reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

201,5 milioane lei au fost plătiți beneficiarilor Programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că în data de 6 august a fost plătită ultima tranșă către fermierii înscriși în ciclul I al Programului de sprijin pentru tomate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma totală de 201.5 milioane lei, reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, dintr-un număr de 19.166 legumicultori înscriși în ciclul I, 14.398 dintre aceștia au depus cereri și au primit banii, iar 8.952 încă livrează pe piață, întrucât au obținut producție suplimentară, cei mai mulți provenind din județele Olt (5.250), Galați (4.100), Giurgiu (1.951), Dolj (1.780).  

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis în valoare de 3.000 de euro/an:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
  • Să obțină o producție de minim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

Au început plățile destinate beneficiarilor programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că au fost demarate plățile pentru beneficiarii programului de tomate, astfel că, până la data de 5 iunie 2019 un număr de 214 beneficiari și-au primit deja banii, în sumă totală de 3 milioane lei. Totodată, alte 1.757 de dosare se află în lucru, urmând ca după alimentarea conturilor MADR, banii să ajungă direct la fermieri. 

În continuare, Direcțiile Agricole Județene așteaptă depunerea deconturilor justificative pentru cei care au valorificat cantitatea minimă necesară de 2000 kg/1000 mp, termenul limită de valorificare a producției obținute fiind data de 15 iunie 2019.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis în valoare de 3.000 de euro/an:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
  • Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

MADR: roșiile românești din Programul Tomata - sigure pentru consum

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității acestora, în special pentru a determina eventuala prezență a reziduurilor de pesticide.

De la ieșirea pe piață a primelor tomate obținute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș.

Astfel, până la data de 17 mai 2019 au fost prelevate 54 de probe din care au fost analizate 43, restul de 11 fiind în lucru. Rezultatele arată că nu au fost depășiri ale limitelor maxime admise. Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari în ceea ce privește utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.                                     

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această dată, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum, inspectorii fitosanitari constatând că au fost respectate tehnologiile de cultură. Acțiunile de control vor continua în toată țara.

Autoritatea Națională Fitosanitară manifestă prin toate activitățile un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă doar produse sigure.

Sursa: madr.ro

 

Termenul de valorificare a producției pentru beneficiarii Programului de tomate a fost prelungit

În Ședința de Guvern din 14 mai 2019 s-a aprobat prelungirea perioadei de valorificare a tomatelor cultivate în spații protejate până la data de 15 iunie 2019, prin completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 107/2019 pentru aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Decizia a fost luată în contextul fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în primăvara acestui an, care au afectat creșterea și dezvoltarea răsadurilor precum și replantarea acestora.

Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate începând cu luna mai și până în decembrie.

Informații suplimentare:

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an:

  • Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;
  • Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;
  • Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Sursa: madr.ro

Peste 265 de legumicultori au beneficiat de Programul „Tomata“ în comuna Balta Doamnei

Articolul de faţă poate fi considerat o pledoarie pentru micii producători români care nu au avut de partea lor şansa unor investiţii masive, dar care şi-au continuat activitatea chiar şi în condiţiile în care bilanţul economic a fost defavorabil. Trebuie să recunosc că interviul de faţă mi-a fost sugerat chiar de interlocutorul nostru, Bogdan Lente, un legumicultor din comuna Balta Doamnei din judeţul Prahova, care ne-a rugat să dăm voce producătorilor de roşii care au beneficiat de Programul „Tomata“ şi care au respectat cu sfinţenie condiţiile impuse. Spune că este necesar să le dăm dreptul la replică pentru că au existat în presă informări despre producători care au apelat la tot felul de subterfugii pentru a beneficia de bani fără a avea intenţia serioasă de a face producţie de tomate şi că într-un final imaginea tuturor producătorilor integri va avea de suferit.

Cum ar putea scădea importul de roşii?

– Suntem în Balta Doamnei, o comună foarte aproape de Bucureşti, în care legumicultura este o activitate la mare preţ.

– Aproximativ 70% din locuitorii comunei se ocupă de legumicultură, iar ca suprafaţă sunt cultivate cca 130 de hectare în spaţiu protejat. După implementare Programului „Tomata“ oamenii au prins curaj, este o gură de oxigen pentru toată lumea. În zona noastră sătenii cultivă în jur de 2.500-5.000 mp, nu au suprafeţe de câte două sau trei hectare cum se întâmplă în comuna legumicolă Matca, spre exemplu, iar pentru ei aceşti bani oferiţi prin programul de stat sunt bine-veniţi. Lucrurile s-au schimbat, iar acum legumicultorii din comună au renunţat la solarii din lemn şi le folosesc pe cele cu structură metalică, au sisteme de irigat prin picurare şi au cumpărat generatoare pe aer cald sau gaz, sobe sau centrale pentru a încălzi solariile. Asta pentru a fi cât mai eficienţi şi a veni cu legume pe piaţă cât mai devreme. În comuna noastră roşiile se plantau începând cu 28 martie – 5 aprilie, iar acum plantările încep cu o lună mai devreme şi asta datorită programului.

– Îmi spuneaţi că este foarte important ca cei care au beneficiat de Programul „Tomata“ să vorbească despre faptul că lucrurile au decurs bine şi că banii pe care i-au primit s-au întors în legumicultură. De ce aţi dorit să faceţi aceste precizări?

– Pentru că au existat ştiri în care se spunea că ţăranii au aruncat roşiile la gunoi şi că programul nu a fost un succes. Eu în zona noastră nu am văzut pe nimeni să arunce roşiile, iar la nivelul comunei au fost 265 de beneficiari ai Programului „Tomata“. Acest program a pus oamenii la treabă. Cei din Matca sau din Olt au roşiile mult mai mari acum şi vor ieşi pe piaţă probabil la 1 mai. Vor avea o lună de producţie, apoi urmăm şi noi. S-a creat un lanţ, a stimulat producătorii să aducă mai devreme roşiile pe piaţă şi implicit a scăzut şi importul de roşii. De ce spun asta? Pentru că eu ca producător atunci când va fi supraproducţie voi putea să scad preţul roşiilor pentru că am fost sprijinit cu acest program, dar cel care aduce din import nu îşi va permite asta. Şi atunci importul va scădea.

Bilanţul se face după ce ai banii în buzunar

– Dvs sunteţi unul dintre beneficiarii programului. Cum arată astăzi activitatea dvs.?

– Cultivăm în spaţiu protejat o suprafaţă de 2.500 mp. Avem patru solarii pe structură metalică, cu folie profesională cu o garanţie de peste 5 ani, folosim folie de mulci care uşurează foarte mult munca în sensul că în perioada rece menţine temperatura ridicată în sol, nu mai avem buruieni şi nu mai folosim erbicide, nu mai există condens, iar bolile sunt mai puţine. Jumătate din suprafaţă o punem cu tomate şi jumătate cu ardei. Am avut o suprafaţă mult mai mare, dar lipsa forţei de muncă m-a determinat să îmi restrâng activitatea. Nu poţi să îi plăteşti unui om 150 de lei pe zi că nu ai din ce şi atunci am cultivat o suprafaţă pe care o poate munci familia noastră. Anul acesta am pus răsadurile din luna ianuarie și am plantat pe 4 martie, cu o săptămână mai devreme decât anul trecut. În 2018 am ieşit cu tomatele pe piaţă la sfârşitul lunii mai, pe data de 25-27, dar sperăm ca anul acesta să fim prezenţi cu o săptămână mai devreme. În cele două solarii cultivate cu roşii avem 4.000 de plante şi sper să obţin o producţie de 5 kg pe plantă.

– Legumicultura este un domeniu sensibil, cu multe neprevăzute.

– Când vorbim de roşii, vorbim despre o cultură pretenţioasă. Nu poţi să tragi linie decât în momentul în care te vezi cu banii în buzunar. Dacă până acum doi sau trei ani nu se auzea de Tutta absoluta, acum a început să facă probleme.O altă boală pe care o consider periculoasă este Boala petelor de bronz. Practic, ajungi cu roşiile la recoltat şi, dacă soiul nu este rezistent, te trezeşti că roşia este mare, frumoasă, dar se coace doar jumătate şi cealaltă jumătate rămâne verde. Şi nu poţi să o valorifici nici la murături, trebuie să arunci întreaga producţie. Şi atunci încercăm să găsim soiuri rezistente. Cu părere de rău spun că nu avem în cultură soiuri româneşti. Folosim soiuri străine, testate iniţial pe o suprafaţă experimentală. Roadele lor trebuie să fie cât mai gustoase, să aibă fermitate şi să nu fie rapid perisabile. Acum avem în cultură două soiuri, unul spaniol şi altul italian, care au caracteristici bune, sunt productive, timpurii şi sunt rezistente la boli.

Asocierea, o spaimă inutilă care împiedică dezvoltarea producătorilor

– Spuneaţi că Programul „Tomata“ a fost o gură de oxigen pentru producători, în primul rând pentru că le-a permis reinvestirea banilor obţinuţi. Însă valorificarea producţiei continuă să fie o provocare?

– Da, din nefericire. Cei mai mulți producători din Balta Doamnei vind en gross şi asta pentru că nu îţi permiţi să faci şi producţie, şi vânzare. Nu ai cum. Am avut posibilitatea să merg în străinătate şi am văzut că peste tot au fost constituite asociaţii. Producătorul face un aviz, predă marfa ambalată asociaţiei şi revine la activitatea sa. În România producătorii se chinuie să producă şi să şi vândă. În zona noastră, deşi sunt constituite asociaţii, nu funcţionează pentru că oamenii încă nu au încredere într-o astfel de formă de organizare. În momentul în care ai o asociaţie trebuie să dispui de un spaţiu de depozitare, să ai o bază logistică şi fără asta producătorii evită să adere la asociaţii. Noi avem avantajul de a fi aproape de o piaţă de en-gros şi de Bucureşti, dar, în opinia mea, în fiecare zonă legumicolă ar trebui să se construiască centre de colectare către care producătorii locali să îşi vândă marfa. De acolo producţia poate pleca spre supermarketuri sau export pentru că produsele româneşti sunt de foarte bună calitate. Cred că astăzi aproape oricine poate face diferenţa între o roşie autohtonă şi alta adusă din import. Roşiile româneşti au gust, fermitate, culoare şi au un termen de valabilitate de maximum 7 zile. Roşiile de import rezistă până la o lună.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Programul de sprijin pentru tomate continuă și în 2019

În Ședința de Guvern din data de 27 februarie 2019 a fost adoptată printr-o Hotărâre schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2019.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 233.190.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei 50.000.000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2019.

Valoarea ajutorului de minims este de 3.000 euro/beneficiar/an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă.

Cererea de înscriere în program se depune la Direcțiile pentru Agricultură Județene, până cel târziu la data de:

  • 20 martie inclusiv, pentru producția valorificată în perioada ianuarie-mai;
  • 15 septembrie, inclusiv, pentru tomatele valorificate în perioada noiembrie – 20 decembrie

Potențialii beneficiari sunt:

  • producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, valabil în anul de comercializare a producției de tomate;
  • producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

- să dețină o suprafață cultivată  cu tomate în spații protejate de minim 1000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2019“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării.

- să obțină o producție de minim 2 kg tomate/mp;

- să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în spaţiile protejate în anul de cerere.

- să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative privind comercializarea producției.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care să ateste comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 27 decembrie 2019, inclusiv.

Sursa: madr.ro

Peste 150 milioane lei au fost virați către beneficiarii Programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma de 150.728.259,60 lei (echivalentul în euro a 32.772.000 euro), reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I.

Astfel, la data de 23 iulie 2018, la nivel de țară numărul total al beneficiarilor este de 10.924, iar cei mai mulți provin din județele Olt (3.805), Galați (1.505), Giurgiu (1.427), Dolj (1.326).  

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Peste 50.000 tone de roșii proaspete au fost livrate pe piață de către beneficiarii programului de tomate românești în 2017

Programul de susținere a produsului tomate în spații protejate derulat în anul 2017 de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a prezentat un mare interes în rândul producătorilor agricoli.

Astfel, în primul ciclu de producție s-au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627 beneficiari.

După primul an de implementare (2017), au fost livrate pe piață peste 50.000 tone de roșii proaspete de către 8.024 legumicultori, beneficiari ai programului, suma plătită către aceștia în anul 2017 fiind de 23.667.674,62 euro.

Cultivatorii de tomate în spații protejate vor beneficia și în acest an de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector. Valoarea ajutorului este de 3.000 euro/beneficiar/an. Schema de minimis pentru acest an este similară anului 2017 și se va implementa de către Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ).

Sursa: madr.ro

Au început plățile pentru ciclul II al programului de sprijin pentru tomate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că până la data de 7 noiembrie 2017 un număr de 195 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate din ciclul II au fost plătiți cu suma de 2.628.873 lei.

În perioada imediat următoare alți 52 beneficiari vor primi suma de 1.941.321,60 lei (peste 430.000 euro). Iar în data de 07.11.2017 au mai fost primite la MADR alte 197 cereri pentru suma de 2.655.835,80 lei.   

Odată cu începerea celei de-a doua etape a programului guvernamental de sprijin pentru tomatele românești, inspectorii fitosanitari au demarat prelevarea de probe în vederea expedierii acestora către Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București și către cel regional din Mureș.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel pușin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Sursa: madr.ro

Autoritatea Națională Fitosanitară informează că roșiile românești sunt sigure pentru consum

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro

Peste 2000 de fermieri au primit banii pentru tomatele românești cultivate în spații protejate

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).

Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.

Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Viitorul legumiculturii, spațiile protejate

Cel puțin așa vede lucrurile Daniel Cicireagă, un legumicultor de 37 de ani din Herăști, județul Giurgiu. După opt ani în care și-a concentrat eforturile pentru a face legumicultură în câmp, și-a revizuit prioritățile și de trei ani și-a mutat activitatea în spațiu protejat. Decizia a fost una forțată de împrejurări pentru că, spune legumicultorul, schimbările climatice afectează direct agricultura, iar când vine vorba despre legumicultură „aproape nimic nu se mai face afară“.

Daniel are în prezent 1.100 de metri² de solarii, întreținute cu un sistem de irigare prin picurare, în care cultivă tomate din soiurile bulgărești Kalina și Prekos și 300 metri² cultivați cu leuștean. Solariile dispun de un sistem de irigare prin picurare, iar folia lor este înlocuită periodic pentru a evita eventualele distrugeri cauzate de zăpada din iarnă. Legumicultorul spune că este mulțumit de evoluția planurilor sale în agricultură, dar că, pe viitor, și-ar dori să încălzească solariile pentru că astfel ar putea cultiva soiuri mai timpuri. De pe cei 1.100 m² estimează pentru vara aceasta o producție de 5-6 tone de tomate. Daniel spune că prețurile de valorificare oscilează între 1,5 lei și pot ajunge la 3,5 lei, în funcție și de cantitatea de marfă venită din afara granițelor țării, care este apoi vândută la un preț mult mai mic. În consecință, producătorii români trebuie să se alinieze trendului impus. Din fericire, anul acesta valorificarea nu mai este o problemă pentru legumicultorul din Herăști întrucât acesta este unul dintre beneficiarii proiectului „Tomate românești“.

„Sincer să vă spun, anul acesta nu mai voiam să pun roșii la solar, ci să schimb cultura. M-am răzgândit doar pentru că am aflat de acest program. Sper să reușesc să asigur producția solicitată de 2 tone de roșii până la 30 mai, iar la cultura a doua trebuie să facem tot în jur de 2 tone până în luna noiembrie. Astfel aș putea obține 3.000 de euro. Cu toate schimbările acestea de temperatură și de vreme care au întârziat și data de plantare cu vreo două săptămâni, cred că voi reuși totuși să asigur această producție.“

Daniel CicireagaÎnainte de a adera la acest program și de a-și extinde suprafața de solarii vindea producția de tomate la tarabă. Când cantitatea de roșii obținute a crescut a fost nevoit să renunțe la această metodă de valorificare și să dea producția de roșii în en-gros-urile din București. Pe bani mai puțini, dar cu certitudinea că vinde tot ce a produs. „Este multă muncă și bani cheltuiți până ajungi să scoți un profit. Și te mai uiți și pe cer. În spații protejate mai faci ceva producții, dar în câmp este mult mai greu.“

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 22

Programul „Tomate Românești“, cum se vede din solar și cum se vede din birou

Termenul de desfacere a producției de tomate din solarii, pentru ca producătorii să beneficieze de prima suplimentară, a fost prelungit de la 31 mai la 15 iunie inclusiv, a anunțat ministrul Agricul­turii, Petre Daea. Acesta este cel mai vizibil dintre rezultatele vizitei pe care președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a făcut-o împreună cu ministrul Agriculturii la legumicultorii din localitatea Cilieni, județul Olt.

„E singura variantă să câștigăm lupta cu mafia!“

„A doua etapă a acestui program este realizarea unor spații de colectare și depozitare. Apoi, a treia componentă, un program de realizare a unor microfabrici de conserve, unde să se poată asocia gospodăriile dintr-o localitate sau chiar din mai multe localități“, a dezvăluit, în premieră, Liviu Dragnea, intențiile guvernanților referitoare la continuarea programului «Tomate Românești». „Este singura variantă în care putem să rezolvăm și să dezvoltăm și mai mult capacitatea de producție și, astfel, să putem câștiga lupta cu mafia și cu evaziunea fiscală. Teoretic, la anul, pe vremea aceasta ar trebui să avem și celelalte două programe“, consideră președintele Camerei Deputaților.

„Fiind în cele două programe, fermierii vor avea cantități, vor avea infrastructură și logistică și n-o să mai fie dependenți de nu știu care șmecher angrosist, care, dacă vrea să le ia roșiile, bine, dacă nu, nu. Având capacități de depozitare și de prelucrare, nu mai merg ei cu mașinile să se roage, ci vin angrosiștii să cumpere, în condiții civilizate. Asta este marea provocare“, a mai detaliat domnia sa.

Fermierii știu și nu știu în ce s-au băgat

Cât de necesară era o întâlnire precum cea despre care vorbim s-a văzut chiar din discuțiile pe care cei doi demnitari le-au avut cu fermierii. De exemplu, dna Sanda Rău, proprietară a unuia dintre solariile vizitate, deși o bună profesionistă, avea o imagine deformată asupra programului. Domnia sa are peste 6.000 mp de solarii. La ora vizitei, recoltase deja peste trei tone de roșii. Adică cu încă 50% peste baremul fixat de program. Și era doar la primul cules! Numai că principala problemă pe care o avea era că nu putea să facă rost de facturi. Or, ca vânzător nici nu are cum să le obțină, acestea fiind primite de către cumpărători. Ca și ceilalți fermieri, nu a fost informată despre modul în care poate face dovada că a vândut marfa în regim fiscalizat. Cât despre prelungirea programului până la 15 iunie, nu știe ce să creadă: „Pe de-o parte nu-i bine, că pe zi ce trece apar tot mai mulți cu marfă și scade prețul.“

Ministrul Petre Daea a sintetizat atât cererile, cât și nedumeririle fermierilor: „Mi-au solicitat ca, având în vedere vremea total nefavorabilă din acest an, să prelungim termenul până la 15 iunie, lucru pe care am să-l propun Guvernului în cel mai scurt timp (între timp, Executivul a adoptat o Hotărâre în acest sens – n.red.). În ceea ce privește desfacerea, la Primării, la Direcțiile Agricole și la APIA găsesc toate informațiile despre modul în care pot să își vândă marfa în concordanță cu prevederile programului, respectiv cum să obțină carnetul de comercializare. În ceea ce privește numărul de fermieri înscriși, la ora aceasta sunt 6.786. Dintre ei au plantat 4.200, peste 2.500 au tomatele în plin rod, iar mai mult de 140 au ieșit deja pe piață.“

Controalele sunt necesare, dar cu ce?

Așa cum au evidențiat cei doi demnitari, Guvernul și agențiile sale se implică, inclusiv prin controale făcute în piețe și în alte locuri de desfacere: „Trebuie mai multă atenție și mai multă rigoare la aceste controale, pentru că de multe ori s-a ajuns în situația anapoda în care producători adevărați, cu certificate în regulă, nu mai au loc în piețe. E o luptă care nu se câștigă într-o zi și în care un rol important îl au și cumpărătorii. E important ca ei să înțeleagă că e bine să consume produse românești. Oamenii de aici fac produse bune, curate și sănătoase. De ce să nu mâncăm gustos și sănătos și să mâncăm tot felul de prostii care vin din alte țări? Că dacă ar fi bune, Doamne, iartă-mă! În nicio țară nu este raiul ăsta în ceea ce privește mafia. Ați văzut și în reportaje că se aduc tot felul de produse de calitate scăzută. Și noi trebuie să ne complacem și să acceptăm asta, când putem să avem produse gustoase, curate și poate chiar mai bune la preț?“, s-a întrebat șeful partidului de guvernământ.

Referindu-se la controlul fitosanitar al produselor aflate pe piață și la faptul că în toată țara nu există decât două laboratoare specializate, Liviu Dragnea a spus: „Categoric nu pot face față! Dar credeți că asta a fost o scăpare sau a fost stabilit în mod intenționat să nu se mărească numărul de laboratoare și de locuri unde poți să faci analize serioase? În ultimii douăzeci și ceva de ani poate că cineva a gândit tot sistemul acesta și tot planul!“

O luptă pentru miliarde de euro

Trecând la o scară mai mare, respectiv la facilitățile oferite și celor care practică cultura cerealelor, președintele Camerei Deputaților a declarat: „De ani de zile, în România, cu voie sau de nevoie, câteodată chiar și cu oamenii din interiorul țării, s-a reușit ca producția agricolă, zootehnia, industria alimentară să meargă din ce în ce mai jos pentru a deveni o piață de desfacere, nu furnizori de hrană.

Pentru producția de cereale, principalul nostru obiectiv a fost să dăm subvențiile la timp, ceea ce s-a simțit. Astăzi se încheie depunerea cererilor pentru subvențiile pe anul viitor, ceea ce va permite ca în octombrie să înceapă plata avansului, care este un mare ajutor.

În rest, este o luptă pentru a răsturna balanța. Acum importăm sute de mii de tone și exportăm zeci de mii de tone, aproape din fiecare produs. Asta este marea bătălie! Sunt miliarde de euro în joc, pe care unii le vor pierde; noi vrem să le câștige românii! Asta este lupta pe care o vedeți, în diverse forme, la televizor, în presă și în alte medii. Categoric că și zootehnia este o soluție pentru valorificarea superioară a cerealelor. Vorbeam de lână: peste 75 – 80% din producția de lână din România ori se aruncă pe câmp, ori i se dă foc. Pieile de bovine la fel. Avem în proiect să facem un program pentru colectare lână și piei. Practic, trebuie să reluăm tot ce era în agricultură înainte!“, a sintetizat al treilea om în Stat.

Ministrul Agriculturii a adăugat: „Pentru cereale, pentru porumb în special, o soluție este dezvoltarea sectorului porcin, motiv pentru care am lansat și susținem acel program care va face ca în România să rezolvăm problema efectivelor și să avem consumatori pentru cel mai valoros furaj, porumbul.“

Vizita s-a încheiat la o fermă de vaci din localitatea Rusănești, unde ministrul Agriculturii a dorit să mai sublinieze una dintre convingerile sale: „Vaca de lapte are viitor în România!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 12-13

Abonează-te la acest feed RSS