reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Ploaie de noutăți la Seminis

Pucheni a devenit de ceva vreme un fel de nume codificat pentru legume de calitate. Nu se știe dacă printr-un joc al întâmplării sau în mod intenționat, dar sub acest nume se găsesc două locuri diferite din drumul produselor spre farfuria consumatorului. În localitatea Puchenii Mari și în împrejurimile sale, din județul Prahova, se află unul dintre marile bazine legumicole din sudul României. În Capitală, strada Pucheni este una dintre cele mai mari piețe de legume en-gros. De altfel, când pleacă cu camioanele spre București, producătorii spun că pleacă la Pucheni... De această dată, vom vorbi despre Puchenii Mari, acolo unde există un important centru de testare a semințelor și soiurilor de legume.

Tomate pentru toate gusturile

Centrul de Testare al Universal Grup, reprezentantul Seminis în România, a fost creat în mod special pentru a testa comportamentul unor hibrizi și soiuri de legume în condițiile specifice ale zonei. Orice soi de legume adus din alte părți ale lumii este testat în acest centru măcar doi ani, până să ajungă să fie disponibil pe piață.

„În acest interval de timp, fermierii din zonă sunt invitați să vină și să vadă respectivele plante în diferite faze de dezvoltare, să le evalueze calitățile și producțiile, pentru ca apoi să poată opta sau nu pentru cultivarea lor în fermele proprii“, a explicat d-na Valeria Tudor, managerul Centrului, ceea ce se întâmplă la Pucheni. „Pe lângă solarii și câmpurile de testare mai avem aici și un depozit central de păstrare a semințelor, din care livrăm către producători, în funcție de dorințele lor și de disponibilități”, a întregit domnia-sa tabloul.

Despre cum funcționează mecanismul ne-am lămurit simplu, la fața locului, participând la o întâlnire cu fermierii din zonă. În plin sezon al roșiilor de solar, aproximativ 25 de cultivatori au răspuns invitației celor de la Seminis. Musafirii au vizitat întâi solarul cu roșii. În jur de zece hibrizi diferiți se aflau acolo, plini de fructe. Erau atât dintre tipurile clasice de roșii, cu fructe rotunde, mari, cât și din soiuri de nișă, precum tomatele roz Mei Shuai și roșii cherry, foarte gustoase. Oaspeții le-au putut admira și chiar gusta în voie, în timp ce gazdele prezentau proprietățile fiecărui hibrid în parte.

Pucheni IMG 4870

Noutăți în tehnologie

Deși era încă destul de devreme pentru ardei, fermierii au fost invitați să viziteze și solarul acestora, pentru a vedea la fața locului gradul de dezvoltare al plantelor din Centrul de Testare. Mai mult, decât atât: au fost prezentați și ardeii plantați în mediu deschis, pentru a se putea face comparația. În paralel cu plantele au fost prezentate și tehnologiile folosite pentru obținerea rezultatelor prezentate.

Între elementele principale ale tehnologiilor s-au desprins câteva elemente de noutate, dar pe care specialiștii Seminis le consideră foarte importante.

Unul dintre ele îl reprezintă dezinfectarea solariilor înainte de înființarea culturilor. „Acest element este foarte important, din mai multe motive. Întâi că, în majoritatea solariilor se cultivă plante din aceeași familie, care au aceeași dăunători. Ca atare, practic nu se poate vorbi despre o rotație a culturilor. În afară de aceasta, din cauza căldurilor mari, care se instalează timpuriu, dăunătorii se înmulțesc mult mai repede. Ca atare, dacă nu se face dezinfectarea solului și a solariilor nu avem șanse să scăpăm de dăunători. Chiar dacă o dezinfecție eficientă înseamnă o lună de pauză în ciclul de producție, rezultatul merită“, consideră Valeria Tudor.

Un alt element de noutate în tehnologia culturilor de ardei în câmp îl constituie plasele de protecție împotriva soarelui prea puternic. „Este o cheltuială și un efort, dar dacă veți instala aceste plase veți vedea ce efect extraordinar au“, le-a spus specialista fermierilor prezenți. Practic este vorba despre niște plase destul de dese, instalate pe stâlpi de susținere din lemn la o înălțime de aproximativ doi metri deasupra solului.

Cea mai eficientă: combaterea biologică!

Cea mai mare noutate însă, pare a fi schimbarea paradigmei referitoare la tratamentele aplicate. Principalele mijloace folosite sunt cele biologice. „Am început acum câțiva ani să folosim bondarii polenizatori, în ideea de a înlătura alte mijloace folosite de fermieri, mai ales la florile timpurii, când temperaturile sunt destul de scăzute și erau folosiți diverși stimulatori pentru realizarea polenizării. Acum am trecut și la combaterea biologică a insectelor dăunătoare“, a arătat Valeria Tudor.

Pentru a înțelege cât de importantă este această schimbare de paradigmă, trebuie să reamintim că Seminis este divizia de horticultură a concernului Monsanto. Monsanto, care de curând a fost cumpărat de Bayer. Așadar, divizia de horticultură a giganților chimiei agricole mondiale a trecut la combaterea biologică a insectelor dăunătoare!

Combaterea prin intermediul prădătorilor s-a dovedit a fi mai eficientă decât cea chimică. Există mai multe rațiuni pentru acest fapt. Din cauza modificărilor climatice, înmulțirea insectelor dăunătoare nu mai respectă ciclicitățile cunoscute, ci are loc în cascadă. La acest fapt se adaugă și cel că tripsul, unul dintre principalii dăunători a devenit rezistent la marea majoritate a substanțelor folosite. În această situație, folosirea insectelor care se hrănesc cu acești dăunători pare a fi cea mai bună soluție. Pe lângă trips, prădătorii mai distrug și musculița albă de solar și păianjenul roșu. „Pentru că, așa cum am arătat, nu mai există o ciclicitate a dezvoltării populațiilor de dăunători, este foarte important ca protecția cu prădători să fie asigurată încă din faza de răsad“, a subliniat d-na Valeria Tudor.

Pucheni IMG 4887

Unii dintre fermierii participanți la eveniment și-au exprimat teama că, la un moment dat, insectele prădătoare ar putea aduce, ele însele, pagube însemnate. Specialiștii Seminis au demontat însă ferm aceste zvonuri. Prădătorii sunt insecte care se hrănesc cu ouăle, larvele sau chiar cu anumite alte insecte. În cazul teoretic în care ar fi mâncate toate insectele dăunătoare – ceea ce practic este imposibil – populația de prădători s-ar reduce și ea în lipsa hranei. Practic, populația de prădători se autoreglează în funcție de populația de dăunători.

În privința costurilor, rentabilitatea rezultă inclusiv din faptul că nu mai este necesară nici manopera și nici vreun dispozitiv, ca în cazul insecticidelor. Prădătorii se livrează în cutiuțe, care se instalează din loc în loc în solar. În plus, legumele obținute vor avea un conținut mult mai mic de substanțe chimice!

Alexandru GRIGORIEV

Super-fuziune în lumea agricolă: Bayer a cumpărat Monsanto

Anunțul făcut aseară de către conducerile companiilor Bayer și Monsanto, referitor la achiziționarea celei de-a doua de către concernul german, a schimbat din temelii aspectul pieței mondiale de inputuri pentru agricultură. După ce în toamna anului trecut compania americană Dow a fuzionat cu uriașul Dupont, preluând supremația mondială pe piață, iată că acum pierde din nou poziția de lider.

Bayer a anunțat că preia Monsanto prin achiziționarea acțiunilor companiei, la un preț de 128 USD/acțiune, cu 44% peste valoarea de la închiderea bursei din 9 septembrie, ultima zi de tranzacționare a acțiunilor Monsanto.

Această preluare nu a fost o surpriză decât pentru unii sceptici. La începutul acestei veri, Bayer comunicase că va cumpăra compania americană. Lipsa de reacție a celor de la Monsanto, însă, i-a făcut pe unii să creasă că este vorba doar de o diversiune sau o încercare de a-și promova imaginea germanilor.

„Combinarea acestor două mari organizații reprezintă un pas major înainte în ceea ce privește ramura noastră de știință a culturilor (Crop Science, în original) și reimpune poziția Bayer de lider mondial în domeniul inovației, care oferă valori substanțiale acționarilor, clienților săi, dar și omenirii în ansamblul ei”, a spus Werner Baumann, CEO al Bayer AG.

Hugh Grant, Președinte și Chief Executive Officer al Monsanto, a fost mai pragmatic: "Anunțul de astăzi este un fel de testament, referitor la tot ceea ce am realizat și la valorile pe care le lăsăm acționarilor noștri de la Monsanto. Noi credem ca această combinație cu Bayer reprezintă valoarea cea mai convingatoare pentru actionarii noștrii, cu cel mai mare grad de certitudine, având în vedere că toate acțiunile se vor plăti în numerar " - Hugh Grant, Presedinte și Chief Executive Officer al Monsanto.

„Intrăm într-o nouă eră în agricultură - una cu provocări semnificative, care necesită soluții noi, durabile și tehnologii care să permită fermierilor să producă mai mult cu mai puțin. Această combinație cu Bayer va genera un motor de inovare pe care portofoliul produselor Bayer de protecție a culturilor, împreună cu semințele Monsanto, de clasă mondială și cu unelte agricole digitale, va ajuta agricultorii să depășească obstacolele de mâine. Împreună, Monsanto si Bayer, vor construi pe baza tradițiilor cu care ambele se mândresc, urmărind eforturile de inovare în industria agricolă, oferind un set mai cuprinzător și mai larg de soluții pentru fermieri ", a mai spus Grant.

Bugetul pentru cercetare al noului gigant, dacă se vor păstra nivelele actuale reunite, va depăși 2,5 miliarde euro anual. În 2015, cifra de vânzări a diviziilor implicate în agricultură a celor două companii, reunită, a depășit 23 miliarde euro.

Deocamdată, analiștii se așteaptă ca organismele care se ocupă de aplicația legilor anti-monopol,atât din UE, cât și din SUA, să demareze acțiuni de control al acestei afaceri.

De la porumb la mălai şi… mămăligă

O mămăliga reuşită începe cu o sămânţă de calitate. Pornind de la această idee, Monsanto România a organizat „Festivalul Mămăligii“ – o călătorie în lumea porumbului. Prezent la eveniment, Vasile Nicolai, bucătar şef, a pornit incursiunea de la bucătăria tradiţională spre cea modernă, de la o mămăligă clasică care a fost derivată în reţete inedite care au stârnit apetitul celor prezenţi.

„Ideea Festivalului Mămăligii a pornit din dorinţa de a ne adresa direct consumatorului, nu doar fermierului. Noi producem sămânţa hibridă, o comercializăm fermierilor, aceştia o cultivă, iar recoltele lor ajung la firmele de morărit“, a declarat Mihaela Vasile, specialist relaţii publice.

Dacă pentru cei mai mulţi dintre noi reţeta de mămăliga este cea clasică învăţată în familie, evoluţia în domeniul gastronomiei ne pune la dispoziţie o multitudine de reţete pe bază de mălai, inclusiv deserturi.

Blat de tort din mămăligă şi citrice

Ingrediente: • 2 ceşti de unt la temperatura camerei; • 2 căni de zahăr; • 6 ouă; • extract de vanilie; • 3 lămâi zemoase şi coaja rasă de la acestea; • 2 ceşti de făină; • 1 ceaşcă de mălai; • praf de copt.

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 180 de grade Celsius şi se unge o tavă rotundă cu unt şi făină. Se bate untul cu zahărul într-un castron până când compoziţia devine pufoasă, apoi se bat ouăle împreună cu vanilia, coaja de lămâie şi sucul de lămâie. Se combină făina, mălaiul şi praful de copt, iar compoziţia se amestecă cu untul. Se toarnă amestecul în tava pregătită, se acoperă cu folie de aluminiu şi se dă la cuptor timp de 40 de minute.

Loredana Larissa SOFRON

Monsanto, un Ferrari în domeniul producerii de sămânţă

Este paralelismul realizat de directorul general al Monsanto România, Cosmin Chioreanu, cu prilejul dublului eveniment derulat pe 21 august în localitatea brăileană Tudor Vladimirescu: Mediafax Talks about Sustainable Agriculture şi Farm Progress 2013.

Prefaţat de vizitarea Complexului Industrial Agricol Sineşti aparţinând companiei Monsanto şi a platformei de porumb Dekalb, evenimentul moderat de Lucian Mândruţă, creative marketing manager în cadrul Mediafax Group, a debutat cu o scurtă prezentare privind provocările şi perspectivele agriculturii româneşti, sector în care se previzionează cea mai mare dinamică. În economia acestei creşteri, Monsanto ar urma să joace un rol esenţial, crede directorul general al companiei Cosmin Chioreanu.

„România are o şansă extraordinară în ceea e priveşte producţia de sămânţă. La ora actuală suntem pe locul 2-3 sau chiar 1, depinde de an, la producţia de seminţe. Putem să devenim un Ferrari în domeniul producerii de seminţe. Noi, românii, putem să fim identificaţi ca agricultori, producători de seminţe. Producem în fiecare an milioane de saci de sămânţă cu destinaţia Franţa, Germania, Ungaria, Spania, Austria, Ungaria, Turcia, Iran, Kazagakstan, Irak. E o oportunitate pe care România o are şi pe care noi dorim să o fructificăm. De un an încoace încercăm să devenim o companie a producţiilor mari. În România am pornit de la o cotă de piaţă 0, ajungând pe linia de porumb la 20%. La rapiţă, de când am intrat pe piaţă cu hibrizi, Monsanto a devenit lider incontestabil. În ceea ce priveşte erbicidele, avem un singur produs, este vorba de Roundup, unde deţinem practic o cotă de piaţă de 40%.“

Miza pe îmbunătăţirea materialului genetic

În acelaşi context, directorul general al Monsanto a ţinut să combată punctele de vedere ce se regăsesc în ultimele recenzii privitoare la problema organismelor modificate genetic. „În România Monsanto vinde 99,9% seminţe obţinute pe calea ameliorării convenţionale şi aş vrea să evidenţiez acest lucru. În Europa, pe scară largă doar Spania este ţara care comercializează aşa-numitele organisme modificate genetic, de fapt mie îmi place să spun că sunt obţinute prin biotehnologii. În 2013, în România s-au cultivat 834 ha cu porumb modificat sau obţinut prin biotehnologii, din care doar 200 sunt de la Monsanto. Am observat că atunci când se vorbeşte de biotehnologii se face imediat o asociere clară cu Monsanto. Să ştiţi că nu suntem singurii care dorim îmbunătăţirea materialului genetic prin aceste mijloace, de altfel foarte sigure. Compania Monsanto este adepta unei coabitări a celor 3 tipuri de agricultură şi mă refer aici la cea organică, cea convenţională şi cea obţinută prin biotehnologii“, a precizat Cosmin Chioreanu.

Agricultura, prioritate zero sau zero prioritate

Dezbaterea – eveniment organizată de Mediafax şi Monsanto a prilejuit un dialog spumos între secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, şi reprezentanţi ai fermierilor, avându-i ca vârf de lance pe Marcel Cucu şi Nicolae Sitaru. „Sunt supărat pentru că s-a perturbat piaţa într-un hal fără de hal. Am ajuns să ne lăudăm încă din luna martie cu o producţie record la grâu, deşi pe mine nu m-a întrebat nimeni ce producţie am făcut. La nivelul ţării se declară 7,2 milioane tone de grâu, cu specificarea extrem de periculoasă că majoritatea este de proastă calitate. Deci i se dă tot ce trebuie comerciantului/depozitarului ca să-mi ofere acum 40 de bani pe kg la porumb sau 50 de bani pe kg la grâu. Şi Guvernul îşi taie craca de sub picioare pentru că un preţ bun la producţiile agricole înseamnă un aport substanţial mai ridicat la PIB, înseamnă taxe şi impozite mult mai mari. Nu suntem în stare să facem politicile care trebuie“, a punctat Marcel Cucu, care a reiterat în context ideea înfiinţării unui partid al agricultorilor, „deoarece la clasa politică pe care o avem nu putem să avem o altă viteză, doar cel mult să mai băgăm şi în marşalier“. În replică, reprezentantul Guvernului a respins ideea politizării discuţiei, catalogând-o ca şuetă. „Franţa, în fiecare lună, face estimări la producţii, iar Ungaria face acelaşi lucru. Ăia nu se mai sesizează şi nu mai cade piaţa că s-a vorbit de o producţie de 7,3 milioane. După care veniţi dvs. şi spuneţi că Ministerul Agriculturii nu ştie pe ce lume trăieşte. Ăsta a fost rezultatul a ceea ce dvs. trebuia să faceţi cu organizaţiile interprofesionale, pentru care aveţi un acord acceptat de minister să coordonaţi tot, de la producţie până la consum“, a tunat secretarul de stat.

Cu prilejul Mediafax Talks about Sustainable Agriculture au mai rostit scurte alocuţiuni Sucheta Sharma, economic officer US Embassy, Daniela Militaru, director executiv APIA Brăila, şi Ion Moraru, director general producţie Monsanto.

Producţii duble la porumb în 30 de ani

Cea de a 7-a ediţie a Farm Progress Brăila, organizată de Monsanto România la ferma Petrosu, a găzduit cea mai complexă prezentare a experienţelor destinate culturii de porumb (Dekalb HD, Dekalb Max Tech, Experienţa tehnologiilor Dekalb, Experienţa Diversitatea Dekalb – producţie seminţe şi porumb siloz, efectele fitotoxicităţii, porumbul alb, soluţii de semănat, Experienţa rădăcinilor Dekalb), toate acestea încadrate unui deziderat ferm, şi anume dublarea producţiilor.

„Anul acesta conceptul este diferit. În 30 de ani vrem să dublăm producţiile prin găsirea tehnologiilor potrivite. Avem aici în spate un câmp etichetat cu HD, care vine de la arşiţă şi secetă, unde am testat hibrizii de porumb pe care îi avem în portofoliu. Analizând rezultatele, am constatat că s-au obţinut sporuri de producţie de 200 kg în condiţii de arşiţă şi de secetă. Un alt obiectiv a fost să creştem producţiile de porumb, să facem un câmp unde încercăm să obţinem 20 tone de porumb/ha. Pentru România 20 de tone în momentul acesta pare ceva ireal. Dacă reuşim să găsim condiţii pentru apă şi conservarea apei – în rest fermierii au investit în utilaje, în fertilizanţi – ne putem gândi la producţii mari. Nu putem atinge acest obiectiv fără un portofoliu de hibrizi care să ne asigure sporurile de producţie pe care le aşteptăm. Cum am încercat să mai creştem producţiile? La hibrizii semitardivi am venit cu densităţi diferite la semănat şi am mers pe acelaşi suport nutritiv. Pentru a vedea diferenţele de producţie am luat ştiuleţii de porumb de pe 10 mp, i-am curăţat şi am pus boabele într-un bol să vedem câte sunt pe fiecare variantă în parte. Dacă facem un simplu calcul, plecând de la 65.000 de boabe, discutăm de 105.000 de boabe, deci un spor de producţie de aproape 80%“, a menţionat Gabriel Ghiţă, director tehnic Monsanto.

Camelia MOISE

Monsanto propune

Noi tehnologii de conservare a apei în sol

Se spune tot mai des în ultimii ani că agricultura este o loterie, desigur făcându-se referire la schimbările climatice bruşte şi violente. Anul trecut, în toamnă, după ce soarele pârjolise întreg Bărăganul şi la sol se înregistra secetă pedologică extremă, câţiva fermieri curajoşi au semănat rapiţă. Astăzi spun că au tras lozul câştigător şi aşteaptă momentul recoltării.

Rapiţa, o piaţă volatilă

Performanţele acestor fermieri au fost făcute cunoscute în cadrul evenimentului organizat de compania Monsanto, care a avut ca scop prezentarea noilor tehnologii de conservare a apei în sol, ce s-a desfăşurat în 4 judeţe, pe parcursul a patru zile. Tot cu această ocazie s-a discutat de cultura de rapiţă, de potenţialul acesteia valorificat pe suprafeţe din ce în ce mai mici şi doar de marii fermieri care ştiu ce tehnologii să aplice. În ultimii 10-15 ani cultura de rapiţă a avut fluctuaţii destul de mari în România. Dacă în 2003-2004 această cultură era aproape inexistentă, întinzându-se pe doar 30.000 ha, în timp s-a înregistrat o creştere ce a culminat cu anul 2009, când agricultorii au semănat rapiţă pe 625.000 ha. Totuşi, după acest an, suprafeţele au scăzut de la un an la altul, până la un minim istoric marcat anul acesta de cele 29.000 ha. „Este o suprafaţă mică pentru o cultură cu un potenţial atât de mare. Şi mă refer la potenţialul genetic de producţie, care poate atinge o medie de 4-4,5 tone la hectar sau chiar 6-7 tone la hectar

într-un an bun“, a declarat Cosmin Chioreanu, director general al firmei Monsanto România. Cultura a scăzut şi motivul îl reprezintă seceta din timpul verii, care i-a determinat pe mulţi dintre fermieri să se orienteze către alte culturi în detrimentul rapiţei. „Cei care anul trecut au semănat rapiţă au fost nişte fermieri curajoşi, care au mizat pe o carte câştigătoare. Spun asta pentru că anul acesta peste 90% din suprafeţele însămânţate cu rapiţă au supra­vieţuit şi arată bine“, a mai adăugat directorul de la Monsanto.

Studiu de caz la rapiţă

Gazda evenimentului desfăşurat în mijlocul Câmpiei Române, aproape de Alexandria, ing. Nelu Din, directorul companiei InterAgro, a prezentat cu lux de amănunte condiţiile în care a plantat rapiţă şi lucrările aplicate. Din cele 4.600 ha ale companiei, anul acesta rapiţa ocupă 553 ha, într-o zonă în care nu prea plouă, dar în care tehnologia aplicată, pământul, utilajele şi inputu­rile folosite au dus la supravieţuirea culturii şi chiar la obţinerea unor rezultate bune.

„Am început în timpul recoltatului cu o lucrare de dezmiriştit folosind un utilaj specific, numit dezmiriştitor. Este unealta care face minuni şi o să facă şi de acum încolo. Pe lângă faptul că păstrează apa în sol, dezmiriştitul înseamnă economie de timp şi bani. Mai puţini bani pentru mai puţine lucrări, utilaje care nu se distrug. În unele locuri am făcut scarificare, dar am văzut că nu este un lucru bun şi am renunţat pentru că scoteam bolovani şi am fi lucrat foarte mult. Aşa că am apelat la discuri, chiar dacă sunt persoane care spun că în felul acesta se pierde apa din sol. Există această problemă primăvara, dar nu era şi cazul nostru, pentru că vara nici nu a fost apă, deci nu aveam ce pierde, aproape am semănat în uscătură. Deşi statisticile spun că media multianuală în zonă este de 500 ml/mp, anul trecut au fost 300 ml/mp. După semănat a fost o singură ploaie de 20-25 litri/mp şi cu asta am reuşit să facem să răsară rapiţa. Am făcut o fertilizare la pregă­tirea patului germinativ cu îngrăşământ complex N-P-K, undeva la 50 kg substanţă activă la hectar, normal încorporate şi am semănat în perioada optimă, adică între 1-10 septembrie, la 25 cm între rânduri, cu adâncime de 2-3 cm, şi am tăvălugit. Am avut ca plantă premergătoare grâul şi, din cauza condiţiilor meteorologice, a apărut Samulastra de grâu. Am erbicidat pe o anumită suprafaţă, dar după o săptămână, văzând că nu mai plouă şi plantele de rapiţă se uscau, am renunţat la erbicid şi am aşteptat să vedem ce scapă. Mai târziu, spre iarnă, am făcut o fertilizare, pentru că am vrut să o mai ajutăm. Am folosit îngrăşăminte lichide (100 litri de concentraţie 28%), o noutate pentru unii fermieri. A trecut iarna, am văzut că încep culturile să semene a rapiţă şi am venit cu o altă fertilizare, cu o cantitate mai mare de această dată (400 litri), care a ajutat cultura să meargă mai departe. În primăvară am făcut o erbicidare, am aplicat tratamente şi la ora actuală aşteptăm să recoltăm. Nu sperăm la producţii mari, dar ne gândim că vom obţine 3.500 kg/ha. Eu spun că rapiţa este bine venită, sunt primii bani care intră în punga unui fermier şi îl ajută“, a declarat Nelu Din.

Minimum tillage, secretul marilor producţii pe timp de secetă

Condiţiile meteorologice cu care ne confruntăm de câţiva ani au determinat specialiştii să dezvolte noi tehnologii de conservare a apei în sol. Reprezentanţii Monsanto propun fermierilor minimum tillage, ceea ce se traduce în lucrări minime, ce se referă la nefolosirea aratului sau plugurilor, tehnică aplicată pe scară mare în America de Nord, în America de Sud, dar şi în Anglia, Franţa, Germania. Întrebaţi fiind ce i-a determinat să treacă de la sistemul convenţional la minimum tillage, fermierii din vestul Europei spun că: „În felul acesta salvează mai mult timp, salvează costuri legate de combustibil, forţa de muncă. Alte motive sunt rata scăzută de precipitaţii, eroziunea solului şi uneori precipitaţiile abundente“, a menţionat Dorthe Kappel, director de produs pe rapiţă la Monsanto-Germania. Tot dumneaei susţine că fermierii care apelează la minimum tillage ţin cont de anumite aspecte, cum ar fi asigurarea unui pat germinativ în stratul superficial suficient de adânc pentru o germinare facilă a seminţelor. Regula ar fi, după cum spun cei de la Monsanto, de 40 de plante pe mp, 8 frunze, 8 cm diametrul la rădăcină şi 8 cm lungimea pivotului, aspecte importante la intrarea în iarnă. De asemenea, trebuie urmărit ca punctul de creştere a rapiţei să fie cât mai aproape de sol, pentru a evita pierderile legate de îngheţuri pe timpul iernii. Un alt beneficiu adus de sistemul minimum tillage este reducerea compactării solului. „Prin acest sistem se asigură o decompactare în stratul superficial şi o germinare mai facilă“, a mai spus Dorthe Kappel. Atunci când doriţi conservarea apei în sol „gândiţi-vă la rotaţia culturilor, la managementul după recoltat, ce faceţi cu paiele, le tocaţi, le balotaţi, la planta premergătoare. Spre exemplu, grâul de toamnă consumă mult mai multă apă decât orzul“, ne sfătuieşte specialista din Germania. Managementul buruienilor este un alt aspect important în gestionarea apei din sol. S-a dovedit că o desicare cu Roundup la cultura premergătoare ajută mult la conservarea apei. „Prin desicare scăpăm de plantele verzi care consumă apa, se asigură o tocare mult mai eficientă şi uniformă a paielor şi se elimină buruienile care sunt mari consumatoare de apă. În plus, se reduce consumul de combustibil cu până la 30%, pentru că e mult mai uşor de trecut cu combina peste plantele uscate. Prin sistemul minimum tillage paiele ajung la o adâncime de 5-10 cm în sol, exact acolo unde ne dorim să ajungă, faţă de arătura clasică, care le introduce la o adâncime de 20-25 cm în sol“, este de părere Octavian Chihaia, director de marketing la Monsanto România. Dacă aceste paie nu se pot încorpora, recomandarea specialiştilor este de a le toca cât mai mărunt, pentru că altfel plantele de rapiţă au de suferit, se curbează, pentru că aceste resturi le îngreunează dezvoltarea.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS