mai colorate. Ghivecele în care noi le comercializăm sunt de cultură, ca atare florile pot transplantate și este suficient să fie folosit un pământ obișnuit de flori. Prețurile lor sunt accesibile, o plantă de 2-3 ani costând 10-15 lei.“

Elena Manolache, proprietar cultură lavandă: „Am venit la târg cu produse de lavandă pe care le obținem într-o afacere cu circuit închis. Avem un hectar de cultură și o mică distilerie. Gama de produse pe care o facem este variată, avem ulei esențial și apă florală de lavandă care sunt cele mai căutate produse ale noastre, săculeți parfumați cu lavandă, săpunuri, lumânări parfumate, parfumuri, balsam de buze. Oamenii au început să înțeleagă beneficiile lavandei și asta deschide pentru producători noi oportunități.“

Rareș Pândaru, inginer în cadrul Stațiunii Pietroasa – Istriția: „Am prezentat aici soiuri de prune, struguri și material săditor, dar și o gamă diversificată de vinuri. Am prezentat o gamă nouă de vinuri numită Rezerva, vestita Busuioacă de Bohotin, și ale vinuri deosebite. În ceea ce privește speciile pomicole, am adus material săditor din specii noi, respectiv kiwi, smochin, asimina și multe alte specii pe care noi sperăm să le aclimatizăm în țara noastră.“

Laura ZMARANDA

Producerea și comercializarea plantelor legumicole și aromatice a devenit o activitate economică de mare amploare, reprezentând o sursă de venituri importantă. În ceea ce privește creșterea producției horticole, un rol important l-a avut cercetarea științifică în domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultură.

O mare parte dintre plantele legumicole și aromatice conțin substanțe antioxidante, contribuind la descompunerea radicalilor liberi. Legumele constituie alimente de bază cu valoare nutritivă ridicată datorită conținutului bogat în glucide, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale etc.; având un rol esențial în buna desfășurare a proceselor metabolice și fiziologice la nivelul organismului uman. Prelucrarea produselor horticole este un proces foarte important având în vedere păstrarea valorii nutritive, distrugerea microorganismelor și inactivarea unor substanțe toxice.

În ultima perioadă tot mai mulți consumatori sunt preocupați de calitatea și siguranța alimentară, ceea ce a dus la creșterea consumului de produse horticole ecologice. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a produselor horticole a adus în atenția consumatorilor preparate cu valoare nutrițională și senzorială de o calitate superioară.

Unul dintre aceste produse îl reprezintă chipsurile din legume ca o alternativă mai sănătoasă la cele clasice. Pe lângă gustul aromat, acestea oferă și o acțiune antioxidantă ce contribuie la neutralizarea radicalilor liberi. Asezonarea chipsurilor din legume cu plante aromatice conduce la potențarea gustului și a efectelor benefice asupra sănătății organismului. Un rol important în realizarea capacității antioxidante o au carotenii, acidul ascorbic, polifenolii, flavonoidele și tocoferolii.

Astfel, în Laboratorul de tehnologii postrecoltă al Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV București a fost implementat proiectul intern EcoLegDry – Tehnologii de minimă procesare a legumelor ecologice în scopul obținerii unor produse inovative sănătoase, care are ca scop obținerea de chipsuri din legume ecologice prin tehnologii de procesare minimală.

Proiectul intern este realizat în parteneriat cu Facultatea de Horticultură și cu Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere.

Principalele rezultate obținute în urma implementării proiectului se referă la: realizarea unei tehnologii de minimă procesare prin deshidratarea legumelor ecologice și obținerea unor produse inovative cu calitate ridicată.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului a fost utilizată o serie de legume și plante aromatice ecologice, ale căror caracteristici sunt descrise în cele ce urmează:

Sfecla roșie

Sfecla roșie poate fi consumată crudă, sub formă de suc, fiartă sau coaptă, fiind populară în Europa Centrală și de Est. În ultimul timp aceasta este preparată și consumată și sub formă de chipsuri. Spre deosebire de fructe, principalul zahăr din sfeclă roșie este zaharoza, motiv pentru care extractele din sfeclă roșie prezintă activitate antihipertensivă și hipoglicemiantă, precum și o activitate antioxidantă ridicată. De asemenea, valoarea nutritivă este dată de prezența antocianilor, a hidraților de carbon, a vitaminelor (A, B1, B2, C), aminoacizilor (leucină, betaină, și alanină), macro- (K, P, Na, Ca) și microelementelor (Zn, Mn, Se, Mg, Fe), precum și a cantităților mari de citric și malic.

Cartof dulce

Cartoful dulce are un aport de aproximativ 86 kcal/100 g, fiind un aliment foarte bogat în carbohidrați și caroteni. Cartofii dulci conțin numeroase vitamine, cum ar fi vitamina B5 (acidul pantotenic), vitamina B6 (piridoxina), vitamina B1 (tiamina), niacină și riboflavină, esențiale organismului. Ridicat este și procentul de minerale, cum ar fi fier, calciu, magneziu, mangan și potasiu.

Păstârnac

Păstârnacul este o legumă cu un conținut mare de minerale și nutrienți, devenind astfel foarte sănătoasă. Rădăcina de păstârnac are un conținut ridicat de fibre alimentare care stimulează sistemul digestiv și reglează nivelul zahărului din sânge, reducând astfel și nivelul colesterolului; are un conținut mare de vitamina C, vitamina E, acid folic, calciu, potasiu, fier, zinc, magneziu și conținut redus de carbohidrați, sodiu și calorii. Păstârnacul este o rădăcinoasă înrudită cu pătrunjelul și cu morcovul, care, datorită aromei plăcute, poate fi consumată crudă în salate, este și ușor de preparat termic în supe, ciorbe, dar poate fi inclusă foarte simplu într-o varietate de rețete.

Busuioc

Aroma soiurilor de busuioc este dată de prezența unor compuși chimici precum: camfor, citral, camfen, anetol, eugenol, linalol, cineol etc. Plantele de busuioc constituie o sursă de fenoli, vitamine, substanțe minerale, caroteni etc. Flavonele, acidul rosmarinic, uleiul volatil, carotenii și acidul ascorbic prezintă o puternică activitate antioxidantă. Conținutul în flavonoizi determină o mai bună protecție a sistemului imunitar.

Lophantus

Plantele de Lophantus (Agastache foeniculum) au un continut ridicat în acid rozmarinic, cafeic și flavonoide (apigenina și quercetin).

Compoziția chimică (acid cafeic, alcaloizi, compuși fenolici, estragol, anetol, vitamine, minerale și alți compuși utili) îi conferă rol antibacterian, antifungic, proprietăți antiemetice, antivirale, antiinflamatorii și antipiretice, planta fiind utilizată în afecțiuni cardiovasculare, neurologice și digestive. Datorită aromei lophantusul este folosit în gastronomie pe post de condiment popular în produsele culinare. Lăstarii tineri proaspeți și uscați sunt folosiți pentru produsele de copt și ca mirodenii pentru diverse feluri de mâncare. Este o plantă aromatică de neînlocuit în multe bucătării din întreaga lume.

Chipsurile de legume obținute au fost prezentate la târguri de invenții și au obținut două medalii de aur și două de argint la saloane precum: Salonul Internațional de Invenții „2nd International exhibition InventCor“ desfășurat în perioada 16-18.12.2021 – Deva și la Salonul Internațional de Invenții Salonul Internațional de Invenții INVENTICA, ediția a 26-a, din 22-24 iunie 2022, Iași, România.

Informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului și rezultatele obținute puteți găsi atât pe pagina web a proiectului https://www.usamv.ro, cât și pe pagina de ResearchGate dedicată https://www.researchgate.net. Mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate puteți găsi pe pagina web a USAMV București http://www.usamv.ro/.

Șef lucr. dr. Monica BADEA, CS III dr. ing. Andreea Stan
USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

Într-una dintre serele experimentele de la USAMV București a fost montată acum un an o stație meteo performantă cu mai mulți senzori, care transmite informații din cinci în cinci minute. Potrivit reprezentantului companiei Enten, Ghiță Coman, acest echipament ar trebui să existe în fiecare fermă pentru că îi ajută pe agricultori să ia decizii legate de starea de nutriție și evoluție a plantelor în timp real. Practic, fermierul care are montați astfel de senzori în seră sau solar va ști, indiferent unde s-ar afla, în țară sau în afara ei, cum se comportă plantele, care le sunt nevoile. În interiorul aceleiași sere a fost montată și o cameră video care transmite în orice moment evoluția plantelor (timelapse). Toată tehnologia implementată poate fi controlată fie de laptop, fie de telefon, ambele conectate la Internet. Prin monitorizarea factorilor de mediu acordăm plantelor condiții apropiate de ideal.

„Senzorul de frunză“ anunță dinainte declanșarea unui atac al dăunătorilor sau bolilor

Atât stația meteo de câmp, cât și cea de solar sunt independente electric. Acestea au un solar electric care încarcă o baterie din interiorul stației. În partea de sus a stației sunt montați senzorii de temperatură și umiditate atmosferică, iar informațiile care sunt transmise de la stație din cinci în minute. ajung pe o platformă. Astfel știm cu certitudine ce temperatură și umiditate există. Anemometrul ne indică direcția vântului și puterea lui. În interiorul serelor se montează mai mulți senzori. În sera USAMV camera din sistem face poză din oră în oră (poate fi setată să facă poze și mai des). Pozele conțin informații despre numele stației, locația unde este amplasată și ora la care a fost făcută poza. În partea de sus a camerei este montat un „senzor de frunză“ care indică umiditatea de pe foliajul plantelor. Atunci când atmosfera este încărcată acel senzor se umple cu apă și astfel fermierul va ști exact câtă apă se află pe frunzele plantelor, dacă există vreo predispoziție pentru instalarea unei boli. Atunci când umiditatea este foarte ridicată, 85-87%, în culturile legumicole, timp de 12-24 de ore, este clar o problemă, se oprește irigarea și se aerisește solarul. Legat de boli și dăunători, dacă există condiții favorabile declanșării lor, echipamentul emite o prognoză care avertizează că urmează un astfel de atac. Astfel, fermierul poate aplica tratamentele în timp util, nu mai este luat prin surprindere.

Senzorii de sol indică temperatura, umiditatea și electroconductivitatea din pământ. Astfel știm dacă este necesar să udăm pentru a răci solul astfel încât să fie mai confortabil pentru plante, știm dacă au nevoie de hrană și cât trebuie să administrăm. Un senzor distinct este cel care oferă date despre potențialul apei în sol, despre disponibilitatea ei pentru plante. În momentul în care nivelul de hidratare scade, pornește automat sistemul de irigare. Când senzorii confirmă că există o cantitate suficientă de apă în sol, irigarea se oprește. Prin acest sistem digital se poate evita crearea unui exces de apă care conduce la diferite probleme fitosanitare, apa nu mai este irosită și, implicit, se reduc costurile. Camera este completată de un senzor pentru temperatură și umiditate atmosferică și un senzor care măsoară radiația solară, respectiv câtă lumină ajunge în interiorul solarului și cât timp a strălucit soarele într-o zi pe cer.

Cum funcționează platforma online de stocare a datelor

Pe platformă există o reprezentare grafică a senzorilor care arată inițial informațiile din ultimele trei zile, dar există opțiunea de a modifica acest interval de timp la o lună, un an, de la o oră sau două, în funcție de preferințele fiecărui fermier.  În reprezentarea grafică a senzorilor, fiecare dintre ei va indica niște valori. În prealabil sunt stabiliți niște parametri pentru fiecare cultură în parte, iar în momentul în care aceștia sunt depășiți fermierul primește o alertă, un mesaj. Spre exemplu, dacă a fost depășit nivelul optim de temperatură, fermierul poate lua măsuri. Atunci când temperatura revine la nivelul optim, stația transmite un alt mesaj în care anunță că parametrii optimi au fost îndepliniți. Această tehnologie oferă fermierilor toate instrumentele și susținerea pentru a lua decizii corecte legate de plante. Prin implementarea acestui sistem, elementele redundante, precum irigarea, nu mai revin direct fermierului pentru că totul este automatizat, iar rolul acestuia va fi doar de monitorizare și intervenție atunci când este cazul. În funcție de anvergura și specificul exploatației, sistemul poate fi adaptat nevoilor.

Laura ZMARANDA

Importanța arborilor, arbuștilor și a perdelelor forestiere este vitală, la fel ca și acțiunile de plantare a acestora, acțiuni ce contribuie la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. O veste bună a venit chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, moment sărbătorit prin plantarea de arbori și arbuști, precum și de realizarea unor perdele forestiere. Acțiunea a fost sprijinită de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole. 

Astfel, Asociația Plantăm fapte bune în România și studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au marcat Ziua Internațională a Pădurilor, sărbătorită la 21 martie, cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească.

Poza4

Potrivit unui comunicat transmis de Syngenta România, „8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură.”

Totodată, în cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de 1 hectar pe un teren cu un sol depreciat.

"Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de Plantăm fapte bune în România, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție", a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, Specializarea Silvicultură).

Perdele forestiere 

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile. La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

”Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare.”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire va fi precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu o va susține pentru studenții participanți.

Peste 2 milioane de puieți plantați

Din 2011, asociația Plantăm fapte bune în România a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMV are 7 facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca “o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Poza9

Cu efecte foarte grave chiar și asupra fructelor gata recoltate, pregătite pentru depozitare, monilioza este una dintre cele mai agresive boli la sâmburoase și semințoase. Cum ne dăm seama că avem pomii afectați de arsura moniliană, cum combatem și cum tratăm pomii afectați ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București.

Cum arată ramurile și florile afectate de ciupercă

Ciupercă agresivă, monilioza fructelor (Monilinia laxa) atacă aproape toate speciile de pomi – sâmburoase (cireși, vișini, caiși, piersici, nectarini, pruni) și semințoase (gutui, meri, peri). Denumită și putregaiul brun sau Mumifierea fructelor, atacul acestei ciuperci se manifestă mai ales în primăverile reci și ploioase, ciuperca fiind favorizată de umiditatea ridicată, temperaturile scăzute și de leziunile produse de grindină, boli sau dăunători. Cu efecte grave, Monilinia laxa poate cauza pierderi mari la speciile afectate, iar pomii afectați pot fi ușor observați dacă li se ofilesc ramurile cu frunze și flori. De altfel, aceasta poartă denumirea de arsură moniliană.

Ciuperca Monilinia laxa parazitează ramurile pomilor, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Vârfurile tinere ale ramurilor afectate de monilioză se ofilesc și apoi se îndreaptă în jos, ca niște cârje, după care se usucă. Din păcate, acest proces este iremediabil. În ceea ce privește atacul pe flori, acesta seamănă cu daunele produse prin îngheț, efectele fiind la fel de grave deoarece duc la uscarea acestora. Florile afectate de această ciupercă vor rămâne pe ramuri, indiferent dacă bate vântul sau plouă, stau „lipite“, iar frunzele afectate se ofilesc, capătă o culoare arămie, se brunifică și apoi se usucă. Chiar și scoarța pomului este afectată, pe aceasta apărând leziuni închise la culoare, brune.

Ce efecte are Monilinia laxa asupra fructelor

Dacă acestea sunt efectele asupra ramurilor, florilor și fructelor, iată cum se manifestă Monilioza la fructe. În timpul verii, când fructele se apropie de maturitate și sunt aproape coapte, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind și cuprind fructul în întregime. Interiorul fructului este brun și, în scurt timp, putrezește aproape în totalitate. De cele mai multe ori, după uscare, fructul se desprinde și cade din pom. În cazul în care temperaturile sunt ridicate și atmosfera este umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonelor putrede, apar „fructele“ ciupercii, acestea fiind dispuse în cercuri concentrice. Forma aceasta de atac poartă denumirea de „putregai brun“.

Când trebuie să curățăm livada

De ce este bine să curățăm livada până la intrarea în primăvară ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București. „Ei bine, în primăvară, presiunea de infecție și de infestare este foarte mare. Practic, au agentul patogen și dăunător în livadă și acesta își va multiplica «progeniturile», se va multiplica și va coloniza întreaga plantație. De aceea este foarte important să intrăm cu pomii sănătoși, curățați în primăvară. Bineînțeles, sunt foarte multe boli. Avem de-a face și cu făinarea, cu rapăn, cu o mulțime de alte boli, iar fiecare în felul său atacă florile, frunzele și, în final, fructele“, ne-a spus prof. univ. dr. Florin Stănică. Indiferent că este vorba de Monilioză, alte boli sau chiar și profilactic, toamna este momentul stropirii pomilor. Profesorul Florin Stănică recomandă stropirea cu piatră vânătă sau zeamă bordeleză în concentrație mare, de 3%, adică de zece ori mai mult decât se folosește pentru stropirea din timpul verii. „În afară de acestea (piatră vânătă sau zeamă bordeleză – n.red.), putem adăuga și un insecticid în doză dublă și uree, îngrășământ organic pe bază de azot care are un efect foarte interesant. În primul rând, stimulează căderea frunzelor. Practic, arde frunzele și le obligă să cadă. Al doilea efect este acela de a ajuta microorganismele folositoare care descompun celuloza și alte substanțe din frunze; ureea este suportul energetic pentru aceste microorganisme folositoare. Practic, aplicând uree, noi stimulăm procesul de compostare, de descompunere a materiei celulozice din frunze. Este de preferat ca acest tratament (piatră vânătă – 3%, uree – 3%, insecticid în doză dublă) să se repete după zece zile și abia după ce au căzut toate frunzele să trecem la operațiunea de curățare a livezii. În primăvară, când mugurii încep să se umfle, vom folosi concentrații mai mici, adică 1%“, ne-a mai explicat profesorul Florin Stănică.

Văruirea pomilor este o altă operațiune recomandată de către profesorul Florin Stănică, dar aceasta ar trebui să se facă din toamnă, nu primăvara – așa cum știm din bătrâni. Iar văruirea este bine să se facă la toate speciile de pomi. Este mai bine să prevenim decât să vindecăm, nu-i așa?


Este foarte important de știut că, atunci când atacul se manifestă pe fructele tinere, acestea se „stafidesc“, se zbârcesc, capătă o culoare închisă, se brunifică, iar pagubele nu sunt deloc mici. Livada poate fi afectată destul de grav. Mai mult decât atât, atacul de Monilinia laxa se manifestă și pe fructele mature. În aceste cazuri, fructele se vor mumifia. Fructele afectate rămân prinse pe ramuri și pe timpul iernii, unde Monilinia are condiții favorabile de a se dezvolta. Dacă nu sunt înlăturate, așa cum ne sfătuiesc specialiștii să facem începând imediat după recoltare și până la Sărbătorile de iarnă, aceste fructe bolnave vor fi surse de infecție pentru anul următor. Ce este mai grav, Monilinia poate afecta chiar și fructele gata recoltate, pregătite pentru a fi depozitate. Și în aceste cazuri pierderile înregistrate sunt mari.


Simona-Nicole David

Transformarea deșeurilor organice în hrană pentru pământ este o soluție eficientă nu doar pentru recolte ci și pentru natură. Iar când se realizează fertilizanți din subproduse ale altor industrii vorbim despre soluția viitorului.

Dacă nu realizăm că distrugem planeta, ar trebui să ne amintim că aceasta nu ne aparține... Cum greșit credem. Iar deșeurile nu înseamnă doar resturi vegetale, ci și subproduse ale altor industrii.

Dar iată că specialiștii care cercetează și găsesc noi soluții vin cu vești bune pentru viitorul planetei și pentru cei care produc și comercializează legume. În următorii ani, legumicultorii români vor avea la îndemână o soluție ecologică pentru a-și crește producția, dar și calitatea legumelor din solarii. Este vorba despre geluri proteice, o alternativă la tratamentele chimice, se arată într-un comunicat transmis de Marcoser, coordonatorul unui proiect la care au participat: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie – Sucursala Institutului de Cercetare Pielărie-Încălțăminte (INCDTP-ICPI), Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) și o companie din Turcia – Kazlýçeþme Deri Ürünleri Ar-Ge San. Tic. Ltd. Ști. (Kazlýçeþme).

Specialiștii și-au unit forțele pentru a obține finanțarea unui proiect Eureka, denumit Gel-Treat. Acesta prevede realizarea unor geluri proteice, obținute din subproduse din industria de pielărie, creșterea ovinelor sau procesarea peștilor, pentru ca apoi să fie folosite ca fertilizanți în legumicultură.

Gelurile proteice, gata de teste

Fertilizarea sub formă de geluri reprezintă ultima generație de produse de fertilizare, marcând de altfel, o inovație pentru legumicultura din România. Acestea vor aduce o serie de beneficii plantelor cărora se aplică, printre care: creșterea producției și a calității legumelor, stabilitate, reducerea pierderilor din cauza umidității, ploilor sau irigațiilor, doze mai mici de aplicare datorită concentrației mai mari etc.

Primele teste vor fi făcute în solarii de tomate ale USAMV București

tomate

„Principiul de funcționare a noului produs este simplu: reduci cantitatea de îngrășăminte și menții un nivel ridicat de producție. Momentan, am dezvoltat un concept și avem la dispoziție trei ani, pentru a-l pune în practică. Abia apoi vom putea începe vânzarea propriu-zisă a produsului. Acesta va fi testat mai întâi, pe tomate, iar apoi pe toate celelalte legume“, a menționat directorul general de la Marcoser, Marius Petrache. Potrivit coordonatorului proiectului, primele teste vor fi făcute în solariile de tomate de la USAMV București, urmând ca apoi gelurile să fie testate la scară mare în solariile Marcoser, din Matca, județul Galați.

Așteptările sunt mari

De-a lungul timpului, USAMV s-a implicat în proiecte pe care profesorii le-au simțit viabile, nu s-au „aruncat“ cu capul înainte doar de dragul de a se implica într-un proiect. Tocmai de aceea așteptările sunt mari și pentru Gel-Treat.

„Credem că produsul final va avea impactul scontat în piață, în primul rând prin faptul că este natural, nu este chimic și apoi prin toate beneficiile pe care le oferă plantelor. Acesta a fost deja obținut de către ICPI, iar în acest moment, așteptăm să ne fie livrat. Apoi, urmează să îl condiționăm pentru a-l aduce într-o formă comercială, după care începem testarea la tomate și urmărim evoluția în timp. De asemenea, vom alege o variantă de condiționare, pe care o considerăm cea mai bună și o trimitem la Marcoser pentru testare la nivel mare, în vederea demonstrării productibilității procedeului și comercializării cu succes a produsului finit“, a explicat prof. dr. Ștefana Jurcoane, din cadrul USAMV București.

Ajută planta „să lupte“ mai eficient

Ce urmează după finalizarea testelor? Ei bine, dacă rezultatele obținute în urma testelor se vor încadra în parametrii prevăzuți, se va începe și producția în sine. Astfel, produsul inovator va fi disponibil pe piața românească, alături de celelalte produse din portofoliul Marcoser.

De menționat este și faptul că aceste îngrășăminte vor oferi inclusiv „armele“ potrivite pentru ca planta să se lupte cu schimbările climatice, una dintre principalele provocări ale viitorului nu foarte îndepărtat.

„Noi considerăm că aceste produse, care sunt realizate din subproduse din alte industrii, reprezintă soluția viitorului. Acestea răspund la conceptul de economie circulară și la tot ce înseamnă ecologie, fiind un produs organic cu proprietăți de a elibera și azotul organic, pe timp mai îndelungat și mai biocompatibil, fiind de origine organică. Acesta va oferi eficiență nu doar în nutriție, ci și în biostimulare, ajutând planta să se dezvolte mai bine, precum și rezistență la schimbări climatice“, a conchis dr. ing. Carmen Gaidau, din cadrul ICPI.


Un proiect de aproape 2 milioane de lei

Potrivit Marcoser, în toamna acestui an proiectul a primit undă verde pentru o finanțare care se ridică la suma de 1.787.000 lei, din care 1.500.000 lei sunt asigurați de la bugetul de stat, iar 287.000 lei provin din alte surse de finanțare.


Simona-Nicole David

Gestionarea și utilizarea optimă a deșeurilor agricole și forestiere sunt esențiale pentru satisfacerea cererilor locale și sezoniere de fertilizatori şi energie în agricultură, reducând în același timp emisiile asociate. Încorporarea tehnologiilor de energie regenerabilă pentru a atinge necesitățile de gestionare a deșeurilor și terenurilor în agricultură și silvicultură contribuie la accelerarea realizării Pactului Verde European și va sprijini realizarea obiectivului specific al Politicii Agricole Comune privind contribuția la atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, precum și la energia durabilă.

Proiectul național Cărbune pirolitic din deșeuri vegetale modificat în beneficiul agronomiei și mediului – BIOCHAR îşi propune valorificarea deșeurilor vegetale în scopul obținerii de cărbune pirolitic, care poate fi ulterior utilizat pentru îmbunătățirea calității solului și reducerea poluării mediului. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 2 ani, urmând a se finaliza în anul 2022 şi este coordonat de Universitatea Politehnica din București, în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Proiectul se bazează pe date experimentale obținute într-o instalație de laborator și are ca scop validarea unei tehnologii pentru valorificarea termochimică (de exemplu piroliză urmată de tratament fizic/chimic) a deșeurilor vegetale cu obținere de cărbune pirolitic şi care ulterior poate fi utilizat pentru îmbunătățirea calității solului.

Obiectivul general este acela de a obține cărbune pirolitic modificat din deșeuri vegetale (de exemplu lăstari de viță-de-vie, tescovină). Evaluarea potențialului cărbunelui pirolitic netratat/tratat pentru îmbunătățirea calității solului și reducerea poluării mediului reprezintă o etapă importantă care este abordată pe parcursul derulării proiectului național Biochar.

Rezultatele proiectului se evidențiază prin elaborarea unei tehnologii de obținere de cărbune pirolitic cu diferite structuri și proprietăți, în funcție de natura deșeului vegetal, tipul de pretratare aplicat acestuia, parametrii procesului de piroliză și tipul de tratament aplicat cărbunelui după piroliză. Astfel se obțin sorturi de cărbune pirolitic ce poate fi utilizat ca amendament pentru sol și/sau ca adsorbant pentru diferiți contaminanți din mediu.

USAMV este unul dintre beneficiarii acestei tehnologii datorită faptului că are oportunitatea de a utiliza cărbunele obținut prin piroliza propriilor deșeuri vegetale pentru îmbunătățirea calității solului din serele și plantațiile sale.

Proiectul este implementat în Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare, cea mai nouă infrastructură de cercetare de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Centrul de cercetare dispune de 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație. Aici se desfășoară activitatea de cercetare pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează teme de mare actualitate.

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului puteți găsi pe paginile web https://www.qlab.ro/biochar/ și http://biochar.chimie.upb.ro/, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe paginile web ale Universităților partenere http://www.upb.ro, http://www.usamv.ro/. 

CS dr. ing. chim. Violeta Alexandra ION,

CS III dr. Andreea STAN

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

Gestionarea și utilizarea optimă a deșeurilor agricole și forestiere este esențială pentru satisfacerea cererilor locale și sezoniere de fertilizatori și energie în agricultură, reducând în același timp emisiile asociate. Încorporarea tehnologiilor de energie regenerabilă pentru a atinge necesitățile de gestionare a deșeurilor și a terenurilor în agricultură și silvicultură contribuie la accelerarea realizării Pactului Verde European și va sprijini realizarea obiectivului specific al politicii agricole comune privind contribuția la atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, precum și la energia durabilă.

Proiectul național Cărbune pirolitic din deșeuri vegetale modificat în beneficiul agronomiei și mediului – BIOCHAR” îşi  propune valorificarea deșeurilor vegetale în scopul obținerii de cărbune pirolitic, care poate fi ulterior utilizat pentru îmbunătățirea calității solului și reducerea poluării mediului. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 2 ani urmând a se finaliza în anul 2022 şi este coordonat de Universitatea “Politehnica” din București în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București.

Proiectul se bazează pe date experimentale obținute într-o instalație de laborator și are ca scop validarea unei tehnologii pentru valorificarea termochimică (ex. piroliză urmată de tratament fizic/chimic) a deșeurilor vegetale cu obținere de cărbune pirolitic şi care ulterior poate fi utilizat pentru îmbunătățirea calității solului.

Obiectivul general este acela de a obține cărbune pirolitic modificat din deșeuri vegetale (ex. lăstari de viță de vie, tescovină). Evaluarea potențialului cărbunelui pirolitic netratat/tratat pentru îmbunătățirea calității solului și reducerea poluării mediului reprezintă o etapă importantă care este abordată pe parcursul derulării proiectului național Biochar.

Rezultatele proiectului se evidențiază prin elaborarea unei tehnologii de obținere de cărbune pirolitic cu diferite structuri și proprietăți, în funcție de natura deșeului vegetal, tipul de pretratare aplicat acestuia, parametrii procesului de piroliză și tipul de tratament aplicat cărbunelui după piroliză.Astfel se obțin sorturi de cărbune pirolitic ce poate fi utilizat ca amendament pentru sol și/sau ca adsorbant pentru diferiți contaminanți din mediu.

USAMV este unul dintre beneficiarii acestei tehnologii datorită faptului că are oportunitatea de a utiliza cărbunele obținut prin piroliza propriilor deșeuri vegetale pentru îmbunătățirea calității solului din serele și plantațiile sale.

Proiectul este implementat în Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare, cea mai nouă infrastructură de cercetare de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Centrul de cercetare dispune de 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație. Aici se desfășoară activitatea de cercetare pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează teme de mare actualitate.

Mai multe informații despre activitatea desfașurată în cadrul proiectului puteți găsi pe paginile web https://www.qlab.ro/biochar/ și http://biochar.chimie.upb.ro/, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe paginile web ale Universităților partenere http://www.upb.ro, http://www.usamv.ro/.  

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CS dr. ing. chim. Violeta Alexandra Ion, CS III dr. Andreea Stan

Sfecla de zahăr este o specie mai nouă, luată mai târziu în cultură pentru producerea zahărului. Multă vreme omenirea a consumat zahăr provenit din trestia de zahăr. Primele cantități de zahăr obținute din sfecla de zahăr le-a realizat Achard în Germania. În 1802 acesta pune în funcțiune, în Silezia, prima fabrică de zahăr din sfeclă.

În țara noastră primele încercări de cultivare a sfeclei de zahăr s-au făcut de către marele agronom Petre S. Aurelian începând cu anul 1863 la Școala Centrală de Agricultură Pantelimon, mutată în 1869 la Herăstrău (azi USAMV – București), cu rezultate promițătoare.

Experții străini propovăduiau că solul și clima din România nu sunt favorabile culturii sfeclei de zahăr.

Dar agrochimistul Corneliu Roman, directorul stațiunii Agronomice București, în experiențele sale a demonstrat că în România sunt condiții foarte bune pentru cultura sfeclei de zahăr. Ca urmare, au fost înființate primele fabrici de zahăr la Sascut, în 1875, și la Chitila, în 1876. În anul 1958 a fost creat primul laborator de cercetare a sfeclei de zahăr în cadrul ICAR-lui.

Apreciind rezultatele importante ale acestei culturi, în 1961 s-a înființat la Brașov Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Sfeclei de Zahăr care, începând cu 1967, a început și cercetarea cartofului. Astfel s-a înființat Institutul de cercetări pentru cartof și sfecla de zahăr.

Întrucât cercetările privind cultura sfeclei de zahăr erau separate de partea de industrializare, un grup de cercetători, în frunte cu dr. doc. Zenobie Stănescu, a întocmit o documentație către conducerea statului prin care demonstra necesitatea unui institut separat pentru cultura și industrializarea sfeclei de zahăr. Astfel s-a aprobat, în 1981, înființarea Institutului de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea sfeclei de zahăr și a Substanțelor dulci Fundulea.

La început institutul a funcționat într-o clădire a ICCPT-Fundulea până s-a construit noul institut.

Acesta a fost construit în apropierea gării CFR și a noii fabrici de zahăr, începând din primăvara anului 1984 și în mai puțin de 1 an a fost inaugurat, în prezența conducerii statului, în octombrie 1984.

Directorul general al Institutului, prof. dr. ing. Vasile Popescu, a coordonat construcția lui și dotarea corespunzătoare.

Construcția modernă a institutului cuprindea:

  • pavilionul central din parter și 2 nivele, cu laboratoare, birouri, bibliotecă, sală de expoziție, amfiteatru, etc.
  • stație pilot pentru fabricarea zahărului;
  • stație pilot pentru fabricarea substanțelor dulci;
  • stație modernă de condiționat semințe din verigi biologice superioare;
  • sere, casă de vegetație, cameră de climatizare și alte anexe;
  • atelier mecanic dotat corespunzător.

Toate acestea erau dotate la nivel european de ultimă generație.

Institutul dispunea de 1.200 ha teren pe care se realizau câmpurile experimentale, se producea sămânță și erau organizate două ferme de producție.

Totul era nou, modern și se începuse o activitate foarte intensă, cu cercetători tineri care realizau soiuri și hibrizi de sfeclă de zahăr și culturi pentru substanțele dulci, precum și tehnologiile moderne de cultură pentru plantele respective.

Institutul asigura sămânță pentru cele 250.000 ha care se cultivau cu sfeclă de zahăr și coordona această activitate pe întreaga țară, împreună cu cele 4 stațiuni: Brașov, Roman, Arad și Giurgiu.

În același timp, coordona și procesul de fabricare a zahărului în cele 33 de fabrici existente.

La Ghimbav-Brașov institutul avea o fabrică modernă de condiționat sămânța de sfeclă de zahăr.

Întreaga activitate se desfășura foarte bine.

În toamna anului 1987, directorul general Vasile Popescu s-a retras din activitate pe motiv de sănătate. Au rămas alți colegi care au continuat activitatea până în 1990.

Atunci s-a rupt firul.

Fabrica de zahăr a fost vândută străinilor și din ea s-a luat tot ce a fost metal și s-a dat la fier vechi.

Institutul a fost desființat, iar anumite spații au fost închiriate unui restaurant și unui atelier de termopane etc.

Partea de cercetare a sfeclei de zahăr s-a concentrat la Stațiunea Brașov, care era mai bine dotată, și s-a unit cu cartoful, formând Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr.

Dar lipsa de finanțare și de preocupare la nivel central a făcut ca în prezent să mai existe un singur cercetător la cultura sfeclei de zahăr, și acesta de 80 de ani, dr. ing. Ion Gherman, angajat cu o jumătate de normă.

Prin urmare, de la un institut și patru stațiuni cu peste 40 de cercetători care asigurau sămânță, tehnologii de cultură și de prelucrare a sfeclei de zahăr s-a ajuns la ½ normă, și aceasta în scădere.

În calitate de semnatar al acestui articol și de specialist care a condus construcția și funcționarea acestui institut de cercetări, mărturisesc că mă doare sufletul când văd ce a mai rămas din munca și strădania noastră.

Oare la Ministerul Agriculturii, la Ministerul Cercetării, la Academia de Științe Agricole și Silvice Gh. Ionescu-Sisești nu se găsește nimeni care să se întrebe unde o să ajungă România?

Sau la Guvern, la Parlament, unde se găsesc destui oameni care cunosc situația agriculturii și rolul ei în România, nimeni nu are nimic de spus?

Cu durere în suflet, închei.

Vasile POPESCU

Odată cu terminarea examenului de bacalaureat, tinerii încă nu își pot savura din plin vacanța de vară. Înscrierile pentru universitățile din România au început încă din luna iulie, iar viitorii studenți își aleg cu atenție facultatea care îi va ghida spre o carieră, speră ei, de succes.

În rândurile universităților din România, un interes deosebit se manifestă pentru științele agronomice și medicină veterinară. Conform raportului privind starea învățământului superior din România 2019-2020, făcut de Ministerul Educației, peste 18.715 de elevi s-au înscris la examenul de licență pentru agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare, față de științele educației – 12.488, științe naturale, matematică și statistică – 15.721 și servicii – 15.202 elevi înscriși.

Universitățile din România

România dispune de 4 universități de științe agronomice și medicină veterinară: București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

În cadrul acestora studenții pot opta pentru studiile de 3 sau 4 ani (în funcție de tipul facultății: Agricultură, Horticultură, Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere, Medicină Veterinară, Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, Biotehnologie, Management și Dezvoltare Rurală.

Oportunitățile studenților

Tinerii pasionați de agricultură, animale, biodiversitate au oportunitatea de a explora în detaliu dinamica și transformările care se produc în natură. De asemenea, în cadrul universităților aceștia primesc o ghidare utilă pentru o carieră printre rândurile fermierilor. Totodată, studenții se vor putea orienta în viitor spre exploatații agricole, societăți zootehnice și piscicole sau vor putea activa ca cercetători în domenii precum biologia, industria alimentară, protecția mediului și multe alte domenii în care sursa principală este materia vie, natura.

Înscrieri în universități

Pentru anul 2021 cifra de școlarizare alocată pentru Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ Iași este de aproximativ 1.006 locuri, iar înscrierile au început din 12 iulie. La Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, cifra de școlarizare este de aproximativ 2.400 locuri, iar înscrierile au început din 5 iulie. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României“, Timișoara, dispune de aproximativ 1.200 locuri disponibile, iar examenele de admitere au început din 12 iulie. Și, nu în cele din urmă, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca oferă 2.100 de locuri, iar înscrierile au început din 12 iulie. De asemenea, studenții care nu au reușit la examenele de admitere din vară, conform metodologiei și a numărului de locuri încă disponibile, au oportunitatea de a depune dosarul în sesiunea de toamnă.

Liliana Postica

Manifestarea, ca în fiecare an, s-a înscris în acțiunile din programul Zilelor Horticulturii Bucureștene, ediția a XVI-a, organizată de USAMV București, sub patronajul Casei Regale și al Societăţii Române a Horticultorilor (SRH), în perioada 16-19 mai 2019. Omagierea Seniorilor Horticulturii, organizată de SRH în parteneriat cu Secţia de Horticultură a ASAS, a avut loc în data de 16 mai, în Aula P.S. Aurelian a USAMV Bucureşti.

Chiar dacă nu au fost prezenți toți cei nominalizați, acestora urmează să li se înmâneze Diplomele Aniversare la Filialele județene ale SRH. Din București nu au putut participa:

– prof. dr. doc. Ioan Pop (90 de ani) ale cărui cercetări în virusologie vegetală au adus enorme beneficii horticulturii românești. Printre altele, studiile sale au permis punerea la punct a tehnologiilor de producere de sămânță de cartof liberă de virusuri, precum și obținerea de butași de garoafă devirozaţi la Întreprinderea de Sere Codlea, acoperindu-se necesarul întregii ţări.

– dr. ing. Gheorghe Lozoveanu (85 de ani), reputat viticultor, care în calitate de director al IAS Ostrov, județul Constanța (1971-1989), a consolidat faima acestei podgorii, demonstrând că, aplicându-se o tehnologie riguroasă, se pot realiza, an de an, peste 30 de tone pe hectar de struguri de masă (1.348 ha), dintre care circa 15.000 tone erau livrate la export. Unitatea a ocupat de 8 ori locul I pe țară și a fost ono­rată de 4 ori cu distincții de Erou al Muncii Socialiste.

La fiecare dintre ei, Biroul executiv se va deplasa și îi va sărbătorii împreună cu familia.

Urmează să fie sărbătorite de către Filialele jude­țene ale SRH, la sediul unităților în care și-au încheiat activitatea, următoarele personalități:

– dr. ing. Ștefan Popescu (90 de ani), secretar științific și șeful Laboratorului de genetică și ameliorare a viței-de-vie, la Stațiunea Viticolă Miniș.

– dr. ing. Otilia Toma (85 de ani), unul dintre cei mai prolifici amelioratori viticoli, soiurile de masă create stând mărturie (Otilia, Timpuriu de Pietroase, Istrița, Centenar, Pietroasa – apiren), precum și 4 clone. Va fi sărbătorită la Stațiunea Istrița, unde a lucrat din anul 1957 până la pensionare.

– dr. ing. Boris Plămădeală (80 de ani), specialist emblematic în cultura cartofului căreia i-a dedicat întreaga activitate (1964-2002). A adus importante contribuții la perfecționarea metodelor de testare a rezistenței tuberculilor la principalele boli. A fost inițiatorul și coordonatorul până la pensionare a revistei trimestriale Cartoful din România. Împreună cu cei prezenți îl vom sărbători cu prilejul manifestării Ziua verde a cartofului (4 iulie a.c.).

Cele peste 70 de persoane participante la evenimente au fost alături de cei 2 sărbătoriți prezenți:

– prof. dr. ing. Vergil Gângu (80 de ani). Laudatio a fost prezentat de prof. dr. Ion Pirnă, președintele Secției de Mecanizare a ASAS. Domnia sa a scos în evidență activitatea sărbătoritului, atât cea din producție (Uzina Semănătoarea), cât și cea din cercetare, desfășurată la Institutul de Cercetare pentru Mecanizarea Agriculturii, în calitate de director științific (1982/89) și director general (1989/2010), încununată cu 85 de brevete de invenții (autor sau coautor), unele din domeniul horticulturii. A parcurs toate treptele afirmării științifice, fiind membru titular al ASAS (2009). A fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Cavaler (2000) și Meritul Științific (2005).

– dr. ing. Bernaz Gheorghe (85 de ani). Laudatio a fost prezentat de prof. dr. Liviu Dejeu, vicepreședinte al SRH, care a prezentat pe larg activitatea sărbătoritului, demn urmaș al tatălui său, prof. dr. Dionisie Bernaz (Mareșalul), profesor titular la prima Catedră de oenologie din țară (1948/61) la Facultatea de Horticultură din București. Absolvent cu diplomă roșie de merit (șeful promoției 1957), și-a desfășurat activitatea numai în domeniul agrotehnicii viticole și a căpătat un meritat renume printre viticultorii anilor ’70-’90 prin conferințele pe care le susținea cu prilejul diverselor stagii de pregătire a fermierilor, unde modul de comunicare, practic și pe înțelesul tuturor, era apreciat. Meritele i-au fost recunoscute, fiind ales Membru de onoare al ASAS (2013). Dr. Gheorghe Bernaz, fin mânuitor al cuvântului dar și al condeiului, a publicat peste 800 de lucrări, dintre care 34 de cărți. Lucrarea Memoratorul horticol (colectiv, 1997) a fost distinsă cu premiul AGIR (1998), iar lucrarea Horticultura României de-a lungul timpului (colectiv, 2008) a fost distinsă cu Premiul Theodor Bordeianu al ASAS (2008) și cu Prestigiosul Premiu Gheorghe Ionescu Șișești al Academiei Române (2011).

În calitate de redactor-șef (2008/15) al revistei SRH, Hortinform, a dat o nouă viață acesteia. De-a lungul întregii sale activități a fost devotat horticulturii și horticultorilor.

Celor două mari personalități ale horticulturii româneşti li s-au înmânat Diplomele Aniversare și multe, multe flori. După ceremonie, cei prezenți au vizitat frumoasa și diversa Expoziție de flori, majoritatea cumpărând pentru a-și înfrumuseța, după caz, apartamentul, balconul sau grădina.

Prof. dr. Gheorghe GLĂMAN, Preşedinte SRH

În fiecare an, în luna lui Florar, din peisajul bucureștean nu poate lipsi și o sărbătoare a florilor. Și unde ar putea aceasta să-și găsească mai bine locul decât în parcul Facultății de Horticultură? Și în anul acesta, ca în toți cei 15 ani din 2004 încoace, în generosul campus al USAMV București festivalul Zilele Horticulturii Bucureștene a încântat participanții.

Flori, plante rare și tehnologii moderne

Pentru mulți dintre vizitatori festivalul, desfășurat pe parcursul a patru zile, a fost doar un prilej de a-și bucura ochii cu spectacolul oferit de florile comercializate cu acest prilej. Pentru încă și mai mulți a fost și o ocazie de a-și procura plante din soiuri mai mult sau mai puțin deosebite, cu care să își sporească farmecul grădinilor sau al balcoanelor și jardinierelor de la ferestre. Desigur că a existat și o minoritate alcătuită din grădinari pătimași care au venit la expoziție pentru a obține plante rare, greu de găsit altfel.

O categorie aparte au constituit-o specialiștii, studenții și masteranzii care au participat și la celelalte activități desfășurate în cadrul festivalului. Între manifestări, de mare efect a fost inaugurarea Parcului științific româno-chinez. În cadrul acestui proiect, în locul vechilor sere de flori au fost create, în colaborare cu Academia de Științe Agricole a Chinei, o seră nouă, bazată pe un sistem cu totul nou de utilizare a energiei solare. În cadrul aceluiași program a fost inaugurată și Fabrica de Plante. „Este uimitor cum într-un spațiu insalubru, unde s-a aflat vechea centrală termică, este acum o seră în sistem hidroponic în care au fost plantate 3.300 de plante de salată. Ciclul acestora de creștere este de 20 de zile, așa încât pot fi realizate mai mult de 12 cicluri pe an“, a arătat dl Florin Stănică, prodecan al USAMV București și principalul organizator al festivalului.

Un acord sigilat cu trandafiri

Un alt proiect lansat cu această ocazie a fost și acela intitulat Orașe Verzi. În cadrul acestuia, o echipă de specialiști olandezi, împreună cu specialiști dar și studenți și masteranzi ai Facultății de Horticultură din București, se vor strădui ca pe parcursul următorilor trei ani să găsească cât mai multe căi de a dezvolta noi spații verzi în orașele românești.

Un început simbolic al acestei inițiative l-a reprezentat sădirea a doi trandafiri roz în rozariul USAMV. Unul dintre ei, olandez, a fost plantat de ambasadorul Olandei la București, dna Stella Ronner-Grubacic. Trandafirul, din varietatea Romantica, a fost rebotezat în cinstea evenimentului Donau (Dunărea, în limbile neerlandeză și germană), Cel românesc, Petrina, a fost denumit și Rhenus (Rin, în limba neerlandeză). Astfel a fost pecetluită înțelegerea româno-olandeză.

În timpul festivalului au mai avut loc demonstrații de tundere și îngrijire a pomilor și viței-de-vie în livada și în via USAMV. Un moment însemnat al evenimentului a fost marcat de omagierea seniorilor horticulturii românești. Cu această ocazie au fost omagiați acei reprezentanți de frunte ai domeniului care au împlinit vârste rotunde, de 80, 85 și 90 de ani, în prima jumătate a acestui an. Dintre cei șapte aflați pe listă, prof. dr. ing. Ioan Pop, dr. ing. Ștefan Popescu, dr. ing. Otilia Popa, dr. ing. Ovidiu Lozoveanu, dr. ing. Boris Plămădeală, prof. dr. ing. Vergil Gângu și dr. ing. Gheorghe Bernaz, doar doi au putut participa la eveniment.

Rolul horticulturii nu e încă înțeles

„Nu e o noutate că horticultura asigură securitatea alimentară, socială și morală a societății. Toți doctorii ne îndeamnă, și pe posturile TV, și în mod direct, să consu­măm fructe și legume în fiecare zi, să fim atenți la consumul produselor de panificație și al celor din carne. Dar, din păcate, nici societatea în ansamblul ei, nici politicienii care ne conduc nu par să înțeleagă rolul horticulturii în viața de zi cu zi, importanța ei“, a subliniat dl Gheorghe Glăman, președintele secției de Horticultură a ASAS și al Societății Române de Horticultură.

„Din păcate, sute de milioane de euro și, dacă nu suntem atenți, în curând peste un miliard, ies din buzunarul țării pentru legume și fructe aduse din străinătate. În același timp, sate întregi din zona de deal dispar. Experții în horticultură au încercat să arate ceea ce este nou în domeniu, să pună în evidență modul cum se pot face bani din acest domeniu. Deși pâinea se regăsește în Biblie de 104 ori, în timp ce vinul și strugurii apar de 168 de ori, se pare că guvernanților noștri nu le intră în cap! I-am auzit vorbind despre cum trebuie să facem noi solarii, dar nu i-am auzit vorbind despre serele distruse în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, dacă mergem prin toată țara, vom vedea pe marginea drumurilor destule solarii părăsite, neacoperite. De ce, probabil că știți mai bine ca mine“, a mai punctat președintele SRH.

Vremea de a trage învățăminte din istorie

„Îmi pare rău că la această ceremonie lipsește Alteța Sa Principesa Margareta, care ne-a fost alături la ultimele două-trei ediții. Întreaga manifestare, Zilele Horticulturii Bucureștene, se desfășoară sub patronajul Casei Regale a României încă de la prima ediție, care a avut loc în 1915. Șapte dintre edițiile desfășurate între cele două războaie au fost patronate de Regina Maria. Aceasta este o recunoaștere a ceea ce Casa Regală a dat României, dar și a ceea ce horticultura înseamnă pentru țara noastră“, a arătat Gheorghe Glăman.

„Regele Ferdinand își imputa lui și miniștrilor săi că, la intrarea României în Marele Război, nu aveau cu ce să-și hrănească soldații. La vremea aceea, guvernanții gândeau ca și acum și nu acordau horticulturii atenția cuvenită. Mai târziu au fost cumpărate fabrica de magiun, care a fost amplasată la Topoloveni, instalații de uscare a fructelor, fabrici de conserve, tocmai pentru a repara această greșeală. Cred că este timpul ca cei care conduc această țară să învețe ceva din istorie“, a îndemnat academicianul.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a inițiat la sfârșitul anului 2015 un proiect prin care să inoveze cultura arbuștilor fructiferi (afin, aronia, coacăz negru-roșu și goji). Ce a presupus concret proiectul? Testarea în plantații experimentale a unor noi tipuri de coroană a arbuștilor fructiferi, astfel încât lucrările tehnologice să se desfășoare cu mai multă simplitate.

Practic, cele trei coroane de tip cordon vertical realizate în cadrul proiectului sunt bibaum, ax vertical și trident. Prin realizarea lor s-a obținut simplificarea unor operații tehnologice precum recoltarea, tăierea – operațiune dificilă și de multe ori ineficient realizată, în special din cauza deficitului de forță calificată de muncă. În acest sistem nou de conducere a coroanelor tăierile pot fi realizate mecanizat, iar aplicarea tratamentele fitosanitare este mult mai ușoară. Prin adoptarea unor astfel de coroane întreținerea solului pe rândul de plante este mai ușoară și există implicit posibilitatea înființării unor plantații intensive prin valorificarea mai eficientă a terenurilor de mici dimensiuni. Un alt avantaj relevat în cadrul proiectul a fost legat de condiția de sănătatea a plantelor printr-o aerisire mai bună a frunzișului și reducerea factorilor favorizanți care conduc la apariția bolilor criptogamice. În plus, fructele obținute au o calitate mai bună, au dimensiuni mai mari și o culoare mai intensă.

innobery 5

Din nefericire, concluziile proiectului Innoberry prezintă și dezavantaje precum costuri mai mari la înființarea culturii ca urmare a sistemului de susținere pentru conducerea și palisarea cordonului/cordoanelor verticale. Deși acest sistem nou de conducere a coroanelor arbuștilor fructiferi simplifică multe dintre lucrările tehnologice, recoltarea mecanizată nu se poate face utilizând echipamente adaptate pentru forma de conducere tufă, ce presupune încălecarea rândului. Arbuștilor cărora li s-a format coroane de tipul celor prezentate mai sus le apar creșteri vegetative de la colet și pe zona de curbură a cordoanelor dirijate. Acestea trebuie îndepărtate periodic, cu excepția cazului în care se dorește înlocuirea unuia dintre cordoane.

Ce își propune Proiectul Innoberry

  • Realizarea unor noi sisteme de conducere pentru cultura arbuștilor fructiferi.
  • Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații protejate. Astfel există posibilitatea extinderii arealului de cultură a speciei și realizarea premiselor de lărgire a perioadei de maturare a fructelor. Vor fi evaluate și propuse spre testare și brevetare la ISTIS soiuri de goji din specia L. barbarum și hibrizi interpecifici L. barbarum x L. chinense. Altoirea la goji și afin creează posibilitatea testării influenței reciproce soi/portaltoi la arbuști.
  • Crearea unor hibrizi interspecifici la goji și evaluarea unor biotipuri de Lycium barbarum L. în vederea în­scrierii acestora la testare la ISTIS;
  • Altoirea la goji și afin și înregistrarea reacției plantelor prin prisma caracterelor morfoproductive și tehnologice.

innobery 1

innobery 2

innobery 3

innobery 4

Laura ZMARANDA

VREI O CARIERĂ ÎN DOMENIUL AGRO? Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti oferă studenţilor săi un mediu academic modern, efervescent şi intercultural, menit să susţină atât dezvoltarea personală, cât şi profesională în domenii de actualitate, specifice ştiinţelor inginereşti şi celor biologice şi biomedicale.

Ce oferă?

USAMV Bucureşti are în componenţa sa 7 facultăţi: Agricultură; Horticultură; Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere; Medicină Veterinară; Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului; Biotehnologii; Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul cărora sunt 23 de programe de studii de licenţă şi 25 programe de studii de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Pentru anul universitar 2017-2018 Universitatea scoate la concurs 5.455 de locuri, dintre care 3.900 de locuri la studiile de licenţă, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă şi 1555 locuri la studiile de masterat, învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă/cu frecvenţă redusă.

Prin intermediul programelor de studii de licenţă, masterat şi doctorat studenţii au oportunitatea de a dobândi competenţe corespunzătoare exigenţelor pieţei forţei de muncă, absolvenţii Universităţii având posibilitatea de a obţine rapid un loc de muncă după finalizarea studiilor conform pregătirii lor profesionale.
USAMV şi-a propus să răspundă nu numai laturii profesionale a vieţii de student, ci şi celei personale. Condiţiile, la nivel european,pentru formarea profesională, sunt dublate de condiţii, la fel de bune, de locuire şi depetrecere a timpului liber în cele două campusuri - „Agronomie - Herăstrău” şi „Medicină Veterinară - Cotroceni.

DE CE SĂ ALEGI USAMV BUCUREŞTI?

• Pentru că pregătirea practică reprezintă o componentă importantă a curriculei;
• Pentru că vei dobândi cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul tehnologiilor agricole şi ştiinţelor economice;
• Pentru că vei deveni un bun manager cu temeinice cunoştinţe în domeniul economic;
• Pentru că îţi vei putea găsi un loc de muncă atât în producţia agricolă, cât şi în profile adiacente - cercetare, învăţământ, administraţie, asigurări, turism, agroturism, comerţ;
• Pentru că îţi vei putea administra propria afacere din domeniul agriculturii sau agroturismului;
• Pentru că ai posibilitatea de a alege între învăţământul la zi şi cel la distanţă;
• Pentru că facultatea acordă burse de excelenţă, merit şi sociale;
• Pentru că dispunem de o bază materială ce corespunde celor mai înalte standarde;
• Pentru că facultatea dispune deun centru de practică propriu la Bran, precum şi de autocar şi microbuz pentru deplasări;
• Pentru că dispunem de amfiteatre, săli de seminar dotate cu calculatoare, aparatură multimedia, internet full-time, două biblioteci moderne (peste 6000 de volume).

Studii universitare de licenţă: Învăţământ cu frecvenţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură:
- Bucureşti - 200 de locuri (80 la buget); Filiala Slatina - 100 de locuri (30 la buget); Filiala Călăraşi - 120 de locuri (30 la buget)
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism
- Bucureşti - 400 de locuri (92 la buget)

Învăţământ la distanţă, cu durata de 4 ani:

Specializarea: Inginerie economică în agricultură – 225 de locuri
Specializarea: Inginerie şi management în alimentaţia publică şi agroturism – 250 de locuri

Pe parcursul studiilor, studentul poate obţine următoarele certificate: Certificat pentru pregătirea personalului didactic (Modul psiho-pedagogic), Certificat de auditor intern de mediu, Certificat de Manager al sistemului de managementul calităţii, Certificat de absolvire al cursului de contabilitate (CIEL), Certificat de Manager de proiect.

Sursa: APAR
http://presa-agricola.ro

USAMV București a organizat, în perioada 4-7 mai, cea de-a XXIX-a ediție a Concursului profesional-științific și sportiv - AGRONOMIADA, evenimentul cu cea mai mare tradiție în rândul studenților agronomi și veterinari din toată țara.

Ediția din acest an a avut un număr record de participanți: 500 de studenți și cadre didactice de la 5 universități de profil din țară: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Universitatea din Craiova și de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova - Chișinău.

Studenții au concurat la 18 discipline de profil (Fitotehnie; Entomologie; Silvicultură; Botanică sistematică; Legumicultură; Floricultură; Proiectare peisageră; Nutriţa şi alimentaţia animalelor; Tehnologia creşterii păsărilor; Biochimie; Tehnologia cărnii şi a produselor din carne; Fiziologie; Parazitologie; Controlul calităţii produselor de origine vegetală; Teledetecţie şi GIS; Poluarea apei şi solului; Microbiologie aplicată; Managementul proiectelor în agricultură şi dezvoltare rurală) și 4 discipline sportive (fotbal, tenis de câmp, tenis de masă și baschet).

În cadrul competiției s-au acordat 117 premii și mențiuni precum și un premiu special la disciplina “Entomologie”, ca un omagiu adus activității și contribuției Prof.univ. Paul Pașol la dezvoltarea domeniului, de-a lungul carierei sale de profesor la USAMV București.

“Ne-am bucurat anul acesta de o prezență record la Agronomiadă, ceea ce denotă faptul că studenții manifestă un interes crescut față științele agronomice și veterinare. A fost un prilej deosebit de a ne cunoaște mai bine, de a învăța unii de la alții, de a iniția noi teme de colaborare și nu în ultimul rând, de ne întrece și de a petrece clipe minunate împreună” a afirmat Prof.dr. Florin Stănică, Prorector al USAMV București, care a coordonat echipa de organizare.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București organizează an de an manifestarea Zilele Horticulturii Bucureștene. Ajuns la cea de a XIII-a ediție, evenimentul a adunat tot mai mulți participanți și asta datorită faptului că îmbină teoria cu practica. Pe de o parte cei interesați pot participa la conferințe și prezentări tematice, iar pe de altă parte pot vizita standurile expozanților și își pot achiziționa flori pentru casă și grădină.

La deschiderea evenimentului au fost prezenți numeroși studenți, cadre didactice și specialiști de la alte universități fie din țară, fie din străinătate. Prezent la eveniment, fostul ministru al Educației, domnul Sorin Cîmpeanu – rectroul USAMVB, a declarat: „Acest eveniment a devenit deja un brand, sunt mândru că putem organiza an de an Zilele Horticulturii Bucureștene. M-aș bucura să atragă atenția și mai mult a celor care nu sunt de specialitate, iar în ultimul an se întâmplă acest lucru și datorită presei. Ne propunem să promovăm mult mai incisiv lucrurile bune care se întâmplă în universitățile bucureștene.“

Una dintre cele mai așteptate conferințe a fost cea susținută de Andreea Stör, unul dintre cei mai cunoscuți designeri în artă florală din țară și președinta Asociației Floriștilor Români. Aceasta a pregătit o serie de aranjamente florale și a explicat ce înseamnă designul floral. Studenții din sală, impresionați de demonstrația de artă, i-au adresat întrebări tehnice, dar i-au cerut și sfaturi pentru a putea avea la rândul lor o carieră de succes în domeniu floristic.

Deși inițial evenimentul a fost conceput doar cu scop didactic prin organizarea conferințelor și evenimentelor de specialitate, în urmă cu 6 ani a fost inițiat Hortus Florshow România, târgul ce se desfășoară în campusul de la Agronomie și care adună producători de plante din toată țara. În acest an au fost 36 de standuri, care mai de care mai frumoase și mai viu colorate, unde au fost expuse inclusiv plante noi, cum ar fi floarea de hârtie, și varietăți rare ale unor plante de grădină, cel mai elocvent exemplu fiind bujorul galben.

Standul Facultății de Horticultură a fost unul dintre cele mai dinamice pentru că, pe lângă florile din propriile sere, au fost prezenți și studenți care au oferit detalii despre plante, dar au strâns și semnături pentru ca inițiativa domnului profesor Florin Toma de a transforma bujorul în floare națională să devină realitate.

Concluziile evenimentului le-am aflat de la domnul prof. univ. dr. Dorel Hoza, decanul Facultății de Horticultură: „Această ediție sperăm să fi fost mai bună decât până acum. Evenimentele din anii trecuți ne-au învățat lucruri și am încercat să ne organizam în așa fel încât ce ne-a scăpat într-un an să fie mai bine pus la punct în următorul. Avem deja o experiență în ceea ce privește conferințele, dar și pe partea de târg cu vânzare deoarece cei care participă la eveniment sunt interesați de ambele aspecte. Participanții la Zilele Horticulturii obțin și informații noi, dar pot pleca acasă și cu flori pe care poate nu le găsesc în altă parte. Facultatea de Horticultură are propriul stand unde prezentăm plantele crescute în serele noastre, dar mai ales oferta educațională.“

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 18

Programul evenimentelor din cadrul Hortus Florshow România 2016 și Zilele Horticulturii Bucureștene - ediţia a XIII a
26 – 29 mai, București Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară

Joi 26 mai

  • Ora 16,00-20,00 - Amenajarea Expoziției cu vânzare flori, plante ornamentale şi produse pentru grădinărit şi spaţii verzi, la intrarea în Campusul Agronomie - Herăstrău

Vineri 27 mai

  • Ora 10,00-10,30 Inaugurarea Zilelor Horticulturii Bucureștene - Hortus Florshow România 2016 - Amfiteatrul BpA - Facultatea de Horticultură
  • Ora 10,30-12,00 Conferință: Ce înseamnă o carieră în design floral? Dna Andreea Stör, Demonstraţie de Artă Florală susţinută de Dna Andreea Stör, Amfiteatrul BpA - Facultatea de Horticultură
  • Ora 11,00-12,00 Sărbătorirea Seniorilor Horticulturii Românești – organizată de SRH – Sala de Senat a USAMV București, Corp A, Rectorat
  • Ora 12,00-13,00 Cultura Bambusului gigant – o mină verde pentru România – prezintă Dl. Giovanni Bezze – Consorțiul Italian al Bambusului - Amfiteatrul BpB
  • Ora 13,00-14,00 A good crop is only possible using good plants – prezintă Dl. Hans Obers – Casa Olandeză a Pomicultorului - Amfiteatrul BpB.
  • Ora 14,00-15,00 Tehnologii de cultură a legumelor în spaţii protejate - Vizitarea serelor HORTINVEST
  • Ora 15,00-16,00 Vizită ghidată în Parcul dendrologic

Sâmbătă 28 mai

  • Ora 9,00-10,00 - Produse de erbicidare ecologică cu flacără MAITO – Italia.PrezentareSC Agrisorg SRL. AmfiteatrulBpB
  • Ora 10,00-12,00 - Demonstrații în livadă - Noutăţi în înființarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi. Prezentarea unor specii pomicole noi.
  • Ora 12,00-13,00 - Folosirea micorizelor în pomicultură - Plantworks Ltd. - Marea Britanie. Amfiteatrul BpB
  • Ora 13,00-14,00   Sufletul și sensibilitatea plantelor - Dr. Ovidiu Bojor – Farmacist. Amfiteatrul BpB
  • Ora 14,00-16,00 - Demonstrații de amenajare a spațiilor verzi în Parcul dendrologic
  • Ora 16,00-17,00 - Demonstrații de design floral susținută de Asociația Floriștilor Români - Amfiteatrul BpB

Duminică 29 mai

  • Ora 10,00-18,00 Vizitarea Expoziției cu vânzare flori, plante ornamentale şi produse pentru grădinărit şi spaţii verzi din Campusul Agronomie-Herăstrău
  • Ora 18,00- Închiderea manifestărilor
Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti