reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Conferința tematică ”Politica Agricolă Comună - Prezent și viitor”

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 29 august 2019 la Conferința cu tema ”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată la București, de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunțeanu și Maricel Floricel Dima, precum și directori generali și experți din cadrul MADR.

Scopul conferinței a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală și cercetare cu privire la prioritățile României pentru următoarea perioadă de programare și consultarea publicului țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului Plan Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC) 2021-2027.

În deschiderea evenimentului, ministrul Petre DAEA a vorbit despre pașii parcurși până în prezent către noua PAC, pachetul de reformă PAC, rezultatele obținute în cadrul Președinției României la Consiliul UE, obiectivele comune ale PAC, precum și despre principalele direcții de acțiune avute în vedere în următoarea perioadă de programare. Ministrul Petre DAEA a precizat că este necesară continuarea și consolidarea politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective comune ale Statelor Membre.

Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Național Strategic, Regulamentul orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Piețelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acțiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanță. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noștri, pentru etapa următoare”, a afirmat ministrul Petre DAEA.  

În cadrul manifestării, reprezentanții MADR au prezentat cadrul general al Planului Național Strategic PAC, oportunitățile de finanțare în sectorul agricol și cele de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima în contextul Planului Național Strategic, precum și Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Conferința a fost organizată prin proiectul “Organizarea de Conferințe Tematice în cadrul Planului de acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, finanțat prin măsura de asistență tehnică din cadrul PNDR 2014-2020 și a fost prima dintr-un număr de patru astfel de evenimente care vor fi organizate în acest an.

Sursa: madr.ro

Pe site-ul MADR a fost publicat chestionarul referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027

În vederea finalizării Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală adresează tuturor actorilor interesați rugămintea de a completa “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și de a-l transmite până în data de 31.07.2019, la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În prezent, cele trei regulamente ce vizează Politica Agricola Comună, respectiv planurile strategice, finanțarea, gestionarea și monitorizarea, organizarea comună de piață, sunt în plin proces de analiză și negociere, căutându-se cele mai potrivite căi de legiferare pentru o implementare cât mai eficientă.

Propunerea Comisiei prevede o abordare în care statele membre vor avea mult mai multă flexibilitate în elaborarea intervențiilor și în garantarea rezultatelor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de programare națională trebuie să respecte principiul european al parteneriatului și să se realizeze pe baza unor proceduri transparente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale răspunde nevoilor-cheie identificate la nivelul Uniunii Europene și implicit la nivelul țării noastre privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală.

LINK CHESTIONAR

Sursa: madr.ro

Vești bune pentru fermierii români! Decizie importantă pentru România privind viitorul Politicii Agricole Comune

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Plafonarea subvențiilor, o lovitură sub centură pentru agricultură

Noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene este unul dintre subiectele de maxim interes pentru agricultorii români. În cadrul acestor discuții, o temă care dă dureri de cap, la propriu, marilor fermieri este cea legată de intenția de a plafona subvențiile în cazul exploatațiilor mari. Practic, la ora actuală se vorbește despre limitarea sumelor acordate prin subvenții la maximum 60.000 euro/exploatație. Care ar fi impactul unei astfel de măsuri asupra agriculturii românești l-am rugat să evalueze pe dl prof. dr. Toma Dinu, decanul Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală a USAMV București.

„Dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“

La ora actuală, subvenția medie primită pentru un hectar de pământ lucrat este de aproximativ 180 de euro. Un calcul simplu ne arată că suprafața maximă a unei ferme vegetale, care nu are și animale ca să primească subvenția întreagă, ar fi de aproximativ 334 ha. Or, în Bărăgan, în Vestul României, ca și în unele zone din Moldova, sunt numeroase exploatațiile cu mult mai mari. De fapt, cea mai mare parte a producției agricole din țara noastră este realizată în ferme care depășesc cu mult 1.000 ha. Toate aceste exploatații riscă să se trezească în situația ca începând din anul 2021 să nu mai primească subvenții la nivelul de până acum. După tendința care se manifestă în acest moment la Bruxelles, fermierii vor primi o subvenție pentru suprafață de cel mult 60.000 euro/exploatație și cheltuielile cu plata lucrătorilor.

La o fermă de 1.000 ha, de exemplu, ar însemna ca, în loc de 180.000 euro, câți primește acum un fermier, să nu mai primească decât 120.000 euro! Adică, cu o treime mai puțin!

„Dacă ne uităm la distribuția în teritoriu a fermelor mari, vom constata că cele mai multe dintre acestea se găsesc în zone sărace. Cu câțiva ani în urmă s-a făcut un studiu la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române care induce cumva ideea că zonele ar fi sărace din cauza fermelor mari. Cu tot respectul pentru autorii acestui studiu, eu aș nuanța puțin și aș formula altfel întrebarea: sunt zonele sărace că sunt fermele mari sau sunt fermele mari pentru că sunt zonele sărace? Eu înclin să cred că ultima variantă este cea adevărată și de aceea consider că prezența acestor ferme mari este foarte importantă, iar existența lor este necesară în zonele respective“, afirmă dl Toma Dinu.

Pe de altă parte, conform unui studiu recent realizat în județul Călărași referitor la ferme care totalizează 80.000 ha, practic „spuma“ terenurilor agricole din România, se poate vedea că în majoritatea cazurilor profitul realizat este egal cu subvenția, ba chiar, în multe cazuri, mai mic. „E clar în această situație că, dacă umblăm la subvenție, afectăm profitul!“, subliniază autorul studiului.

„Vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“

„Studiul pe care l-am făcut arată că în ultimii ani fermele s-au capitalizat. Și-au mărit activele cu peste 70%. Asta înseamnă că au făcut investiții, și-au cumpărat mașini, combine și tractoare, și-au construit instalații și depozite, au cumpărat, poate, teren. Pe de altă parte, și activele circulante au crescut. Asta înseamnă că au cheltuit mai mult cu substanțele, cu îngrășămintele, că au cumpărat semințe mai scumpe, etc. Rezultatele se văd în aceea că de cinci – șase ani România este exportator net de cereale și plante oleaginoase. Deci faptul că au avut un sprijin, că au fost lăsați să investească, s-a văzut în activitatea economică. Dacă venim acum și le spunem că din 2021 le reducem subvențiile, lucrul acesta se va reflecta imediat în rezultate“, este de părere decanul FMIEADR.

„Un alt aspect important este că toate aceste ferme au făcut niște investiții pe care însă nu le-au realizat cu bani din buzunar, ci pe credite. Când au făcut aceste investiții, au făcut și o proiecție a rambursării creditelor. În perioada de rambursare intră și cea de după 2021, când subvenția va fi mult diminuată. Impactul asupra cash-flow-ului acestor ferme va fi devastator! Proiecția mea, fără să fi făcut un calcul, este că impactul va fi dezastruos și vor urma probleme în ceea ce privește rambursarea creditelor!“, mai avertizează Toma Dinu.

„Plafonarea subvențiilor implică ample efecte sociale“

„Un alt efect, la care mulți nu se gândesc în momentul acesta, este efectul social. În primul rând va fi afectat prețul terenurilor, care în cel mai bun caz va stagna. Activitatea în agricultură nemaifiind rentabilă, nu va mai exista interes pentru a cumpăra teren. Pe de altă parte, este foarte probabil să scadă și prețul arendei. Până la acest moment, arenda a fost cumva dependentă de subvenția la hectar. În momentul în care subvenția dispare sau este limitată, de ce aș mai da eu arendă pentru un teren pentru care nu primesc subvenție? De ce aș mai plăti o arendă care astăzi ajunge la 1.000 lei/ha în zonele bune ale României?“, se întreabă, retoric, analistul.

„În această situație, a scăderii prețurilor terenurilor și a valorii arendei, primii afectați vor fi proprietarii de terenuri mici și foarte mici, pe care acum le au date în arendă. Suprafețele acestea vor fi lucrate în continuare, dar probabil fără niciun beneficiu pentru proprietari. Probabil că fermierii vor lucra acele terenuri oferind doar foarte puțin în schimb sau chiar nimic! Vor fi lucrate doar ca să nu rămână părăsite“, mai apreciază domnia sa.

„Eu sper totuși să nu se ajungă până aici. Sper ca la nivel european să se înțeleagă că, cel puțin fermele mari care au primit niște subvenții și care au făcut niște investiții, au nevoie de o perioadă de tranziție, în care să se reorganizeze, să se spargă în societăți mai mici care să poată beneficia de subvenții în continuare“, mai spune profesorul.

Pe de altă parte, domnia sa crede că reorganizarea, prin divizarea în mai multe societăți mai mici, nu este o variantă decât pentru unele exploatații. Însă pentru cele foarte mari, nu este o soluție. „O fermă de zeci de mii de hectare, în câte să o desfaci? Apoi, cum să poți coordona un holding format din câteva zeci de societăți?“, se întreabă analistul.

„Încă o problemă care va apărea este legată de transmisibilitatea afacerii. Mulți dintre fermierii mari ai României sunt oameni în vârstă. La un moment dat, afacerea lor va trebui preluată de cineva. Dacă nu este una rentabilă, cine va dori să o preia?“

În concluzie, pentru viitorii europarlamentari români, una dintre cele mai importante sarcini va fi să explice Bruxelles-ului aceste aspecte. „Părerea mea este că fermierii ar trebui să îi cheme pe europarlamentari în ferme, să le explice toată această situație, astfel încât ei să poată susține cauza mai departe!“, propune prof. dr. Toma Dinu.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Porumbul de Aur, la pachet cu îngrijorări legate de viitorul PAC

La fiecare început de an, de patru ani încoace, lumea agricolă românească este frământată de o întrebare: „Cine ia Porumbul de Aur, de data asta?“. Întrebarea îi frământă, deopotrivă, pe fermieri, pe distribuitorii de inputuri agricole, pe oficialii din MADR și alte instituții implicate în viața agricolă, pe analiștii economici și, firește, pe jurnaliști. Și asta pentru că, așa cum ne-au obișnuit organizatorii, Asociația Producătorilor de Porumb din România, premiile vin împreună cu o lungă serie de noutăți interesante, prezentate de invitați de marcă.

Arvalis caută soluții noi pentru combaterea tanimecus

Nici anul acesta Congresul APPR, în cadrul căruia au fost decernate trofeele Porumbul de Aur, nu a făcut excepție de la regulă. Ba dimpotrivă, invitații au fost mai numeroși decât la cele trei ediții anterioare. La fel și temele abordate. După cuvenitele urări de bun venit și mesajele transmise din partea MADR, a reprezentanților Parlamentului și ai altor instituții, a urmat un adevărat regal de informații de primă importanță, legate atât de aspecte practice, cât și economico-politice.

Începutul a fost făcut (mai degrabă din considerente meteorologice și legate de programul traficului aerian decât din alte motive) de către dl Regis Doucet, specialist în cultura porumbului al celebrului institut francez Arvalis. Reamintim că Arvalis este unul dintre cele mai mari institute de cercetări agricole din Europa. Însă ceea ce îl individualizează este faptul că e independent, iar finanțarea sa este asigurată de către fermierii francezi care plătesc o contribuție anuală destinată acestui scop. Consiliul de administrație al institutului este alcătuit în majoritate din fermieri, aleși în mod democratic, și, între altele, stabilește temele de cercetare în funcție de cererile venite de la agricultori. Arvalis a devenit și unul dintre cei mai importanți parteneri ai APPR. În acest an, la București au fost prezentate cele mai noi direcții de cercetare ale institutului în domeniul cultivării porumbului. Aspecte precum combaterea dăunătorilor și a bolilor fără a folosi substanțe din grupa neonicotinoidelor se află în centrul atenției cercetătorilor francezi.

Viitorul PAC provoacă îngrijorări marilor fermieri

O altă problemă care nu-i lasă să doarmă pe fermierii români, la fel ca pe toți fermierii europeni, este viitoarea Politică Agricolă Comună. Aceasta a fost abordată din două perspective: cea a Comisiei Europene, a cărei poziție a fost expusă de către Pierre Bascou, director executiv al Direcției Generale de Agricultură a CE, și cea a fermierilor, prezentată de Max Schulman, președinte al grupului de lucru pentru culturi de câmp în cadrul federației Copa-Cogeca. Un lucru este cert: urmează schimbări majore și deloc avantajoase pentru fermierii mari. Sunt foarte probabile plafonarea subvențiilor și o mai mare libertate acordată, în ceea ce privește utilizarea sumelor.

Despre cadrul general economic, ca și despre presiunile ce se pun pe agricultori a vorbit reprezentanta Unicredit, partener oficial al evenimentului. Pentru a întregi imaginea cadrului în care fermierii își desfășoară activitatea, dna Elena Mateescu, manager al Administrației Naționale de Meteorologie, a prezentat date referitoare la evoluția climei în ultima perioadă, precum și o prognoză a vremii în luna februarie. Din date a rezultat, fără niciun fel de dubiu, că trăim epoca unor schimbări climatice. Temperaturile medii sunt în creștere, iar perioadele secetoase sunt tot mai lungi. Despre 2018 am aflat că a fost al treilea cel mai călduros an din ultimii 100 de ani.

Despre ceea ce pentru unii pare o poveste despre viitor, iar pentru alții reprezintă pur și simplu prezentul modern, a povestit dl Lucian Buzdugan, președintele Agricost, după denumirea oficială, dar mai cunoscut drept conducătorul celei mai mari exploatații din Uniunea europeană, Insula Mare a Brăilei. Domnia sa a prezentat, ajutat de un film, modul în care funcționează agricultura de precizie. Supraveghere din satelit a gradului de înverzire, cartare agrichimică realizată în laboratoare proprii și semănători sau distribuitoare de îngrășăminte ghidate prin GPS și care își modifică debitul în funcție de necesitățile fiecărei porțiuni din solă, toate acestea la un loc fac parte din „instrumentele“ cu care se lucrează în IMB.

Desigur că invitații au răspuns, atât cât le-a permis timpul, la întrebările participanților la congres. Iar răspunsul la întrebarea care i-a strâns pe toți participanții a venit abia la sfârșit.

Syngenta neirigat și Pioneer irigat, câștigătorii din 2019

Trofeul Porumbul de Aur la categoria neirigat i-a revenit lui Daniel Nica, fermier din județul Călărași. Acesta a obținut o producție de 13.927 kg/ha. „În ciuda aspectului ciudat al anului 2018, am avut condiții foarte bune. Când am semănat, m-am uitat la prognoza meteo. Am văzut că nu va ploua și atunci am semănat la o adâncime ceva mai mare, de 12 – 15 cm, astfel încât bobul a beneficiat mai mult de umiditatea din sol. Am avut un grad de răsărire de 90%. În perioada de înflorire au venit ploile, în jur de 200-230 l/m²“, a dezvăluit fermierul-campion câte ceva din secretele reușitei sale. Hibridul folosit a fost Dartona, un hibrid din grupa FAO 400, semitimpuriu, aflat în portofoliul Syngenta. Nu s-a făcut nicio erbicidare preemergentă; în schimb, în momentul prășitului a aplicat îngrășăminte precum azot în formă amoniacală, câte 25 kg de substanță activă/ha. Media producției obținute în fermă a fost de cca 12 tone/ha. „Am avut câteva zone unde am obținut doar 9 tone/ha pentru că am avut foarte multă samulastră“, a mai povestit fermierul. Potrivit declarațiilor sale, costul tehnologiei a fost de 2.700 RON/ha.

La categoria irigat, trofeul i-a fost acordat lui Mihai Solomei, șef de fermă în cadrul Agricost. Pe sola de 35 ha înscrisă în concurs s-a obținut o recoltă de 22.906 kg/ha. A fost folosit hibridul 32F73 din portofoliul Pioneer. Acest hibrid este unul târziu, din grupa FAO 600, care, dacă este cultivat în condiții bune (așa cum este cazul în IMB), permite obținerea unor producții mari și foarte mari. Cultura premergătoare a fost grâul. Imediat după recoltare, terenul a fost scarificat, iar două săptămâni mai târziu s-a făcut o trecere de nivelare. În primăvară s-a semănat direct, cu o densitate de 72.000 – 73.000 de plante/ha. Tot atunci a fost aplicat și un îngrășământ NPK, 12:24:12, în cantitatea de 300 kg/ha. Sămânța utilizată a fost tratată în prealabil cu fungicid. În stadiul de șase-șapte frunze a fost aplicată prima fertirigare, iar apoi, după polenizare, a doua. În total s-au folosit 190 litri/m². Nu s-a făcut nicio prașilă, dar în schimb au fost utilizate erbicide. Faptul că apa utilizată a fost dedurizată în prealabil a redus semnificativ cantitățile de substanțe utilizate. „Am fertilizat mai mult decât în mod normal. Am ajuns să aplicăm 30 kg de azot substanță activă/ha. În aceste condiții, costul tehnologiei a fost mai ridicat: 6.500 RON/ha“, a spus Mihai Solomei.

Alexandru GRIGORIEV

Politica Agricola Comună - construirea unui viitor durabil pentru Europa

Noua direcție propusă pentru PAC a fost dezvăluită de comisarul Phil Hogan la 29 noiembrie 2017 prin Comunicarea privind viitorul alimentației și al agriculturii.

Nu este o revoluție, ci o evoluție. Viitorul alimentelor și al agriculturii europene se schimbă, orientându-se către o mai mare durabilitate, simplitate și flexibilitate. Politica agricolă comună, cea mai veche politică a UE, trebuie să se adapteze la presiunile globale cu care se confruntă sectorul agroalimentar, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității sau riscuri mai ridicate de volatilitate a prețurilor, iar simplificarea, reducerea birocrației și concentrarea mai mare asupra rezultatelor este cel mai bun mod de a face asta.

Politica agricolă comună (PAC) sprijină agricultorii europeni de peste 50 de ani şi multe țări din întreaga lume o adoptă ca posibil model pentru propriul lor sector agricol.

PAC a fost întotdeauna o politică cu acoperire globală. În forma inițială aceasta a fost concepută pentru a sprijini fermierii europeni, dar se concentrează acum pe sprijinirea partenerilor din țările în curs de dezvoltare oferindu-le acces liber și fără cote pentru toate produsele.

Miturile încă persistă

Cu toate acestea, miturile cu privire la efectele distorsionante ale PAC asupra țărilor în curs de dezvoltare persistă. Adesea, este mai ușor să dai vina pe presupusele importuri din UE pentru scăderea producției naționale decât să abordezi cauzele reale cum ar fi politicile guvernului sau problemele lanțului de aprovizionare, problemele de sănătate animală sau sănătatea plantelor.

De asemenea, UE este departe de a fi singurul jucător global pentru produse agroalimentare, iar importurile din alte țări, cum ar fi SUA, China sau Brazilia, pot fi adevărații vinovați.

PAC DSC 0109 85

Chiar și acțiunile de politică internă ale UE prin intermediul PAC pot fi criticate în străinătate asta deoarece măsurile de intervenţie în piață sunt permise, pe perioade limitate, pentru a sprijini sectoare specifice în timpul crizelor.

De exemplu, aşa a fost cazul sectorului produselor lactate, în 2015 și 2016, când vânzările au fost grav afectate de interdicția Rusiei privind importurile de lapte praf degresat, iar Comisia Europeană a intervenit prin cumpărarea stocurilor de la procesatori. S-a făcut afirmaţia nefondată că laptele praf ar fi fost dirijat de UE către ţările africane la preţuri mai mici defavorizând astfel producţia autohtonă.

Încurajarea comerțului din țările în curs de dezvoltare

Europa a încheiat acorduri de parteneriat economic – acorduri comerciale – care sunt elaborate cu atenție pentru a permite țărilor partenere din țările în curs de dezvoltare să-și protejeze produsele agricole sensibile la liberalizare.

Acest lucru înseamnă că multe sectoare agricole sensibile sunt excluse în întregime din astfel de acorduri – asigurarea faptului că producția locală nu este distrusă de importuri – sau că guvernele pot reacționa rapid și eficient în sprijinul sectoarelor care au fost afectate de creșterea bruscă a importurilor.

În consecință, UE nu este numai cel mai mare exportator și importator de produse agroalimentare din lume, ci și cel mai mare importator mondial de produse agricole din țările cel mai puțin dezvoltate (3,5 miliarde EUR în 2017, mai mult decât SUA, Rusia, China, Japonia și Canada împreună).

Cu alte cuvinte produsele agroalimentare exportate din UE în Africa, de exemplu, răspund cererii de acolo și sunt pur și simplu conduse de piață de către companii private care nu beneficiază de sprijin public din partea UE.

Dezvoltarea rurală la fel de importantă

PAC Etiopia 065

Politica Agricolă Comună nu se referă doar la agricultură și agricultori, ci şi la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. UE face acest lucru prin intermediul politicii sale de dezvoltare rurală, care se concentrează pe o gamă largă de aspecte – de la sprijinul acordat întreprinderilor nou înființate în zonele rurale la provocările specifice de mediu sau sociale cu care se confruntă populația rurală.

Investițiile comune europene și naționale în infrastructură și în dezvoltarea capitalului natural și uman au o importanță primordială în a sprijini locurile de muncă sustenabile și de calitate din zonele rurale. Comunitățile rurale ar trebui să aibă un acces mai bun la serviciile publice, la asistența medicală, la formarea profesională, la programele de dezvoltare de noi competențe în special în sectorul digital, la educația de calitate și la conectivitate.

Dimensiunea mondială a PAC

Abordarea problemelor specifice rurale este văzută ca un model care ar putea funcționa și pentru restul lumii, iar UE își împărtășește frecvent experiențele cu partenerii săi internaționali, de exemplu la summit-urile G7 și G20.

Conștientă de rolul său în lume și de angajamentele sale internaționale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, combaterea schimbărilor climatice și abordarea cauzelor migrației, UE analizează din ce în ce mai mult modul în care politicile precum PAC trebuie adaptate pentru a răspunde acestor noi provocări.

Se cunoaşte faptul că aproximativ 70% din populaţia săracă a lumii trăieşte în zonele rurale, unde agricultura – și în special agricultura de subzistenţă – este principala sursă de venit.

Pentru a face față acestei provocări, UE a stabilit că securitatea alimentară și agricultura durabilă sunt priorităţi-cheie pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare.

PAC DSC 0471 362

Este sectorul central al asistenței UE în 60 de țări în curs de dezvoltare, în special din Africa. Aceasta înseamnă investiţii de 1 miliard de euro pentru agricultură, în țările în curs de dezvoltare, până în 2020, în special pentru proprietarii de exploatații de mici dimensiuni.

Viitoarea PAC va intensifica, de asemenea, eforturile de a sprijini partenerii UE, țări în curs de dezvoltare, pentru a accelera dezvoltarea sectorului agroalimentar, creând mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare – la rândul său, ajutând la combaterea uneia dintre cauzele principale ale migrației.

Un exemplu practic este decizia recentă de creare a unui Task Force rural în Africa, un grup de experți ai UE în domeniul dezvoltării rurale și al agriculturii, care se va axa pe modalitățile cele mai bune de a colabora cu Uniunea Africană.

Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

  • Publicat în Social

Politica Agricolă Comună, mecanisme, instrumente și oportunități

Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre modul cum va fi agricultura finanţată în viitorul exercițiu bugetar al UE 2021-2027. Asistăm la negocieri, la poziții mai mult sau mai puțin tranșante ale autorităţilor naţionale sau asociaţiilor profesionale, la puncte de vedere divergente sau convergente. Este până la urmă povestea unui parteneriat dinamic de aproape 60 de ani (vreo trei generaţii) între fermieri şi Europa. Care va fi viitorul vom afla curând, dar până atunci aş vrea să vă expun sintetic noţiuni, aspecte şi date privind Politica Agricola Comună.

Agricultura este unul dintre domeniile de acțiune în care țările Uniunii Europene au convenit să-și pună în comun atât responsabilitatea, cât și finanțarea publică. Aceasta înseamnă că sprijinul politic și financiar nu este gestionat de fiecare țară în parte, ci de UE în ansamblu.

Politica Agricolă Comună (PAC) are ca obiectiv principal asigurarea aprovizionării continue cu alimente sigure, produse într-un sistem durabil şi la prețuri rezonabile, precum și menţinerea unui standard de viață decent pentru agricultori.

PAC a fost elaborată şi pusă în aplicare încă din anul 1962, dar a suferit în timp mai multe modificări. Dacă la început punea accent pe cantitate, acum se axează pe orientarea către piață, calitate, siguranță alimentară și trasabilitate, respectarea bunăstării animalelor, protecția mediului și durabilitate.

Ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a avut un trend descrescător, de la nivelul de aproximativ 70% în anii '70 la circa 38% în prezent.

Din 2004 și până azi, UE a primit în rândurile sale alte 13 noi state, printre care și România, fără  să existe însă și o creștere a fondurilor alocate agriculturii.

Datorită PAC, cetățenii europeni se bucură de securitate alimentară fără precedent. Populația UE poate fi sigură că agricultorii produc alimentele de care este nevoie, de calitate şi în cantităţile necesare. Datorită resurselor sale agricole excepționale, UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în garantarea securității alimentare la nivel mondial.

Volumul, diversitatea și calitatea produselor sale fac din UE cel mai mare exportator de produse agroalimentare, în principal prelucrate și cu valoare adăugată ridicată, punând astfel în mişcare industria prelucrătoare, un sector dinamic care angajează cel mai mare procent din forța de muncă, devenind astfel un motor vital al economiei rurale în sens larg.

Preocupările legate de schimbările climatice și de probleme precum pierderea biodiversității, lipsa apei și scăderea fertilității solurilor arată că agricultura joacă un rol din ce în ce mai important și în gestionarea durabilă a resurselor naturale. De aceea, PAC sprijină agricultorii care acordă atenție acestor aspecte.

În Uniunea Europeană există aproximativ 11 milioane de exploatații agricole, iar circa 44 de milioane de persoane lucrează în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Agricultorii sunt prima verigă din acest lanț de producție alimentară. Așadar, ei sunt actori economici și strategici importanți, iar UE nu își poate permite să îi piardă.

Se știe că abilitățile agricole fundamentale instinctive nu se învață numai din cărți, ci sunt transmise și din generație în generație. Dar tot mai mulți tineri nu mai consideră agricultura o profesie atractivă și prin urmare numărul agricultorilor a scăzut. Din statistici, în anul 2013 numai 6% dintre exploatații erau gestionate de agricultori cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce 31% dintre ele aparțineau unor agricultori de peste 65 de ani.

Iată de ce PAC sprijină tinerii să se lanseze în agricultură, acordându-le fonduri pentru a cumpăra terenuri, mașini și echipamente agricole. Se oferă, de asemenea, granturi pentru formarea agricultorilor (atât a celor noi, cât și a celor cu experiență) în vederea utilizării celor mai noi metode și tehnici de producție. Încurajarea tinerilor agricultori și asigurarea continuității de la o generație la alta reprezintă o adevărată provocare pentru dezvoltarea rurală în UE (sursa ec.europa.eu/agriculture).

Producţia agricolă din UE, media 2012-2014

  • Cereale: 300 de milioane de tone
  • Zahăr: 18 milioane de tone
  • Oleaginoase: 30 de milioane de tone
  • Ulei de măsline: 2 milioane de tone
  • Mere: 10 milioane de tone
  • Pere: 2 milioane de tone
  • Citrice: 11 milioane de tone
  • Vin: 170 de milioane de hectolitri
  • Carne de vită și vițel: 7 milioane de tone
  • Carne de porc: 20 de milioane de tone
  • Carne de pasăre: 13 milioane de tone
  • Ouă: 7 milioane de tone
  • Lapte: 150 de milioane de tone.

(sursa: ec.europa.eu/agriculture)

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström

Consiliul European AGRIFISH

Consiliul European AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles în data de 29 Ianuarie 2018, este primul organizat pe parcursul Președinției Bulgariei. Principalele discuții au vizat Comunicarea Comisiei intitulată “Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, situația de pe piața zahărului, a cărnii de porc și a laptelui. Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunității derulării unor studii și teme de cercetare în vederea  prevenirii și controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană. La această reuniune, România a fost reprezentată de Secretarul de Stat Alexandru Potor.

Bulgaria a prezentat statelor membre prioritățile pe care le va susține pe perioada Președinției. Modernizarea și simplificarea PAC după 2020, urmărirea situației piețelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce privește propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziției în ceea ce privește regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda președinției bulgare.

Dezbaterile cele mai intense s-au desfășurat pe marginea Comunicării Comisiei UE privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisarul European Phil Hogan a ținut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaționalizare a PAC și creșterea birocrației, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naționale Strategice ca precondiție pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.

România nu este de acord cu plafonarea plăților directe și a respins ideea cofinanțării din surse naționale a sumelor plătite pe suprafața agricolă.

“În cadrul înaltului for European am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanțate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacție faptul că mai multe state membre împărtășesc poziția noastră (în special privind nevoia atingerii convergenței externe a plăților pentru fermieri). Cu toate acestea am asistat și la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăților directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o țară la alta în ceea ce privește costul input-urilor, prețul terenurilor și al forței de muncă” a precizat secretarul de stat Alexandru POTOR.

Comisarul Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situației piețelor agricole. Ministrul bulgar al Agriculturii – Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienților să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile – zahăr, lapte și carne de porc.

”Am atras atenția asupra situației dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor și influențele negative pe care le suportă fermierii noștri. În mod special, ultimele informații asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în Vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situație și, împreună, să încercăm găsirea unor soluții pentru susținerea acestui domeniu la nivel european”, afirmă Alexandru POTOR.

Sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după șocurile anilor trecuți dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriașe de stocuri de lapte praf degresat (aproximativ 380.000 tone). Acestea pot dezechilibra piața și în aceste condiții România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor.

Sursa: madr.ro

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul MADR

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

Unicul proiect de informare privind PAC din România în anul 2014, lansat la Miercurea-Ciuc

Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, sub supravegherea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a început implementarea proiectului intitulat „PACINFO – rolul social și de mediu al Politicii Agrare Comune“ împreună cu alte 15 Agenții pentru Protecția Mediului din țară. Acesta are ca obiectiv conștientizarea fermierilor și a publicului larg privind rolul și importanța fermierului din zona montană în menținerea biodiversității și a peisajului montan, prin practici agricole tradiționale și sustenabile. Printr-un efort comun, cele 16 agenții implicate în derularea proiectului (Harghita, Covasna, Hunedoara, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Alba, Caraş-Severin, Sibiu, Neamţ, Gorj, Cluj, Mureş, Vrancea, Bacău şi Buzău) pun accent pe promovarea funcțiilor alternative ale agriculturii în zonele de munte.

În contextul noii PAC, în afara producției de alimente, agricultura implică menținerea vitalității comunităților rurale, protecția mediului și a resurselor naturale valoroase. Familiarizarea fermierilor din zonele montane ale țării cu diferite standarde și condiții agricole și de mediu ale UE și cu diferite modele și practici de valorificare a produselor locale înseamnă primul pas spre atingerea acestor obiective formulate la nivelul Politicii Agricole Comune.

Activitățile proiectului cuprind un set de măsuri de informare inovative axate pe diferite grupuri-țintă. Ghiduri și materiale informative on-line și off-line vor fi elaborate și distribuite, seminarii de informare, conferințe și târguri vor fi organizate în cadrul proiectului, iar pentru conștientizarea tinerei generații se va dezvolta chiar și o aplicație multimedia.

Perioada de implementare a proiectului PACINFO lansat în data de 6 iunie 2014 la Miercurea-Ciuc este de 11 luni, acesta fiind finanţat de Comisia Europeană (50%) prin Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul programului de promovare a Politicii Agrare Comune „Sprijinirea activităţilor aferente promovării Politicii Agrare Comune pe anul 2014“ (2013/C 264/09) și cofinanţat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (50%).

Rural: o nouă emisiune la RFI România

Începând de luni, 5 mai, RFI România lansează o nouă emisiune: Rural, un magazin de știri și informații despre reforma agriculturii.
În următorii cinci ani agricultura europeană va trece prin schimbări profunde. Reforma Politicii Agricole Comune propune printre altele sprijin pentru fermierii tineri, pentru zonele defavorizate și pentru agricultura verde.
Cum se vor simți aceste schimbări în România, care va fi impactul economic, social sau ecologic – iată câteva dintre temele care vor fi abordate săptămânal de RFI România. Rural va difuza în fiecare săptămâna reportaje, dezbateri și analize pe subiectele de actualitate din agricultură românească și europeană.
Rural, o emisiune realizată de Cătălin Lenta și Mircea Oprea, cu sprijinul Comisiei Europene,  Directoratul General pentru agricultură și dezvoltare rurală. În fiecare luni, de la 19 și 15 minute.
 
Despre RFI România
De peste 20 de ani, RFI România difuzează programe, în română şi în franceză, consacrate actualităţii, culturii şi francofoniei. Cu o echipă de 25 de persoane la Bucureşti şi doi jurnalişti la Paris, RFI România difuzează zilnic 13 ore de programe proprii, acordând o atenţie specială actualităţii. Postul emite în FM la Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj. Alte 60 de posturi de radio din ţară preiau o parte din programe. În total, RFI România este ascultat zilnic de circa 200.000 de oameni în întreaga ţară. Pe web, pagina RFI România înregistrează o creştere puternică a numărului de cititori (cu 45% mai multe accesări în 2013).

 

Agricultura românească, un domeniu competitiv în 2014 ?

Medien Conferences organizează în data de 6 martie 2014 cea de-a șasea ediție a evenimentului Romanian Agribusiness Conference, o întâlnire dedicată dezbaterii pe teme de actualitate din agricultura românească.
Agricultura este și în 2014 una dintre provocările anului, atât în ceea ce privește recolta, în creștere cu 60% în 2013, dar și în privința profitabilității domeniului și a atractivității pentru investitori. În 2014, modificările legislative vor continua în sensul simplificării birocrației în accesarea de fonduri și în strategia Politicii Agricole 2014-2021, aducând noi beneficii agricultorilor. În plus, exporturile în țările arabe deschid noi oportunități de business care atrag atenția asupra potențialului agricol din țara noastră.
Printre subiectele de dezbatere propuse în cadrul conferinței Romanian Agribusiness Conference se află direcțiile principale de dezvoltare a agriculturii românești; master-planul în agricultură, ajutoarele de stat disponibile pentru agricultura din România; bugetul multianual, dezvoltarea filierei agroalimentare din zonele rurale, perspectivele dezvoltării agricole bio. Pentru cea de-a doua sesiune a evenimentului, vor fi atinse noutățile Politicii bugetar-fiscale pentru 2014 în agricultură; soluții financiare de sprijin a agriculturii, TVA, taxarea inversă, sistemul de monitorizare și de colectare, Fondurile mutuale, microcreditarea, certificatele de depozit, Instrumente de garantare a creditelor în sectorul agricol, Creditarea în agricultură; criterii de eligibilitate bancară, Leasing-ul în agricultură; garanții necesare.
Formatul evenimentului propune o discuție liberă, generatoare de dezbateri și soluții pentru îmbunătățirea procedurilor realizate în procesele agricole între agricultori,  producători de cereale, erbicide, pesticide şi produse agro-chimice și reprezentanți ai instituțiilor, reprezentanți ai băncilor, asociațiilor și agențiilor din industria agricolă, companiilor FMGC și distribuitorilor.
 
Romanian Agribusiness Conference va avea loc pe 6 martie 2014 la Hotel InterContinental București.
Partener: Fondul de Garantare a Creditului Rural
Parteneri media: România Liberă, Manager Express, Efin, Business 24, Ziare.com, Calendar evenimente, Lumea Satului, Agrias, Eco-Ferma, Agrinet.ro.

Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, a afirmat la Cluj-Napoca, joi, că Politica Agricolă Comună (PAC) a introdus, pentru prima dată, pentru perioada 2014-2020, și instrumente specifice de transfer a rezultatelor cercetării-inovării.

"Pentru prima dată, Politica Agricolă Comună a introdus și instrumente specifice de transfer al rezultatelor cercetării-inovării prin intermediul Programului European de Inovare și Parteneriate. Pentru noi, Comisia Europeană, conferința de la Cluj-Napoca este un foarte bun mijloc pentru a explica oportunitățile care se deschid inclusiv pentru universitățile din regiunea dunăreană pentru a integra instrumentele financiare din cele trei politici — de cercetare, dezvoltare regională și de agricultură și dezvoltare rurală", a spus Dacian Cioloș la Conferința Rectorilor Universităților Dunărene.

Comisarul european a afirmat că alocarea bugetară pentru perioada 2014-2010 a crescut semnificativ, ca urmare a contribuției politicilor de dezvoltare regională.

Dacian Cioloș a apreciat că se poate vorbi de interferența a trei dintre principalele politici europene, care contribuie împreună, fiecare cu specificul ei, la dezvoltarea economică din regiunea dunăreană — Conferința Regională a Strategiei Dunării, care s-a desfășurat recent la București, Conferința Rectorilor Universităților Dunărene (DRC), în derulare joi și vineri la Cluj-Napoca, și Politica de Cercetare și Inovare "Orizont 2020".

În discursul rostit la reuniune, comisarul european a subliniat că este nevoie să se dezvolte capacitatea de producție agricolă din Uniunea Europeană, care "stagnează, după 20 de ani de evoluție".

Cioloș a afirmat că diversificarea producției agricole se impune ca urmare a creșterii populației lumii, dar și a exigențelor consumatorilor în privința siguranței alimentare. Comisarul european a accentuat asupra ideii că PAC aduce și un "nou concept asupra competitivității economice și ecologice, pentru o agricultură durabilă".

"Inovare înseamnă și soluții și tehnologii noi, dar și metode specifice tradiționale, care trebuie să fie puse în valoare, pentru că acestea pot contribui la creșterea competitivității europene", a spus Dacian Cioloș.

Întrebat de jurnaliști despre autorizarea de către Comisia Europeană a porumbului modificat genetic 1507, creat de firma Pioneer, Dacian Cioloș a precizat că Tonio Borg, comisarul europene pentru Sănătate, a explicat contextul tehnic în care această decizie a fost luată.

"Ceea ce mi se pare important este că nu vorbim de o decizie de introducere în cultură agricolă a porumbului 1507. Comisia a luat o decizie forțată și de decizia Curții Europene de Justiție de a trimite această propunere, cu avizul științific din partea Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului de Miniștri și Parlamentului European, care sunt singurii în măsură să decidă în această privință", a spus Dacian Cioloș.

AGERPRES

PAC oferă instrumente pentru a sprijini producţia de lapte în zonele de munte

Politica Agricolă Comună (PAC) prevede instrumente şi oferă statelor membre o marjă de manevră pentru a oferi sprijin specific în vederea menţinerii producţiei de lapte în zonele caracterizate de constrângeri naturale specifice, inclusiv în zonele de munte, a afirmat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-un răspuns oferit europarlamentarului PSD Viorica Dăncilă, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru a sprijini producătorii de lapte din zonele de munte.

În baza noilor dispoziţii privind plăţile directe, statele membre pot decide să aplice alte sisteme, cum ar fi plăţi legate de constrângeri naturale, şi sprijin cuplat facultativ, pentru a direcţiona ajutorul către zonele defavorizate, se arată într-un comunicat remis marţi AGERPRES de biroul de presă al PSD.

Noile norme, privind dezvoltarea rurală, permit statelor membre să elaboreze programe specifice pentru a aborda provocări specifice, inclusiv producţia de lapte în zonele defavorizate. Intensitatea ajutorului pentru investiţiile din agricultură în zonele cu constrângeri naturale poate fi majorată cu 20%, în comparaţie cu alte zone.

Producătorii de lapte din zonele montane pot primi o plată care să reflecte pierderile de venituri şi costurile suplimentare pe care le presupune producerea laptelui în regiunile respective.

Noul regulament, privind calitatea, a introdus termenul de 'produs montan' ca menţiune de calitate facultativă. Totul pentru a oferi producătorilor din zonele de munte un instrument eficient pentru o mai bună comercializare a produselor lor şi pentru a reduce riscurile de confuzie în rândul consumatorilor în ceea ce priveşte originea produselor.

Europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă a fost interesată şi de protejarea acestor regiuni de munte, defavorizate şi ultraperiferice, astfel încât să se poată evita renunţarea la creşterea animalelor şi a producţiei de lapte.

Tendinţa unor producători de lapte din zonele de munte şi regiunile ultraperiferice de a renunţa la agricultură, datorită eliminării sistemului de cote pentru lapte, are efecte asupra întregii pieţe europene a laptelui, iar producătorii din aceste zone sunt cel mai grav afectaţi, deoarece oportunităţile de creştere rezultate în urma liberalizării nu pot fi valorificate în aceste regiuni, avertizează Viorica Dăncilă.

Eurodeputata argumentează că agricultura practicată în aceste regiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea şi protejarea peisajului rural şi a biodiversităţii, precum şi la limitarea pericolelor naturale, constituind baza pentru o dezvoltare regională de succes, fără de care alte domenii economice, în special turismul, nu se pot dezvolta. În interpelarea sa, Dăncilă evidenţiază şi faptul că producţiile de lapte sunt mult mai mari în aceste regiuni decât în regiunile situate în locuri mai favorabile şi reprezintă cea mai importantă ramură a producţiei agricole.

AGERPRES

Tinerii fermieri primesc sprijin suplimentar incepand cu 2014

Imbatranirea fortei de munca active din agricultura este o realitate la nivelul intregii Uniuni Europene, iar Romania nu este o exceptie. Pentru a-i stimula the tineri sa se instaleze in mediul rural si sa porneasca o afacere in agricultura, Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 promite mai mult sprijin pentru acestia, atat prin plati directe pe suprafata mai mari fata de media nationala cat si prin masuri dedicate de dezvoltare rurala.

In domeniul platilor directe, tinerii fermieri – adica cei sub 40 de ani care desfasoara o activitate agricola – vor primi incepand cu 2014 plati directe pe suprafata cu 25% mai mari decat media nationala, anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC. Suplimentarea de 25% este valabila pentru primii cinci ani si ramane la latitudinea statelor membre sa decida pentru ce suprafata se va aplica. Potrivit ultimelor informatii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), plata pe suprafata suplimentata s-ar putea oferi pentru suprafete de pana la 90 de hectare.

Pe langa aceasta forma de sprijin, prima de instalare in mediul rural a tinerilor fermieri oferita prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) ar urma sa fie de pana la 70.000 euro, incepand cu 2014, fata de pana la 40.000 euro, in actualul program, 2007-2013. Insa, ca si in cazul platii suplimentare pe suprafata, forma finala in care va fi disponibila aceasta masura depinde de constrangeri bugetare, explica recent ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost disponibile 331 milioane de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013 si toate fondurile au fost contractate. In total au fost finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane de euro. Platile efectuate se ridicau la 216,46 milioane de euro in septembrie 2013, potrivit datelor oferite de APDRP. Masura s-a dovedit foarta populara printre tinerii romani, in total fiind inscrise 22.494 de proiecte cu o valoare totala de 630 millioane de euro.

Potrivit ultimelor date de la MADR, viitorul PNDR ar putea intra in vigoare incepand cu semestrul doi din 2014.

La cat se va ridica efectiv sprijinul oferit tinerilor fermieri romani in perioada 2014 - 2020? In ce conditii va fi disponibil? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Subventia la hectar va fi de 160 de euro in 2013

Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale a anuntat ca subventia pe suprafata pe care o vor primii fermierii romani in 2013 va fi de aproximativ 160 de euro la hectar, comparativ cu 154 de euro in anul precedent.

Din totalul de 160 de euro, 139 reprezinta plata europeana iar restul de 21 de euro este contributia de la bugetul de stat. Fermierii insa se plang ca banii pe care ii primesc efectiv vor fi cel mai probabil sub cifrele anuntate de minister. Acest lucru se datoreaza corelarii nivelului subventiei cu suprafata reala de teren raportata in prezent care este cu aproximativ un milion de hectare mai mare decat suprafata negociata in tratatul de aderare.

Desi subventia la hectar a crescut in ultimii ani, fermierii romani spun ca nivelul acesteia continua sa fie prea mic comparativ cu media europeana. Reforma Politicii Comune Agricole (PAC) care va fi aplicata dupa 1 ianuarie 2014 vizeaza in principal reducerea acestor decalaje intre tarile membre privind platile directe. Romania este una dintre cele sase tari care in perioada 2014-2020 vor inregistra cresteri ale platilor la hectar. Asfel, daca anul acesta Romania va primi aproximativ 135 de euro la hectar (fara contributie nationala), aceasta suma va creste pana la aproximativ 196 de euro la hectar in 2020 (fara contributie nationala), anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC.

Potrivit obiectivului convergentei vizat de reforma, repartizarea bugetului PAC va garanta faptul ca pana in 2019, niciun stat membru nu va primi mai putin de 75% din media la nivel de Uniune.

Insa reforma PAC in domeniul platilor directe nu se refera doar la sumele propriu-zise primite de fermieri ci si la modul in care acestea vor fi disponibile. Aceasta prevede ca numai agricultorii activi vor beneficia de plati directe iar instalarea tinerilor in agricultura va fi incurajata, prin oferirea unui ajutor suplimentar de 25% pe durata primilor 5 ani. De asemenea, va exista si optiunea unei scheme de plata simplificate pentru micii agricultori iar 30% din subventie va fi conditionata de implementarea de practici agricole sustenabile.

Ce masuri din reforma PAC referitoare la platile directe vor fi implementate in Romania? Ce conditionari aduce reforma PAC in domeniul platilor directre pentru fermierii romani si in ce conditii se vor oferi sume suplimentare? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Mai multe detalii despre cum va puteti inscrie la eveniment, program complet si speakerii invitati puteti gasi la: http://www.business-review.eu/br-events/focus-on-agriculture-4/

Romanian Agribusiness Conference, Editia a V-a

Medien Conferences organizează cea de-a V-a ediție a Romanian Agribusiness Conference, eveniment dedicat agriculturii românești ce va avea loc pe data de 19 septembrie 2013, la Hotel InterContinental, Sala Rapsodia.

Evenimentul îşi propune să dezbată noile modificari de Politică Agricolă Comună 2014-2020, strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti pe termen mediu și lung, oportunitățile de dezvoltare a comerțului cu cereale, evoluția preţurilor alimentelor în 2013-2014, oportunitățile de finanțare a agriculturii, sursele de finanţare şi cofinanţare în sectorul agricol, măsurile pentru sprijinirea agricultorilor în contextul politicilor europene, situația accesării fondurilor europene, aspectele fiscale și legislative specifice agriculturii.

Evenimentul constituie un prilej de analiză şi dezbatere a agriculturii româneşti, reunind într-un mediu dinamic reprezentanţi de marcă din: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, asociaţii şi agenţii, producători de cereale, erbicide, pesticide și produse agro-chimice, asociaţii patronale, companii FMCG şi distribuitori, furnizori de soluţii, echipamente şi servicii specifice industriei, experţi, investitori, bănci, companii de consultanţă şi case de avocatură.

Printre temele de discutie ce vor fi abordate de invitaţi se află :

  • Modificările Politicii Agricole Comune 2014-2020 și implicațiile acestora în agricultura românească
  • Importanța absorbției fondurilor europene pentru agricultură
  • Strategia de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung; ce trebuie facut pentru ca România să redevină un jucător puternic în agricultură la Marea Neagră?
  • Evolutia preţulului terenurilor agricole; cât costă un hectar de teren, cine cumpără şi cine vinde
  • Unde şi cum se poate investi în agricultură în România?
  • Oportunități de dezvoltare a comerțului cu cereale
  • Perspectivele de dezvoltare a zootehniei româneşti
  • Secretele reuşitei în ceea ce priveşte producţia agricolă vegetală (cultura mare, viticultură, legumicultură, pomicultură, protecţia plantelor)
  • Oportunităţi de finanţare si cofinantare în sectorul agricol; modul în care se obţin finanţările pentru investiţiile în agricultură
  • Credite pentru silozuri și sisteme de irigaţii
  • Posibilităţi de garantare a creditelor
  • Soluţii de protecţie a investiţiilor agricole.

Evenimentul este susţinut de: România liberă, Academia Cațavencu, Calendar Evenimente, Ziare.com, Business 24, Eco Ferma, Agrias, Revisa Ferma, Lumea Satului, Promo Afaceri și Efin.ro

Romanian Agribusiness Conference are loc pe 19 septembrie 2013, la Hotel InterContinental București.

 

Despre Medien Conferences

       

Medien Conferences este divizia de evenimente business a grupului Medien Holding. Evenimentele Medien Conferences oferă mediului romanesc de business o platformă dinamică de dezbateri și networking.

Medien Conferences organizează evenimente dedicate mediului de afaceri din diverse domenii precum: energie, infrastructură & transporturi, FMCG & retail, asigurări, financiar-bancar, agricultură, IT & telecom, home&deco.

Portofoliul Medien Holding include cotidianul România liberă, site-ul www.romanialibera.ro, săptămânalul de satiră Academia Cațavencu și site-ul www.acadaemiacatavencu.info, Hiparion Publishers (revistele Hiparion - „Căminul", „Casa Mea", „Domus" și „Planul Casei Mele", revista de B2B „Unelte și echipamente", site-ul www.casamea.ro, ), tipografia United Print, agenția de comunicare branding și corporate media Corporate Media Publishing, divizia de evenimente business Medien Conferences.

Pentru detalii, vă rugăm să ne contactați la: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon 40 372 125 239 sau să accesați www.mhconferences.ro

Dacian Cioloş: Reforma PAC integrează mai pragmatic noile state membre în UE

Reforma Politicii Agricole Comune, recent adoptată ca urmare a dialogului tripartit dintre Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European, va schimba în următorii 7 ani evoluţia sectorului agricol de la nivelul întregului bloc comunitar. Astfel, o susţinere mai echitabilă a fermierilor (convergenţa internă şi externă), promovarea unui model agricol bazat pe dezvoltare durabilă (măsurile de „înverzire“) şi încu­rajarea tinerilor fermieri sunt principalele principii care stau la baza PAC 2014-2020. Pentru a înţelege mai bine motivaţia acestei reforme l-am rugat pe comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dacian Cioloş, cel care s-a aflat în spatele proiectului de reformă, să ne acorde un interviu.

– Domnule comisar, sunteţi artizanul Politicii Agricole Comune 2014-2020; ce sentiment vă încearcă acum, după ce au fost adoptate majoritatea măsurilor propuse?

– Nu sunt singurul, decizia a fost luată împreună cu Consiliul de miniştri şi Parlamentul European, dar, într-adevăr, eu am propus această iniţiativă legislativă. E un sentiment de împlinire şi de mulţumire, mai ales pentru că mi s-a confirmat că intuiţia iniţială pe care am avut-o faţă de acest proiect a fost una bună şi că multe dintre propunerile adoptate erau aşteptate. De aceea, prin această nouă reformă, sper ca Politica Agricolă Comună să ia o direcţie nouă care să ţină mai bine cont de realităţile din Uniunea Europeană de astăzi, cu 28 de state membre, şi să eliminăm aceste complexe care pot să existe în noile state membre, că PAC este făcută pentru unii şi e împotriva altora. Cred că sunt multe elemente în această reformă care integrează într-un mod şi mai pragmatic noile state membre din punct de vedere agricol în UE.

Fiecare stat se regăseşte în noua PAC

– Aţi avut vreodată în timpul negocierilor surpriza ca dumneavoastră sau ideile pe care le-aţi susţinut să fie criticate sau bănuite că ar simpatiza mai mult cu anumite state?

– Au fost sugestii de acest fel pe care am putut să le combat foarte rapid pentru că nu există nicio măsură propusă de mine despre care cineva să poată spune că este dedicată doar unui stat membru. Sigur, când m-am gândit la fermele mici am pornit de la ceea ce ştiam din România.

Multe dintre noile state intrate în UE nu au finalizat procesul de restructurare a agriculturii şi atunci sunt necesare măsuri specifice pe care le puteau aplica până la aderare, dar pe care, după aderare, nu le mai puteau aplica pentru că nu existau în PAC şi atunci trebuia să ne aliniem la ceea ce făceau ceilalţi. Cunoscând această realitate, am propus măsuri, care însă nu sunt specifice doar pentru România; ferme mici sunt şi în Portugalia, în sudul Italiei, care erau marginalizate pentru că nu intrau în modelul unic european. Acum nu mai putem vorbi de acest lucru. Am vrut ca unul dintre principiile de bază ale acestei reforme să fie luarea în considerare a diversităţii agriculturii din UE şi să facem în aşa fel încât fiecare să se regăsească în noua PAC. Totodată, criteriu de departajare, am dorit să nu fie dacă eşti mic sau mare sau dacă eşti din vest sau din est, ci dacă ai o idee clară despre ce vrei să faci, dacă eşti performant sau nu; adică oamenii să poată alege să-şi decidă singuri viitorul în agricultură. Faptul că reforma a fost adoptată fără niciun vot împotrivă din partea niciunui ministru mi se pare semnificativ.

– Care sunt principalele deosebiri între PAC 2007-2013 şi recent adoptata formulă 2014-2020?

– În primul rând, faptul că noua PAC nu se mai orientează în mod prioritar spre un anumit tip de agricultură, ci ia în considerare diversitatea tipurilor de agricultură. Se găsesc măsuri pentru diferite tipuri de structuri – sunt programe specifice pentru fermele care se orientează către producţia locală, tradiţională sau ecologică, sunt programe şi măsuri care să se orienteze spre performanţă din punctul de vedere al preţului ca să se poată câştiga piaţă de desfacere la nivel internaţional –, deci e o paletă foarte mare de oportunităţi. În al doilea rând, un alt element de noutate este legat de rolul pe care îl acordăm tinerilor agricultori.

– Spuneaţi la un moment dat că susţinerea pe hectar va fi mai echilibrată ca urmare a acestei reforme; ce înseamnă asta şi cât de echilibrată va fi pentru România?

– Asta înseamnă că, în condiţiile în care unele state membre vor pierde din nivelul subvenţiilor gradat din 2014 până în 2020, alte state membre vor beneficia de o creştere. Sunt 5 sau 6 state membre care vor avea o creştere a subvenţiilor, printre acestea aflându-se şi România. Diferenţele nu vor mai fi atât de mari pentru că media comunitară e undeva la 240 euro/hectar şi în 2019 se va ajunge în România undeva la 200 euro/hectar.

 Viitorul îl reprezintă investiţiile

– Diferenţa aceasta va continua să creeze fermierilor români un dezavantaj pe piaţă pentru că nu se poate compara un fermier care are o susţinere financiară de 400-600 euro/hectar cu un fermier care primeşte 160-170 euro/hectar. Cum vedeţi acest aspect?

– Lucrurile sunt mai complexe decât această analiză realizată la prima vedere. De exemplu, în Olanda, care are o medie de 400 de euro/hectar, sunt producători care au costuri de producţie foarte ridicate pentru că au un model de agricultură cu investiţii foarte mari şi au subvenţii de 600-800 de euro/hectar şi sunt fermieri care au 150 de euro/hectar sau chiar mai puţin. E uşor de spus politic, dar e mult mai greu să tai de la cineva care are o subvenţie de 400 de euro şi costuri de producţie cu o marjă foarte mică. Sunt multe situaţii de acest tip în Spania, în Italia, în Franţa, unde sunt culturi intensive din punctul de vedere al inputurilor şi, dacă s-ar reduce direct subvenţia de la 400 la 200 de euro, mulţi dintre aceşti fermieri ar intra în faliment. Fermele acestea au făcut investiţii acum 15 ani, când a fost mărită subvenţia lor pe baza modelului agricol de atunci şi trebuie întâi să le rentabilizeze pentru a putea să investească apoi şi în reducerea costurilor. În România, când faci o fermă nouă, unde ai în unele cazuri până la 75% cofinanţare pentru tineri fermieri, poţi să faci o investiţie pe un model cu costuri de producţie mai scăzute şi să trăieşti în primul rând din ceea ce câştigi de pe piaţă. Nu subvenţia este viitorul agriculturii europene, ci investiţiile. Asta vreau să o repet; dacă cineva vrea să se orienteze spre viitor trebuie să producă ceea ce se vinde pe piaţă, nu ceea ce se subvenţionează mult.

– Cât de mult va susţine investi­ţiile noua formă a PAC?

– Avantajul României este că, din 19 miliarde de euro de care va dispune prin PAC în următoarea perioadă bugetară, 8 miliarde de euro sunt pentru dezvoltare rurală, care se pot duce în mare parte pe investiţii, inclusiv din banii alocaţi pentru mediu. Sunt investiţii prin care îţi creşti fertilitatea solului sau îţi gestionezi mai bine apa de irigaţii, sunt investiţii economice, dar sunt investiţii calculate şi pentru mediu. Trăim într-o lume în care nu mai facem separarea între producţia pentru mediu şi cea pentru performanţă economică. În agricultură, când nu ţii cont de resursele naturale ajungi la nişte limite peste care nu poţi să treci fără să faci pagubă la nivelul fertilităţii solului, a resursei de apă, care vor costa generaţiile viitoare. Sunt deja cazuri în unele state membre unde generaţia de astăzi de agricultori plăteşte erorile pe care le-au făcut în anii ’60 – ’70 fermierii de atunci.

– Domnule comisar, cum vedeţi agricultura europeană în 2020?

– Ar trebui să fie o agricultură care să răspundă la diversitatea de cerere de alimente care există acum în Europa şi în lume, care să fie capabilă să îşi menţină nivelul de productivitate şi de competitivitate pe piaţa internaţională, dar, în egală măsură, o agricultură care să ţină cont de performanţa economică şi de durabilitatea resur­selor naturale şi care să permită menţinerea unui număr cât mai mare de agricultori în mediul rural pentru că de dinamismul mediului rural depinde şi modul în care se face agricultura. Eu spun că sunt toate elementele în noua PAC pentru ca aceste deziderate să se poată împlini. În ceea ce priveşte România, sper că vom avea o agricultură care va fi îndreptată spre ceea ce se cere pe piaţă, agricultori care să trăiască într-un mediu rural cu o infrastructură mai bine dezvoltată şi o politică agricolă de susţinere care să vizeze termenul mediu şi lung, şi nu termenul scurt.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Fermieri din toată Moldova s-au întâlnit la Ruginoasa cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale

Peste 200 de fermieri din toată Moldova s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute, la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Iași, pentru a discuta problemele din domeniu şi a se întâlni cu reprezentanți ai autorităților din domeniu. La întâlnire a participat şi Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Evenimentul a fost organizat de ABplus Events și Consiliul Județean Iași, cu sprijinul Direcțiilor Agricole din toate județele Moldovei și al Agenției de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură.


Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova este primul eveniment din seria celor organizate sub umbrela AGRALIM. Evenimentele AGRALIM organizate în acest an la Iași reprezintă cele mai importante evenimente dedicate sectorului agricol din Regiunea de Nord-Est și se adresează tuturor categoriilor de public direct interesate de aceste domenii: antreprenori în agricultură, fermieri cu exploatații zootehnice, fermieri cu exploatații vegetale, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari, reprezentanți ai instituțiilor publice subordonate MADR, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și regionale.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova, organizată pe 6 iunie la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și-a propus să creeze un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și locale), care, împreună au identificat și găsit soluții pentru problemele din agricultura din Regiunea Moldovei.

 

Urarea de bun venit la eveniment a fost făcută de Florin Mindirigiu, Directorul ABplus Events: „În calitate de organizator al acestei manifestări, vreau să mulțumesc celuilalt co-organizator al evenimentului, este vorba de Consiliul Județean Iași care a avut amabilitatea și care s-a implicat în ultima perioadă în organizarea unor numeroase manifestări în domeniul agriculturii. De asemenea, mulțumesc domnilor președinți de Consilii Județene parteneri ai acestui eveniment, domnilor deputați

prezenți aici, domnilor directori de Direcții și fermierilor. Adresez un cuvânt de bun venit și sponsorilor acestui eveniment.”

 

În prima parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel regional, în care au fost dezbătute principalele probleme ale fermierilor din zona de Nord-Est. Întreaga discuție a fost moderată de Petronela Cotea Mihai, realizator al emisiunii Satul românesc de la Radio România Iași. Printre cei care au luat cuvântul a fost și deputatul Ion Melinte, care deține și exploatații agricole în județul Bacău. Acesta a menționat printre probleme vânzarea de terenuri către străini: „Noi am cerut înfiinţarea unei agenţii sau a unei instituţii bancare prin care să se asigure prioritate pentru români la cumpărarea terenurilor. Mai este şi problema accizei la motorină, care trebuie rezolvată”.

 

Deputatul ieșean Vasile Mocanu a ridicat şi el câteva probleme care ar putea afecta culturile agricole. „Pentru iulie, august şi septembrie se anunţă secetă puternică iar culturile de porumb ar putea fi afectate. Irigaţiile trebuie să devină politică naţională”, a susţinut acesta. Alte puncte importante identificate de fermierii prezenți la Întâlnirea de la Ruginoasa au vizat lipsa unei strategii naţionale pentru agricultură, nivelul subvenţiilor sau lipsa spaţiilor de depozitare și a pieţelor de desfacere, legea asigurărilor în agricultură, impozitarea, legea Camerelor Agricole și liberalizarea pieței funciare.


De asemenea, unul din cei mai mari fermieri din zona de Nord-Est, Culiţă Tărâţă, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, a adus în discuție problema irigațiilor. Totodată, acesta a venit cu propuneri concrete pentru ministrul agriculturii. „Eu am propus taxarea inversă la TVA şi mă înjurau politicienii la televizor, spuneau că vreau să fac eu evaziune. Acum s-a văzut că e bună. E o problemă cu valorificarea producţiei, şi trebuie făcut ceva. Samsarii se îmbogăţesc pentru că tu, ca fermier, eşti obligat să vinzi în condiţii dezavantajoase”, a susţinut președintele Consiliului Județean Neamț.


Pe parcursul acestei prime întâlniri au avut loc și prezentări ale unor companii ce activează în domeniul agricol: Agritehnica, Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, BancPost, Green Expert, Azomureș, Ecotec și Gea Farm Technologies.


În a doua parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde au participat în calitate de invitați de onoare: Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Cristian Adomniței, Președintele Consiliului Județean Iași; Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Gheorghe Benu, Director General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; George Turtoi, Director General APDRP și Adi Florinel Barbu, Director General ANIF.


Președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței și-a exprimat bucuria de a-l avea din nou la Iași pe Ministrul Daniel Constantin. „Domnia sa vine la evenimente importante care țin de viața agricolă a Județului Iași și a întregii Regiuni a Moldovei. Anul trecut, domnul Ministru a fost invitatul principal de la AGRALIM și de la Festivalul Toamnei și sper că ne va onora cu prezența și în toamnă. Evenimentul de astăzi, focusat pe viața fermierilor, este unul de maximă importanță pentru mine, Președinte al unui județ în care viața agricolă are o pondere foarte mare”, a declarat acesta.


În ceea ce îl privește pe Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta a promis în cadrul Întâlnirii Marilor Fermieri din Moldova, creşterea sumelor alocate din fonduri europene. „Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri. Sprijinul pe suprafaţă va fi crescut cu 25% pentru fermierii de până la 40 de ani. Această măsură va fi luată pentru a încuraja întinerirea populaţiei care lucrează în agricultură, dar şi pentru menţinerea tinerilor în mediul rural”, a afirmat Daniel Constantin.


De asemenea, acesta a anunțat fermierii că în 2012 nu va fi acordată subvenția pentru motorină. Din cauza constrângerilor bugetare, facturile pentru motorina utilizată în agricultură în 2013 vor fi decontate la începutul anului viitor. Ministrul a prezentat şi avantajele pe care le vor avea agricultorii după ce PAC 2014-2020 va intra în vigoare: „Până acum ați primit 100-150 de Euro la ha. Din anul 2014 suma va crește procentual până în anul 2020 când vom primi și veți primi 196 de Euro pe ha”, a menționat acesta.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri de la Ruginoasa a deschis seria evenimentelor care vor fi organizate în acest an pentru agricultorii din zona de Nord-Est. În ultima săptămână din septembrie sunt programate patru manifestări de o importanță majoră pentru zona Moldovei: Târgul pentru fermieri și industrie alimentară AGRALIM (în perioada 26-29 septembrie), Forumul Agricol (26-27 septembrie), Balul Fermierilor (26 septembrie) și Festivalul Naturii (27-29 septembrie). „Trebuie și noi în Moldova să încercăm să organizăm o mare manifestare comercială și de informare. Acesta ar fi un îndemn pentru dvs. de a vă alătura acestei expoziții din toate punctele de vedere”, a susţinut Florin Mindirigiu, directorul AB Plus Events.

 


Susținători media: Ziarul de Iași, IașiFun, Radio România Iași, Agro TV, Agrointel


Partener oficial: Agritehnica


Parteneri: Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, Green Expert, Banc Post

Marii fermierii din Moldova se întâlnesc la Ruginoasa pe 6 iunie

ABplus Events și Consiliul Județean Iași, organizatorii evenimentelor AGRALIM, în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură a Județului Iași, organizează pe 6 iunie 2013 Întâlnirea Fermierilor din Moldova, la Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, județul Iași. La eveniment va fi prezent și Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Întâlnirea Fermierilor din Moldova reunește aproximativ 200 de mari fermieri din Regiunea de Nord-Est și reprezintă un prilej pentru planuri pe termen lung și discuții importante între toți factorii direct implicați în acest sector de activitate. Astfel, ne propunem ca prin intermediul acestui eveniment să creăm un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), care, împreună vor putea identifica și soluționa problemele din agricultura din această regiune.

 

Importanța Întâlnirii este una majoră, având în vedere situația agriculturii din România la momentul actual, intenția politicienilor de a schimba modul de organizare teritorială a țării și mai ales apropierea momentului în care noua Politică Agrară Comună va intra în vigoare. De aceea, și dezbaterile din cadrul acestei Întâlniri se vor axa pe trei direcții/teme de maxim interes pentru participanți: PAC 2014 - 2020, Programe de susținere a fermierilor și Impactul regionalizării asupra agriculturii românești.

 

Programul preliminar al evenimentului cuprinde două sesiuni de discuții. Prima va avea loc în cursul dimineții și se va desfășura sub titulatura: Întâlnire consultativă la nivel regional. În cadrul acesteia, fermierii din cele șase județe ale Moldovei vor avea posibilitatea de a afla punctele de vedere ale reprezentanților instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind cele trei teme menționate mai sus. Astfel, la dezbatere vor lua parte: Neculai Olariu, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Iași; Sergiu Jităreanu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Iași; Anghel Ficu, Directorul General Adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est IAȘI; Eugen Țicău, Director Executiv al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași; Cristian Delibaș, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Botoșani; Liviu Zaharia, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Vasile Schipor, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava; Delia Moldoveanu, Director Executiv Adjunctal Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Suceava; Ioan Serediuc, Consilier Superior al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Gabriela Mazilu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bacău; Ghiță Burlui, Șef Serviciu la Direcția pentru Agricultură a Județului Bacău; Răzvan Arteni, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui; Corneliu Deliu, Director Executiv Adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui și Ionel Bunea, Director Executiv, al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui. 

 

După-amiază va avea loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde vor fi prezenți Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Nini Săpunaru, Președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice, Camera Deputaților; Mihai Niță, Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, Senat; George Turtoi, Director General APRDP și alți invitați de la nivel central, din cadrul instituțiilor  subordonate MADR. Astfel, toți cei prezenți la Palatul de la Ruginoasa vor avea ocazia să discute direct cu factorii de decizie de la nivel central și să obțină soluții pentru probleme lor.

 

Evenimentul este realizat cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură a Județelordin Moldova și al Agențiilor de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din această zonă. Întrucât ne-am dorit o reprezentare echilibrată a fermierilor din fiecare județ al Moldovei, Direcțiile Agricole și centrele județene APIA s-au implicat activ în procesul de selectare, invitare și transmitere de informații către aceștia.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova de pe 6 iunie face parte din seria de evenimente dedicate agriculturii și industriei alimentare din Moldova, desfășurate sub umbrela AGRALIM, alături de: Targul pentru Fermieri și Industrie Alimentară AGRALIM, Forumul Agricol pe tema Exemple de succes și modele europene de activități în agricultură și industria alimentară și Balul Fermierilor.

 

Parteneri ai evenimentului: Banca Comercială Carpatica, Fitokondi – Volánpack, GreenExpert, Banc Post

 

Companii prezente: Ecotec, Frisomat, Azomureș, GEA Farm Technologies, AHIS Consulting, Bayer

 

Pentru detalii despre evenimentele AGRALIM, puteti contacta Managerul de Proiect: Oana Luchian, telefon: 0740 117 599, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonează-te la acest feed RSS