update 1 Feb 2023

Planul Național Strategic, pe înțelesul tuturor fermierilor

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

MADR: PNS a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente. În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de 3 luni de la data transmiterii.

Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni. Liniile directoare ale Planului Național Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție” a declarat ministrul CHESNOIU.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: „Am solicitat implicarea Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a cerut Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor de astăzi din Consiliul Agricultură și Pescuit, să se implice pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. 
 
În intervenția sa, oficialul român a mai explicat Comisiei că „derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile”. 
 
De altfel, așa cum a mai subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, „riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”. 
 
Ministrul Agriculturii și-a încheiat discursul scurt, clar și ferm spunând că așteaptă poziția Comisiei la finalul dezbaterilor, subliniind că sunt necesare măsuri urgente, „pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”. 
 
 

Clubul Fermierilor Români propune includerea în PNS, în eco-scheme, a unei subdiviziuni aplicabile pentru zonele afectate de secetă și arșiță

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de
lucru aferente discuțiilor privind elaborarea Planului Național Strategic (PNS), a transmis
autorităților competente și membrilor subgrupurilor de lucru implicate o serie de sugestii de
îmbunătățire a măsurilor vizate prin PNS, inclusiv sugestii de modificare a intervenției propuse
pentru SGL 2.1 – “Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”.


În urma consultării cu fermierii membri, în cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu
aplicabile în teren arabil”, Clubul Fermierilor Români propune includerea unei Sub-diviziuni
aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial
scăzut și mediu pentru practica agricolă (conform Studiu ICPA prinvind potentialul agricol) din
Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și
Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de
irigații. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei să fie de 30
EURO/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren
arabil”).


Faptul că fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității și nu pot
avea acces la alte intervenții, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multi-anual al
secetei și arșiței, concomitent cu o diminuare a subvenției, va conduce în timp la falimentul
acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la
nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activitățile agricole; instalarea unor efecte
de mediu agresive, nefavorabile agriculturii, precum accentuarea procesului de deșertificare).
Această intervenție, prin Sub-diviziunea de Eco-schemă propusă, este în acord cu recomandările
Comisiei Europene prin reforma PAC, conform căreia acțiunea acesteia trebuie să aibă o
dimensiune regională și specifică, care să susțină pierderile financiare aferente aplicării eco-
schemei, și va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin
economisirea apei, protejarea calității solului și a biodiversității, utilizarea de culturi tolerante și
rezistente la secetă și protecția mediului.


Textul integral al adresei transmise de Clubul Fermierilor Români către Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale și descrierea tehnică a Sub-diviziunii propuse sunt disponibile la următorul
link: https://cfro.ro/articol/cfro-modificare-interventie-eco-scheme.

Food hub-urile din România au ajuns la o cifră de afaceri de 650.000 de dolari

  • Perioada de vârf a pandemiei (aprilie-august 2020) a fost una de creștere accelerată pentru aceste entități: venituri mai mari cu 150%.
  • După patru ani de program, food hub-urile existente în țara noastră livrează azi 4.000 de produse, de la 342 de fermieri locali.

O creștere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, o triplare a numărului de clienți persoane fizice (de la 5.992 în 2018, după primul an de program, la 17.720, în 2020), precum și o lărgire progresivă a unui grup de producători care nu se concurează reciproc, respectiv o creștere de 60% în doar trei ani, de la 213 producători în 2018 la 342 în iulie 2021. Cea mai prosperă perioadă a food hub-urilor până în prezent au fost lunile de vârf ale pandemiei (aprilie-august 2020), când a existat o creștere de 150% a veniturilor înregistrate. După patru ani de program, cele patru food hub-uri existente astăzi în România livrează astăzi 4.000 de produse diferite.

Acestea sunt principalele rezultate cumulate ale food hub-urilor din România, organizații inspirate de un model american (și înregistrate în țara noastră ca societăți cu răspundere limitată), care gestionează în mod activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali și le oferă în plus o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătățirii eficienței, rentabilității și sustenabilității acestora.

Din 2017, anul de lansare a programului, food hub-urile din România s-au dezvoltat treptat și au crescut încontinuu, înregistrând rezultate remarcabile: venituri în creștere, un număr tot mai mare de producători cu care colaborează (și implicit de cumpărători), atât prin intermediul magazinelor online, cât și a celor fizice, precum și lărgirea gamei de produse comercializate. De asemenea, membrii acestor organizații au închiriat spații de depozitare mai mari, și-au extins activitatea și și-au diversificat strategiile de promovare și vânzare, cu focus pe mediul online.

Informațiile despre evoluția food hub-urilor în perioada 2017-2020 au fost agregate și prezentate de către Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) în cadrul dezbaterii „Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România”, sub forma unui raport dedicat.

Programul pilot din România

În 2017, Romanian-American Foundation (RAF) a demarat programul Food Hub cu scopul de a stimula și sprijini competitivitatea și perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici și mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole. Programul a cuprins două runde de finanțare (2017-2019 și 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari și patru fundații care au fost susținute pentru a constitui și opera cinci food hub-uri în cinci zone ale țării:

  • Nod Verde – sprijinit de Fundația Civitas, la Cluj-Napoca;
  • Cumsecade/Helyénvaló – sprijinit de Fundația Civitas, la Odorheiu Secuiesc;
  • Nord Natural – sprijinit de Fundația Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc;
  • Roade și Merinde – sprijinit de Centrul de Mediere și Securitate Comunitară din Iași;
  • Merindar – sprijinit de World Vision România la Criț (proiect care avea mierea ca unic produs promovat și comercializat și care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât și procesate: fructe și legume, lactate, miere, carne și mezeluri, panificație, plante aromatice, uleiuri, vin. Toate cele 4 entități rămase în program operează un centru logistic și un magazin fizic și/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc și din Iași au atât magazin fizic, cât și online), prin intermediul căruia comercializează și promovează produsele furnizorilor locali.

„Evoluția food hub-urilor din cadrul acestui proiect-pilot arată că avem de-a face cu un model viabil de agregare și desfacere a producției locale, cuplat cu servicii de consiliere pentru fermieri, cu perspective de creștere și scalare la nivel național în următorii ani, în contextul unui sprijin corespunzător. Este un model esențial pentru viitorul fermelor de familie și al fermelor mici și mijlocii din România, completând formele asociative deja existente precum cooperativele agricole. Food hub-urile sunt scalabile deoarece le oferă un preț corect producătorilor pentru că sunt afaceri sociale al căror scop principal este sprijinirea fermierului mic și mijlociu și pentru că educă atât fermierii, pentru a îndeplini cerințele consumatorului modern și ale unei piețe într-o continuă sofisticare, dar și consumatorul cu privire la importanța unui consum local, etic”, arată Marton Balogh, administrator Fundația Civitas.

PNS trebuie să susțină înființarea și dezvoltarea a cel puțin 15 food hub-uri

În varianta pilotată de RAF, arată raportul CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici și mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punți cu consumatorii și vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților rurale în care activează. Ele au un rol important și în educarea consumatorului și reprezintă un mod echitabil, fiscalizat și sigur (din punctul de vedere al siguranței alimentare și trasabilității producției) prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermierii din România.

„Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici deoarece îi oferă fermierului un preț echitabil și în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susținute prin politici publice. Viitorul Plan Național Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaționale finanțate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înființarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenții care să susțină înființarea și dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, explică Alexandra Popa, director executiv CRPE.

Printre cheltuielile eligibile ar trebui să se regăsească formarea managerilor de food hub; investiții în construcția de depozite și/sau susținerea cheltuielilor cu închirierea de spații; dezvoltarea și mentenanța unor platforme online de vânzare; susținerea salariilor personalului de bază al food hub-urilor (manager, expert logistic etc.), precum și susținerea cheltuielilor de transport și logistică.

(I.B.)

Secretarul de stat Marius Micu ne asigură că draftul PNS va fi gata până la sfârșitul acestui an

Forma finală a draftului Planului Național Strategic (PNS) va fi elaborată până la sfârșitul acestui an, iar pentru realizarea acestuia sunt necesare regulamente ce trebuie realizate de Uniunea Europeană, a declarat Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, în cadrul Forumului Antreprenorilor din Industria Agricolă. 

„Până la sfârșitul anului vom avea o formă finală a Planului Național Strategic. Acum trebuie să înțelegem că, în ceea ce privește Politica Agricolă Comună în cadrul trialogului, s-a luat decizia, s-a finalizat această negociere, însă regulamentele care stau la bază și reglementează litera de lege a Politicii Agricole Comune încă nu sunt finalizate”, a menționat secretarul de stat. 

Practic, potrivit oficialului MADR, în prezent, se lucrează un draft în baza unor drafturi ale Regulamentelor Uniunii Europene, iar atunci când UE va finaliza aceste regulamente, se va putea ști concret cum se va finaliza acest PNS. 

Convins că MADR va îndeplini toate termenele solicitate de UE, Marius Micu a mai spus că ministerul este într-un stadiu avansat în ceea ce privește PNS, iar acolo unde mai trebuie și continuă discuțiile sunt pe condiționările impuse prin PAC. Un exemplu dat de Micu sunt ecoschemele. Pe de altă parte, „nici aici nu va fi o discuție foarte complexă, întrucât noi avem ecoscheme. Trecem prin două programe, două exerciții financiare și imaginea generală o avem. Important este să stabilim cuantumul sumelor pe fiecare element în parte”, a mai explicat Marius Micu. 

Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că ministerul pe care îl conduce lucrează împreună cu asociațiile reprezentative la ecoscheme, care condiționează efectuarea a aproximativ 25% din plățile directe către Pilonul I. 

 

 

Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020

În data de 10 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros a participat la Conferinţa Naţională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desfăşurat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferințe naționale organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

Ministrul Adrian Oros a afirmat că ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentuând rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea. „Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela Ştefan, șef serviciu AM PNDR, Claudiu Coadă, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și Adrian PINTEA, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Secretarul de stat Emil Dumitru a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România”, a conchis Emil Dumitru.

Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat că ferma familială este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a prezentat modul în care ferma de familie este susţinută în PNDR 2014-2020 şi principalele modificări vizate de Politica Agricolă Comună post 2020.  Totodată, Adela Ştefan a prezentat instrumentele financiare și cele de gestionare a riscurilor în agricultură. Având în vedere că din acest an, fermierii români și alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finanțate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a menţionat că accesul la finanțare este esențial pentru modernizarea agriculturii și pentru dezvoltarea afacerilor și a spiritului antreprenorial în spațiul rural. 

În acest context, Claudiu Coadă, director general adjunct al AFIR a susținut o prezentare referitoare la optimizarea implementării PNDR şi Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de către APIA prin măsurile gestionate din PNDR.

Scopul conferinței, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abordări a Politicii Agricole Comune și asupra impactului finanțărilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

AM PNDR a lansat procesul de selecție a partenerilor pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,  prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, a lansat în data de 27.06.2019 procesul de selectare a partenerilor în vederea constituirii grupurilor tematice pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2021-2027.

Entitățile interesate în participarea activă la procesul de programare pentru perioada 2021-2027, în unul sau mai multe grupuri de lucru, sunt invitate să transmită scrisori de intenție în acest sens pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 31 iulie 2019, ora 17.00.

Mai multe informații privind metodologia de selecţie a partenerilor în vederea constituirii grupurilor tematice pentru elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027, precum şi anunțul privind lansarea procesului de selectare a partenerilor se pot accesa la adresa: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2019/anunt-lansare-selectie-parteneri-pns-.pdf.

Elaborarea documentelor de programare națională pentru perioada 2021-2027 respectă principiul european al parteneriatului și se vor realiza pe baza unor proceduri transparente.

În vederea respectării principiului parteneriatului vor fi constituite structuri parteneriale cu rol consultativ, pentru stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vor fi incluse în noile programe cu finanțare europeană, constituite în cadrul Comitetului Consultativ Tematic PNS. Prin intermediul acestui comitet consultativ vor fi organizate mai multe grupuri de lucru subsecvente, pe următoarele domenii de interes aferente obiectivelor specifice: agricultură, industrie alimentară, siguranță și securitate alimentară, mediu și climă, tineri fermieri, ocupare şi incluziune socială inclusiv LEADER, cercetare, inovare, transfer de cunoștințe.

Reamintim faptul că în prezent, cele trei regulamente care vizează Politica Agricolă Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere,  căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă. Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Pe site-ul MADR a fost publicat chestionarul referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro