reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Ziua Porumbului de la Orezu - dovada că sămânța face diferența

Ca în orice afacere, și în agricultură una dintre principalele chei ale succesului este de a obține maximum de rezultate cu minimum de cheltuieli sau, cel puțin, a realiza producții mai mari cu aceleași investiții. Sau, dacă ne rezumăm la cultura porumbului, pe același teren, cu aceleași lucrări și aceleași tratamente, să se obțină producții mai mari. Acesta este unul dintre obiectivele producătorilor de semințe. Dar rezultatele se văd abia pe câmp. Și cel mai bine se văd la evenimente precum cel care a devenit deja tradițional la Orezu (județul Ialomița), la ferma „Elsit“, casa lui Nicolae Sitaru, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri ai Bărăganului.

1.500 de vizitatori la o ediție aniversară

La ediția din acest an a Zilei Porumbului de la Orezu, zece a fost cifra magică a evenimentului. A fost cea de-a zecea ediție, la care au fost prezentați cei mai performanți hibrizi a zece firme producătoare. Aproximativ 1.500 de persoane, fermieri, cercetători, traderi de cereale, utilaje agricole, distribuitori de inputuri sau pur și simplu agricultori dornici să se pună la curent cu noutățile din lumea porumbului au luat parte la eveniment. Pe un câmp imens au fost cultivate loturile demonstrative ale firmelor participante. În dreptul lotului său, fiecare producător și-a amenajat standul. Astfel, cei interesați puteau afla informații direct de la sursă, aplicat, la obiect.

Cu o săptămână înainte de ziua evenimentului, o porțiune de câte 2.245 m.p. din fiecare lot demonstrativ a fost recoltată, în prezența delegaților firmelor participante. Producția a fost cântărită chiar pe câmp, în fața lor, apoi s-au făcut și determinările de umiditate. Astfel, nimeni nu a mai putut avea niciun fel de dubii referitoare la corectitudinea rezultatelor.

Tehnologie la îndemână și ploaie în mai

Dar, până la a vorbi despre rezultate, vom prezenta mai întâi tehnologia folosită, aceeași pentru toți hibrizii. Planta premergătoare culturii a fost soia. În octombrie 2018 s-a făcut o scarificare, cu un utilaj Maschio-Gaspardo. Apoi s-a mai făcut o discuire, în două treceri. Pe 15 martie s-au aplicat 300 kg azotat de amoniu/ha, care a fost încorporat. După două săptămâni, cu ajutorul încorporatorului s-a pregătit patul germinativ și s-au încorporat îngrășămintele. Pe 4 aprilie s-a semănat, ocazie cu care s-a aplicat și îngrășământ DAP 18.46.0, 137 kg/ha.

Semănatul s-a făcut cu o densitate de 70.000 de boabe/ha. În ceea ce privește erbicidarea, s-au aplicat două tratamente: unul preemergent, pe 12 aprilie, și altul în faza de opt-zece frunze, pe 5 mai.

Cantitatea totală de precipitații căzută în perioada februarie-august a fost de 283 litri/m.p. Cea mai mare parte, aproape două treimi, a căzut în luna mai, 102 litri, și iunie, 75 de litri. Și, cumva, producțiile au arătat că străvechea zicală „plouă-n mai, avem mălai“ s-a adeverit. Cea mai mică producție fizică înregistrată a fost de 9.443 kg/ha (echivalent a 9.553 kg/ha porumb cu umiditate 14%), iar cea mai mare a fost de 16.392 kg/ha producție fizică (echivalent a 15.191 kg/ha porumb cu umiditate 14%).

Producții ce altădată nu erau nici de visat

Pentru că nu ne-am propus să facem clasamente, dar, în același timp, prezentăm o competiție, vom vorbi despre „vedeta“ fiecărui producător în parte. Iar ordinea este cea în care loturile demonstrative se aflau pe câmp.

Pentru Syngenta, campionul a fost SY CARIOCA, cu o producție de 14.766 kg/ha. Uscat la 14% conținut de apă, ar însemna 13.873. Pentru vecinii lor, Dekalb, cel mai productiv hibrid s-a dovedit a fi DKC5182, care „a dat“ 14.922 kg/ha, respectiv 14.332, kg/ha după scăderea umidității.

Produsul de la Maisadour și una dintre vedetele competiției, adică unul dintre cei doi hibrizi care au depășit pragul de producție de 15 tone/ha, se numește MAS 56.A, care a uimit cu cele 15.791 kg/ha. E drept că după uscare pierde destul de mult, dar nici 14.579 kg/ha, porumb cu umiditate 14%, nu este o cifră care să nu uimească.

Vârful de lance al celor de la Euralis a fost ES MESSIR, care n-a dezamăgit cu cele 13.898 (respectiv 13.138 kg/ha echivalent uscat) kg/ha.

Aproape de pragul de 15 tone/ha s-a ridicat și AKINOM, creat de către firma RWA. Producția fizică s-a cifrat la 14.900 kg, respectiv 14.155 kg/ha după scăderea greutății.

Nici GASTIH, al colegilor de la Caussade, n-a fost prea departe: 14.699 kg/ha recoltate, respectiv 14.135 kg/ha în echivalent uscat.

Semințe Fundulea, una dintre firmele mai noi participante la manifestare, cu un capital integral românesc, a avut ca vedetă hibridul EXP 3701, care, deși dintr-o grupă FAO ceva mai timpurie decât ceilalți campioni, 370, față de 470 – 490, a dat o producție de 12.962 kg/ha, echivalent a 12.374 kg/ha, după uscare.

Celălalt campion care a sărit de 15 tone/ha a fost P 0943, creat de Corteva, care a trecut chiar și de 16 tone/ha. Producția fizică a fost de 16.392 kg/ha și, chiar dacă după uscare rezultatul scade la 15.191 kg, rezultatul este oricum mai mult decât impresionant.

KWS, cu producția hibridului KASHMIR, a umplut remorca-cântar cu 13.296 kg/ha. După echivalarea la 14% umiditate, producția STAS a fost stabilită la 12.106 kg/ha. De menționat că și acest hibrid aparține unei grupe FAO mai timpurii decât majoritatea campionilor, respectiv 370.

În sfârșit, INCDA Fundulea a avut, aparent paradoxal, doi campioni. FELIX a produs 13.163 kg/ha producție fizică, dar cu o umiditate de 17%. În schimb, F734 s-a ridicat la 13.274 kg/ha, dar cu umiditate de 23,1%. Așa se face că, după calculul producției STAS, situația s-a inversat, cu 12.703 kg/ha pentru FELIX, față de „numai“ 11.869 kg/ha, F734.

Cifrele prezentate mai sus reprezintă valori absolut reale, obținute în condițiile pe care le-am prezentat. Condiții accesibile marii majorități a fermierilor. Chiar dacă, nu cu prea multă vreme în urmă, păreau imposibile. Ba chiar și astăzi sunt destui fermieri care sunt mulțumiți cu 4,5-5 tone/ha, iar dacă trec de șase se simt ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de picior.

Așadar, recoltele mari, rentabile sunt posibile, cu condiția ca lucrările să se facă bine și la timp, iar sămânța folosită să fie una de calitate. De fapt, acesta este și unul dintre mesajele pe care organizatorii, dar și participanții au dorit să îl transmită fermierilor vizitatori: atenția la sămânța folosită! O sămânță de calitate, un hibrid de calitate, reprezintă o garanție pentru o recoltă bună.

Alexandru GRIGORIEV

Caracteristicile hibrizilor de porumb din loturile demonstrative de la Orezu-Ialomița

De șapte ani, pe terenul ing. N. Sitaru din localitatea Orezu – Ialomița se organizează loturi demonstrative cu hibrizi de porumb, în cele mai corecte condiții. Am în vedere că este vorba de un teren plan, cu aceeași plantă premergătoare, cu o tehnologie de cultură identică pentru toți hibrizii. Prin urmare, singurul factor variabil a fost hibridul, sămânța fiind furnizată de companiile care o comercializează, respectiv câte 6 hibrizi de la fiecare companie, din grupe de maturitate diferite.

Recoltarea s-a executat pe 31 august – 1 septembrie cu o combină specială care în mod automat indică umiditatea boabelor și cantitatea realizată de pe aceeași suprafață la toți hibrizii și la densitatea uniformă de 70.000 plante/ha. Rezultatele obținute sunt centralizate în tabelul anexat, cu mențiunea că anul 2016 a fost destul de dificil din punctul de vedere al precipitațiilor.

Din analiza datelor înregistrate după recoltare se pot formula unele concluzii:

Compania Pioneer a obținut cea mai mare producție medie a celor 6 hibrizi, la 14% umiditate, de 9.216 kg/ha, cu mențiunea că toți hibrizii au realizat producții de peste 9.000 kg/ha.

Pe locul al doilea, cu 9.054 kg/ha, se situează Monsanto, urmată de Euralis cu 8.650 kg/ha și Syngenta cu 8.466 kg/ha.

La polul opus, cu cele mai mici producții, se situează Procera – cu 6.845 kg/ha, urmată de Saaten Union – cu 6.958 kg/ha, AS Hibridi – cu 7.105 kg/ha și Maisadour – cu 7.243 kg/ha.

Cu privire la conținutul în umiditate al boabelor recoltate se constată că în cea mai mare parte a fost de 13-14%, date fiind condițiile climatice din timpul verii. Câteva excepții se înregistrează cu hibridul MAS 70 F de la Maisadour care a avut 19,55%, fiind din grupa FAO 600, urmat de 383 MRF de la Porumbeni, care a avut 19,55%, Cera 450 de la Procera și AS 507 de la AS Hibridi, care au avut peste 16%.

Hibrizii cu cea mai mare producție au fost DKC 5141 de la Monsanto, cu 9.800 kg/ha, P 9537 de la Pioneer, cu 9.358 kg/ha, urmați de ES LAGOON de la Euralis, cu 9.294 kg/ha, și 458 MRF de la Porumbeni, cu 9.066 kg/ha.

Cele mai mici producții s-au obținut de la hibrizii MAS 70 F de la Maisadour, cu 4.912 kg/ha, SUM 402 de la Saaten Union, cu 5.965 kg/ha, Kamparis de la KWS, cu 6.113 kg/ha, și Cera 350 de la Procera, cu 6.498 kg/ha.

Prin urmare, în condiții absolut identice calitatea hibridului (genetica) și-a spus cuvântul. Constatăm diferențe între hibrizi de la simplu la dublu, de la 4.912 kg/ha la 9.800 kg/ha, iar media celor 6 hibrizi, de la 6.958 kg/ha la 9.216 kg/ha.

Poate că în condițiile de secetă care s-au manifestat era indicat să fie și o variantă cu densitate mai mică și să se renunțe la hibrizii foarte tardivi.

Oricum, rezultatele înregistrate reprezintă o oglindă fidelă a potențialului hibrizilor de porumb din care fermierii își pot alege pe cei mai corespunzători pentru condițiile din ferma lor.

Tabel cu rezultatele înregistrate la hibrizii de porumb în 2016, 70.000 plante/ha (vezi revista nr. 21 – pag.15)

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ziua Porumbului de la Orezu, o competiție a hibrizilor

La începutul lunii septembrie, în comuna Ciochina, sat Orezu, din Ialomița a avut loc a VII-a ediție a manifestării agricole Ziua Porumbului. Mentorul acestui eveniment, Nicolae Sitaru, s-a asigurat că și de data aceasta în ferma sa vizitatorii vor putea cunoaște elita hibrizilor de porumb și a utilajelor agricole. Spre deosebire de anul trecut când au fost prezente 11 companii semincere, anul acesta au venit în întâmpinarea fermierilor 14 companii din domeniul producerii seminței – fiecare a oferit informații despre performanțele hibrizilor din portofoliu – și încă pe atât asociații agricole și dealeri de utilaje agricole. Pe lângă companiile consacrate, anul acesta și-a făcut debutul la manifestare și o companie seminceră sârbească. Bilanțul arată că Ziua Porumbului de anul acesta a adunat laolaltă 30 de companii și aproximativ 1.500 de vizitatori. Evenimentul a fost onorat și de prezența ministrului Achim Irimescu, care, însoțit și de alți oficiali ai ministerului, a discutat cu reprezentanții fiecărei companii prezente. Pentru noi, Ziua Porumbului a fost și un prilej de discuție cu Nicolae Sitaru care ne-a vorbit despre producția de porumb la nivelul fermei sale și a județului Ialomița.

„Am obținut cu 800 kg mai puțin“

– Cum a fost anul acesta producția de porumb la nivelul județului Ialomița?

– Producția este mai mică decât anul trecut. În ferma mea, Elsit, am obținut cu 800 kg mai puțin decât în 2015. Seceta prelungită, însoțită de perioade cu temperaturi foarte mari, a făcut ca unii hibrizi de porumb să nu reziste. Anul acesta am avut producție în câmp și de 5 tone la hectar. Dar asta nu înseamnă că hibrizii folosiți nu sunt eficienți, doar că anul acesta a fost o provocare. Este foarte posibil ca anul viitor să se obțină producții foarte bune la cei care anul acesta au fost sub așteptări. Pe toată ferma, aproximativ 937 de hectare cultivate cu porumb, am obținut o producție de 7.800 kg/ha.

– Ce ați făcut cu producția?

– În general, prețurile la recoltare sunt destul de proaste și anul acesta nu a fost o excepție. Plus că toată lumea vrea să vândă imediat după recoltare și transporturile sunt mai scumpe. Prețul mic este justificat și de faptul că există la acel moment multe produse în piață. Pe măsură ce se diminuează oferta, crește prețul. Anul acesta prețul porumbului a pornit ca și anul trecut de la 120 de euro. Anul trecut am vândut porumbul pornind de la 140 până la 180 de euro, dar am vândut treptat. Am ales ca și anul acesta să stochez producția. O să păstrez porumbul atât timp cât pot, pentru că ești condiționat să plantezi din nou, să achiți semințele, să faci investiții. În general, cei care au păstrat multianual au avut de câștigat.

– Colaborați cu majoritatea companiilor prezente la Ziua Porumbului. Mă gândesc că, dintre toți hibrizii cultivați, s-au remarcat câțiva prin productivitate.

– Cea mai mare producție de anul acesta am obținut-o cu hibridul P412 de la Pioneer. Aproximativ 10.160 de kg. Un alt hibrid de la care am obținut o producție de 9.800 kg este DKC 4608 de la Monsanto. Dar am avut și hibrizi de la care am obținut doar 5 tone, aplicând aceeași tehnologie. E adevărat că această producție oscilează și în funcție de teren, de ploi. Sunt multe ingrediente care despart această producție.

Ce ar trebui făcut

– Nu se poate porumb fără apă.

– Este o problemă foarte complicată. În primul rând ar trebui implementată o lege care să îi pedepsească foarte aspru pe cei care fură din sistemele de irigații.

În al doilea rând, accesul la apa din pământ trebuie reglementat. Din ce am aflat eu, neoficial, de la niște cercetători de la fostul Institut de Îmbunătățiri Funciare, prin subteranul Bărăganului ar trece un volum de apă echivalent cu Dunărea care ar putea iriga lejer aproximativ 500.000 de hectare fără să întrerupă curgerea ei către mare. Dar nu avem o lege care să ne permită să folosim sursele apropiate de apă și care să ne permită să ne recuperăm investițiile. Dacă vrei să irigi cu apă din pământ trebuie să ceri acordul proprietarilor de pământ să sapi la adâncime pentru a scoate apa necesară sistemelor de irigații. Și vă dau un exemplu: Dacă eu vreau să iau apă din Ialomița, o sursă apropiată de terenurile mele, trebuie să obțin acordul proprietarilor pe al căror teren va trece țeava mea. De aici o serie de probleme, pentru că unii proprietari sunt plecați din țară, alții nu sunt de acord. Dacă nu obții acordul tuturor, nu ai făcut nimic. Ar trebui să existe o lege care să reglementeze aceste lucruri, altfel fac un sistem pe banii mei și mă trezesc la anul că spune un proprietar de teren că i-am încălcat proprietatea cu țeava mea. Și atunci cum să mă gândesc la irigații, dacă nu am o lege care să îmi protejeze investiția? Dacă vorbim despre canalele de irigații, acestea ar trebui să aibă o impermeabilizare durabilă și bună. Apa care pleacă de la sursă ajunge înjumătățit sau chiar mai puțin la plantă și practic cel care irigă plătește dublu apa pe care o consumă. Asta este o neregulă. Trebuie realizată o impermeabilizare bună și asta nu înseamnă să inventăm noi roata. Uitați-vă la Spania, ale cărei sisteme de irigații au canale din beton prin care nu se pierde apa.

Achim Irimescu: „Producția agricolă din anul 2016 este favorabilă, deși a fost un an destul de secetos. Firește că toți ne dorim ca România să devină cel mai important producător de porumb din Uniunea Europeană. Deocamdată Franța, cu o suprafață cultivată mai mică decât în țara noastră, obține o producție mai mare. Este o consecință a faptului că fermierii români nu au posibilitatea să aplice tehnologii adecvate. Ne dorim ca în viitor să apară și în România cât mai multe ferme comerciale viabile. În plus ar trebui ca micii fermieri să se informeze, să se asocieze și să se cupleze la piață.“

Nicolae Sitaru: „Este foarte posibil ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Cu fermele mari pe care le are țara noastră suntem la nivelul producției de porumb europene. Ce se întâmplă în agricultura mică este altceva. O altă problemă este cea a terenurilor fărâmițate. Dacă nu ar fi fost acest impediment, cu toate ploile care au fost și vă spun că nici Franța nu obținea o producție mai mare decât noi.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 12-13

Abonează-te la acest feed RSS