Adama 04 mai 2020
update 4 Jun 2020

Ţigănaşi, judeţul Iaşi: O comună în plin proces de modernizare

În momentul în care Iulian Chirilă a venit la Ţigănaşi primar, în anul 2012, erau multe de făcut, aşa că a adus cu el şi o echipă relativ tânără şi cu mult entuziasm. Tânărul edil şi-a dat seama că, în afară de bugetul comunei, singura soluţie pentru a se realiza investiţii aici era accesarea de fonduri europene şi guvernamentale... şi aşa a început să scrie proiecte.

Investiţii de 30 mil. de lei

„Comuna nu arăta atât de bine în momentul venirii mele, dar nu aveam altă soluţie decât să punem osul la treabă şi să dezvoltăm comunitatea. Bugetul comunei fiind foarte mic, ştiam clar că singura noastră salvare este să luăm bani europeni, să dezvoltăm localitatea cu proiecte europene şi guvernamentale. A trebuit să-mi conving colegii din primărie că trebuie să muncească (...), aşa am ajuns să scriem proiecte; am început cu pietruirea comunei, după care al doilea pas a fost să dăm drumul la iluminatul public; tot cu bani europeni am început să facem canalizare, să extindem reţelele de apă (...) avem undeva la 12 proiecte implementate în cei opt ani de mandat. Am acordat foarte mare atenţie renovării şcolilor; astfel am refăcut de la zero şcoala din satul Mihail Kogălniceanu, după care am extins şcoala din Ţigănaşi – trei săli de clasă, am modernizat şcolile de la Stejarii şi Cârniceni. În afară de bugetul comunei Ţigănaşi, am adus prin fonduri europene şi guvernamentale, în primul mandat, 10 milioane de lei, iar în al doilea mandat 20 milioane de lei“, spune primarul comunei Tigănaşi, Iulian Chirilă.

Aglomerare de 2.000 de locuitori... pentru canalizare

Sunt şi obiective care nu au fost atinse, de exemple canalizarea, dar nu pentru că nu s-a vrut, ci pentru că nu s-a putut, mai adaugă Iulian Chirilă. „Este singurul proiect care nu a fost atins de noi. Am dorit să facem un proiect în acest sens şi aşa am ajuns să realizăm un studiu de fezabilitate pentru aproximativ 24 km de reţea de canalizare. Toţi cred că banii Uniunii Europene stau acolo cu sacii, iar primarii nu au bunul simţ să meargă să-i ia. Nu stau lucrurile chiar aşa; conform ghidului de solicitare la canalizare, ca să luăm bani europeni trebuia să avem o aglomerare de 2.000 de locuitori, iar la momentul acesta niciunul din satele comunei Ţigănaşi nu are 2.000 de locuitori, maximum cel mai mare număr de locuitori îl are satul Cârniceni, undeva la 1.700 de locuitori, dar aici în proporţie de 80% există canalizare. Proiectul nostru era în valoare de 1 milion şi jumătate de euro, dar zace frumos într-un sertar; a fost depus, dar ni l-au respins (…). Avem de finalizat la momentul acesta încă două proiecte, cel mai important este blocul de locuinţe sociale, avem finanţarea şi sunt convins că pe perioada anului 2020, până în decembrie, va fi finalizat deoarece avem multe familii defavorizate care pot beneficia de cele şase apartamente. Totodată, avem de turnat cca. 12 km de asfalt pe uliţele din comuna Ţigănaşi; sunt trei proiecte, două pe calamităţi, prin CNI, şi altul prin PNDL“, a mai adăugat acesta.

Tiganasi Iasi

În curând... o fabrică de produse tradiţionale

Ţigănaşi este o comună preponderent agrară, drept dovadă aici principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura, mai adaugă acesta. „În comuna noastră avem un mare investitor, domnul director Aurel Placinschi, de la SC Agricola 96 SA, care face agricultură şi ştie ce face; dar la Ţigănaşi este loc şi de mai mult. Am să vă dau şi un exemplu: am dat o suprafaţă de 3.000 mp pentru înfiinţarea unei fabrici de produse tradiţionale; nu vor fi multe locuri de muncă, dar în decurs de un an de zile comuna noastră va avea o fabrică de produse tradiţionale“, a încheiat Iulian Chirilă, primarul comunei Ţigănaşi, judeţul Iaşi.

...producţia de rapiţă va fi una promiţătoare

Pentru unitatea agrozootehnică SC Agricola 96 din comuna ieşeană Ţigănaşi, coordonată de inginerul Aurel Placinschi, anul acesta a început sub auspicii dintre cele mai bune. „La noi totul este într-un flux continuu, deja anul 2020 este început undeva de prin august 2019, cu pregătitul terenului, însămânţatul de rapiţă şi grâu. Anul acesta a început bine, avem în jur de 400 ha de rapiţă crescută frumos şi avem speranţe pentru anul acesta să recoltăm o producţie bună. De asemenea, toate terenurile sunt lucrate, iar culturile de grâu au evoluat corespunzător, deci din acest punct de vedere 2020 este un an cu debut promiţător“, precizează Aurel Placinschi.

Cel mai mare sistem de irigare din Moldova... 3.500 ha

În sectorul vegetal, începând cu anul 2017, în cadrul societăţii SC Agricola 96 Ţigănaşi, principalul obiectiv de investiţii a fost realizarea sistemului de irigaţii Ţigănaşi-Probota, prin extinderea suprafeţei irigate, iar în această zonă amenajată pentru irigat cele mai mari suprafeţe au fost destinate loturilor de hibridare pentru culturi de primăvară, explică Aurel Placinschi. „În trei ani de zile, începând din 2017, am reuşit să facem investiţii foarte mari în sistemul de irigaţie. În momentul de faţă deţinem 3.500 de ha, cel mai mare sistem de irigare din Moldova; este făcut în întregime cu credite bancare şi am cheltuit în jur de 8.9 milioane de euro pentru această investiţie în care am făcut cinci staţii de pompare de la zero, încă trei staţii le-am reabilitat, iar în momentul de faţă avem speranţe că în Ţigănaşi agricultura se desfăşoară aşa cum dorim. Noi lucrăm în două comune, Ţigănaşi şi Probota, dar mai avem terenuri şi în comunele Trifeşti şi Victoria, (...) terenuri nesemnificative ca suprafaţă. În momentul de faţă mi se pare foarte dificil de accesat fonduri europene, de aceea am cam renunţat (…). În principal suntem axaţi pe producerea de sămânţă cu firme cunoscute, producţii bune de sămânţă şi comerciale. 2020 este un an cu bilanţ pozitiv, foarte necesar în situaţia noastră pentru că rambursara creditelor ne costă foarte mult.“

Producţia vegetală dă plus valoare fermei de vaci

În sectorul zootehnic, la ora actuală, la unitatea ieşeană se produce în jur de 7 tone de lapte/zi. „Ferma de vaci este în momentul de faţă stabilizată, avem în jur de 7 tone de lapte pe zi, probabil că o să abordăm la un moment dat o creştere, dar ne-am extins mai mult în partea de creştere a vacilor de carne“, încheie Aurel Placinschi, director SC Agricola 96 SA.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Sate

„Ziua sfeclei de zahăr“la Ţigănăşi

Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR), în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) și Agrana România – Fabrica de Zahăr Roman, a organizat în ziua de 3 septembrie simpozionul regional Ziua sfeclei de zahăr. Evenimentul a avut ca obiective generale: prezentarea noilor hibrizi performanți de sfeclă de zahăr, a noilor produse şi tehnologii de aplicare ale firmelor furnizoare de inputuri.

­Erbicidul desmedifam va dispărea din listă de la anul...

În deschiderea evenimentului, Ioan Puiu, preşedinte a Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) Roman, şi-a exprimat speranţa că pe viitor Ministerul Agriculturii va fi foarte activ în relaţia cu Bruxelles. „Sperăm că vom obţine un pachet care să ne permită să mergem mai departe. Agrana are un plan foarte ambiţios pentru anii care vin, (...) ne propun un contract multianual în care noi, fermierii, să avem garanţia că avem o piaţă de desfacere sigură, cu un preţ minim pe care ni-l garantează prin contract. Majoritatea fermelor mari au agreat acest plan, pe termen lung, dar rămâne să discutăm toată politica comercială în relaţie cu procesatorul. În ultimii ani ne confruntăm cu tot mai multe probleme legate de aceste schimbări climatice, de politica de mediu a Uniunii Europene, în afară de neonicotinoide avem probleme şi cu unele grupe de erbicide, mai ales cu desmedifamul care va dispărea din listă de la anul, deci principala grupă de erbicide cu care ţineam sub control un spectru larg de buruieni (...); va fi o provocare mare pentru noi, fermierii, dar şi pentru firmele furnizoare de inputuri. Şi, nu în ultimul rând, preţul redus al zahărului care continuă să rămână la sub 400 de euro pe tonă, un preţ care influenţează în final şi preţul sfeclei de zahăr pentru noi“, a precizat Ioan Puiu, preşedinte ACSZ Roman.

150 ha cu sfeclă de zahăr irrigate la Agricola 96 SA Țigănași

Gazda evenimentului a fost societatea Agricola 96 SA Țigănași, patronată de către Aurel Placinschi, un important producător de sfeclă de zahăr. Într-un clasament făcut de Agrana, acesta spune că în ultimii ani se află pe poziţiile fruntaşe, iar acest lucru se datorează faptului că testează hibrizi de sfeclă de zahăr de la toate firmele. „În ultimii ani cultivăm în jur de 150 de hectare de sfeclă de zahăr; s-ar putea cultiva o suprafaţă mai mare, dar am ajuns la concluzia că cel mai economic pentru noi este să cultivăm doar această suprafaţă. Sfecla de zahăr este o cultură deosebită faţă de celelalte pentru că necesită premergătoare; după aceasta trebuie să avem grijă ce cultură semănăm pentru a nu avea probleme. Pentru noi, 2019 este primul an în care am reușit să irigăm suprafața în totalitate; apreciem că vom avea o producţie de peste 90 tone/hectar“, a menţionat Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași.

Din partea conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost prezentă Elena Tatomir. „Cultura sfeclei de zahăr este o cultură care ocupă o suprafaţă mică, dar noi o considerăm foarte importantă pentru că este una dintre puţinele culturi care are procesarea asigurată, deci pentru fermieri acesta este un lucru extraordinar pentru că ceea ce produc se materializează în producţia de zahăr a României. Este o cultură care a fost, este şi va fi susţinută“, a ţinut să precizeze în deschiderea evenimentului Elena Tatomir, director general la MADR.

Cei peste 150 de fermieri din judeţele Moldovei, colaboratori fideli ai companiei Agrana, prezenţi la eveniment, au vizitat câmpul experimental, unde firmele furnizoare de seminţe şi-au etalat experienţele la cultura sfeclei.

Bukovina, Deseda şi Damian... viitorii hibrizi

Dintre hibrizii prezentaţi în cadrul câmpului experimental, Mihai Dimitriu, directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, ne-a prezentat hibridul Bukovina, un hibrid normal zaharat, cu rădăcina robustă, care se poate recolta de la mijlocul perioadei campaniei de recoltare până spre sfârşitul lunii noiembrie. Un altul a fost Deseda, care este un hibrid nou, convenţional. „Diferenţa o face faptul că anul acesta am furnizat sămânţă netratată pentru că aşa cer normele privind sfecla ecologică, dar poate fi accesat şi ca sămânţă comercială normală, tratată. Acesta este un hibrid spre zaharat, cu toleranţă destul de bună la Cercospora, ceea ce este destul în ideea că sfecla bio nu se tratează“, a adăugat Mihai Dimitriu.

Dănuţ Simionuc de la firma Strube a vorbit despre un set de şapte hibrizi în testare, patru dublu toleranţi şi trei triplu toleranţi. Dintre cei dublu toleranţi, cel mai vândut hibrid din România este Damian, care are o comportare mai mult decât decentă. „Este clasic pe piaţa României şi s-a cultivat în toate zonele unde clienţii seamănă sfeclă, mai puţin la Braşov. Rezultate au fost foarte bune, de asta îl menţinem încă în portofoliul nostru de hibrizi. Este foarte posibil ca fabrica să-l aleagă în urma rezultatelor obţinute în această toamnă şi anul viitor“, a ţinut să adauge Dănuţ Simionuc, reprezentantul firmei Strube.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS