În zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși, Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie, este și Ziua Națională a Muntelui, ce se sărbătorește an de an din 2002 încoace în România. Cu ocazia Zilei Muntelui, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), s-a organizat o conferință de presă în care ministrul Adrian Oros a prezentat un proiect ce sună bine, mai ales că pune accent pe zona montană, această „Cenușăreasă” a dezvoltării rurale. 

Potrtivit ministrului Oros, proiectul „Consolidarea capacității administrative a MADR susținută de planificare strategică și un sistem de politici publice bazate pe dovezi, sistematizarea și simplificarea procedurilor de lucru cu mediul de afaceri și cu cetățenii din România, cu accent pe zona montană”, este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 4,9 miloane de euro, respectiv 24.399.058,31 de lei, din care: 20.491.271,68 de lei asistență financiară nerambursabilă din FSE, prin POCA și 3.907.786,63 de lei cofinanțare din bugetul MADR. 

Care este obiectivul acestui proiect, ce arată atât de bine pe hârtie? Ei bine, proiectul cu denumire pompoasă vizează întărirea capacității MADR de a elabora politici publice bazate pe dovezi, de a reduce povara administrativă pentru mediul de afaceri și de a implementa unele măsuri de simplificare pentru cetățeni, realizat prin obiectivele specifice, cum ar fi de pildă:

1. Realizarea analizei-diagnostic a entităților, serviciilor, personalului de execuție și conducere cu atribuții în elaborarea și aplicarea politicilor publice, respectiv MADR, ANZM, DAJ-uri, în scopul clarificării mandatelor, rolurilor și competențelor între acestea; 
2. Elaborarea unui pachet de politici publice specifice pentru activitatea MADR cu accent pe zona montană, în concordanță cu SCAP 2014-2020, însoțit de instrumentele adecvate de gestionare de către MADR, Agenția Națională a Zonei Montane și Direcțiile Agricole Județene; 
3. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism pentru coordonare și consultare cu factorii interesați privind elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice privind domeniul de competență al MADR; 
4. Eliminarea redundanțelor informaționale, reducerea și simplificarea anumitor documente de informare și raportare pe care fermierii și mediul de afaceri le furnizează periodic către instituții publice din sistemul MADR; 
5. Realizarea unui sistem de videoconferință cu 49 de terminale, a unei aplicații interactive prin telefon și a unui portal web. 

Alături de ministrul Adrian Oros, au mai participat Violeta Vijulie - responsabilul de comunicarea acestui proiect și Veronica Țăran Baciu - Director General, Agenția Națională a Zonei Montane. 

Deși un proiect interesant, mai ales că zona montană este un alt domeniu cu potențial uriaș pentru dezvoltarea satului românesc, ce poate deveni o locomotivă pentru economia țării, prin turism și agroturism, ministrul a ținut conferința într-o sală aproape goală. Să fi fost dezinteres pentru ce mai spune ministrul, să fi fost sărbătoare mare religioasă - Ziua Crucii, despre care, apropos, ministrul nu a menționat nimic. Poate că nu știa sau a uitat, dar este bine că s-a prezentat în cămașă tradițională românească, o ie încărcată de simboluri ale satului românesc. Grăbit, ministrul a plecat ca un fulger de la propria conferință de presă, lăsând responsabilul de comunicare pentru proiect și directorul general al ANZM să mai spună câte ceva despre proiect și să răspundă întrebărilor ziariștilor prezenți - vreo trei. 

Pentru că mi-e dragă lumea satului din care mă trag, aș fi vrut să știu și când vom vedea rezultatele acestor proiecte ce sună atât de bine în teorie, așa cum aș fi vrut să știu și ce se întâmplă cu pesta porcina africană care distruge sectorul zootehnic din temelii.

Aș mai fi vrut să știu și cum comentează ministrul Oros îngenuncherea producătorului român și din cauza puterii de negociere a marilor lanțurilor de magazine în raport cu acesta, la care se adaugă și creșterea prețurilor la toate inputurile din sectorul agricol între 15 și 50%, ceea ce duce cu mult în jos, creșterea efemeră a prețului cerealelor!

Mi-aș fi dorit ca ministrul să explice de ce dispare zootehnia și de ce materiile prime, în loc să fie transformate în carne, lapte sau ouă vor fi în continuare exportate. Îmi amintesc că ministrul Oros, la începutul mandatului său, în toamna blândă a anului 2019, chiar înainte de Indagra, repeta continuu că „exportăm subvenții”. Se referea fix la acest lucru, dar iată că suntem în 2021 și, ca român, sper să nu vorbim de dispariția zootehniei. Că tot suntem înainte de Indagra, apropos. 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, are așteptări mari de la proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare“. Început în 2019, pe vremea când ministru era Petre Daea, proiectul trebuie să-și arate „roadele“ până în mai 2022, când are termenul-limită. Puțin întârziat de pandemia de COVID-19, proiectul ar putea să mai sufere și alte amânări, nu neapărat din cauza pandemiei. Cofinanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), acest proiect trebuie să ofere inclusiv soluții pentru simplificarea reglementărilor și digitalizare, așa cum speră actualul responsabil al Agriculturii, Adrian Oros.

Într-o conferință de presă organizată recent la sediul MADR, ministrul Oros a precizat că niciun salariat al ministerului pe care îl conduce nu este plătit din acest proiect. „Au fost angajați prin concurs specialiști ca să facă ceva, iar eu, ca ministru, le-am cerut mai multe lucruri, ce am crezut eu că se poate scoate din acest proiect care era în derulare, era câștigat și trebuia să scoatem cât mai mult din acești bani mulți“, a explicat ministrul Oros. Bugetul proiectului ajunge la aproape 28 de milioane de lei, iar unul dintre specialiștii aduși să pună umărul și la bunul mers al conectivității dintre instituțiile implicate  acest proiect este Gabriela Gîrboan. „Este un proiect care ne provoacă. Chiar ne dorim să fie un program aplicat; este foarte important ca partea de sănătate animală și de înregistrare a operatorilor care produc alimente să fie transparente pentru cetățeni. Din acest motiv, această parte de transparență trebuie să se aplice pe tot lanțul alimentar, de la producția primară și până la produsul final, iar înregistrarea acestor operatori va fi în beneficiul lor“, a menționat managerul de proiect Gabriela Gîrboan. Absolventă a Universității de Agricultură și Medicină Veterinară din Cluj, Gîrboan a lucrat și ca Manager Calitate Selgros Cash and Carry în Cluj, ceea ce o poate recomanda pentru acest proiect în care este nevoie inclusiv de evaluarea operatorilor ce activează în domeniul alimentar. „În funcție de seriozitatea cu care se tratează acest produs alimentar pentru consumatori, producătorii de alimente vor avea o bonitate. Vom putea evalua acești operatori în funcție de felul în care au avut relația cu controalele oficiale“, a mai adăugat managerului proiectului.

Ce s-a făcut până acum concret...

Demarat în septembrie 2019, după aproape un an și jumătate, proiectul are în derulare studii... Nici acestea nu sunt însă gata, ci doar în faza de „livrabile intermediare“. Ce se studiază? Ei bine, foarte important este comportamentul consumatorului, despre care pare-se că nu se știe nimic și este nevoie de alte studii ce conțin studii. E drept că bugetul proiectului este generos și, deci, sunt destui bani pentru toate studiile – mai mult sau mai puțin relevante.

În situații limită pot fi solicitate și prelungiri pentru implementarea proiectului. Drept urmare, dacă nu se încadrează în termenul-limită, responsabilii proiectului mai pot obține amânări.

La nivel de teorie, viitorul sună bine

Trasabilitatea este unul dintre cele mai importante elemente în siguranța și securitatea alimentelor, principiile de siguranță a alimentelor garantând punerea pe piață de alimente sigure, de calitate înaltă. Cu toate acestea, se mai întâmplă și „accidente”, căci hazardul nu poate fi eliminat nici din industria alimentară. Cum pot fi protejați consumatorii de produse de calitate îndoielnică, prin al căror consum se pot confrunta cu anumite efecte neplăcute? Ei bine, soluția este urmărirea și identificarea pe toate etapele de recepție, producție sau procesare și distribuție a unui produs, fie că este aliment destinat consumului uman, fie că este hrană pentru animale. Drept urmare, atunci când apare o problemă sau se bănuiește că ar exista un risc la nivel de securitate și siguranță alimentară, responsabilii de aceste chestiuni pot retrage, pe baza unei documentații riguros întocmite, imediat produsul de pe piață. De asemenea, echipa care se ocupă de acest aspect trebuie să identifice întreg lanțul de producție în legătură cu acel produs, toate etapele tehnologice, toate ingredientele etc. În urma unor analize detaliate, se pot retrage din lanțul alimentar și de pe lanțul de producție toate acele produse, ingrediente, materii prime pentru care s-au semnalat probleme ce pot amenința sănătatea sau chiar viața celor ce le consumă – fie că sunt oameni, fie că sunt animale (dacă acele produse sunt destinate animalelor). Astfel, cu cât elementele trasabilității sunt mai bine întocmite, arhivate și accesibile, cu atât reacția este mai rapidă și pagubele sunt mai mici.

Operatorii vizați

Potrivit procedurilor publicate pe site-ul ANSVSA, reglementările privind trasabilitatea se aplică tuturor operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanțului alimentar de la producția primară (recolte), prelucrarea produselor alimentare, până la distribuție și furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceștia dețin fizic produse alimentare. De asemenea, aceste reglementări se aplică și transportatorilor independenți și întreprinderilor de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate în distribuția produselor alimentare.

Dispozițiile privind trasabilitateanu se aplică în afara Uniunii Europene, cerințele vizând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție în UE, și anume de la importatorul UE până la nivelul comerțului cu amănuntul, excluzând totuși furnizarea către consumatorul final.

Cum se poate demonstra trasabilitatea

Procedurile publicate de ANSVSA menționează și modul în care se stabilește dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea care este atât externă, cât și internă. Pentru trasabilitatea externă se solicită: documente de intrare materii prime cu identificarea loturilor și documente de livrare produse finite; marcate lot în documente comerciale. Cât privește trasabilitatea internă, numărul documentelor este ceva mai mare. Este nevoie de: sistem propriu de lotizare, fișă de producție interioară cu lotizare, metode de identificare a semipreparatelor și ingredientelor în timpul procesării, stabilire lot și marcare pe produs.

Simona-Nicole David

Guvernul României a adoptat, pe 31 octombrie, o hotărâre prin care s-a aprobat înființarea structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate în 41 de județe. Fără a specifica numărul nou de posturi și impactul bugetar al acestei decizii, actul normativ statuează două elemente: structurile vor fi organizate, la nivel teritorial, ca servicii fără personalitate juridică; rolul lor este de a administra ariile natu­rale protejate. Anterior, în luna iulie 2018, Guvernul a mai emis o ordonanță de urgență prin care a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate. Până atunci, rolul de custode l-au jucat ONG-urile, primăriile, consiliile județene, anumite universități sau centre de cercetare ori societăți comerciale, gestionarea realizându-se inclusiv din surse financiare proprii.

După înființarea structurilor teritoriale ale ANANP, atribuțiile custozilor vor fi preluate în integralitate de acestea, ceea ce înseamnă că statul român va controla exclusiv politicile din perimetrele protejate. Vicepremierul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat, după adoptarea hotărârii: „Până în acest an, România era singura țară din Europa care își administra ariile protejate prin intermediul unor entități neguvernamentale și nu așa cum este normal, printr-o autoritate a statului. Prin înființarea structurilor teritoriale ale ANANP vom pune practic ordine în acest sistem și ne vom asigura că statul român, prin instituțiile sale, își asumă aplicarea unitară a legislației de mediu pe întreg teritoriul României. Astfel vor dispărea toate sincopele, cazurile de proiecte blocate, de avize eliberate cu întârziere, de avize neconforme cu legislația în vigoare sau de interpretări excesive și neunitare ale legislației.“

În România există 1.572 de arii naturale protejate (peste 23% din suprafața țării). Noile structuri teritoriale din cadrul ANANP, a mai spus oficialul, vor avea atribuții și în ceea ce privește refacerea a peste 2.000 ha de ecosisteme degradate și îmbunătățirea stadiului de conservare a 60.000 ha teren aflat în arii naturale protejate, în acest scop existând linii de finanțare din fonduri europene prin intermediul POIM și POCA.

Maria BOGDAN