reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Conferința tematică ”Politica Agricolă Comună - Prezent și viitor”

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 29 august 2019 la Conferința cu tema ”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată la București, de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunțeanu și Maricel Floricel Dima, precum și directori generali și experți din cadrul MADR.

Scopul conferinței a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală și cercetare cu privire la prioritățile României pentru următoarea perioadă de programare și consultarea publicului țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului Plan Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC) 2021-2027.

În deschiderea evenimentului, ministrul Petre DAEA a vorbit despre pașii parcurși până în prezent către noua PAC, pachetul de reformă PAC, rezultatele obținute în cadrul Președinției României la Consiliul UE, obiectivele comune ale PAC, precum și despre principalele direcții de acțiune avute în vedere în următoarea perioadă de programare. Ministrul Petre DAEA a precizat că este necesară continuarea și consolidarea politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective comune ale Statelor Membre.

Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Național Strategic, Regulamentul orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Piețelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acțiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanță. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noștri, pentru etapa următoare”, a afirmat ministrul Petre DAEA.  

În cadrul manifestării, reprezentanții MADR au prezentat cadrul general al Planului Național Strategic PAC, oportunitățile de finanțare în sectorul agricol și cele de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima în contextul Planului Național Strategic, precum și Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Conferința a fost organizată prin proiectul “Organizarea de Conferințe Tematice în cadrul Planului de acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, finanțat prin măsura de asistență tehnică din cadrul PNDR 2014-2020 și a fost prima dintr-un număr de patru astfel de evenimente care vor fi organizate în acest an.

Sursa: madr.ro

Vești bune pentru fermierii români! Decizie importantă pentru România privind viitorul Politicii Agricole Comune

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Plafonarea subvențiilor, o lovitură sub centură pentru agricultură

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Porumbul de Aur, la pachet cu îngrijorări legate de viitorul PAC

La fiecare început de an, de patru ani încoace, lumea agricolă românească este frământată de o întrebare: „Cine ia Porumbul de Aur, de data asta?“. Întrebarea îi frământă, deopotrivă, pe fermieri, pe distribuitorii de inputuri agricole, pe oficialii din MADR și alte instituții implicate în viața agricolă, pe analiștii economici și, firește, pe jurnaliști. Și asta pentru că, așa cum ne-au obișnuit organizatorii, Asociația Producătorilor de Porumb din România, premiile vin împreună cu o lungă serie de noutăți interesante, prezentate de invitați de marcă.

Arvalis caută soluții noi pentru combaterea tanimecus

Nici anul acesta Congresul APPR, în cadrul căruia au fost decernate trofeele Porumbul de Aur, nu a făcut excepție de la regulă. Ba dimpotrivă, invitații au fost mai numeroși decât la cele trei ediții anterioare. La fel și temele abordate. După cuvenitele urări de bun venit și mesajele transmise din partea MADR, a reprezentanților Parlamentului și ai altor instituții, a urmat un adevărat regal de informații de primă importanță, legate atât de aspecte practice, cât și economico-politice.

Începutul a fost făcut (mai degrabă din considerente meteorologice și legate de programul traficului aerian decât din alte motive) de către dl Regis Doucet, specialist în cultura porumbului al celebrului institut francez Arvalis. Reamintim că Arvalis este unul dintre cele mai mari institute de cercetări agricole din Europa. Însă ceea ce îl individualizează este faptul că e independent, iar finanțarea sa este asigurată de către fermierii francezi care plătesc o contribuție anuală destinată acestui scop. Consiliul de administrație al institutului este alcătuit în majoritate din fermieri, aleși în mod democratic, și, între altele, stabilește temele de cercetare în funcție de cererile venite de la agricultori. Arvalis a devenit și unul dintre cei mai importanți parteneri ai APPR. În acest an, la București au fost prezentate cele mai noi direcții de cercetare ale institutului în domeniul cultivării porumbului. Aspecte precum combaterea dăunătorilor și a bolilor fără a folosi substanțe din grupa neonicotinoidelor se află în centrul atenției cercetătorilor francezi.

Viitorul PAC provoacă îngrijorări marilor fermieri

O altă problemă care nu-i lasă să doarmă pe fermierii români, la fel ca pe toți fermierii europeni, este viitoarea Politică Agricolă Comună. Aceasta a fost abordată din două perspective: cea a Comisiei Europene, a cărei poziție a fost expusă de către Pierre Bascou, director executiv al Direcției Generale de Agricultură a CE, și cea a fermierilor, prezentată de Max Schulman, președinte al grupului de lucru pentru culturi de câmp în cadrul federației Copa-Cogeca. Un lucru este cert: urmează schimbări majore și deloc avantajoase pentru fermierii mari. Sunt foarte probabile plafonarea subvențiilor și o mai mare libertate acordată, în ceea ce privește utilizarea sumelor.

Despre cadrul general economic, ca și despre presiunile ce se pun pe agricultori a vorbit reprezentanta Unicredit, partener oficial al evenimentului. Pentru a întregi imaginea cadrului în care fermierii își desfășoară activitatea, dna Elena Mateescu, manager al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat date referitoare la evoluția climei în ultima perioadă, precum și o prognoză a vremii în luna februarie. Din date a rezultat, fără niciun fel de dubiu, că trăim epoca unor schimbări climatice. Temperaturile medii sunt în creștere, iar perioadele secetoase sunt tot mai lungi. Despre 2018 am aflat că a fost al treilea cel mai călduros an din ultimii 100 de ani.

Despre ceea ce pentru unii pare o poveste despre viitor, iar pentru alții reprezintă pur și simplu prezentul modern, a povestit dl Lucian Buzdugan, președintele Agricost, după denumirea oficială, dar mai cunoscut drept conducătorul celei mai mari exploatații din Uniunea europeană, Insula Mare a Brăilei. Domnia sa a prezentat, ajutat de un film, modul în care funcționează agricultura de precizie. Supraveghere din satelit a gradului de înverzire, cartare agrichimică realizată în laboratoare proprii și semănători sau distribuitoare de îngrășăminte ghidate prin GPS și care își modifică debitul în funcție de necesitățile fiecărei porțiuni din solă, toate acestea la un loc fac parte din „instrumentele“ cu care se lucrează în IMB.

Desigur că invitații au răspuns, atât cât le-a permis timpul, la întrebările participanților la congres. Iar răspunsul la întrebarea care i-a strâns pe toți participanții a venit abia la sfârșit.

Syngenta neirigat și Pioneer irigat, câștigătorii din 2019

Trofeul Porumbul de Aur la categoria neirigat i-a revenit lui Daniel Nica, fermier din județul Călărași. Acesta a obținut o producție de 13.927 kg/ha. „În ciuda aspectului ciudat al anului 2018, am avut condiții foarte bune. Când am semănat, m-am uitat la prognoza meteo. Am văzut că nu va ploua și atunci am semănat la o adâncime ceva mai mare, de 12 – 15 cm, astfel încât bobul a beneficiat mai mult de umiditatea din sol. Am avut un grad de răsărire de 90%. În perioada de înflorire au venit ploile, în jur de 200-230 l/m²“, a dezvăluit fermierul-campion câte ceva din secretele reușitei sale. Hibridul folosit a fost Dartona, un hibrid din grupa FAO 400, semitimpuriu, aflat în portofoliul Syngenta. Nu s-a făcut nicio erbicidare preemergentă; în schimb, în momentul prășitului a aplicat îngrășăminte precum azot în formă amoniacală, câte 25 kg de substanță activă/ha. Media producției obținute în fermă a fost de cca 12 tone/ha. „Am avut câteva zone unde am obținut doar 9 tone/ha pentru că am avut foarte multă samulastră“, a mai povestit fermierul. Potrivit declarațiilor sale, costul tehnologiei a fost de 2.700 RON/ha.

La categoria irigat, trofeul i-a fost acordat lui Mihai Solomei, șef de fermă în cadrul Agricost. Pe sola de 35 ha înscrisă în concurs s-a obținut o recoltă de 22.906 kg/ha. A fost folosit hibridul 32F73 din portofoliul Pioneer. Acest hibrid este unul târziu, din grupa FAO 600, care, dacă este cultivat în condiții bune (așa cum este cazul în IMB), permite obținerea unor producții mari și foarte mari. Cultura premergătoare a fost grâul. Imediat după recoltare, terenul a fost scarificat, iar două săptămâni mai târziu s-a făcut o trecere de nivelare. În primăvară s-a semănat direct, cu o densitate de 72.000 – 73.000 de plante/ha. Tot atunci a fost aplicat și un îngrășământ NPK, 12:24:12, în cantitatea de 300 kg/ha. Sămânța utilizată a fost tratată în prealabil cu fungicid. În stadiul de șase-șapte frunze a fost aplicată prima fertirigare, iar apoi, după polenizare, a doua. În total s-au folosit 190 litri/m². Nu s-a făcut nicio prașilă, dar în schimb au fost utilizate erbicide. Faptul că apa utilizată a fost dedurizată în prealabil a redus semnificativ cantitățile de substanțe utilizate. „Am fertilizat mai mult decât în mod normal. Am ajuns să aplicăm 30 kg de azot substanță activă/ha. În aceste condiții, costul tehnologiei a fost mai ridicat: 6.500 RON/ha“, a spus Mihai Solomei.

Alexandru GRIGORIEV

7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până la acest moment.

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Astfel, 2,84 miliarde euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 - februarie 2019 si 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Sursa: madr.ro

A fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar "UNIREA"

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

  • O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;
  • O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
  • O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

  • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
  • atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
  • informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
  • creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

Politica Agricola Comună - construirea unui viitor durabil pentru Europa

Noua direcție propusă pentru PAC a fost dezvăluită de comisarul Phil Hogan la 29 noiembrie 2017 prin Comunicarea privind viitorul alimentației și al agriculturii.

Nu este o revoluție, ci o evoluție. Viitorul alimentelor și al agriculturii europene se schimbă, orientându-se către o mai mare durabilitate, simplitate și flexibilitate. Politica agricolă comună, cea mai veche politică a UE, trebuie să se adapteze la presiunile globale cu care se confruntă sectorul agroalimentar, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității sau riscuri mai ridicate de volatilitate a prețurilor, iar simplificarea, reducerea birocrației și concentrarea mai mare asupra rezultatelor este cel mai bun mod de a face asta.

Politica agricolă comună (PAC) sprijină agricultorii europeni de peste 50 de ani şi multe țări din întreaga lume o adoptă ca posibil model pentru propriul lor sector agricol.

PAC a fost întotdeauna o politică cu acoperire globală. În forma inițială aceasta a fost concepută pentru a sprijini fermierii europeni, dar se concentrează acum pe sprijinirea partenerilor din țările în curs de dezvoltare oferindu-le acces liber și fără cote pentru toate produsele.

Miturile încă persistă

Cu toate acestea, miturile cu privire la efectele distorsionante ale PAC asupra țărilor în curs de dezvoltare persistă. Adesea, este mai ușor să dai vina pe presupusele importuri din UE pentru scăderea producției naționale decât să abordezi cauzele reale cum ar fi politicile guvernului sau problemele lanțului de aprovizionare, problemele de sănătate animală sau sănătatea plantelor.

De asemenea, UE este departe de a fi singurul jucător global pentru produse agroalimentare, iar importurile din alte țări, cum ar fi SUA, China sau Brazilia, pot fi adevărații vinovați.

PAC DSC 0109 85

Chiar și acțiunile de politică internă ale UE prin intermediul PAC pot fi criticate în străinătate asta deoarece măsurile de intervenţie în piață sunt permise, pe perioade limitate, pentru a sprijini sectoare specifice în timpul crizelor.

De exemplu, aşa a fost cazul sectorului produselor lactate, în 2015 și 2016, când vânzările au fost grav afectate de interdicția Rusiei privind importurile de lapte praf degresat, iar Comisia Europeană a intervenit prin cumpărarea stocurilor de la procesatori. S-a făcut afirmaţia nefondată că laptele praf ar fi fost dirijat de UE către ţările africane la preţuri mai mici defavorizând astfel producţia autohtonă.

Încurajarea comerțului din țările în curs de dezvoltare

Europa a încheiat acorduri de parteneriat economic – acorduri comerciale – care sunt elaborate cu atenție pentru a permite țărilor partenere din țările în curs de dezvoltare să-și protejeze produsele agricole sensibile la liberalizare.

Acest lucru înseamnă că multe sectoare agricole sensibile sunt excluse în întregime din astfel de acorduri – asigurarea faptului că producția locală nu este distrusă de importuri – sau că guvernele pot reacționa rapid și eficient în sprijinul sectoarelor care au fost afectate de creșterea bruscă a importurilor.

În consecință, UE nu este numai cel mai mare exportator și importator de produse agroalimentare din lume, ci și cel mai mare importator mondial de produse agricole din țările cel mai puțin dezvoltate (3,5 miliarde EUR în 2017, mai mult decât SUA, Rusia, China, Japonia și Canada împreună).

Cu alte cuvinte produsele agroalimentare exportate din UE în Africa, de exemplu, răspund cererii de acolo și sunt pur și simplu conduse de piață de către companii private care nu beneficiază de sprijin public din partea UE.

Dezvoltarea rurală la fel de importantă

PAC Etiopia 065

Politica Agricolă Comună nu se referă doar la agricultură și agricultori, ci şi la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. UE face acest lucru prin intermediul politicii sale de dezvoltare rurală, care se concentrează pe o gamă largă de aspecte – de la sprijinul acordat întreprinderilor nou înființate în zonele rurale la provocările specifice de mediu sau sociale cu care se confruntă populația rurală.

Investițiile comune europene și naționale în infrastructură și în dezvoltarea capitalului natural și uman au o importanță primordială în a sprijini locurile de muncă sustenabile și de calitate din zonele rurale. Comunitățile rurale ar trebui să aibă un acces mai bun la serviciile publice, la asistența medicală, la formarea profesională, la programele de dezvoltare de noi competențe în special în sectorul digital, la educația de calitate și la conectivitate.

Dimensiunea mondială a PAC

Abordarea problemelor specifice rurale este văzută ca un model care ar putea funcționa și pentru restul lumii, iar UE își împărtășește frecvent experiențele cu partenerii săi internaționali, de exemplu la summit-urile G7 și G20.

Conștientă de rolul său în lume și de angajamentele sale internaționale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, combaterea schimbărilor climatice și abordarea cauzelor migrației, UE analizează din ce în ce mai mult modul în care politicile precum PAC trebuie adaptate pentru a răspunde acestor noi provocări.

Se cunoaşte faptul că aproximativ 70% din populaţia săracă a lumii trăieşte în zonele rurale, unde agricultura – și în special agricultura de subzistenţă – este principala sursă de venit.

Pentru a face față acestei provocări, UE a stabilit că securitatea alimentară și agricultura durabilă sunt priorităţi-cheie pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare.

PAC DSC 0471 362

Este sectorul central al asistenței UE în 60 de țări în curs de dezvoltare, în special din Africa. Aceasta înseamnă investiţii de 1 miliard de euro pentru agricultură, în țările în curs de dezvoltare, până în 2020, în special pentru proprietarii de exploatații de mici dimensiuni.

Viitoarea PAC va intensifica, de asemenea, eforturile de a sprijini partenerii UE, țări în curs de dezvoltare, pentru a accelera dezvoltarea sectorului agroalimentar, creând mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare – la rândul său, ajutând la combaterea uneia dintre cauzele principale ale migrației.

Un exemplu practic este decizia recentă de creare a unui Task Force rural în Africa, un grup de experți ai UE în domeniul dezvoltării rurale și al agriculturii, care se va axa pe modalitățile cele mai bune de a colabora cu Uniunea Africană.

Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

  • Publicat în Social

Rezultatele consultării naționale privind PAC după 2020

Joi, 29 martie 2018, ministrul Agriculturii, Petre DAEA, secretarul de stat Daniel Botănoiu și secretarul de stat Alexandru POTOR au prezidat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ședința de lucru în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele consultării naționale și primele elemente ale poziției României față de Comunicarea Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii după 2020.

Participanții la ședința de azi, reprezentanți ai federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol, au transmis la MADR contribuții scrise față de aspectele cheie din Comunicarea Comisiei, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România față de documentul Comisiei. La reuniunea de azi a participat doamna Mihaela Gabriela ZOANĂ, reprezentant al României în Parlamentul European, vice-președinte în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și membru în 3 comisii ale Parlamentului European.

În dezbaterea publică din 11 ianuarie 2018 s-a stabilit ca data pentru transmiterea contribuțiilor scrise la MADR să fie 2 februarie 2018. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, respectiv:   12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, ai federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, ai asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.

În cadrul MADR a fost constituit un Grup de analiză format din experți MADR, APIA și AFIR. Analiza s-a desfășurat pe următoarele capitole: Principii generale PAC după 2020, Plăți directe și măsuri de piață, Dezvoltare rurală, Mediu și acțiuni climatice, Bugetul PAC după 2020, Chestiuni speciale pentru România.

În intervenția sa, ministrul Petre Daea a informat despre participările sale la reuniunile  Consiliului de miniștri ai agriculturii de la Bruxelles și a atras atenția asupra faptului că trebuie să participăm activ la procesul de luare a deciziei privind PAC ca stat membru cu drepturi depline, la toate nivelele: de expertiză, diplomatic și politic. Rolul europarlamentarilor români este deosebit de important în susținerea poziției României în Parlamentul European. Este nevoie mai mult ca oricând de coeziune și de a merge cu toții în aceeași direcție, cea stabilită în urma consultărilor la nivel național.

Europarlamentarul Mihaela Gabriela ZOANĂ a anunțat că deși ocupă această funcție doar de 2 luni, activitatea domniei sale este deja intensă în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Cele mai importante teme de dezbatere sunt PAC și bugetul PAC pentru perioada următoare de programare. Domnia sa a menționat că există preocupări la Bruxelles privind micșorarea bugetului PAC după 2020. A subliniat importanța opiniilor fermierilor români, colaborarea cu aceștia pentru a promova interesele României prin transmiterea de mesaje clare în Parlamentul European, în Consiliu și Comisia Europeană.

Secretarul de stat Alexandru Potor a prezentat activitatea de analiză din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și rezultatele consultării publice, precum și elementele de poziție ale României pe tema PAC după 2020. Majoritatea participanților și-au regăsit punctele de vedere exprimate în scris.

Sursa: madr.ro

Viitorul Politicii Agricole Comune. Locul și rolul femeilor în agricultura UE

Majoritatea celor ce ne-am născut în spaţiul rural, avem imaginea aceea idilică a bunicilor şi mamelor noastre, a femeii de la țară, harnică, tot timpul trebăluind prin bucătărie şi grădină, printre animalele şi păsările din bătătură şi aşteptând să se întoarcă bărbații după o zi de muncă la câmp.

Femeia a rămas şi peste timp un personaj principal în viaţa cotidiană, multe conduc importante afaceri, inclusiv în agricultură, de pildă ferme ale căror performanţe sunt de invidiat, sau diverse activităţi non agricole.

Aproximativ 42% din cele peste 26 de milioane de persoane care lucrează în agricultură, în Uniunea Europeană sunt femei și cel puțin una din cinci exploatații este condusă de o femeie.

În 2016, peste o treime (35%) din persoanele care lucrau în domeniul agricol erau femei. Austria are cel mai mare procent de femei ocupate în agricultură (45%), fiind urmată de România (43%), Polonia, Grecia şi Slovenia (41%). În schimb, cele mai puţine femei în agricultură erau în Irlanda (12%) şi Danemarca (20%).

femei agricultura

Mărimea medie a fermelor gestionate de femei în UE este de 6,4 hectare, mai puțin de jumătate – 14,4 ha – faţă de cele gestionate de bărbați. Și din punct de vedere al veniturilor pe exploatație, femeile fermieri se situează mult sub cele ale bărbaților: mai puţin de 12 000 de euro, comparativ cu aproximativ 40.000 de euro pentru bărbați.

Sectorul agricol din Europa este dominat de o populație mai în vârstă. Studiile arată că şi aici doar 4,9% din agricultorii sub 35 de ani sunt femei, față de 6,4% bărbați. Cu toate acestea, la celălalt capăt al scalei, majoritatea agricultorilor cu vârsta peste 65 de ani sunt, de fapt, femei – 40%, comparativ cu 27,6% pentru bărbați.

Nici în ceea ce priveşte contribuția femeilor la dezvoltarea locală și a comunităților nu se stă mai bine, participarea acestora la procesele decizionale fiind nerelevante.

Sprijinul UE pentru femeile din zonele rurale

Ce poate face UE pentru a încuraja mai multe femei să accepte agricultura ca profesie?

Majoritatea măsurilor susținute, sau finanțate de UE, urmăresc să transforme agricultura într-o profesie mai atrăgătoare pentru ambele sexe, o atenţie deosebită fiind însă acordată femeilor.

Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene oferă mai multe instrumente de promovare a spiritului antreprenorial în rândul femeilor din zonele rurale. Statele UE trebuie să analizeze situația femeilor din zonele rurale și să ia în considerare rezultatele acestor analize atunci când își elaborează programele de dezvoltare rurală. De asemenea, statele membre pot acorda prioritate, acelor proiecte calificate, care îmbunătăţesc accesul femeilor la măsurile de dezvoltare rurală.

Cuvântul de bază în domeniul dezvoltării rurale ar trebui să fie multifuncționalitatea. Astfel, alte activități sociale, economice sau de protecție a mediului ar putea acompania producția agricolă, creând astfel noi locuri de muncă pentru femei în zona rurală.

În acest scop este nevoie de un acces nerestricționat al femeilor la resursele care susțin agricultura ca mod de viață și ca tip de activitate.

Există mai multe posibilități de a pune la dispoziție măsuri practice de susținere a femeilor care lucrează în agricultură. Gama largă de aptitudini, de interese și de realizări profesionale ale femeilor trebuie luată în considerare mai mult pentru ca locurile de muncă din agricultură să rămână o opțiune atractivă pentru acestea. Agricultoarele trebuie să aibă drepturi și obligații corespunzătoare răspunderii acestora pentru exploatația agricolă în cauză, inclusiv prin reprezentarea intereselor în forurile agricultorilor și prin participarea reală la veniturile exploatațiilor.

Asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru toate femeile care lucrează în agricultură este un alt element indispensabil pentru o agricultură sustenabilă și modernă. Ar trebui ținut cont de experiența sistemelor de asigurări sociale pentru agricultori ale statelor membre ale UE care, pe termen mediu, ar trebui să contribuie la o îmbunătățire vizibilă a situației sociale a femeilor implicate în agricultura din Europa.

(sursa ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

  • Publicat în Social

Seminar de prezentare a noilor aspecte ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene la Iași

Vineri, 2 martie a.c.,  la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară  „Ion Ionescu de la Brad” Iași, a avut loc seminarul  „Politica Agricolă Comună în România”. Acesta este parte a unei campanii de informare cu privire la Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene și este organizat de Studio Twelve (S12) – o companie tânără, care activează în domeniul comunicării publice – în cadrul proiectului  „Infoagricol”. Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană și își propune ca, prin astfel de evenimente publice, dar și prin instrumente online, să informeze publicul din România, în special noile generații, despre existența și rolul PAC și despre beneficiile pe care le aduce României.

În cadrul evenimentului, experții implicați în proiectul  „Infoagricol” au prezentat Politica Agricolă Comună, beneficiile pe care aceasta le aduce României, instrumentele specifice de finanțare, au insistat asupra sprijinului pe care PAC îl oferă agricultorilor, în special micilor fermieri, și au subliniat orizontul pozitiv pe care existența PAC îl aduce. De asemenea, au oferit participanților materiale informative (broșuri) privind PAC.

Mobilizarea tinerilor prin rețele de socializare

Daniel Buti, expert-coordonator proiect InfoAgricol este cel care ne spune că:  „În cadrul seminariilor de informare, dar și a întregii campanii pe care o derulăm, dorim să transmitem românilor faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) este un instrument prin care Uniunea Europeană susține direct fermierii, asigurând totodată dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. PAC stimulează creșterea productivității prin cercetare și tehnologii noi și, de asemenea, sprijină fermierii pentru a asigura protecția mediului înconjurător și a biodiversității. În egală măsură, PAC stimulează ocuparea forței de muncă, antreprenorialul și lanțurile alimentare locale, sprijinind activitățile rurale prin finanțare.

Mesajul nostru principal pentru publicul din România și în special pentru tineri este acela că Politica Agricolă Comună aduce beneficii tuturor cetățenilor europeni, fiind cea care asigură, zi de zi, accesul la produse sănătoase, sigure și de înaltă calitate, la prețuri rezonabile.

Campania de informare cu privire la Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene în România include, printre altele, întâlniri directe cu tineri din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare ale României. Până acum, seminarii de informare au avut loc în orașe precum Cluj-Napoca, Alba Iulia, Galați și Iași. Urmează ca, în perioada imediat următoare, să acoperim și celelalte regiuni ale țării.  De asemenea, încercăm să ne adresăm tinerilor și prin intermediul rețelelor sociale. 

Ne dorim să contribuim la creșterea numărului celor care au auzit despre existența PAC, care înțeleg semnificația acestei politici și care conștientizează că PAC aduce beneficii nu doar agricultorilor, ci tuturor cetățenilor, fiind responsabilă pentru alimentele pe care le consumăm zilnic. Deși nu este un obiectiv asumat al proiectului  „Infoagricol ”, ne-am bucura dacă, în urma campaniei de informare și a Seminarului  „Politica Agricolă Comună în România”, există tineri care se gândesc să beneficieze de oportunitățile pe care PAC le oferă și să pornească sau să dezvolte o afacere în acest domeniu’’.

Importanța PAC-ului pentru România

România are printre cele mai multe exploatații agricole din UE, în țara noastră existând aproximativ un milion de fermieri în zona de subzistență. O pondere ridicată a populației își desfășoară activitatea în agricultură și domenii conexe. Șomajul este însă mai ridicat în mediul rural și implicit nevoia de locuri de muncă este mai mare. Sărăcia este o problemă gravă în mediul rural, iar satul românesc are în continuare nevoie de modernizare. Conform unui raport UNICEF, în România, din 2016 până în prezent s-a menținut un raport de 50% dintre copii din mediul rural trăiesc în gospodării la risc de sărăcie, comparativ cu 15% dintre copii din mediul rural.

Oportunități pentru tinerii fermieri

UE dispune de o serie de programe menite să încurajeze tinerii să desfășoară activității în sectorul agricol, atât pentru instalarea acestora, cât și pentru investiții în exploatația agricolă. Tinerii fermieri care au dreptul la accesarea plăților directe sunt cei care se instalează pentru prima dată ca șefi ai unei exploatații agricole sau care au înființat deja o astfel de exploatație, cei care au sub 40 de ani în anul în care depun pentru prima dată o cerere de accesare a schemei pentru sprijin și cei care au aptitudinile corespunzătoare și/sau îndeplinesc cerințele privind formarea profesională. Aceștia pot beneficia de o contribuție din partea UE de până la 50.000 euro sau 40.000 euro (în funcție de dimensiunea fermei) 100% nerambursabili și se angajează să devină fermieri activi de maximum 18 luni de la data instalării.

Direcții de acțiune ale PAC

Zonele rurale dețin un rol socio-economic important în România, în condițiile în care acoperă aproximativ 87% din teritoriu, dețin cca. 43,59% din populația țării, produc 32% din valoarea adăugată brută, iar populația ocupată în mediul rural reprezintă 45,2% din totalul populației ocupate. Cu toate acestea, zonele rurale se confruntă cu un declin semnificativ al populației, în contextul unei scăderi generale a populației. Discrepanțele dintre oraș și sat sunt semnificative atât în ceea ce privește nivelul veniturilor, cât și condițiile de trai, măsurate prin prisma accesului la infrastructură și serviciile de bază. În acest sens, una dintre strategiile naționale care pun în aplicare PAC prevede realizarea de investiții pentru construirea, modernizarea sau renovarea infrastructurii fizice rurale (drumuri, apă și canalizare etc.).

Principalele obiective ale PAC sunt: creșterea sustenabilă a productivității agricole, pentru a garanta securitatea alimentară a cetățenilor europeni prin furnizarea stabilă de alimente variate, sigure, de calitate, la prețuri accesibile și în cantități suficiente; asigurarea unui nivel de trai decent pentru fermierii și lucrătorii agricoli din UE.

Principalele  instrumente de finanțare a PAC-ului sunt: FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) destinat în primul rând plăților directe către agricultori și finanțării măsurilor care reglementează sau sprijină piețele agricole și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) prin care se finanțează contribuția UE la programele de dezvoltare rurală.

Beatrice Alexandra MODIGA

Politica Agricolă Comună, mecanisme, instrumente și oportunități

Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre modul cum va fi agricultura finanţată în viitorul exercițiu bugetar al UE 2021-2027. Asistăm la negocieri, la poziții mai mult sau mai puțin tranșante ale autorităţilor naţionale sau asociaţiilor profesionale, la puncte de vedere divergente sau convergente. Este până la urmă povestea unui parteneriat dinamic de aproape 60 de ani (vreo trei generaţii) între fermieri şi Europa. Care va fi viitorul vom afla curând, dar până atunci aş vrea să vă expun sintetic noţiuni, aspecte şi date privind Politica Agricola Comună.

Agricultura este unul dintre domeniile de acțiune în care țările Uniunii Europene au convenit să-și pună în comun atât responsabilitatea, cât și finanțarea publică. Aceasta înseamnă că sprijinul politic și financiar nu este gestionat de fiecare țară în parte, ci de UE în ansamblu.

Politica Agricolă Comună (PAC) are ca obiectiv principal asigurarea aprovizionării continue cu alimente sigure, produse într-un sistem durabil şi la prețuri rezonabile, precum și menţinerea unui standard de viață decent pentru agricultori.

PAC a fost elaborată şi pusă în aplicare încă din anul 1962, dar a suferit în timp mai multe modificări. Dacă la început punea accent pe cantitate, acum se axează pe orientarea către piață, calitate, siguranță alimentară și trasabilitate, respectarea bunăstării animalelor, protecția mediului și durabilitate.

Ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a avut un trend descrescător, de la nivelul de aproximativ 70% în anii '70 la circa 38% în prezent.

Din 2004 și până azi, UE a primit în rândurile sale alte 13 noi state, printre care și România, fără  să existe însă și o creștere a fondurilor alocate agriculturii.

Datorită PAC, cetățenii europeni se bucură de securitate alimentară fără precedent. Populația UE poate fi sigură că agricultorii produc alimentele de care este nevoie, de calitate şi în cantităţile necesare. Datorită resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel mondial.

Volumul, diversitatea și calitatea produselor sale fac din UE cel mai mare exportator de produse agroalimentare, în principal prelucrate și cu valoare adăugată ridicată, punând astfel în mişcare industria prelucrătoare, un sector dinamic care angajează cel mai mare procent din forța de muncă, devenind astfel un motor vital al economiei rurale în sens larg.

Preocupările legate de schimbările climatice și de probleme precum pierderea biodiversității, lipsa apei și scăderea fertilității solurilor arată că agricultura joacă un rol din ce în ce mai important și în gestionarea durabilă a resurselor naturale. De aceea, PAC sprijină agricultorii care acordă atenție acestor aspecte.

În Uniunea Europeană există aproximativ 11 milioane de exploatații agricole, iar circa 44 de milioane de persoane lucrează în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Agricultorii sunt prima verigă din acest lanț de producție alimentară. Așadar, ei sunt actori economici și strategici importanți, iar UE nu își poate permite să îi piardă.

Se știe că abilitățile agricole fundamentale instinctive nu se învață numai din cărți, ci sunt transmise și din generație în generație. Dar tot mai mulți tineri nu mai consideră agricultura o profesie atractivă și prin urmare numărul agricultorilor a scăzut. Din statistici, în anul 2013 numai 6% dintre exploatații erau gestionate de agricultori cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce 31% dintre ele aparțineau unor agricultori de peste 65 de ani.

Iată de ce PAC sprijină tinerii să se lanseze în agricultură, acordându-le fonduri pentru a cumpăra terenuri, mașini și echipamente agricole. Se oferă, de asemenea, granturi pentru formarea agricultorilor (atât a celor noi, cât și a celor cu experiență) în vederea utilizării celor mai noi metode și tehnici de producție. Încurajarea tinerilor agricultori și asigurarea continuității de la o generație la alta reprezintă o adevărată provocare pentru dezvoltarea rurală în UE (sursa ec.europa.eu/agriculture).

Producţia agricolă din UE, media 2012-2014

  • Cereale: 300 de milioane de tone
  • Zahăr: 18 milioane de tone
  • Oleaginoase: 30 de milioane de tone
  • Ulei de măsline: 2 milioane de tone
  • Mere: 10 milioane de tone
  • Pere: 2 milioane de tone
  • Citrice: 11 milioane de tone
  • Vin: 170 de milioane de hectolitri
  • Carne de vită și vițel: 7 milioane de tone
  • Carne de porc: 20 de milioane de tone
  • Carne de pasăre: 13 milioane de tone
  • Ouă: 7 milioane de tone
  • Lapte: 150 de milioane de tone.

(sursa: ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

POZIȚIA PRO AGRO PRIVIND VIITOAREA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC) DUPĂ 2020

Prezentul document prezintă proiectul privind punctul de vedere comun al organizațiilor membre PRO AGRO privind viitorul politicii agricole a UE (PAC) după 2020.

Poziția este rezultatul unor analize și discuții comune desfășurate în perioada septembrie 2017- ianuarie 2018.

Sectorul agroalimentar românesc constituie un motor de creștere economică și furnizor de locuri de muncă, motiv pentru care este necesar ca, pentru viitorul PAC, România să aibă un punct de vedere important în contextul negocierilor bazat pe o sustenabilitate economică a Europei în raport cu concurența tot mai acerbă a țărilor terțe, să devină un sector competitiv și orientat spre piață, capabil pentru asigurarea securității alimentare prin furnizarea de alimente de calitate corespunzătoare la prețuri accesibile, precum și de a furniza bunuri și servicii publice și ecologice în favoarea societății.

Uniunea Europeană  se confruntă cu o serie de provocări, cea mai importantă fiind Brexitul care, în fapt, reprezintă o reducere a bugetului UE post 2020 și implicit bugetul viitoarei PAC.

Conform noului PAC, Uniunea Europeana va continua să rămână principalul furnizor mondial de produse agricole, cu toate garanțiile de securitate și de siguranță alimentară atât pentru consumul intern, cât și pentru export.

Cu toate acestea, Uniunea Europeana pe piața mondială este puternic concurată de producția agricolă extracomunitară, care nu respectă exigențele impuse privind securitatea, siguranța și calitatea alimentelor.

Uniunea Europeana – deși este lider privind diversitatea, calitatea și volumul exportat de produse agroalimentare, prin deficitul de produse proteice rămâne un mare importator de soia și derivate ale sale, cu toate că, unele țări din Uniunea Europeană, precum România, beneficiază de condiții favorabile și foarte favorabile pentru cultivarea de astfel de culturi cum ar fi lucerna, soia, mazărea, fasolea, etc.. Prin extinderea în cultură a acestora, s-ar putea asigura pe aceasta cale o contribuție semnificativă la reducerea importurilor Uniunii Europene de produse proteice, fapt foarte puțin stimulat astăzi.

Trebuie menționat totodată că aceste culturi sunt plante ameliorative pentru sol, contribuind astfel în mod direct la practicarea unei agriculturi durabile, în consens cu noua politică PAC, motiv pentru ca într-un program european de creștere a volumului de culturi proteice în Uniunea Europeana, să se acorde un sprijin suplimentar cultivatorilor implicați în acest program.

Un deziderat al noului PAC il reprezinta productia ecologică. Această noțiune presupune în general o abordare radicală, foarte greu de practicat, presupunând constrângeri cu reguli stricte și complicate pentru agricultorii care o practică.

Din acest motiv, credem că poate prezenta interes și abordarea parțială a acestui deziderat, contribuind fără echivoc într-o măsura mai mică la durabilitatea practicilor agricole, la siguranța alimentelor și la creșterea calității acestora.

Printre aceste măsuri parțiale, enumerăm:

- utilizarea unor tehnologii cu standarde reduse de poluare precum:

- doze reduse de pesticide;

- doze fracționate de azot;

- cultivarea plantelor fixatoare de azot pentru reducerea dozelor de îngrășăminte chimice cu azot;

- practicarea unei agriculturi de precizie prin aplicarea unor tratamente sau fertilizări variabile prin optimizarea nevoilor plantelor la nivel micro.

Pentru ameliorarea rentabilității fermelor, indiferent de dimensiunea acestora, este necesar un sprijin financiar compensatoriu pentru suprafețele la care se aplică astfel de măsuri.

Excluderea sau limitarea fermelor mari de la plățile directe reprezintă o adevărată inechitate, care poate avea urmări greu de imaginat. Cu siguranță că, în primul rând, s-ar produce mari dezechilibre în valorificarea capitalului uman din zonele agricole, prin reducerea locurilor de muncă pentru locuitorii care nu dețin pământ și trăiesc în mediul rural, fără șanse de subzitență dacă ei și familia lor n-ar primi un salariu de la aceste ferme așa zise mari.

În concluzie, printr-un sprijin financiar echitabil, fermele mari trebuie să primească în continuare același sprijin pe suprafață ca și celelalte exploatații sau o sumă apropiată ca valoare cu aceasta, în funcție de numărul de salariați, de suprafața minimă pe salariat sau de valoarea fondului de salarii utilizat.

În contextul în care în viziunea SM, care până acum au practicat o agricultură hiperintensivă și hiperchimizată, este de a reveni la agricultura tradițională, este oportun ca în România, care are la acest moment o mare parte din exploatații în acest sistem, să creăm posibilitatea de a le stimula prin plățile directe.

Astăzi țările din est, inclusiv România, din cauza migrației propriei forțe de muncă în vestul Europei, se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă calificată și numai o creștere substanțială a salariilor va putea asigura stabilizarea acesteia, motiv pentru care, prin asigurarea unor compensații financiare (sprijin pe unitatea de suprafață) se poate da viabilitate și echitate acestor ferme mari în care lucrează astăzi un numar foarte mare de salariați.

BREXIT ȘI INFLUENȚA FINANCIARĂ ÎN VIITORUL PAC

Contribuția netă a Regatului Unit este de aproximativ 10,2 miliarde de euro anual. Acest lucru este comparat cu cheltuielile bugetului UE, excluzând cheltuielile din Marea Britanie în valoare de 129 miliarde EUR în 2016 sau o diferență de 7,9%.

În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, va exista o creștere a ponderii cheltuielilor UE-27 față de VNB-ul UE-27 rămas, presupunând că cheltuielile sunt menținute neschimbate. Cheltuielile trebuie reduse cu echivalentul a 10,2 miliarde EUR (în prețurile din 2016), în cazul în care trebuie evitată o creștere a contribuțiilor brute ale statelor membre.

Pentru a evalua impactul Brexit, presupunem simplificarea conform căreia contribuția netă a UE de 10,2 miliarde EUR (în prețurile din 2016) ar crește în conformitate cu creșterea VNB UE în perioada 2016-2027 (estimată la 3,8% p.a.). În practică, creșterea contribuției nete a Regatului Unit în cazul în care Regatul Unit ar rămâne un stat membru, ar depinde de creșterea VNB în Regatul Unit, de creșterea importurilor din afara UE în Regatul Unit (ceea ce ar avea un impact asupra veniturilor tarifare ale uniunii vamale transferate la Bruxelles ), creșterea cheltuielilor UE în Regatul Unit și de modul în care reducerea din Regatul Unit ar fi afectată de creșterea viitoare a cheltuielilor UE.

În această ipoteză, contribuția netă a Regatului Unit în 2020 (în prețuri nominale) ar crește la 11,8 miliarde EUR. Pe parcursul perioadei până în 2027, va crește până la 15,4 miliarde de euro. Cumularea acestor contribuții nete (în prețuri nominale) pe întreaga perioadă a Cadrului Financiar Multianul (CFM) ar însuma 96,5 miliarde EUR. Această sumă reprezintă exact jumătate din "locurile de creștere" anticipate din cheltuielile non-PAC în această perioadă de 195 de miliarde de euro. Astfel, Brexit, dintr-o singură lovitură, are ca rezultat dispariția a jumătate din spațiul așteptat de creștere în cheltuielile non-PAC în perioada 2021-2027.

Dacă, în plus, celelalte state membre UE-27 au convenit (probabil sub presiunea contribuabililor net rămași) că ar trebui menținut "plafonul politic" pentru bugetul UE de 1% din VNB al celorlalte state membre UE-27 , "spațiul pentru creștere" în cheltuielile non-PAC ar scădea cu mult mai mult. Reducerea cheltuielilor în valoare de 16 miliarde EUR (în 2016)  ar fi de 18,6 miliarde EUR în 2020, iar această reducere ar reprezenta cheltuieli de 24,1 miliarde EUR în 2027. Cumularea reducerilor necesare în perioada 2021-2027 se ridică la 151,4 EUR miliarde, sau aproape 80% din "locația de creștere" prevăzută în cheltuielile non-PAC în absența Brexit.

În acest scenariu, este greu de imaginat că noile priorități politice ale UE pentru perioada următoare, inclusiv securitatea și migrația, precum și creșterea, ar putea fi finanțate din "spațiul de creștere" pus la dispoziție prin menținerea constantă a cheltuielilor PAC în termeni nominali. Probabilitatea unei reduceri a dimensiunii absolute a bugetului PAC, chiar și în termeni nominali, ar fi copleșitoare.

OBIECTIVE

Recunoscând noile provocări cu care se confruntă Europa, susținem teza că, obiectivele majore ale PAC stabilite la articolul 39 alineatul (1) din tratat privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care nu sunt mai puțin actuale astăzi și care ar trebui să se concentreze asupra formării cadrului PAC,  trebuie să fie sprijinite, și anume:

- creșterea productivității agricole prin promovarea progresului tehnic și prin dezvoltarea rațională a producției agricole și utilizarea optimă a factorilor de producție agricolă, în special forța de muncă;

- un nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă, în special prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor implicate în agricultură;

- stabilizarea piețelor;

- asigurarea securitații alimentare a Uniunii Europene;

- menținerea accesului la hrană al consumatorilor europeni la  prețuri rezonabile;

- crearea cadrului de asigurare a veniturilor fermierilor care desfășoară activități în sectoare cu piețe volatile

BUGET

Politica Agricolă Comună este o politică de bază a UE, care contribuie direct și indirect la menținerea obligațiilor UE față de angajamentele internaționale contribuind în mod decisiv la consolidarea coeziunii politice, economice și sociale a UE, chiar dacă fiecare stat membru are o anume specificitate a sectorului agroalimentar.

Agricultura este un sector fundamental și important pentru UE și necesită nu numai o abordare comună dar și atenția și sprijinul prin intermediul bugetului comun european, atât pentru agricultură, cât și pentru regiuni agricole chiar și cu o perspectivă deloc optimistă în ceea ce privește viitorul buget, motiv pentru care, este nevoie mai mult decât oricând de întărirea încrederii în politicile agricole promovate de UE. Astfel este total inoportună poziția Comisiei Europene de a susține reduceri financiare viitoare sau încercări de trecere a situației financiare din sarcina PAC în bugetele naționale ale statelor membre.

În contextul actual al cadrului financiar multianual (CFM) și al CFM după 2020, este de o importanță primordială acordarea unei finanțări adecvate și comune a PAC, care ar trebui să reflecte valoarea adăugată europeană ridicată a acestei politici cu impact major social de mediu și climă.

Este nevoie de o strategie a viitoarei PAC bazată pe competitivitate a sectorului agroalimentar, dezvoltarea sustenabilă a mediului rural și nu în ultimul rând, o abordare bazată pe menținerea locurilor de muncă în acest sector important de activitate.

Reducerea bugetului PAC comparativ CU PIB-ul UE-27, ar restrânge eficacitatea PAC în atingerea obiectivului comunitar, prin urmare, apelăm la menținerea dimensiunii financiare existente a PAC în UE relația cu PIB-ul UE-27.

Cu un buget redus al viitoarei PAC, există riscul ca agricultura și industria alimentară europeană să devină necompetitive iar fermierii europeni, constrânși de presiunea mediului concurențial mondial bazat pe globalizare, precum și constrângerile privind standardele tot mai crescute la nivel european privind mediul, clima, bunăstarea animalelor, respectarea tuturor constrângerilor naturale, etc. ale căror produse vor intra în competiție direct cu altele din țări terțe, vor fi net dezavantajați și fără o compensare a pierderilor generate de respectarea acestor standard, vor fi net perdanți în această competiție inechitabilă.

ECHILIBRU ÎN ABORDAREA VIITOAREI PAC

Este nevoie de o sustenabilitate economică a fermierilor pentru ca dezideratele UE privind ecologizarea, aspectele sociale influențate în mod direct și indirect de către agricultură și industria alimentară, precum și politicile de dezvoltare durabilă ale acestui sector să fie atinse și cuantificate în mod corect și nu doar emoțional și politic, așa cum, nu de puține ori, s-a întâmplat în trecut.

PAC ar trebui să continue să încurajeze orientarea către piață din reformele anterioare, din moment ce un sector agricol viabil din punct de vedere economic și orientat spre piață va fi capabil să furnizeze bunuri și servicii publice și ecologice în favoarea societății.

Coordonate cu alte politici, agricultura și producția de alimente sunt din ce în ce mai influențate de către alte sectoare ale UE, politicile în domeniul comerțului, mediului, climei, surselor regenerabile de energie, dezvoltare, coeziune, concurență, sănătate, impozite și altele.

O atenție specială ar trebui acordată politicii fiscale, din cauza necesității de a atinge un nivel maxim de TVA pentru produsele alimentare din diferitele state membre, pentru a preveni concurența neloială printre producătorii din SM și pentru a opri abuzul TVA în intracomunități.

De asemenea, credem că viitoarele negocieri comerciale ale UE ar trebui să fie armonizate cu reforma comună PAC, care să țină seama de sectoarele sensibile din cadrul UE, astfel încât aceasta să poată fi plasată, în condiții de Securitate privind concurența neloială a țărilor terțe, în ciuda sprijinului lor explicit în cadrul UE.

PLĂȚI DIRECTE (RP)

Pilonul I din PAC - plățile directe are la baza o abordare comună a UE față de toate fermele care sprijină veniturile fermelor, garantarea durabilității agriculturii, menținerea producției viabile, a alimentelor și securitatea alimentară.

Rolul plăților directe ca stabilizator și facilitator al adaptării, este din ce în ce mai mare, mai ales în contextul instabilității din piețele agricole, al presiunii concurenței internaționale cauzate de comerțul cu tratatele UE privind acordurile de liber schimb.

După 2020, plățile directe ar trebui să:

- ofere sprijin și stabilizarea veniturilor agricole;

- condiții similare pe piața unificată a UE;

- compensare pentru costuri și pierderi de venituri ca urmare a aplicării unor standarde ridicate de producție și ecologice conform cerințelor UE;

- menținerea producției agricole în cele mai puțin favorizate regiuni și sprijin pentru sectoarele vulnerabile.

După 2020 fermierii PRO AGRO au ca obiective stabilite:

  • plățile directe nu trebuie condiționate de dimensiunea exploatației atât timp cât singurul criteriu care stă la baza acordării este cultivarea hectarului de teren sau deținerea animalelor care fac obiectul cererii de plată;
  • egalizarea nivelurilor plăților directe între statele membre;
  • eliminarea criteriilor istorice de distribuire a fondurilor plăților directe;
  • continuarea aplicării schemei de plată unică pe suprafață în statele membre, încorporată în UE după 2004;
  • lăsarea la latitudinea statelor membre a posibilității de aplicare și majorare a fondurilor pentru sprijinul cuplat în anumite sectoare (în special în domeniile social și economic), dar cu o mai mare flexibilitate a acestui instrument, prin posibilitatea de aplicare în mai multe sectoare, decât în ​​prezent, în cadrul angajamentelor asumate ale UE în cadrul OMC;
  • acordarea unei intensități a sprijinului pentru producerea culturilor proteice care are un grav deficit la nivelul ​​UE, rolul lor în creșterea calității ecosistemelor;
  • includerea unor noi subvenții directe pentru apicultură datorită importanței esențiale a acesteia pentru conservarea și menținerea echilibrului ecologic și biologic diversificat;
  • actuala politică de ecologizare este compromisul adecvat între politicile tradiționale (sprijin pentru venituri) și noile provocări pentru mediu și climă și fiecare schimbare potențială a cerințelor ar trebui să rezulte din evaluarea de la aplicarea lor până în prezent și să fie prevăzut financiar în bugetul PAC după 2020;
  • sprijinul acordat fermelor agricole ar trebui să fie în continuare orientat doar către activitățile agricole iar definiția pentru " tânăr fermier " ar trebui revizuită;
  • este necesară simplificarea reală atât pentru fermieri, cât și pentru administrație a procedurilor de implementere a plăților directe inclusiv prin utilizarea digitalizării, a teledetecției și IT pentru a stabili eficiența, sistemele de aplicare și controlul mai precis și de calitate;
  • adoptarea unor forme de sprijin direct și de stabilizare a veniturilor agricole aplicate fermierilor după modelul din SUA și Canada, ca instrumente suplimentare, voluntare sau pilot.
  • continuarea plății redistributive la praguri stabilite de statul membru
  • creșterea procentului alocat de la 15% la, cel puțin, 25 % este o măsură care ar putea compensa exploatațiile mari în eventualitate une plafonări a plăților și ne permite o acceptare procentuală a acestora în funcție de dimensiune

SIMPLIFICARE

Considerăm că este necesară o reformă reală cu simplificarea PAC după 2020, în urmatoarele directii:

- simplificarea sistemului de control al aplicării, atât a măsurilor de la punctele Pilonului I, precum și Pilonul II, datorită efectului lor direct asupra agricultorilor;

- reducerea numărului de inspecții la fața locului și a inspecțiilor duble (foarte complexe, consumatoare de timp, birocratice, ineficiente în ceea ce privește costurile și beneficiile, provocând un grad de risc insuportabil și insecuritate agricultorilor) – regimul ar trebui să fie mai favorabil pentru agricultori;

- sancțiuni foarte complexe și grave (disproporționate) - ar trebui să fie clare, ușor de înțeles, proporțional, altfel ar putea periclita situația continuării activităților agricole;

- rata de tolerabilitate echilibrată, contabilizarea riscurilor, costurile de control și plata nivelului;

- teledetecție și tehnologii de informare și comunicare cu scopul îmbunătățirii eficacității, preciziei, calității și oportunității inspecțiilor; audituri pentru reducerea eficientă a birocrației pentru agricultori și administrația națională;

- regulile și prevederile sistemului de plăți și regimul de inspecție ar trebui să țină cont de status-quo-ul în agricultură - plata fondurilor în temeiul diferitelor planuri rămân în urmă sau sunt întârziate în mod semnificativ în ceea ce privește perioada în care agricultorii au cea mai mare nevoie de fonduri pentru a le asigura activitatea lor de producție;

- ecologizarea - raționalizată și simplificată prin aplicarea practicilor corespunzătoare activităților agricole, efectuate în mod obișnuit de agricultori, care nu pun în pericol potențialul de producție;

- simplificarea în cadrul eco-condiționalității și în ceea ce privește inspecțiile –  agricultorii să aibă dreptul de a corecta discrepanțele într-o anumită perioadă de timp, fără a fi pedepsiți;

- o structură mai puțin detaliată a politicii de dezvoltare rurală și simplificarea actuală a regulilor de aplicare și de contabilitate ale sectorului rural.

SECTORUL APICOL

În privința sectorului apicol considerăm că următoarele propuneri ar trebui să se regăsească în noua Politică Agricolă Comună:

  • creșterea bugetului pentru apicultură la nivel european
  • investiții în achiziții directe de familii de albine ca măsură directă

Revenim asupra solicitării privind necesitatea includerii șn noul PAC a unui nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza numărului de familii de albine. Acest sprijin este imperios necesar ca și o compensare a activității de polenizare pe care albina o realizează nu numai la culturile agricole ci și asupra florei spontane, cu efecte majore în păstrarea biodiversității.

  • protejarea rasei și a populațiilor locale de albine.

Protejarea albinei Apis Mellifica Carpatica și a  varietăților de albine locale și regionale față de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE, așa cum prevede și propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE: „statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale șii regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE”

  • protejarea producției de miere la nivel european

În propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE se fac multe referiri la calitatea, promovarea și consumul mierii, convingerea noastră este că toate aceste probleme se pot rezolva foarte simplu prin modificarea Directivei 2001/110/CE privind mierea, în sensul de a nu se permite cupajarea mierii.

Măsuri de stimulare a consumului de miere: legiferarea și funcționarea programului „MIEREA ÎN ȘCOLI”

  • fonduri pentru cercetare și obținerea de medicamente și tratamente alternative

Comunicarea Comisiei Europene nr. 714 din 6.12.2010 evidențiază importanța protejării proactive a sănătății albinelor, luând în considerare particularitățile apiculturii și recunoscând disponibilitatea limitată a medicamentelor pentru tratarea bolilor care afectează albinele, din cauza dimensiunii mici a pieței de medicamente pentru albine și a lipsei de medicamente eficiente pentru tratarea bolilor acestora.

  • sustinerea financiara a unitatilor de producere a materialului biologic apicol autohton

-  măsuri de stimulare pentru folosirea în cultură a speciilor entomofile autohtone.

-  refacerea arealului melifer forestier și încurajarea înființării de perdele de protecție ce au ca și componența specii melifere.

-  măsuri concrete de protejare a familiilor de albine față de substanțele folosite în  tratamentele fitosanitare, prin transpunerea în practică agricolă a măsurilor de combatere integrată a dăunătorilor.

-  măsuri de reducere a fiscalizării sectorului apicol în special în ceea ce privește taxa de înmatriculare a mijloacelor de transport destinate exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral (taxa de mediu – poluare).

AGRICULTURĂ ȘI IT

Ca urmare a faptului că noua viziune PAC specifică în mod clar necesitatea restructurării, modernizării și digitalizării fermelor, cu un sprijin special pentru fermele mici și mijlocii, programele UE și cele naționale trebuie să prevadă dezvoltarea competențelor digitale ale fermierilor și îmbunătățirea conectivității rurale. De aceea am formulat și câteva propuneri care să vină în întâmpinarea acestui deziderat al UE:

  • Măsură de sprijin pentru înființarea, înregistrarea la Madr și dezvoltarea de organizații cu profil de Hub de Inovare Digitală (HID) care să cuprindă operatori de inovare/dezvoltare de aplicații digitale pentru sectorul agro-alimentar, organizații cu rol de centre de competențe tehnologice în domeniul agro-alimentar, organizații/operatori din domeniul agro-alimentar și autorității locale/centrale interesate.
  • Măsură care să finanțeze realizarea de experimente inovatoare pentru sectorul agro-alimentar propuse de HID.
  • Includerea dezvoltării competențelor digitale (formare profesională) pentru fermieri și angajații acestora.
  • măsură de eficientizare a competitvități filierelor pe produse cerealiere cu înaltă valoare nutrițională

Mod de realizare – subvenții pentru fermierii care produc cereale cu înaltă valoare nutrițională (conținut de proteină mai mare de 12,5%)

Impact:

  • stimularea producției de cereale cu înaltă valoare nutrițională
  • asigurarea de produse cu valori nutritive ridicate, pentru consumul intern
  • creșterea competitivități produselor procesare din cereale la export
  • includerea în pachetul de măsuri privind management-ul riscurilor

Realizarea unei platforme de colectare date, analiză, prognoză și prevenție a riscurilor pe filierele agro-alimentare:

  • riscuri de producție primară – cantitate, calitate, contaminare în câmp;
  • riscuri climatice și de mediu
  • riscuri de siguranța alimentelor – contaminare depozitare, transport, procesare, comerț;
  • riscuri de nutriție pentru categoriile sensibile – copii, femei, vârsta a treia;
  • riscuri financiare și de piață.
  • măsură de finanțare proiecte: cercetare-inovare, proiectare și relizare a unui sistem ITC integrat de tip bigdata (IT-BD) și aplicații de colectare date, analiză, prognoză/predicție, management prevenție, pe tip/tipuri de  riscurilor, integrabile în cadrul IT-BD.

BIOMASĂ ȘI BIOGAZ

Astăzi numai o parte din cele 28 țări din Uniunea Europeană au introdus impozit pentru emisii de CO2 în atmosferă.

În același timp, dacă direcția europeană este către agricultura de calitate, cu respectarea standardelor de mediu, atunci este nevoie să existe un impozit minim pentru toate țările europene. Impozitul respectiv va stimula investițiile în reducerea emisiilor, iar în sectorul agricol și zootehnic va avea ca impact schimbarea echipamentelor invechite cu unele mai performante și mult mai puțin poluante.

O măsura care să cuprindă un impozit comun pentru toate țările și un pachet de stimulente pentru a micșora emisiile de CO2 va avea avantaje multiple pentru agricultura europeana, în special pentru țările mai puțin dezvoltate.

Nu este o coincidență că Biomasa și Biogazul (BioEnergia) sunt dezvoltate în multe țări europene, în special în sectorul agricol. BioEnergia reprezintă forma de energie din surse regenerabile cea mai răspândită astăzi în Europa, având o cotă de 62,5% din toată energia regenerabilă consumată în Europa.

BioEnergia este integrată în ciclul economic agricol și oferă avantaje pentru profesioniștii din agricultură și zootehnie:

Rezolvarea problemei deșeurilor la nivel de ferma sau entitate de producție aduce următoarele avantaje, conform Ierarhiei Europene pentru Gestionarea Deșeurilor (2014)

  • Venituri suplimentare, care creează oportunități noi pentru deținătorii stațiilor și cresc considerabil competitivitatea lor.
  • Independență energetică și pentru actori economici, dar și pentru țară.
  • Ecologizarea producției
  • Economii de scară și foarte des stimularea investițiilor noi.

Este foarte important că în data de 17.01.2018 Parlamentul European a votat favorabil pentru un nou target legat de energia regenerabilă, ca parte a consumului energetic în Europa. Targetul nou este 35% până în 2030 și baza acestuia rămâne la nivel european în sectorul BioEnergiei.

Viitoarea PAC este important să înglobeze decizia aceasta și să introducă un buget semnificativ pentru a stimula în continuare investițiile în energia regenerabilă. Luând în considerare și discrepanțele care există astăzi în dezvoltarea BioEnergiei în multe țări europene (discrapențe care se văd în competitivitate scăzută a fermierilor din țările fără sector de BioEnergie puternic), este important pentru PAC să ofere o îndrumare clară spre tehnologii care ajută  agricultura și zootehnia europene să devină mai competitive.

PROPUNERI

După 2020 Federația PRO AGRO propune ca:

  • BioEnergia să rămână principalul motor al scăderii emisiilor de CO2 în Europa
  • Fermele și producătorii care implementează proiecte pentru eficiență energetică și/sau tratează deșeurile organice conform Ierarhei pentru Gestionarea Deșeurilor să obțină punctaj suplimentar sau sprijin suplimentar.
  • Culturile energetice să fie susținute și dezvoltate, respectând legislația europeană și fără ocuparea solului propice altor culturi.
  • Cogenerarea de electricitate și căldură să devină prioritară, iar sectorul agricol să fie îndrumat în a găsi soluții de eficientizare peste standardele actuale de astăzi.
  • Țările care încă nu au dezvoltat sectorul BioEnergiei și surselor regenerabile în agricultura, zootehnia și procesare să aibă permisiune de a oferi fermierilor și producătorilor stimulente pentru implementarea lui.
  • Energia din surse regenerabile să aibă în continuare prioritate la intrarea in rețea.

SECTOR DE CREȘTERE A OVINELOR

Susținem și pentru viitorul PAC menținerea Pilonului 1 și acordarea în continuare a plăților pe suprafață, fără plafonarea acestora și fără a impune obligativitatea fermierilor cu subvenții mai mari să se autorizeze ca persoane juridice.

Susținem în continuare și Pilonul 2, dezvoltarea rurală, la care să se pună accent sporit pe sprijinul acordat pentru dezvoltarea zonelor cu constrângeri  naturale pentru o agricultură eficiență și durabilă, să se pună accent sporit pe susținerea fermierilor din zona montană. Să se ia măsuri care să ducă la familiarizarea fermierilor din zonele montane ale țării cu standardele și condițiile agricole din UE, cu modele și practici agricole care să le eficientizeze munca și să-i facă să nu mai abandoneze zonele montane și meseriile tradiționale.

Prin sprijinul acordat și măsurile de finanțare, să se asigure un nivel de trai echitabil pentru populația ocupată în sectorul agricol, în special prin creșterea veniturilor individuale ale lucrătorilor agricoli; să se promoveze măsuri care să ducă la stabilizarea piețelor, la accesul tuturor producătorilor agricoli pe piață, la asigurarea siguranței aprovizionărilor și, mai ales, la asigurarea unor prețuri rezonabile, atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori.

Pentru un succes garantat, in viitorul PAC trebuie adăugat și Pilonul 3, anume creșterea rolului cercetării în agricultură, susținerea apropierii și colaborării cercetării cu fermierii, factor important care va duce cu siguranță la modernizarea, dezvoltarea durabilă și creșterea eficienței fermelor românești. Procesul de consolidare și restructurare a fermelor mici este crucială după 2020 pentru dezvoltarea agriculturii, iar organizarea fermierilor, asocierea lor, cercetarea și inovarea trebuie promovate și susținute în aceeași măsură.

PILONUL 2

Propuneri de îmbunătățire a PAC din partea Asociația Națională a firmelor de consultanță și training în management (AMCOR):

  • abordări integrate pentru fermieri pentru valoarea adăugată a produsului final.
  • restructurarea și modernizarea exploatației agricole, nu pe măsuri ci pe domenii de intervenție reduce birocrația documentațiilor din proiectele distincte.
  • sistemul de îndeplinire al obiectivelor la nivel integrat pe filiera de produs în cadrul proiectelor comune sau individuale cu aceeași valoare adăugată.
  • promovarea sectoarelor de agricultură inteligentă, ce urmarește impactul socio-economic la nivelul zonelor rurale.
  • diversificarea sectoarelor de activitate ce urmaresc siguranța alimentară, calitatea alimentelor , standarde de mediu la nivelul organizațiilor profesionale și de producători.
  • inovarea aplicată la nivelul fermei prin costuri alocate la nivel de proiect, cooperarea fiind premisa dezvoltării, nu scopul acesteia.
  • serviciile de consiliere agricolă din cadrul sistemelor agricole de cunoaștere și inovare să fie realizate la nivelul organizațiilor profesionale cu tematici orizontale și cu crearea de rețele profesionale ca și serviciul externalizat fermierilor, activități de mentorat și antreprenoriat cu aplicabilitate pe specificul agricol al organizațiilor de producători.
  • investițiile în restructurarea, inovarea și diversificarea fermelor trebuie să urmărească valoarea adaugată la nivelul produselor obținute, nu cantitatea rezultată prin performanță agrară.
  • ameliorarea lanțului alimentar prin intervenția asupra asigurării calității produsului, siguranței alimentare, determinării calității produselor, a valorii adăugate în avantajul negocierii și orientării către piață.
  • un mai mare rol al consilierii în afaceri și promovare a investițiilor prin mecanisme colective , filiere de produs, acțiuni de cooperare pe lanțul alimnetar, în special pe produsele procesate, nu numai pe materii prime.
  • definirea rolului de fermier prin prisma antreprenorului, cu o valoare comparativă cu fermierul cu competențe agricole pentru fermele de dimensiuni mici și medii.
  • măsurile și intervențiile de minimis să fie transferate pe programele de Leader, pentru o mai bună omogenizare la nivel local a afacerilor și dezvoltării rurale, pentru o mai buna corelare a acestora cu strategiile de dezvoltare locală.
  • ajutoarele de tip instalare, subzistență, transferul exploatației să fie componentă în cadrul integrat către proiecte de investiții, ce au componentă valorică de tip grant, care urmăresc dezvoltare dincolo de ajutor a unei economii circulare sau filiere de produs. Acestea pot fi assimilate ca și contribuții private la proiectul integrat.
  • lanțurile valorice rurale să urmeze strategiile de tip GAL sau SDL prin Leader.
  • producția circulară și integrată la nivel local prin investiții ce au rolul de a asigura complementaritate agriculturii sau produselor de valoare reziduală a acesteia, bio-industrii, independeța energetică, piață locală pentru produse.
  • abordarea Leader la nivel local trebuie să integreze mediul de afaceri cu lanțul scurt în contribuția acestora la incluziunea socială, dezvoltarea unei economii locale, dezvoltarea de produse pentru piața locală, generarea de venituri locale .
  • reducerea măsurilor de finanțare, schimbarea paradigmei de finanțare pe masură cu finanțare pe obiective și valori adăugate ce conțin politici integrate .
  • investițiile prin PAC urmăresc și performața economică, dar prin includerea politicilor agricole într-un singur produs, nu obținerea unui produs prin mai multe măsuri, proiecte, determinarea și delimitarea rezultatelor pe proiect, nu pe rezultatul economic, valoare adaugată la nivel integrat.
  • dezvoltarea agriculturii durabile la nivelul fermei pe lanțul de valoare prin proiect integrator de politici, de orientare către piață, de dezvoltare a piețelor agricole pe filiere de produs și transferul conceptual de la exploatație agricolă către ferma agroindustrială.

Din parte celor 16 membri ai Federației Naționale PRO AGRO:

1. Asociaţia Fermierilor din România – A.F.R.;

2. Organizaţia  Naţională Interprofesională Vitivinicolă – O.N.I.V.;

3. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România – U.C.P.R.;

4. Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România – A.N.T.PA.R;

5. Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România – A.P.C.P.R.;

6. Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România - A.N.A.M.O.B.;

7. Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc - A.P.A.R.;

8. Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România - L.U.A.I.R;

9. Federaţia Oierilor de Munte din România – F.O.M.;

10. Asociația Română a Cărnii – A.R.C.;

11. Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România –  A.C.E.B.O.P. ;

12. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România – A.C.A;

13. Asociția Română Biomasă și Biogaz – A.R.B.I.O.;

14. Asociația Crescătorilor de Vaci ”Holstein RO”  – A.C.V.- Holstein RO;

15. Federația Crescătorilor de Bovine din România - F.C.B.R;

16. Patronatul Peștelui din România - P.P.R.;

Sursa: cnproagro.ro

Consiliul European AGRIFISH

Consiliul European AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles în data de 29 Ianuarie 2018, este primul organizat pe parcursul Președinției Bulgariei. Principalele discuții au vizat Comunicarea Comisiei intitulată “Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, situația de pe piața zahărului, a cărnii de porc și a laptelui. Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunității derulării unor studii și teme de cercetare în vederea  prevenirii și controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană. La această reuniune, România a fost reprezentată de Secretarul de Stat Alexandru Potor.

Bulgaria a prezentat statelor membre prioritățile pe care le va susține pe perioada Președinției. Modernizarea și simplificarea PAC după 2020, urmărirea situației piețelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce privește propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziției în ceea ce privește regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda președinției bulgare.

Dezbaterile cele mai intense s-au desfășurat pe marginea Comunicării Comisiei UE privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisarul European Phil Hogan a ținut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaționalizare a PAC și creșterea birocrației, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naționale Strategice ca precondiție pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.

România nu este de acord cu plafonarea plăților directe și a respins ideea cofinanțării din surse naționale a sumelor plătite pe suprafața agricolă.

“În cadrul înaltului for European am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanțate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacție faptul că mai multe state membre împărtășesc poziția noastră (în special privind nevoia atingerii convergenței externe a plăților pentru fermieri). Cu toate acestea am asistat și la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăților directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o țară la alta în ceea ce privește costul input-urilor, prețul terenurilor și al forței de muncă” a precizat secretarul de stat Alexandru POTOR.

Comisarul Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situației piețelor agricole. Ministrul bulgar al Agriculturii – Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienților să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile – zahăr, lapte și carne de porc.

”Am atras atenția asupra situației dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor și influențele negative pe care le suportă fermierii noștri. În mod special, ultimele informații asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în Vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situație și, împreună, să încercăm găsirea unor soluții pentru susținerea acestui domeniu la nivel european”, afirmă Alexandru POTOR.

Sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după șocurile anilor trecuți dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriașe de stocuri de lapte praf degresat (aproximativ 380.000 tone). Acestea pot dezechilibra piața și în aceste condiții România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor.

Sursa: madr.ro

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul MADR

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

Abonează-te la acest feed RSS