La aceste manifestări au fost aşteptaţi să ia parte, începând cu ora 1100, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, reprezentanţi ai Guvernului, lideri ai partidelor politice, europarlamentari. Printre participanţii la evenimentele din Piaţa Unirii din Iaşi au fost şi delegaţii din Republica Moldova.

Manifestările din Piaţa Unirii din Iaşi au început cu puţin înainte de ora 1000, cu un concert de muzică populară intitulat „Noi suntem români“, susţinut de artişti locali, Ansamblul Folcloric „Floare de Bujor“ şi Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte“.

De la ora 1100, spectacolul a fost întrerupt aproximativ o oră, pentru desfăşurarea manifestărilor organizate de oficialităţile ieşene cu prilejul Unirii Principatelor. Astfel, după oficierea unui Te Deum de către mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi reprezentanţi ai Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, autorităţile din Iaşi şi Bucureşti au ţinut discursuri, după care s-au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.

Peste 330 de militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au defilat pe strada Cuza Vodă. În cadrul ceremoniei militare au participat militari şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie, Batalionul 53 Comando „Smaranda Brăescu“ Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Colegiul Liceal Militar „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ Fălticeni.

După parada militară, a fost intonată Hora Unirii şi s-a dansat hora populară. Pentru cei care au venit în Piaţa Unirii municipali­tatea ieşeană a pregătit peste 5.000 de plăcinte tradiţionale moldoveneşti „poale-n brâu“ şi ceai cald.

Un alt punct important al manifestărilor organizate pentru celebrarea Unirii Principatelor a fost cel în care autorităţile şi politicienii au depus coroane de flori la mormântul domnitorului Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi, după care au luat parte la o slujbă de pomenire a acestuia.

Seara a avut loc tradiţionala ceremonie de retragere cu torţe, începând cu ora 1800, pe traseul Muzeul Unirii – Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt – Strada Palat – Palatul Culturii.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 23-25 iunie a.c., în mai multe județe din Regiunea Moldovei a fost sărbătorită Ziua Universală a Iei. În decursul celor trei zile, vizitatorii au fost invitaţi să descopere tradiţii şi obiceiuri, să ia parte la şezători şi să asculte poveşti şi mituri direct de la meşteri populari, muzeografi şi restauratori. Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, şi a fost iniţiată în anul 2013 de Comunitatea online La Blouse Roumaine.

IAȘI. Ieşenii, dar şi turiştii au fost invitaţi să participe la evenimentele organizate în mai multe zone din oraş cu prilejul celei de-a VII-a ediţii a Festivalului Iei – RomânIA Autentică.

În cadrul ediţiei din acest an a festivalului, în perioada 23-25 iunie, a avut loc Târgul meşterilor populari, la eveniment participând zeci de artizani care și-au expus şi comercializat obiecte tradiţionale autentice legate în special de portul popular din Moldova, dar şi din alte zone ale ţării.

În aceeaşi perioadă a fost organizat şi un târg cu produse alimentare tradiţionale, unde o serie de producători locali și-au amenajat standuri cu produse apicole, de carmangerie, lactate, fructe de sezon şi produse realizate după reţete tradiţionale: siropuri, gemuri, dulceţuri.

De asemenea, în Parcul Expoziţiei a fost organizată cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului meşteşugarilor, unde 50 de meşteri populari din toate zonele ţării și-au comercializat produse de artizanat, ţesături, bijuterii, ouă încondeiate, împletituri din nuiele, sculpturi, picturi, săpunuri naturale, obiecte de vestimentaţie rustică, vase din cupru.

„Festivalul Iei a cunoscut un succes deosebit în ediţiile organizate înaintea pandemiei, cu un record de circa 30.000 de persoane în 2018. Dincolo de numărul participanţilor, importantă este atmosfera de autentică şi frumoasă sărbătoare românească. Au fost evidente emoţia, bucuria şi mândria pură, pozitivă şi tonică a oamenilor faţă de tradiţiile româneşti, ceea ce ne arată că este de datoria noastră să le păstrăm, să le continuăm şi să le punem în valoare“, a transmis primarul Mihai Chirica.

BOTOȘANI. O expoziţie de lucrări de artă a avut ca temă cămaşa tradiţională românească, într-un vernisaj realizat la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian“ din municipiul Botoşani.

Alături de lucrările a numeroşi artişti din Botoşani şi din ţară, organizatorii au oferit publicului spre vizionare cămăşi tradiţionale, atât feminine, cât şi masculine, din zona Botoşaniului.

„Sâmbătă a fost vernisajul unei expoziţii care pentru noi este una de suflet. A fost gândită o expoziţie de arte vizuale sub titlul «Suprapuneri estetice – cămaşa românească» şi am plecat de la dragostea aceasta a românilor pentru cămaşa noastră, pentru ie, cum îi spunem noi mai recent, deşi termenii nu sunt chiar sinonimi. În timp, s-a conturat ideea de a completa această expoziţie cu exponate etnografice, cu cămăşi lucrate cu multă vreme în urmă de ţărăncile noastre truditoare, care dau dovada unui geniu artistic popular specific întregului spaţiu românesc. Sursa de inspiraţie pentru artisticii plastici a fost cămaşa românească, tratată în diverse modalităţi artistice“, a declarat muzeograful Laura Tocariu.

Expoziţia a cuprins 60 de lucrări de pictură, grafică, artă fotografică, artă decorativă, artă textilă realizată de diferiți artişti.

Maria Chiponcă deţine la Truşeşti un muzeu etnografic privat, înfiinţat într-o casă tradiţională românească. În colecţia sa se află şi zeci de cămăşi foarte vechi, pe care a decis să le prezinte, pentru o perioadă, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian“ în cadrul expoziţiei „Suprapuneri estetice – cămaşa românească“.

„Sunt cămăşi lucrate manual, cu mult drag şi credinţă, păstrate de generaţii, de femei care au dat cultura judeţului nostru, Botoşani. Printre ele se află şi o cămaşă pe care am găsit-o în ruinele unei case care s-a autodemolat, alături de o icoană şi o fotografie a proprietăresei. Eu am recondiţionat-o şi ea se află printre exponatele cele mai frumoase de aici. De asemenea, am un costum bărbătesc care datează din 1887. L-a purtat învăţătorul Ioan Gavril care era elev atunci la Şcoala Normală «Vasile Lupu»“, a afirmat Maria Chiponcă.

VASLUI. Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare“ Vaslui a organizat vineri, 23 iunie, expoziţia de etnografie „Ia românească – emblemă naţională“, pentru a marca Ziua Universală a Iei.

Acţiunea  a fost organizată în colaborare cu Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ şi a adus în atenţia publicului interesat cămăşi cusute manual după modele tradiţionale vechi.

„Expoziţia a cuprins cămăşi noi, cusute de un grup de femei inimoase reunite la Şezătoarea de Piatra, după modelul cămăşilor vechi din colecţia Muzeului de Etnografie Piatra Neamţ şi după izvoade din Fondul „Elena Niţă Ibrian de la acelaşi muzeu“, a declarat directorul Muzeului Judeţean  „Ştefan cel Mare“ Vaslui, Ramona Mocanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.


3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tânărul Andrei Băeanu a avut un vis, iar acum culege roadele. A investit o sumă modică de 5.000 de euro în creșterea microplantelor, iar afacerea este una de succes.

„Cultivăm 10-15 varietăți de microplante“

„Momentan mă ocup de cultivarea microplantelor în Cotnari, județul Iași. Afacerea am pornit-o în anul 2021, în pandemie. Am vrut un business, o miniafacere dacă pot să o numesc așa, cu microplante pentru simplul motiv că a necesitat o investiție inițială relativ mică, undeva în jur de 5.000 de euro. Am avut nevoie de un spațiu redus de doar de 12 mp, iar acesta a fost un alt avantaj pentru care am ales acest tip de business.

Microgreens este denumirea în engleză a microplantelor. De fapt, acestea au fost descoperite și folosite în America, între anii 1980-1990, de către bucătarii-șefi pentru realizarea decorului și aranjamentului farfuriilor. Ulterior, s-a descoperit că aceste plăntuțe sunt pline de nutrienți și, ca urmare, au calități nutritive mult mai mari decât surorile lor, legumele mature“, adaugă ieșeanul.

Pentru tânărul antreprenor piața de desfacere o reprezintă HoReCa, mai exact restaurantele din zona Iașului. „Încercăm să vindem și către persoane fizice, doar că nu știu foarte multe despre microplante sau care sunt avantajele acestora. Noi cultivăm 10-15 varietăți de microplante. Aici avem doar 4 varietăți, cele mai cerute de către clienții noștri, respectiv mazăre, trei feluri de ridiche și floarea-soarelui care este cea mai îndrăgită de copii și de către noi“, mai spune Andrei.

Semințe pe pat de iută în sistem de creștere vertical

Ciclul de producție al unei microplante variază între 7 și 14 zile, iar în fiecare săptămână antreprenorul produce 2.200 de păhărele.

„Așa cum am zis, noi am început cu 5.000-6.000 de euro, alocați sistemului de creștere vertical, dezumidificatorului, aerului condiționat.

Am achiziționat un dezumidificator pentru că temperatura și umiditatea trebuie să fie controlate. Umiditatea trebuie să fie undeva între 50-60%, să nu existe riscul de mucegai sau să putrezească plantele pentru că este o densitate destul de mare. Temperatura optimă este în jur de 20-24 de grade Celsius, cel mult.

Sistemul nostru vertical funcționează foarte simplu. În aceste pahare punem la germinat sămânța pe un pat de iută care imită pământul.

De ce folosim pat de iută? Cultivarea în interior este mult mai curată și nu riscăm să aducem alte microorganisme.

Punem semințele peste patul de iută, le udăm regulat, timp de 5-6 zile. După 7 zile le scoatem la lumină, unde stau între 3 și 5 zile, depinde de cât vrem noi să crească și lucrul acesta îl controlăm atât din lumină, cât și din temperatură.“

Producătorul ieșean adaugă faptul că sistemul este unul automat de lumini, ventilație și apă, acestea fiind controlate direct de pe telefon.

microplante

„Atât distribuirea luminii, cât și udarea microplantelor se face în tăvi inundabile, ca atare nu trebuie să udăm fiecare ghiveci în parte. Se udă toate odată, apa se scurge înapoi în bazin și astfel reușim să folosim cu 90% mai puțină apă necesară creșterii microplantelor, în comparație cu o legumă convențională pe care o creștem în câmp sau în solarii.“


„O caserolă de patru pahare sau un păhărel de microplante costă de la 5 lei la 6 lei, în funcție de varietate. Noi cultivăm în momentul acesta și amarant, o microplantă arătoasă care este folosită în principal de bucătarii-șefi pentru a decora farfuriile.“ – Andrei Băeanu

„Noi, fermierii, producem hrană pentru generațiile viitoare, de aceea avem nevoie de inovare. Tinerii din ziua de azi au șansa să inoveze în agricultură, ceea ce se întâmplă acum. Ca exemplu aș da agricultura verticală pe care o practicăm pe o scară destul de mică cu microplantele. Potențial este... S-au schimbat și se vor schimba multe în agricultura convențională, terenul este din ce în ce mai mic și atunci trebuie să valorificăm suprafețe mici, cu resurse cât se poate de puține și să producem la maximum. Horticultura, agricultura sunt, cu siguranță, domenii de viitor.“ – Andrei Băeanu


Beatrice Alexandra MODIGA

PRIAevents, având BRD și BRD Sogelease ca și parteneri principali, vă invită să luați parte la Gala Fermierilor Români din Moldova, eveniment ce va avea loc online și on-site la Iași in 12 mai 2021, de la 10,30. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora si vom reuni fermierii din întreaga parte a Moldovei, Romania.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor moldoveni.

În cadrul evenimentului dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea ți punem fermierii in legătura cu finanțatorii si supermarketurile si găsim soluțiile de colaborare.

Din partea celor 2 companii au acceptat invitația noastră de a fi lectori la eveniment:

  • Sorin COCIS - Expert Regional EUNAT, BRD
  • Silvestru BORDEANU - Manager Regional Zona Est, BRD SOGELEASE IFN SA

Astfel, prin intermediul acestui eveniment vom afla cum pot fermierii din România să-și finanțeze activitatea sau investițiile prin fonduri nerambursabile sau diferite forme de creditare cu garanții de stat sau europene, sau cum pot opta pentru produsele de leasing.

Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din Moldova, România din acest an și puteți urmări LIVE transmisiunea galei de premiere și a discursurilor care vor avea loc on-site dintr-o locație deosebită din Iași.

Premiile fermierilor din Moldova, Romania reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă transmisa în direct dintr-o locație de top din Iași.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu , mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Pria Gala Fermierilor din Moldova este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

În cadrul evenimentului vom afla răspunsul la întrebări precum:

Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?

Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura

Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult?

Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă?

Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Romania

Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

PRIA Agriculture & Gala Fermierior din Moldova fac parte din seria conferințelor PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium de buisness, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de top din cele mai reprezentative sectoare ale economiei

PRIAevents este recunoscută de multă vreme ca o platformă independentă, și echidistantă de discuții despre cele mai importante teme, despre schimbări legislative, politici în toate sectoarele economiei în România și Republica Moldova.

La ediția din acest an vom reuni mii de participanți online și zeci de participanți onsite, iar mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture & Gala Fermierilor din Moldova pe: https://priaevents.ro/pria-agriculture-gala-fermierilor-romani-din-moldova/, iar înscrierea pentru participare se faci aici: https://priaevents.ro/inregistrare-conferinta-online-2021/.

Cunoscute sub denumirea de „Pelincile Domnului“, „Pelincile lui Hristos“ sau „Scutecele lui Iisus“, turtele cu julfă sunt vestite în zona Moldovei. Tradiţia spune că moldovencele au creat această reţetă cu gândul la Maica Domnului care nu îşi găsea adăpost nicăieri pentru ea şi pruncul ce urma să se nască şi pentru care nu avea pelinci.

Ingrediente și cantitățile necesare

Pentru aluat (turte):

  • 1.000 g făină de grâu;
  • apă călduţă (aproximativ 300 ml);
  • 1 praf de sare;
  • 1 lingură de ulei.

Pentru julfă:

  • 1.000 g seminţe de cânepă;
  • 500 g de zahăr;
  • 1.000 ml de apă.

Pentru însiroparea turtelor se folosește siropul rezultat în urma fierberii ingredientelor pentru julfă.

Prepararea

Presupune două faze care trebuie neapărat respectate pentru ca rezultatul să fie delicios. Turtele se pregătesc cu cinci-şase zile înainte de a face prăjitura. Din apă, sare şi făină se face un aluat, se amestecă toate ingredientele şi se frământă până la obţinerea aluatului, care se întinde cu făcăleţul ca să fie cât mai subţire. Turtele se coc direct pe plita sobei. Foile, care trebuie să aibă aceeaşi formă şi dimensiune, se păstrează acoperite până în dimineaţa Ajunului. Turtele se pun la uscat într-o pânză.

Pentru julfă semințele de cânepă se usucă pe plita sobei și se pisează. Sămânţa uscată de cânepă (julfa) se pisează într-o piuă, asemenea grâului folosit la colivă, după care se fierbe în apă, adăugând zahărul. Spuma care se ridică la suprafaţă se colectează şi se pune între foile înmuiate la rândul lor cu siropul pregătit anterior. Ultimul pas constă în „asamblarea“ desertului nostru moldovenesc: o turtă, un strat de julfă – laptele de julfă – şi tot aşa până se termină foile din aluat. Pe un platou se presară zahăr, coajă de lămâie rasă, se pune prima turtă, apoi se adaugă julfa. Prăjitura se face cu 20-25 de foi între care se așază umplutura. Se lasă câteva ore la însiropat înainte de a fi consumată.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fie că vorbim de hibrizi de porumb, floarea-soarelui sau soiuri de soia, genetica Pioneer® oferă stabilitate fermierilor, motiv pentru care suprafețele cultivate cresc de la un an la celălalt. În cele ce urmează, vom prezenta fermierii din zona Moldovei care au ales hibrizii Pioneer® și au obținut  producții foarte bune.

Primul fermier campion din această zonă a țării este domnul Mihai Pavelescu. Acesta lucrează 500 ha în județul Neamț, iar cel mai performant hibrid din ferma sa a fost P9903, care i-a asigurat producția de 14.200 kg/ha„Porumb am avut în acest an pe 110 ha și a fost semănat după păioase. Astfel că, am scarificat și arat, iar pe arătură aplic de obicei superfosfat, 150 kg/ha. La pregătirea patului germinativ aplic 200 kg/ha îngrășământ 15.15.15, la semănat aplic 100 kg/ha uree NG. Am semănat la jumătatea lunii aprilie 79.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid preemergent, un fungicid, iar atunci când am prășit, în stadiul de 8 frunze, am mai dat 200 kg/ha nitrocalcar. Am recoltat în luna septembrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe aproximativ 130 ha și am ales hibrizii P9241, dar și un nou hibrid din portofoliul Pioneer®, deci voi avea în total 80 ha cu hibrizi Pioneer®”, a precizat fermierul campion.

pavelescu mihai

Un alt fermier campion din Moldovei este domnul Bogdan Ursu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Vaslui și a cultivat în acest an hibridul P9757, care i-a asigurat 13.900 kg/ha.

ursu nicoleta

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa, care a cultivat hibridul P9415 și a obținut 13.530 kg/ha. „Lucrez 100 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. Am ales pentru toată suprafața hibridul P9415 și am semănat, fie după rapiță, fie după grâu. Terenul a fost scarificat, arat și am administrat îngrășământ complex 18.46.0 – 100 kg/ha, în primăvară, cu 2 săptămâni înainte de semănat, am mai administrat nitrocalcar 200 kg/ha. Am semănat pe 10 și 11 aprilie și am aplicat în același timp 100 kg/ha îngrășământ 20.20.0 + zinc, densitatea pe care am ales-o a fost de 65.000 plante. În vegetație, atunci când plantele aveau în jur de 6 frunze, am mai administrat încă 200 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a primit 3 erbicide, unul înainte de răsărire și două de corecție în stadiul de 2-4 frunze, am mai administrat și un îngrășământ foliat cu zinc, atunci când plantele aveau în jur de jumătate de metru. A fost un an bun, sunt mulțumit de cum s-a comportat hibridul, însă anul viitor vreau să aplic o tehnologie mai avansată, aș vrea să aplic stabilizatorul N-Lock™, vreau să depășesc această producție. Voi semăna și anul viitor în jur de 70 ha cu porumb, voi alege același hibrid – P9515 și noul în testare”,  a declarat fermierul campion.

popa tudorel

În cadrul societății Lucosdiov Consulting, din localitatea Moara, județul Suceava, s-au cultivat hibrizii Pioneer®  P8824, P9415, P9903 și s-au obținut producții ridicate. De exemplu P8824 le-a asigurat 13.000 kg/ha. “În cadrul fermei lucrăm 1.300 ha și în acest am semănat 200 ha cu porumb siloz și 300 ha de porumb pentru boabe. Am ales 3 hibrizi din portofoliul Pioneer, așa că în primăvară, pe 24 aprilie am semănat, am ales densitatea de 70.000 plante/ha, la distanța de 75 cm. Am fertilizat cu îngrășământ complex 15.40.10, iar în stadiul de 4 frunze am mai aplicat uree - 200 kg/ha. Putem spune că în primăvară am avut exces de umiditate și astfel am mai pierdut din densitate, așa că la recoltat am avut 65.000 plante/ha. A fost apoi o perioadă cu secetă și arșiță, însă chiar și în aceste condiții cultura s-a comportat bine în zona noastră. Am avut probleme cu diabrotica pe solele unde am avut porumb doi ani la rând, a apărut chiar și tăciunele, dar nu a fost o problemă foarte mare pentru noi”, a declarat ing. Popescu Manole Alexandru.

ovidiu prodaniuc

Portofoliul de hibrizi de porumb Pioneer® include și hibrizi pentru siloz, care asigură rezultate foarte bune. Un astfel de exemplu este hibridul P0725, care în acest an a asigurat familiei Gavrilovici, din localitatea Bosanci, județul Suceava, 61 tone. „Lucrăm în familie 100 ha, dintre care anul acesta porumb am avut pe 60 ha. Terenul a fost arat clasic la 30-35 ha, iar primăvara am pregătit terenul cu cultivatorul. Am semănat 78.000 b.g./ha și tot atunci am dat 100 kg/ha de azot și 100 kg/ha de triplu 16 și am erbicidat o singură dată. Nu a fost cazul de alte erbicidări sau tratamente. În următoarea campanie vom semăna 60 ha cu hibridul P9903 și 5 ha de porumb siloz”, a punctat agricultorul sucevean.

gavrilovici angela

Din cele mai vechi timpuri, ouăle sugerează renaşterea naturii, a omului, precum şi Învierea lui Iisus Hristos. În Moldova, în perioada Sfintei Sărbători de Paști, în semn de prețuire a jertfei Mântuitorului, femeile din aceste locuri brăzdate de istorie, tradiție și sărbătoare trudesc ore întregi pentru realizarea unui ou încondeiat în care se regăsesc, pe lângă simbolurile religioase, și cele care desemnează trăinicia neamului, pe baza poveștilor și a povestirilor. Deoarece în această zonă tainele meșteșugului și ale artei încondeierii ouălor aparțin comunității huțule din Bucovina (Paltinu și Vatra Moldoviței), precum și din alte zone ale Sucevei (Măgura – Ulma și Izvoarele Sucevei), dar și la Iași. Am ajuns și noi, la aceste comori tradiționale pentru a înțelege, cum în această zonă tradiția este trainică din veac în veac, iar oamenii din aceste locuri de răscruce țin la meșteșugul lor.

Oul încondeiat tradițional și oul arătos

În satul Paltin, comuna Vatra Moldoviței, din județul Suceava, Aurelia Ciuvercă, în vârstă de 63 ani, duce tradiția mai departe și inspiră noua generație în a iubi acest meșteșug: „Moștenesc tradiția încondeierii ouălor de la bunici și am dus-o mai departe prin intermediul cele patru fete pe care le am deoarece pentru noi este un meșteșug de suflet. Astfel, am ajuns să fac ouă închistrite, iar tehnica în acest sens este una foarte simplă. Noi spălăm, curățăm și scoatem conținutul ouălor și apoi începem a le închistri cu ceară curată; prima dată lucrăm pe alb, în a doua fază îmbăiem ouăle în galben, iar după această etapă le îmbăiem în baie roșie, apoi neagră, după care le ștergem și le închistrim, cum știm noi cel mai bine, cu motive tradiționale. Înainte, bunicii mei nu dădeau cu lac... dădeau doar cu șoric de porc. În schimb, noi acum folosim lacul, deoarece este mai arătos. Motivele tradiționale pe care noi le folosim sunt: spicul grâului, frunze de stejar, coarnele berbecului, grebla, steaua, creasta cocoșului și cărarea rătăcită. Înainte era mai simplu deoarece se făceau pe ouă doar niște picături, alb pe galben și pe roșu, pur și simplu picurai ceara. Mai nou, am observat că se cer foarte mult ouăle în relief“, a precizat meșterul popular Aurelia Ciuvercă.

Un condei numit chişiţă

În această perioadă ouăle de găină, de raţă sau de struţ sunt desenate cu multă pricepere de artizanii din aceste locuri. Astfel, am ajuns să o cunoaștem pe Maria Gorban în vârstă de 42 ani, din satul Măgura, comuna Ulma, din județul Suceava: „La noi tradiția se păstrează din moși-strămoși și încerc la rândul meu să o păstrez și s-o duc mai departe. De mică mi-a plăcut să încondeiez ouă. Tehnica constă în încondeierea cu ceară de albine și punerea ouălor în mai multe vopsele; unele modele sunt vechi, tradiționale, iar altele le-am reinventat: Crucea Paștelui, frunze de stejar, calea rătăcită, cireșica, peștele etc. De asemenea, mai fac și ouă încondeiate cu ceară în relief, ceara rămânând pe ou, iar la unele le șterg ceara, rămânând doar modelul. În prima fază scoatem conținutul din ou, după care se curăță atât interiorul cât și exteriorul ouălor, iar când este uscat încep încondeierea cu o chișiță, respectiv pun ceară fierbinte și fac modelul dorit“, ne spune Maria Gorban, meșter popular.

Pictura ouălor, alt meșteșug destoinic

La Iași am întâlnit-o pe Valentina Acasandrei. Aceasta lucrează cu motive religioase și inspirate din poveștile lui Creangă: „Meșteșugul meu este iconoritul, adică pictura icoanelor. Pictez icoane pe lemn și sticlă, cu toate că sunt mai puțin cunoscute în zona noastră a Moldovei.

Pictez pe linguri de lemn diferite scene din poveștile și povestirile lui Ion Creangă. M-am gândit la această nișă în primul rând pentru că m-am născut în Iași, cu toate că rădăcinile mele sunt undeva prin Cernăuți. Se spune că, iar Creangă s-a născut la Humulești, dar a dat tot ce a avut mai bun la Iași, sub umbra marelui Eminescu. Acest lucru este pentru mine o motivație de a face cunoscută literatura lui Creangă. Cât despre tehnica pe care o aplic ouălor, eu nu le încondeiez cu ceară, ci le pictez deoarece am încercat să le transpun prin tehnica meșteșugului meu pe un alt suport, respectiv coaja de ou.

Ilustrez motive religioase și îmi place să înfățișez scena cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în luptă cu balaurul deoarece este un sfânt popular la noi, în zona Moldovei, fiind și ocrotitorul nostru încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Să nu uităm că apărea și pe steagurile de luptă. Alte modele tradiționale sunt: scena Învierii, Hristos ieșind biruitor din mormânt, în veșmânt alb și cu raze ce simbolizează lumina Învierii și, nu în ultimul rând, Crucea Paștelui.

În cazul meșteșugului meu este o cruce formată din romburi și cu spice de grâu. De asemenea, am asociat Crucea Paștelui cu simbolul cocoșului deoarece acest model este asociat cu lepădarea lui Petru, atunci când Hristos i-a spus: «– Că tu astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta de două ori cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine»“, spune Valentina Acasandrei, meșter popular.

Beatrice Alexandra MODIGA

Vedetele câmpurilor cu porumb din zona Moldovei au fost hibrizii P9415, P9911, P9241 și P9537. Producțiile obținute de fermierii din județele Botoșani, Bacău, Vrancea, Vaslui și Galați au fost pe măsura așteptărilor acestora, iar stabilitatea pe care o au an de an, datorită rezultatelor obținute, îi determină să rămână fideli hibrizilor Pioneer.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Tudorel Popa din  Vrancea, care lucrează 100 ha, dintre care 30 ha au fost semănate anul trecut cu porumb. A obținut 14.065 kg/ha cu hibridul P9415 și se declară mulțumit de rezultate. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat și am fertilizat cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care în primăvară am efectuat o lucrare cu tăvălugului și una superficială cu discul, am dat 200 kg/ha de uree și am semănat. Am aplicat 2 îngrășăminte și unde a fost cazul am corectat, am efectuat o prașilă mecanică și am fertilizat cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.  A fost primul an în care am semănat acest hibrid și am fost foarte mulțumit”, a declarat fermierul.

popa tudorel

În Botoșani, Titel Simionescu a devenit fermier campion cu producția de 14.180 kg/ha, obținută cu hibridul P9911. “Lucrez 710 ha, iar cu porumb am avut anul 270 ha. Am semănat după soia și floarea-soarelui, astfel că în toamnă am arat și scarificat și am aplicat îngrășăminte – 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul și am aplicat îngrășăminte triplu 16 – 200 kg/ha. În vegetație am mai fertilizat cu azotat de amoniu – 120 kg/ha, asta în stadiul de 6-8 frunze, la prima prașilă, după care la a doua prașilă, în faza de 10 frunze, am mai aplicat uree. Am semănat 67.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, cultura a primit două erbicide – unul în preemergență și unul în postemergență, dar și un insecticid. În acest an am irigat în 4 tranșe, porumbul primind în total 80 l/mp. Am recoltat începând cu finalul lunii august și până în octombrie, perioada a depins de hibridul pe care l-am semănat. Anul acesta suprafața cu porumb va crește, voi întoarce rapița și grâul în primăvară, deci voi avea aproximativ 404 ha cu porumb”, a declarat agricultorul.

 simionescu titel

În județul Bacău primul fermier campion este domnul Cătălin Pavel, care a obținut 14.000 kg/ha cu hibridul P9415. “Anul trecut am avut o producție foarte bună la porumb, hibridul P9415 a fost excepțional. Am fertilizat cu 280 kg/ha de îngrășăminte complexe triplu 16 și 170 kg/ha de nitrocalcar, am erbicidat în două treceri și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc. Am recoltat în perioada 10-15 octombrie”, a afirmat fermierul campion.

pavel catalin

Un alt fermier campion la porumb este domnul Ioan Răuță din Săscut, Bacau, care a semănat hibridul P9415 și a obținut 13.600 kg/ha.

rauta ioan

În județul Vrancea fermier campion a devenit și domnul Eugen Grigoraș, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.950 kg/ha.

grigoras andrei

Neculai Păun din Bacau a cultivat porumb anul trecut pe 130 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat 12.500 kg/ha. “Lucrez 38 ha, iar porumbul l-am semănat după grâu, soia, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă la 25-30 cm, în primăvară am efectuat două lucrări pentru pregătirea terenului și astfel am intrat cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha și 200 kg/ha de uree, am semănat în perioada 10 – 25 aprilie. Cultura a mai primit 2 erbicide și un tratament, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 septembrie – 15 octombrie. Am fost foarte mulțumit de producție, iar în acest an voi semăna 150 ha cu porumb și am ales același hibrid, P9241”, a punctat fermierul campion.

paun neculai

Cătălin Lucian Popa din localitatea Pădureni, județul Vrancea, este și el fermier campion și a obținut 12.300 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 300 ha, iar porumbul l-am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Am mai aplicat culturii două erbicide și doar atât, apoi am recoltat începând cu 20 septembrie”, a precizat agricultorul.

popa catalin lucian

Un alt fermier campion din zona Moldovei, Jud Galati este Fițel Stanciu, care obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P9903. “Anul trecut am avut porumb pe 94 ha, iar în total lucrez 420 ha. Am semănat pe mai multe sole, deci au fost mai multe plante premergătoare printre care mazăre, floarea-soarelui și chiar porumb. Am scarificat și arat, iar în primăvară doar am pregătit terenul cu combinatorul și am aplicat azot în jur de 150 kg/ha, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 250 kg/ha. Am prășit mecanic în faza de 6-8 frunze și atunci am aplicat azot 100 kg/ha, vorbim de substanță brută. În postemergență am aplicat un erbicid, nu am mai apucat să dăm îngrășăminte foliare pentru că plantele s-au dezvoltat foarte bine”, a  declarat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut o cultură foarte frumoasă, a recoltat în jurul datei de 10 octombrie, iar pentru acest an a ales doi hibrizi noi pentru a le testa productivitatea, dat hibridul de bază rămâne P9903.

stanciu firel

Fermier campion a devenit și domnul Dorin Căpraru, din Vaslui, care lucrează 823 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 155 ha și a obținut 10.060 kg/ha cu hibridul P9415. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat, am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, după care am semănat, începând cu 25 aprilie. Am erbicidat o singură dată, la prășit, în faza de 8-10 frunze, am fertilizat cu azot – 180 kg/ha. Am recoltat la finalul lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat că în următoarea campanie va semăna același hibrid, P9415, însă din cauza vremii nu știe exact suprafața, totuși aproximează că va avea cel puțin 140 ha.

capraru dorin

De curând la Iași, Syngenta a organizat "Simpozionul Inovației". Aici, reprezentanții companiei au prezentat fermierilor noutățile din portofoliul de hibrizi și erbicide la porumb, dar și despre noile tendințe în piața de floarea-soarelui.

Două noi produse 100% Syngenta - Maxim Quattro & Vibrance

În cadrul evenimentului Ionuț Nae, manager de produs România și Republica Moldova, a prezentat beneficiile, pe care le vor avea fermierii cultivând hibrizii din gama Artesian: stabilitate în producții indiferent de condițiile climatice; adaptabilitate la toate zonele de cultură din România; spor de producție în condiții optime de climă și tehnologie, dar și recoltare timpurie, fără costuri de uscare ce ajută la obținerea unui preț de vânzare cât mai avantajos. Alt beneficiu prezentat a fost faptul că plante sănătoase prezintă incidență scăzută de Fusarium spp. Acesta a vorbit și despre importanța alegerii acestor hibrizi, deoarece pot fi recoltați cât mai aproape de 14% STAS. „Această caracteristică se adaugă portofoliului hibrizilor Artesian. Cu alte cuvinte, îi încurajez pe fermieri să semene hibrizii timpurii și semitimpurii pentru că îi vor recolta la o umiditate cât mai apropiată de STAS. Aceștia sunt hibrizi care își păstrează stabilitatea în producție, în condiții normale de tehnologie, dar cu un potențial de producție, în condiții  normale și foarte bune, din perspectiva condițiilor climatice. Ca element de noutate, compania noastră a adus pentru portofoliul hibrizilor Artezian pentru anul 2019, două noi produse 100% Syngenta. Unul dintre ele este Maxim Quattro - cel mai important tratament la sămânță disponibil pe piață, care are patru substanțe active. Al doilea produs, cu care am tratat toți hibrizii din gama Artesian este Vibrance. Acesta are o nouă substanță activă și determină o dezvoltare a sistemului radicular, în primele stadii de vegetație. Aceste două produse asigură un control superior al bolilor cu transmitere la sol și din sămânță, dar și o vigoare cât mai bună la răsărire. Ambele ajută la valorificarea potențialului genetic a hibrizilor respectivi“, a specificat Ionuț Nae.

SY Carioca - un hibrid nou pentru 2019

La cultura de porumb, reprezentanții companiei au prezentat hibridul SY Carioca. Acesta este un hibrid din grupa FAO 490, timpuriu, pentru siloz și boabe, de talie medie, cu o perioadă de vegetație cuprinsă între 135-145 zile. Noul hibrid din portofoliu promite producții de top în condiții intensive, dar și o calitate deosebită a boabelor, pretabil pentru o recoltare tardivă fără pierderi de producție. Dintre particularități, reprezentantul companiei Ionuț Nae a enumerat faptul că oferă un potențial ridicat de producție, fiind adaptat pentru condiții intensive de tehnologie. În același timp, prezintă toleranță la bolile tulpinii și știuletelui, dar și la frângere și cădere.

IMG 8854

Un nou nivel în producțiile de floarea-soarelui de tip high-oleic

Floarea-soarelui de tip high-oleic poate reprezenta nișa profitabilă din fermă, important este să se aleagă hibridul potrivit. Hibrizii de tip high-oleic Syngenta au producții cel puțin egale cu hibrizii convenționali și un conținut de acid oleic peste limitele impuse de procesatori, ne precizează Dana Răduică, manager de produs semințe de floarea-soarelui, România. „Oferim soluții pentru orice tehnologie de cultivare a florii-soarelui. Avem hibrizi convenționali în tehnologia Clearfield, Clearfield Plus și Express, și din punct de vedere, a calității, avem hibrizi linoleici și high-oleici. Peste 70% din portofoliul pe care-l oferim, sunt hibrizi relativ noi, produși în ultimii 3-4 ani, pe piața din România. Strict legat de noutăți, în sezonul acesta venim cu un hibrid în segmentul Clearfield Plus, respectiv Katana CLP, special pentru zonele cu Lupoaie, adică zona Galați și Brăila, care în combinație cu tehnologia Clearfield Plus oferă un control eficient a acestui parazit“, a punctat Dana Răduică.

An aniversar - 20 de ani de Amistar

Anul acesta, compania Syngenta sărbătorește 20 de ani de tehnologie Amistar, cea mai vândută tehnologie din lume.  500 de milioane de hectare sunt tratate la nivel global cu acest produs, ne precizează Gabriela Dragoș, manager produs cultura de cereale România și Republica Moldova. „Avem sporuri de producție obținute la nivel global. Fiind tehnologia nr. 1 în alegerea fermierilor din întreaga lume, deoarece și-a dovedit eficacitatea. Începând de anul acesta, oferim un produs nou, Amistar opti, gata de utilizare “, a mai punctat Gabriela Doboș.

Fermierii și produsele Syngenta

La eveniment nu puteau lipsi fermierii din zonă, care folosesc produse Syngenta. Aceștia se declară mulțumiți atât de hibrizii companiei, cât și de eficiența produselor de protecția plantelor.

Bogdan Cain, lucrează în zona de nord a județului Vaslui o suprafață de 1.800 ha, pe două ferme și folosește produse Syngenta, de circa 5 ani, fiind client fidel, deoarece achiziționează an de an, atât hibrizi de porumb cât și de floarea-soarelui. „La porumb cu hibridul SY Zephir, anul acesta am scos o producție de 12.300 kg/ha, iar la floarea-soarelui am semănat hibrizii SY Bacardi  CLP și  SY Neostar CLP, care au scos în jur de 3.800 kg/ha“, a declarat fermierul.

Tot din Vaslui, Ștefan Picioroagă achiziționează produsele companie din anul 2003. Pe o suprafața  agricolă de 580 ha, fermierul cultivă porumb, floarea-soarelui, grâu și rapiță. „Pentru cultura de floarea-soarelui, folosesc hibridul NK Neoma și SY Neostar CLP, iar pentru cea de porumb hibrizii SY Zephir, SY Dartona și SY Chorintos. În anul 2018, la floarea-soarelui am avut o producție de 3.700 kg/ha la SY Neostar CLP, 3.500 kg/ha la NK Neoma, iar la porumb 9.000 kg/ha cu hibridul SY Zephir și 9.300 kg/ha cu SY Dartona. Legat de cele prezentate, în primăvară acesta vreau să însămânțez SY Orpheus. Dintre erbicide, am folosit Listego la floarea-soarelui și Elumis la porumb“, a precizat agricultorul.

Și Cristian Daniel Brumari achiziționează produsele companiei de 15 ani. Acesta este din Negrești, județul Vaslui și lucrează o suprafață de 760 de hectare, cu cereale păioase, rapiță, porumb, floarea-soarelui și soia. „Utilizăm, în principal hibridul de porumb-SY Arioso, cu acesta am obținut producții mulțumitoare an de an, chiar și în condițiile anului 2018, un an mai dificil, deoarece a fost secetos. Voi utiliza cu siguranță hibrizii de floarea-soarelui de tip high-oleic în ferma noastră, dar vrem să încercăm și hibridul  NK Neoma. Per ansamblu suntem mulțumiți, atât de semințe cât și de erbicide. Spun acest lucru, deoarece pentru porumb folosim Elumis, iar pentru floarea-soarelui și soia, administrăm Listego“, a afirmat  Brumari.

De la Brăila a venit la prezentare și fermierul Ionuț Postolache. Acesta utilizează de 6 ani produse marca Syngenta, se declară mulțumit și chiar vrea să încerce noul hibridul SY Carioca, pe o suprafață de 50 hectare. „Am o suprafață  560 ha unde cultiv grâu, porumb, floarea-soarelui și orz. Anul trecut am avut 250 de hectare de porumb, dintre care 100 ha le-am pus cu  hibrizi de la această companie, respectiv NK Cobalt, SY Iridium și SY Batanga. Dintre fungicide am folosit Amistrar, iar ca erbicide am administrat Elumis“, a punctat fermierul.

IMG 8849

Un alt brăilean care a fost prezent la eveniment se numește Cristian Stan și este din comuna Dudești. Acesta lucrează o suprafață de 500 de hectare și folosește în permanență hibrizi de floarea-soarelui și porumb, începând cu anul 2010. „Am semănat în special NK Neoma și SY Neostar CLP. Anul trecut cu SY Neostar CLP am avut o producție 4.000 kg/ha pe o solă de 30 ha, iar pe o altă solă, tot de 30 ha - 3.700 kg/ha. Dintre fungicide am folosit Elatus, care este foarte bun, iar dintre erbicide am utilizat Elumis. Legat de prezentare, mi-a atras atenția hibridul nou, SY Carioca, și cred că o să folosim și noi anul acesta“, a punctat agricultorul.

Ștefan Pipirig de la Panifcom Iași ne spune că în unitatea sa se cultivă o suprafață de 4.000 ha, iar cu toate că anul acesta nu a folosit hibrizi de la compania Syngenta, în urmă cu doi ani, două sole, una de 200 ha, iar alta de 180 ha, dar datorită faptului că a fost un an secetos,  acesta a recoltat în jur de 7.500 kg/ha, dar cu o umiditate foarte scăzută de 11%. „Legat de erbicide, la cultura de porumb, pentru în jur de 1.000  ha mergem pe Elumis, am optat pentru o doză de 1,6 l/ha anul acesta, iar anul trecut am mers pe 1.5 l/ha, și recunosc este un erbicid eficient. Având multe hectare și o perioada de erbicidare redusă, ținând cont că  Elumis merge de la 2 la 8 frunze, noi am dat și la 9 frunze. La rapiță, pe cele 700 de ha am folosit fungicidul Toprex, în anii trecuți mai foloseam graminicidul Fusilade Forte, dar nu l-am văzut în catalog anul acesta. Alte fungicide, precum Ridomil și Dual Gold, le foloseam la loturile de floarea-soarelui“, a declarat Ștefan Pipirig.  

Din comuna Rediu, județul Galați a venit Marian Dănăilă. Aceasta are o suprafață agricolă de 2.150 ha, unde seamănă  50% culturi de toamnă și 50% culturi de primăvară. „Pănă în prezent ne-am axat pe plante prășitoare, floarea-soarelui și porumb, și parțial pe cereale păioase. La porumb, 90% am folosit hibridul SY Arioso, iar pe 10% din suprafață am cultivat 3 hibrizi noi pentru testare. Pentru cultura de floarea-soarelui am utilizat hibridul Talento. Totodată, de la aceeași companie folosim Elumis pentru porumb și Listego pentru floarea-soarelui. La porumb am avut o producție care a ajuns la 8.000 kg/ha, la floarea-soarelui în jur de 3.000 kg/ha, iar la cereale păioase producția a fost de 5.000 kg/ha“, a specificat Marian Dănăilă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Vineri, 23 martie 2018, la Hotel Internațional, din Iași a avut loc evenimentul „AGRO ON: Evoluție prin asociere“, care face parte din inițiativa „Connect Nord-Est“, un proiect amplu al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est organizat în parteneriat cu „Târgul pentru fermieri Agralim“ și Clusterul pentru Agricultură şi Zootehnie „Agro Ferma“, născut din dorința de a aduce laolaltă oameni cu valori și aspirații similare, care cred în puterea comunității și participă colectiv la crearea unui viitor mai bun pentru ei și pentru generațiile viitoare.

Pe durata întregului eveniment cei prezenți au avut ocazia să exploreze avantajele asocierii, să pună bazele unor colaborări benefice pe termen lung cu potențialii parteneri, dar și cu mentori gata să îi ghideze în demersurile lor de a-și uni forțele cu ceilalți și de a-și îmbunătăți profitabilitatea. De asemenea s-au dezbătut diferite probleme privind productivitatea scăzută, capacitatea redusă de investiții și accesul deficitar la piețele de desfacere, cu care se confuntă fermierii. Mai mult decât atât s-a adus în discuție faptul că piața este invadată de oferta agroalimentară europeană, cu care micii producători locali, chiar dacă furnizează produse de o calitate superioară, nu pot concura.

Gândire colectivă, fermieri de succes!

Vlad Gliga, director Dezvoltarea Afacerilor, de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a prezentat în deschiderea evenimentului două povești de succes, care s-au format datorită asocierii unor fermieri, una din Danemarca, respectiv compania Arla și o altă campanie din Olanda, numită Tansan Campina: „Când spun unor fermieri, sunt de fapt peste 100. Avem toate motivele și premizele să facem aceiași pași în acest moment, iar noi asta încercăm să facem, să ajutăm în acest sens. Trebuie înființat un sistem tehnic, format dintr-o structură, în care fermierul să își petreacă ziua doar în ferma lui; acesta nu trebuie să meargă la birou, nu trebuie să facă vânzări, pur și simplu trebuie să facă doar ceea ce îi place, fiind aproape de vitele lui sau de câmpuri, fără a-și părăsi ferma. În schimb, structura, asociația înființată trebuie să se ocupe de tot ceea ce înseamnă vânzarea diferitelor produse în lumea largă și să asigure totodată continuitatea vânzării. Cei prezenți astăzi aici, vor deveni inevitabil ambasadori a condițiilor prin asociere. Astfel, prin puterea și dorința de a-i ajuta și pe alții să gândească într-un spirit colectiv, dar și pentru a crea prosperitate atât la nivel individual, cât și colectiv ne determină să evoluăm. Coordonez de un an și jumătate Direcția Mediului de Afaceri din ADR Nord-Est, timp în care am discutat cu mulți antreprenori. În același timp MADR a încercat să aducă idei inovative din afară și să le dezvolte în regiune, astfel a adus experți din Europa de Vest și nu numai pentru a împărtăși idei de succes și experiențe utile către noi. În cazul nostru, rezultatele au fost sub așteptările noastre și ne întrebăm de ce? Unde este blocajul? De ce noi nu putem evolua la fel de repede ca alte economii? Discutând mai în profunzime, atât cu partenerii noștrii din afară, cât și cu cei de pe plan local, ne-am dat seama că ne lipsește fundamentul, baza de la care au pornit ei acum 100 de ani, iar noi foarte greu facem pași spre aceste direcții, deoarece  fundamentul acesta trebuie să se bazeze pe o gândire colectivă, să existe de asemenea dorința de a ne asocia și a reuni atât puterile, cât și resursele materiale și intelectuale. De abia în acest context am putea să vorbim de idei inovatoare. Pe parcursul vizitelor, în afară am identificat în rândul fermierilor mai multe motive, în vederea asocierii: economice, în cazul fermierilor mici pot economisi mult și se pot dezvolta mult mai repede; de asemenea pot achiziționa utilaje la prețuri mai reduse, iar fermierii care împar costurile, pot cumpăra mai ieftin materie primă și pot vinde mai sigur. Un alt motiv este că faci viață mai ușoară generațiilor viitoare, prin lăsarea moștenire copiilor, iar pentru acest lucru ar trebui să ne străduim puțin mai mult. De asemenea, acolo unde om cu om colaborează, există relație între ei, locul înflorește, ca și omul de o potrivă.“ 

Grupurile de producători au mână liberă de la minister

În panelul de discuții și întrebări, cu tema „Statusul asocierii în România- avantaje și bariere“ , Cristina Fabian, consilier superior, Direcția Generală de Politicii Agricole a fost invitată să ia cuvântul în acest sens: „Global prind lucrurile la nivelul întregii țări, asocierea există și nu există! De asemenea s-au asociat fermierii, dar nu au încredere în aceste asocieri. Care sunt probleme pe care le întâmpină în acest sens? De ce este neîncrederea aceasta în asociere? Legislație există… atât națională cât și europeană. De asemenea avem forme asociate, grupuri de producători, organizații de producători și cooperative agricole. Noi am identificat câteva probleme, pe partea de cooperative, deoarece aici apare acea neîncredere datorită neaplicării de către Ministerul Finanțelor a facilităților fiscale, pe care Ministerul Agriculturii, în urmă cu doi an, respectiv anul 2016 le-a introdus în legea cooperației agricole nr. 566. La acest moment s-a reluat această discuție, la nivelul Ministerului Agriculturii, iar domnul ministru Petre Daea face toate demersurile și vrea să convingă toate forțele din România pentru a se aplica aceste facilități fiscale. Astfel, legea cooperației agricole o să fie încurajatoare pentru asociații. Pe partea grupurilor de producători, respectiv pe partea de legume - fructe, care s-au înființat în perioada 2007-2008, până în 2013, o mare parte dintre ele s-au transformat în organizații de producători, o formă superioară de organizare. În continuare, grupurile de producători se pot forma, deoarece avem legislație în acest sens.“ 

Auchan încurajează producătorii agricoli locali

Din tabăra „nu foarte mult apreciată“ a fost Natalia Nicolae, director Auchan, Iași, care încearcă să dărâme un mit, deoarece: „Auchan își dorește cu adevărat să colaboreze cu producătorii locali. Pentru noi este unul din proiectele strategice de dezvotare la nivel internațional. Avem un interes deosebit de a oferi clienților noștri produse sănătoase, locale și proaspete, dar nu avem cum să obținem astfel de produse, decât luându-le din zona noastră. „Bun, sănătos și local“ este unul din cele patru proiecte strategice Auchan și este o prioritate pentru noi să dezvoltăm parteneriate durabile și câștigătoare cu producăori locali pentru a oferi clienților noștri produse locale. În acest moment, la nivel de Auchan România există un număr de peste 250 de producători locali cu care colaborăm. La nivel de regiune Nord avem 80 de producători locali. Aceștea ne furnizează în jur de 200 de articole, iar cifra dezvoltată de ei din momentul listării și până acum este de 4,7 milioane de lei, la Iași. Sunt niște cifre care arată că funcționează, iar noi colaborăm cu producători locali și sper să fie profitabil pentru ambele părți. Domeniile din care avem producători locali sunt legume și fructe, panificație, lactate, brânzeturi, mezeluri, biscuiți, patiserie, dulcețuri, conserve și orice alt ceva ce este produs local. Avem cea mai mare responsabilitate în fața celor peste 80 milioane de clienți ai noștri, și trebuie să ne asigurăm că punem în circulație produse sigure, de calitate, iar partenerii noștri își tratează angajații și în general societatea în mod responsabil. Noi nu ne dorim să ne asociem cu entități care desfășoară o activitate ilegală.“ 

În regiunea Nord-Est, alocarea financiară disponibilă în cadrul acestui apel de proiecte este de 9,65 milioane euro, iar contribuția programului la finanțarea unei investiții este de maximum 90% din valoarea eligibilă a investiției, în limita plafonului de minimis, de 200.000 euro.

ASOCIEREA cheia spre SUCCES!

Bazele unei asocieri de succes se construiesc din dorința micilor fermieri de a-și depăși condiția și de a-și îmbunătăți profitabilitatea, dar și din deschiderea de a-și uni forțele pentru a fi stăpânii propriului destin.

Prin cooperare, producătorii au acces facil la noi piețe de desfacere, tehnologie, activități de instruire și formare, și numai împreună pot dezvolta o putere de negociere crescută, își pot reduce costurile de producție și pot deveni mai vizibili atât pe piața locală, cât și pe piețe internaționale. În comunitățile agricole, asocierile pot lua diverse forme și mărimi, însă toate au același rol esențial în viata unui producător local deoarece oferă acces la mijloacele și resursele necesare pentru a-și putea susține și dezvolta activitatea. Însa beneficiile asocierii nu se opresc la producători, ci creează oportunități pentru întreaga comunitate locală. Aceasta stimulează producția locală, încurajează consumul de produse locale și susține dezvoltarea locală durabilă.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


În perioada 10 - 11 martie a.c., la ERA Shopping Park a avut loc a X-a ediție a Târgului Apicol din Moldova, un eveniment dedicat atât consumatorilor de miere de albine, cât și apicultorilor, care s-a dovedit la fiecare ediție un sprijin deosebit adus promovării produselor apicole și apiculturii românești. În cadrul evenimentului au participat 180 de expozanți, respectiv unii dintre cei mai pricepuți apicultori, renumiți furnizori de echipamente și tehnologie, specialiști din țară și din străinătate, atât din domeniul apiculturii, cât și din domeniile conexe.

180 de expozanți în 2 zile de târg

Evenimentul a fost organizat de Compania de Servicii Sanitar Veterinare, în colaborare cu mai multe firme din domeniu, inclusiv cu A.C.A- Filiala Județeană Iași, Apidava, Magazinul Apicultorului, ApiCris și Apivet și a avut ca scop: „de a veni în ajutorul, atât a apicultorilor, cât și a consumatorilor de miere, dar și în a dezvolta relații directe de vânzare - cumpărare, astfel încât să eliminăm micii intermediari, iar consumatorul să se bucure de o miere naturală și nefalsificată.

Expozantii au fost în jur de 180 și au venit din toată țara (Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, București, Blaj), dar și din Ungaria, Serbia și Republica Moldova. Dintre cele expuse, vizitatorii au putut cumpăra de la produse tehnice (centrifugi, afumătoare, rame, faguri), până la produse ale stupului (diverse sortimente de miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, produse apicole – suplimente nutritive, cosmetice naturiste comercializate direct de către producători). 

La acest târg au participat un număr de peste 12.000 de vizitatori, din 10 județe. Anul acesta, față de celelalte ediții am remarcat o scădere a vânzărilor, deoarece se folosesc neonicotinoidele, iar în urma acestui fapt albinele noastre sunt otrăvite sistematic și atunci numărul de albine scade, iar noi nu putem să ne luptăm cu morile de vânt la nesfârșit“, a precizat dr. Sebastian Ciocan, organizatorul Târgului Apicol Iași.

Problema neonicotinoidelor dezbătută printre expozanți

Petru Budeanu, Președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR) din județul Iași, a venit cu noutăți de la Parlamentul European, cu vedere la problema neonicotinoidelor, cu care se confruntă apicultorul român: „În urma demersurilor făcute, în ultimii 4 ani, Parlamentul European a luat hotărârea ca din anul 2020 să acorde subvenții pentru fiecare familie de albine, iar în urmă cu două săptămâni tot Parlamentul European este acela care a luat hotărârea, ca neonicotinoide să fie stopate în culturile agricole. Un alt lucru benefic care s-a realizat este că s-a hotărât, ca rasele de albine să fie susținute foarte puternic în detrimentul raselor și a hibrizilor de import, care duc în cele din urmă la o degradare în timp a raselor autohtone de albine în toată Europa. Săptămâna aceasta a avut loc o întâlnire cu reprezentanții apicultorilor la nivel de Ministerul Agriculturii și s-a stabilit ca importatorii de rase și hibrizi de albine din afara țării să fie pedepsiți cu închisoarea, în scopul protejării rasei autohtone de albine Apis Mellifera Carpatica.“

Susținem producătorii autohtoni!

Dintre expozanți am întâlnit-o pe Nicolae Oana, din satul Găureni, comuna Miroslava, județul Iași, care ia așteptat pe vizitatori, la standul ei cu diverse produse: „În cele două zile de târg am venit cu acizi, vitamine, suplimente, tratamente, fitile și nu în ultimul rând hrană. Am constatat că vizitatorii sunt interesați de produse, dar în același timp sunt grăbiți să vadă, noutățile și de la ceilalți expozanți, studiind oferta.“

Mihai Ionuț Rus, Cluj-Napoca ne spună că: „De obicei la târguri venim pentru a prezenta produsele noastre (stupi verticali, rame stupi, accesorii stupi, gratii Hanneman, hrănitoare apicole, centrifugi apicole, măturătoare miere, afumătoare, perii apicole, furculițe descăpăcit, măști apicole, mănuși apicole, combinezoane apicole, colectoare polen, plăci active, faguri artificiali, hrană albine, medicamente albine, feromoni, cutia Nicot, cărți apicole), acum în schimb am venit cu faguri de plastic alimentar; aceștia sunt cei mai groși de pe piața din România, ce ar putea fi refolosiți  în viitor. Cu toate că, aceste produse sunt pe piață de trei ani și sunt făcuți după STAS-ul românesc, iar noi suntem încântați de feedback-ul primit de la clienți. La început, aceștia prezintă o mică reticență, însă la noi în țară foarte mult au pătruns firmele din Canada și SUA, iar acolo fagurii de plastic alimentar sunt folosiți în masă, astfel consider că este destul de bună trecerea pentru apicultură din România.“

Apicultură Inteligentă prin aplicația BoxyBEE

La Iași, stupina este la purtător prin aplicația BoxyBEE: „Este vorba de un concept nou, pe care vrem să îl introducem în România, sub numele de Apicultura inteligentă și este vorba despre o aplicație pe telefon pentru managementul stupinei, o aplicație cu reprezentare grafică a stupilor așa cum îi avem în stupină; putem să ne transpunem caietul de stupină pe telefon, totodată putem să-i punem întrebări, de exemplu: „Care sunt stupii la care trebuie să adaug mâncare“ sau „Care sunt stupii de unde se poate extrage mierea?“, astfel avem toate datele introduse în telefon și putem face diverse statistici pentru a vedea la ce stup trebuie să acționăm. Aplicația este gratuită și se poate instala de pe orice telefon cu Android, din magazinul Play al telefonului“, a mai adăugat Mihai Ionuț Rus, Stuparul.ro.

Intelligent Beekeepping sau Apicultura Inteligentă aparține fimei Hivetech solutions SRL și este conceptul umbrelă pentru brandul BoxyBEE, ce prezintă informații culese în timp real din stupină și agregate, astfel încât stuparul să poată lua rapid deciziile corecte.

Îmbinarea naturală între software (BoxyBEE App) și hardware (BoxyBEE X) este conceput pentru a genera o soluție completă, integrată. Senzorii fizici aflați în stupină transmit datele pe care stuparul le poate vedea agregate pe telefon sau calculatoare.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


În luna ianuarie a.c., la Hotel Internațional – Iaşi, a avut loc prima întâlnire a fermierilor din judeţ și nu numai cu furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi substanţe pentru protecţia plantelor, organizată de DuPont Pioneer împreună cu DuPont Crop Protection şi Lebosol.

Cu prilejul simpozionului „Împreună mai puternici“, organizatorii le-au expus celor peste 200 de fermieri prezenţi oferta de erbicide, fungicide și insecticide aplicate pe diferite culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță și tomate. În acest context le-au fost împărtăşite secretele produselor şi felul în care acestea le pot asigura un efect garantat în a obține o producție cât mai mare la hectar.

Fuziunea Dow AgroSciences și DuPont, în avantajul fermierului

„Dacă până acum atât Dow AgroSciences cât și DuPont erau o ramură a unor mari concerne, acum noua companie se va ocupa doar de agricultură. Aceasta înseamnă că vom satisface mai bine nevoile globale ale fermierilor și vom încerca să venim cu soluții complete în ceea ce privește protecția plantelor, fungicide, erbicide, insecticide, dar și cu soluții în ceea ce privește sămânța. Este promițător atât pentru dumneavoastră, cât și pentru noi și credem că noua companie va avea cel mai mare buget de cercetare. Pe viitor, vom propune mai multe ramuri, iar tot ce încercăm să facem este să venim în sprijinul noilor tendințe, respectiv să fim competitivi, să fiți competitivi, să fim profitabili, să fiți profitabili,  și să satisfacem nevoile pe care le vom avea.

Satisfacerea nevoilor, inovație și beneficii, acestea sunt căile pe care vom merge pe viitor și sperăm să ne ridicăm la nivelul celor mai puternice companii. Portofoliul pe care l-am prezentat astăzi cuprinde tot ce înseamnă protecția plantelor. Vom avea cel mai mare portofoliu de erbicide atât pentru cereale păioase cât și pentru porumb, dar și un portofoliu foarte vast și pe culturi speciale, iar colegii de la Pioneer au avut cea mai ieftină sămânță, dovedind acest lucru în anii trecuți“, sublinia Ciprian Păcuraru, reprezentant Dow AgroSciences.

Produsele pe culturi, oferite pentru anul 2018 de către Dow AgroSciences, sunt următoarele: erbicide (CERLIT, DMA EXTRA 600 SL, ESTERON EXTRA 600 EC, FLORAMIX, GALERA SUPER, LONTREL 300, LANCELOT SUPER, PALLAS 75 WG și MUSTANG), fungicide (DITHANE M-45, DITHANE NEOTEC 75 WG, KARATHANE GOLD 350 EC, POSTALON 90 SC, SYSTHANE FORTE) și insecticide (LASER 240 SC, RELDAN 22 EC, RUNNER 2F). 

Pentru anul 2018, DuPont Pioneer oferă o gamă largă de  hibrizi AQUAmax de porumb, dintre care cei mai importanți sunt: P0412, P0216, P9911, P0023, P9903, P9486, P9241, P9175, cuprinşi între 480 şi 320 FAO. Pentru floarea-soarelui se recomandă hibrizii: PT264, PT271, PT234, PT225, PR44W29 și PT200C, iar la soia: P2IT45, PR91M10, PR92M35 și PR92B63.

Ionuț Neștian, director zonal de vânzări pentru Pioneer: „Acest simpozion este o formă de a le mulțumi fermierilor că au înțeles, în ultimii 2 ani de zile, să-și achiziționeze sămânța din toamnă, să nu mai aștepte în primăvară întrucât atunci nu mai găsesc sămânță disponibilă. Un lucru important pe care l-am observat în ultimii ani la marea majoritate a fermierilor este că prețul nu mai reprezintă cel mai important criteriu atunci când iau decizia de achiziție. Drept dovadă este faptul că la Pioneer cei mai vânduți hibrizi în momentul de față sunt cei mai noi, mai exact și hibrizi care au un preț ridicat. Totodată, toată lumea este interesată de producție și să scoată cât mai mult la hectar.“

Fermierii din zona Moldovei, tot mai atrași de noutăţile din domeniu

Interesul cu privire la noutăţile din domeniul agricol prezentate la primul simpozion de acest tip din anul 2018, desfăşurat la Iaşi și organizat de DuPont Pioneer împreună cu DuPont Crop Protection şi Lebosol, a fost manifestat atât de către fermierii cu câteva zeci de hectare, cât şi de către cei cu câteva mii și sute de hectare de teren arabil.

Daniel Florici, fermier în satul Buznea, comuna Ion Neculce, județul Iași: „În acest moment lucrez o suprafață de 200 ha. Împreună cu tatăl meu am dezvoltat această activitate în anul 2007, pornind de la o suprafață mai mică, de 50 ha. Scopul participării la acest simpozion este unul bine definit. Știm foarte bine că rolul acestor prezentări este de a ne informa și a ne pune la curent cu noile tendințe din agricultură; de aceea cred că partenerii noștri de astăzi ne vor prezenta lucruri foarte interesante. De asemenea, ceea ce ne pune în legătură cu ei sunt produsele pe care le folosim cu mare succes. De-a lungul timpului, pot spune că am avut experiențe foarte frumoase cu cei de la Pioneer, de la DuPont, chiar și cu colegii de la Dow AgroSciences. Sunt produse care merită încercate, au un spectru foarte mare de combatere, nu sunt doar pentru o anumită cultură, acum depinde de fiecare, de costurile pe care la calculează pentru hectar. Sunt produse care, la rândul lor, au un cost mai redus și depind de bugetul fiecăruia. Recomand fungicidul Acanto Plus, de la DuPont, sau erbicidele de la Dow AgroSciences, în special cele pentru cultura grâului.“

Marian Trincă, inginer agronom, comuna Movileni, județul Iași: „Cultivăm o suprafață de apro­ximativ 1.700 ha, care se află pe raza comunei Ocnița. Cultivăm cereale păioase, porumb, rapiță, sfeclă pentru zahăr, soia și mazăre. Participarea mea la acest eveniment este de informare, de a fi la curent cu noutățile în domeniul agriculturii. De la Pioneer noi folosim în special sămânța, respectiv hibrizii de porumb. Suntem și colaboratori, în sensul că producem sămânță, având loturi de hibridare la floarea-soarelui. Iar de la Lebosol am folosit cu succes produsul Aminosol, dar și Repelent împotriva mistreților care ne-au provocat daune în cultura de porumb.“

Andrei Pantelimon, fermier județul Bacău: „Lucrăm în jur de 800 ha cu porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia. Am venit la acest simpozion să vedem produsele noi, respectiv hibrizi noi, dar și pesticide. Atât de la Lebosol, cât și de la DuPont avem produse preferate. Astfel, de la DuPont lucrăm foarte bine cu Granstar Super și cu fungicidul Acanto Plus, iar de la Lebosol, Lebosol-Total Care, Lebosol-Bor, produse pe care le folosim des în fermă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Producătorii agricoli din România sunt susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. Situația lunii ianuarie, cu privire la schema de <<Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate>>, pentru anul 2018, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40 de milioane euro, pe zona Moldovei, diferă de la județ la județ.

Bacău

În județul Bacău, privind programul tomate, totalul de înscriși în anul 2018 este de 15 beneficiari, din care: 8 beneficiari sunt producători agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, din care 3 au beneficiat și în anul 2017 de <<Programul tomate>>; 5 întreprinderi individuale, care  au beneficiat și în anul 2017 de acest program, dar și 1 PFA.

„În urma popularizării acestui program la nivelul comunelor, numărul cererilor va crește, deoarece mai mulți beneficiari și-au arătat interesul pentru acest program. Producătorii agricoli s-au declarat mulțumiți de acest program în urma căruia au beneficiat de sprijinul de 3.000 de euro/an cu care și-au putut acoperi o serie de cheltuieli. Din acest motiv, cei care au depus cereri în anul 2017, vor depune și în anul 2018. Pot spune faptul că nu este necesar un număr mare de documente, obligația producătorilor este de a valorifica cantitatea de 2.000 kg tomate/1.000 mp. Majoritatea producătorilor doresc să valorifice această cantitate în ciclul 2 (noiembrie-20 decembrie) datorită condițiilor meteo și a costurilor ridicate pentru încălzirea solariilor pe timp de iarnă“, a precizat Simona Barzaghideanu, director executiv  D.A.J. Bacău.

Vaslui

Până la data de 01.02.2018, la nivelul județului Vaslui, au fost primite și înregistrate un număr total de 49 cereri de înscriere reprezentând 31 persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, 14 întreprinderi individuale și o persoană fizică autorizată constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2008 privind desfășurarea activităților economice și 3 societăți comerciale.

„Referitor la numeroasele întâlniri avute cu reprezentanții Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, legumicultorii, care au îndeplinit condițiile de eligibilitate și au beneficiat de încasarea ajutorului de minimis în anul 2017 precum și producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea <<Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate 2018>>, susțin faptul că factorii determinanți în evaluarea și obținerea unor producții timpurii și de bună calitate sunt reprezentați atât în calitate foarte bună a răsadului la plantare cât și de condițiile de microclimat asigurate în spațiile protejate“, a declarat Gigel Crudu, director executiv D.A.J. Vaslui.

Iași

„Dacă ne referim la anul 2017, din punctul nostru de vedere cel mai de succes program este cel cu tomatele pentru că el are continuitate și în anul 2018. În luna ianuarie sunt înscriși în acest program 40 de beneficiari,  comparativ cu luna ianuarie a anului 2017, când nu era înscrisă nicio persoană. Interesul față de acest program, cred că se datorează exemplului de bună practică, pentru că oamenii la început sunt reticenți, dar la momentul în care se observă că programul este de succes și că cei care erau înscriși au primit banii, atunci văd că se poate, și se înscriu și ei“, ne-a transmis Roxana Ramona Florea, reprezentant comunicare DAJ Iași.

Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/ beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an.

Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora.

Beatrice Alexandra MODIGA

În zona Moldovei, județele Neamț, Botoșani, Bacău, Vrancea și Vaslui, hibrizii de porumb Pioneer P9537, P9241, P9903, P9175 au garantat producții de excepție. Fermierii campioni care au ales hibrizii Pioneer au fost mulțumiți de cantitatea obținută pe hectar, mai ales ținând cont de faptul că niciunul dintre cei 10 agricultori pe care îi vom prezenta în cele ce urmează, nu a irigat culturile. O dovadă care confirmă o dată în plus faptul că hibrizii Pioneer garantează performanță în orice fermă.

Cu producția de 14.350 kg/ha obținută cu hibridul P9241, fermier campion  a devenit domnul Nicu Cepreaga. Acesta lucrează în județul Neamț 270 ha, dintre care porumb anul trecut a semănat 100 de ha. “Am arat în toamnă, la adâncimea de 30 cm, apoi în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, după care la semănat, în data de 26 aprilie, am aplicat pe rând 200 kg/ha de uree. Am erbicidat o singură dată, iar în stadiul  de 3-4 frunze am aplicat 250 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a mai beneficiat de un îngrășământ foliar și de o fertilizare. Am recoltat la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna tot 100 ha cu porumb, în principal același hibrid - P9241”, a declarant fermierul campion Nicu Cepreaga.

Cepreaga Nicu

Următorul fermier campion din zona Moldovei este domnul Mihai Pavelescu, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. Acesta lucrează 480 ha în localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț. “Anul trecut am avut porumb pe 80 ha, semănat după păioase. În toamnă am arat la 25 cm și am aplicat 150 kg/ha superfosfat, iar în primăvară am discuit, am trecut cu combinatorul și am aplicat complex 15.15.15 – 300 kg/ha. Apoi am semănat la mijlocul lunii aprilie, când am mai aplicat 150 kg/ha – uree granulată cu degajare lentă. Am prășit de 2 ori și la fiecare lucrare am aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat preemergent și nu am aplicat niciun tratament și nici nu am irigat. Am început recoltatul în octombrie și pot spune că am obținut producție mare, am fost mulțumit. Anul acesta voi semăna în jur de 100 ha cu porumb, în principal voi merge tot pe hibridul P9903”, a declarant fermierul campion.

Mihai Pavelescu

Tot în județul Neamț, localitatea Dumbrava Roșie, își desfășoară activitatea și fermierul campion Gheorghe Popescu. Acesta lucrează 160 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 35 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat producția de 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după sfeclă de zahăr și după floarea-soarelui. Ca de obicei, am arat în toamnă la adâncimea de 35 cm, iar în primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a terenului, am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 200 kg/ha complex triplu 16. Am erbicidat și după semănat și în vegetație, nu am dat nici un tratament și nici nu am prășit. Anul acesta a fost fără probleme, am avut și ploi și totul a fost bine. Am recoltat începând cu 10 octombrie”, a declarat fermierul campion. Mulțumit de recoltă, domnul Gheorghe Popescu va semăna anul acesta 45 ha cu porumb și a ales deja hibrizii Pioneer P9241 și P9537.

Gheorghe Popescu

În județul Botoșani, fermier campion a devenit domnul Cătălin Rotariu. Acesta lucrează 1.800 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 500 ha. Hibridul P9903 i-a asigurat producția de 13.220 kg/ha. “Porumbul l-am semănat în principal după soia și floarea-soarelui.  Am mers pe lucrările clasice: în toamnă am arat, în primăvară am discuit și am pregătit patul germinativ. Am aplicat îngrășământ complex – 300 kg/ha. La începutul lunii aprilie am semănat și am mai aplicat 150 kg/ha uree. Am aplicat erbicide și preemergent și postemergent, am prășit o singură dată și nu am efectuat nici un tratament. Mai mult, cultura a fost în neirigat!  Am recoltat începând cu 15 octombrie și am terminat la jumătatea lunii noiembrie. Anul acesta voi semăna porumb pe 300 ha”, a conchis Cătălin Rotariu.

Rotariu Catalin

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa. Acesta a obținut 13.100 kg/ha cu hibridul P9903 și 12.070 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 100 ha, porumb am avut anul trecut pe 38 ha, semănat după grâu. Am arat la 35 cm, în toamnă, iar în primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și combinatorul și am aplicat uree 100 kg/ha . Am semănat pe 11 aprilie când am aplicat și 250 kg/ha. Am prășit în faza de 8-10 frunze și am aplicat încă 100 kg/ha de uree. Am erbicidat în preemergență și unde a fost cazul am corectat cu un nou erbicid. Nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 octombrie și am fost mulțumit de producție. În primăvara aceasta voi semăna 30 ha cu porumb. am ales 2 hibrizi Pioneer, dar cu FAO mai mic”, a punctat agricultorul vrâncean.

Popa Tudorel

Domnul Ioan Rauță a devenit fermier campion la porumb cultivând trei hibrizi Pioneer. Acesta lucrează în județul Bacău 1.800 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 560 ha, 430 ha cu hibrizi Pioneer. Hibridul P9903 i-a oferit producția de 12.150 kg/ha, P9241 -11.600 kg/ha, iar P917510.860 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, floarea-soarelui și lucernă. Am arat din toamnă la 35-40 cm, iar în primăvară am continuat cu pregătirea terenului, am aplicat și îngrășăminte naturale, 400 kg/ha de uree, iar la semănat am dat complexe 18.46.0, între 350-380 kg/ha, asta după jumătatea lunii aprilie. Am erbicidat în faza de 6 frunze, apoi am aplicat 2 îngrășăminte foliare, primul în faza de 8 frunze, al doilea la 10 frunze și am efectuat 2 prașile mecanice. Am recoltat în luna octombrie, iar anul acesta voi semăna 500 ha cu porumb și am ales doi hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

Rauta Ioan

Fermier campion a devenit și Iustin Antal din localitatea Țibucani, județul Neamț. Acesta lucrează 1.700 ha, porumb a semănat anul trecut pe 430 ha și a obținut 11.400 kg/ha cu hibridul P9537. “Merg pe arătură de toamnă la 25-30 cm, iar în primăvară efectuez o trecere cu combiantorul. Anul trecut am semănat la sfârșit de aprilie, început de mai, am aplicat îngrășăminte 18.46.0 – 150 kg/ha și nitrocalcar 150 kg/ha, pe unele sole am mai aplicat și uree, iar pe toată suprafața am aplicat microgranulate – 20 kg/ha. Am erbicidat preemergent, iar în vegetație a revenit cu un alt erbicid doar pe solele unde a fost nevoie. Nu am aplicat tratamente și am efectuat o singură prașilă mecanică. Recoltatul a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna în jur de 500 ha cu porumb, am comandat deja hibrizii Pioneer, cu care voi semăna mai bine din jumătate din suprafață”, a declarat Iustin Antal.

Antal Iustin

În localitatea Pădureni, din județul Vrancea familia Popa lucrează 300 ha. Domnul Gheorghe Popa și cei doi fii au semănat porumb anul trecut pe 110 ha și au devenit fermieri campioni cu hibridul P9537, care le-a asigurat producția de 10.900 kg/ha. “Am semănat porumb după grâu. Am început cu scarificatul, am arat la adâncimea de 25 cm, iar în primăvară am trecut cu combinatorul, am aplicat uree 200 kg/ha  și am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 200 kg/ha. Imediat, în negru cum se spune, am erbicidat, iar a doua erbicidare a avut loc în faza de 4-6 frunze. Nu am aplicat tratamente, nu am prășit și nici nu am irigat, deci producția, mulțumitoare de altfel, a fost obținută fără aceste lucrări. Am recoltat în luna octombrie”, a punctat domnul Gheorghe Popa. Mulțumiți  de producție, anul acesta membrii familiei Popa vor semăna întreaga suprafață de porumb, 110 ha, numai cu hibrizi Pioneer.

Fam Popa

Domnul Florin Zalomir  din județul Bacău a devenit fermier campion la porumb cu hibridul P9241, care i-a oferit producția de 9.860 kg/ha, însă pe unele sole cantitatea a depășit cu mult 10.000 de kg/ha. “Am semănat anul trecut porumb pe 140 ha. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Am arat la 35 cm încă din toamnă, după care în primăvară am nivelat și am trecut o dată cu combinatorul. Am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 400 kg/ha, la semănat, în jurul datei de 10 aprilie. Am erbicidat imediat după semănat, unde a fost cazul am intervenit cu al doilea erbicid, iar în vegetație, în faza de 8 frunze am aplicat îngrășământ foliar și am prășit o singură dată. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul l-am început în jurul datei de 24 octombrie, campania a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion. Mulțumit de evoluția culturii și de producția obținută anul trecut, fermierul campion va semăna anul acesta aceeași suprafață cu porumb.

Zalomir Florin

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Florin Enache. Acesta lucrează 278 ha, 118 ha a semănat cu porumb anul trecut, iar hibridul P9903 i-a oferit producția de 8.750 kg/ha. A semănat porumbul după floarea-soarelui și grâu, dar pe o solă unde a întors rapița, iar producția atinsă aici a fost de pe 10.000 kg/ha. “Lucrările le-am efectuat în funcție de solă și de ce cultură a fost înainte. Așa că fie am arat, fie doar am discuit și am pregătit terenul. Pe sola unde nu a ieșit rapița, a fost aplicat complex triplu 15 – 200 kg/ha, iar pe celelalte sole am aplicat azot în primăvară – 170 kg/ha, la semănat, în prima jumătate a lunii aprilie. Apoi la prășit, în faza de 6-8 frunze, am aplicat încă 130 kg/ha de azot și a mai urmat o a doua prașilă, la faza de 10 frunze. Am erbicidat în vegetație, iar tratamente nu am aplicat. Am recoltat în jur de 19 septembrie și am terminat în jur de 20 octombrie. Anul acesta voi semăna în jur de 160 ha, în principal P9241, dar și un hibrid nou pentru a-l testa”, a declarant fermierul campion, Florin Enache.

Florin Enache

Joi, 18 ianuarie 2018, la Hotel Internațional-Iaşi, a avut loc prima întâlnire a fermierilor din judeţ și nu numai, cu furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi substanţe pentru protecţia plantelor, organizată de Grupul DowDuPont Pioneer împreună cu Lebosol.

Cu prilejul simpozionului, desfăşurat sub sloganul „Împreună mai puternici“, organizatorii le-au expus celor peste 200 de fermieri prezenţi oferta de seminţe, erbicide, fungicide și insecticide destinate culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță și tomate. În acest context, le-au fost împărtăşite secretele produselor şi modul de utilizare astfel încât acestea să aibă efectul scontat şi să ofere garanţia obţinerii unor producţii cât mai mari pe unitatea de suprafaţă.

(Materialul detaliat, în revista Lumea satului nr. 3/2018)

Beatrice Alexandra Modiga

În județele din nordul și nord-estul țării, floarea-soarelui a fost anul acesta una dintre cele mai frumoase culturii, după cum ne-au declarat fermierii din zonă. Și nu doar frumoasă, ci și rentabilă pentru că producțiile obținute din Botoșani și până în Vrancea i-au mulțumit pe agricultori și le-au oferit cu titlul de fermier campion.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Alexandru Țicalo, din localitatea Mihăileni, județul Botoșani, a obținut 5.100 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 4.100  kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 550 ha, iar floarea-soarelui am avut 125 ha. Cultură premergătoare a fost soia, iar înainte de arat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 150 kg/ha. Apoi în luna noiembrie am arat, iar în primăvară pregătirea patului germinativ a constat doar o trecere cu combinatorul. Am semănat pe data pe de 14 aprilie, iar cultura a beneficiat doar de un sigur erbicid. Nu am aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am recoltat la începutul lunii octombrie și am fost foarte mulțumit de hibridul P64LE99, motiv pentru care anul viitor din cele 100 ha pe care intenționăm să semănam floarea-soarelui, pe 90% din suprafață vom folosi hibridul acesta”, a declarat fermierul  campion.

Ticalo Alexandru

Tot în județul Botoșani, în localitatea Răuseni, fermierul Florin Marciuc lucrează 475 ha, floarea-soarelui a semănat pe 115 ha și a devenit fermier campion cu hibridului P63LL06 cu care a obținut 4.759 kg/ha. “Cultură premergătoare am avut porumb. Am arat la jumătatea lunii octombrie, când am aplicat fosfor și potasiu - 80 kg/ha îngrășământ pe bază de potasiu substanță brută, iar pe bază de fosfor – 160 kg/ha. În primăvară am trecut o singură dată cu combinatorul și am semănat pe 10 aprilie. Unde a fost cazul am aplicat azotat de amoniu, 120 kg/ha, iar unde a fost solul mai acid am aplicat nitrocalcar 135 kg/ha. Am erbicidat o singură dată și am efectuat o prașilă mecanică, atunci când am aplicat azotat de amoniu – 120 kg/ha sau nitrocalcar – 130 kg/ha. Am aplicat un tratament cu fungicid și am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 160 ha, am fost foarte mulțumit de hibridul P63LL06 și sigur voi continua cu el pe mai departe”, a declarat agricultorul din Botoșani.

Florin Marciuc

În județul Bacău, localitatea Cașin, fermierul Nicolae Mășu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 141 ha, cu floarea-soarelui am avut 30 ha, iar premergător pentru cultura de floare au fost culturi de porumb și mazăre. Am arat în toamnă și în primăvară am intrat pe sole de 2 ori cu discul, deci nu a ieșit tractorul până nu a fost discuit perfect, aplicat îngrășăminte complexe  16.16.16 – 250 kg/ha și am semănat în jurul datei de 3 aprilie. Am dat un erbicid, iar la prășit am mai aplicat 200 kg/ha. După prașilă a crescut foarte repede cultura și nu am mai intervenit cu alte aplicări. Am recoltat mult mai devreme, adică la sfârșitul lunii august, pentru că am și semănat devreme. Anul viitor voi semăna 30 ha, am dat deja comandă pentru că am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura. A fost frumoasă, tare frumoasă! Și cea mai rentabilă cultură din acest an”, a specificat fermierul campion.

Masu Nicolae

Cătălin Rotariu din localitatea Dragalina, județul Botoșani, lucrează 1.800 ha, floarea-soarelui a avut pe 300 și a obținut cu hibridul P63LL06 4.350 kg/ha și 4.100 kg/ha cu hibridul P64LE25. “La sfârșit de octombrie, început de noiembrie am arat. În  primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ, iar înainte de semănat am aplicat complexe 12.52.0 – 300 kg/ha. La sfârșitul lunii martie am semănat și tot atunci am mai aplicat și 150 kg/ha de uree. Cultura a mai beneficiat de aplicarea unui fungicid și un îngrășământ foliar, înainte de înflorire, și de o prașilă mecanică. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în campania viitoare vom semăna 260 ha cu floarea-soarelui”, a punctat Cătălin Rotariu.

Rotariu Catalin

În comuna Vânători din județul Vrancea, domnul Rareș Huștiu lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 142 ha. A devenit fermier campion cu hibridul P64LE99 care i-a asigurat producția de 4.280 kg/ha și de care a fost foarte mulțumit. “Pe solele cu floarea-soarelui, culturi premergătoare au fost grâul și orzul. În toamnă am arat și discuit, în primăvară  am intrat cu freza, pentru că nu avem încă un combinator, apoi am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat la semănat complex triplu 16 - 200 kg/ha, iar când am prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. Înainte de prășit, am erbicidat o singură dată și am aplicat îngrășământ foliar. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 143 ha”, a specificat fermierul campion.

Rares Hustiu

Agricultorul Florin Zalomir din localitatea băcăuană Berești-Bistrița, a obținut 4.050 kg/ha cu hibridul PR64F50. “Lucrez 465 ha și pe 100 ha am avut floarea-soarelui, semănată după porumb. În toamnă doar am arat, după care în primăvară am discuit și am intrat cu combinatorul. Am semănat între 3 și 5 aprilie, atunci când am aplicat și îngrășăminte complexe, triplu 15 în cantitatea de 200 kg/ha. Am erbicidat preemergent și am aplicat un tratament în faza de 8-9 frunze. Cultura a mai beneficiat de o prașilă, totul a decurs foarte bine, nu am avut probleme. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarant fermierul campion, care a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe 120 ha.

Florin Marciuc

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Lucian Tofan, care a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul PR64F50 și  cu P64LE25 - 3.700 kg/ha. Lucrez 670 ha, iar campania aceasta am semănat, după grâu, 242 ha cu floarea-soarelui. În toamnă am arat și am discuit, în timp ce în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul, acolo unde a fost cazul, și am aplicat sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Apoi, la semănat, la sfârșitul lunii martie, am mai aplicat 120 kg/ha îngrășăminte complexe 15.15.15 și am continuat cu aplicarea de îngrășăminte la prășit, când am mai aplicat 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a mai beneficiat de un erbicid, dar și de tratament cu bor și un fungicid. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar producția obținută cu ambii hibrizi a fost mult peste cantitatea obținută cu hibrizii competitori. Anul viitor floarea-soarelui pe 200 ha”, a punctat fermierul campion.

Tofan Lucian

Tot în județul Vaslui a devenit fermier campion și Iulian Tofan, care lucrează 170 ha în localitatea Rânzești și a obținut 3.950 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut floarea-soarelui pe 170 ha, semănat după cultura de grâu. Am arat și discuit în toamnă, în primăvară am aplicat 300 kg/ha îngrășământ triplu 15 și am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat peste 80.000 de plante /ha, la începutul lunii aprilie. Cultura a beneficiat de un erbicid, de un biostimultor pe bază de fosfor, un fungicid și un îngrășământ foliar, la faza de 8-10 frunze. Am recoltat la sfârșitul august”, a declarat fermierul campion. Acesta a fost foarte mulțumit de cultură, iar anul viitor va semănat floarea-soarelui pe 25 ha.

Tofan Iulian

Hibrizii Pioneer au performat și în județul Iași, localitatea Miroslava, la Liceul Tehnologic Agricol Miroslava. Aici s-au obținut 3.850 kg/ha cu hibridul P64LC108.

Liceul tehn agricol

Un alt fermier campion din zonă a țării este Costică Cioată din județul Vaslui, care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99.

Cioata Costica

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Nicolae Pascu, care a obținut 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în localitatea Măicănești 600 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 120 ha. “Cultură premergătoare a fost grâul, în toamnă am arat și am aplicat complexe, 120 kg/ha. În primăvară am mai aplicat 180 kg/ha sulfat de amoniu și 145 kg/ha îngrășământ starter DAP la semănat, în primele zile ale lui aprilie. Am erbicidat postemergent și am aplicat 190 kg/ha azot, atunci când am prășit. Anul acesta nu am aplicat tratamente, a fost totul în regulă și cultura nu a avut nevoie de alte intervenții. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar hibridul P64LE99 mi-a plăcut foarte mult, anul viiotr voi semăna 70 ha”, a punctat fermierul campion.

Pascu Nicolae

Agricultorul Iulian Drug a obținut și el 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 500 ha în județul Bacău, iar în acest an a avut floarea-soarelui pe 200 ha, semănată după porumb. “După recoltat am arat, iar în primăvară am discuit și semănat la începutul lunii aprilie, tot atunci am aplicat și complexe 20.20.0, între 160 și 180 kg/ha. Am mai aplicat culturii 2 erbicide și am un tratament la faza de 6-8 frunze. Am prășit o dată, atunci când am aplicat și 180 kg/ha de uree. Am început recoltatul în data de 10 septembrie, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 200 ha.

Drug Iulian2

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Lucian Popa, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Lucian Popa

Am revenit la Slănic-Moldova după o absență de mulți ani. Mi-a plăcut atunci? Da, pentru că nu aveam termen de comparație. Mi-a plăcut acum? Da și nu. Da, pentru legendele țesute în jurul stațiunii (Nemira), pentru felul în care a luat naștere, pentru arhitectura clădirilor vechi (Cazinoul, monument de interes național) și, parțial, pentru peisaj. Nu, pentru că jumătate este ruinată. E un fel de copie la indigo a stațiunilor Herculane sau Borsec, cu patrimonii distruse și falimentate intenționat. Se mai potrivește supranumele dat altădată, de „Perlă a Moldovei“? Categoric nu! Singurul gând cu care pleci de acolo este să se înceteze odată cu prăduirea asta planificată, să ia „capitaliștii“ băcăuani gratis și ultimul fir de iarbă, numai să se termine cu paragina, numai să crească stațiunea la valoarea de altădată.

Citeam că, după Primul Război Mondial, Slănic-Moldova ajunsese o ruină. Nu știu cum a fost atunci, dacă distrugerea din anii 1916-1918 seamănă cu cea de astăzi. Dar se cunoaște că reconstrucția a început târziu, prin 1932.

După 14 ani adică. Acum au trecut 27 de ani și n-aș zice că e semn de renovare generală. Senzația este că încă n-au fost împărțite toate averile ca să se poată apuca cineva de refăcut. În fine, să nu privesc doar „partea goală a paharului“; sunt câteva lucruri, private și publice, care au „înflorit“. Dar este tare păgubos să crești un lucru distrugând voit alt lucru, când s-ar fi putut petrece totul atât de simplu, modernizând o bază turistică deja existentă. Și fac, fără să vreau, o analogie între felul în care s-a născut stațiunea și ceea ce se petrece azi și acum.

Stațiune născută printr-un admirabil act de caritate...

Iar actul de naștere datează de la 1 ianuarie 1757, când domnul Moldovei, Constantin Cehan Racoviță, dăruiește moșia de pe Valea Slănicului Epitropiei Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iași. Nu știu în ce fel a ajuns Racoviță moșier peste acele locuri, dar important este că donează totul pentru o cauză nobilă, socială, pomenind ceva despre „resurse pentru tratarea săracilor“. În 1801 moșia era ținută în arendă de serdarul Mihalache Spiridon, administrator de ocnă, boier de seamă și slujitor al curții domnești. Acesta descoperă primele izvoare prin locurile încă nelocuite de nimeni. Și tot el face cale înspre aceste ape miraculoase, ridică o biserică și câteva odăi de locuit. În 1808, cu voia domnitorului Scarlat Callimachi, sunt strămutate în viitorul Slănic primele 12 familii de „rufetași“ (țărani lucrători la ocnă) care aveau obligația să îngrijească izvoarele căutate de-acum de bolnavi din întreaga Moldovă. În 1820 se construiesc 40 de camere pentru pacienți, în 1824 se acordă privilegiu domnesc pentru înființarea băilor, iar în 1836 țăranii de pe Valea Oituzului întemeiază cătunul Cerdac și, mai apoi, Satul Nou. Prima apariție pe harta țării este consemnată în anul 1840, sub numele de Feredeiele Slănicului. În anul 1846 Adunarea Moldovei trece, prin donație, băile și pădurile, izvoarele și „toate acareturile“ Eforiei Spitalelor „Sf. Spiridon“ din Iași. Este un fel de întărire a darului lui Racoviță, reconfirmată printr-un hrisov emis de Grigore Ghica Vodă la 6 noiembrie 1851. Sub administrația Eforiei, stațiunea ia avânt. Se face analiza apelor, izvoarele iau o serie de medalii de aur la concursurile internaționale, iar între anii 1887-1912 se construiesc, cu meșteri italieni, cazinoul și hotelurile „Racoviță“, „Zimbru“, „Puf“, „Cerbu“, „Nemira“, „Dobru“, „Central“, calea ferată până la Târgu Ocna, podurile peste pârâul Slănic, șoseaua, se captează izvoarele, se aduc instalații moderne pentru băi etc. Primul Război Mondial aduce mari daune. Reconstrucția începe în 1932, dar o nouă perioadă de glorie este semnalată în comunism, când vilele vechi sunt reabilitate, iar altele noi, e drept, după o arhitectură nefericită, completează infrastructura de cazare a stațiunii a cărei faimă depășise de mult granițele țării.

...și dintr-o fermecătoare legendă

Interesant este că nici chiar comuniștii n-au schimbat numele hotelurilor. Iar denumirile vin de la locurile în care este plasată stațiunea; iar acestea, la rândul lor, le-au împrumutat de la o frumoasă legendă localizată, în timp, cu un veac înainte de descălecarea lui Bogdan Vodă. În Moldova de Jos se spune că trăia familia cneazului Farcaș. Soția acestuia a murit la puțină vreme după ce a născut o fată fermecător de frumoasă, botezată Nemira. Grija i-a avut-o mai apoi o țigancă oacheșă, Cleja. Copila era mai altfel decât toți; îmblânzea căprioarele, se cățăra pe stânci, trăgea cu arcul și era neîntrecută la alergat. Când a împlinit anii de măritat, în înțelegere cu tatăl său, a pus condiția pețitorilor să o întreacă la câteva probe sportive; cum fata era de neegalat, niciun fecior n-a reușit s-o cucerească. Asta până într-o bună zi când un voinic, fiu de cioban din neamul Șandru, s-a ridicat la nivelul pretențiilor. Între cei doi tineri s-a înfiripat o tulburătoare poveste de dragoste. Începură pregătirile de nuntă. Numai că, într-o bună zi, castelul cneazului Șandru a fost atacat de tătari „câtă frunză și iarbă“. Oștenii, aflați sub comanda bravului Dobru, au luptat vitejește. Au căzut la datorie, sub săgețile otrăvite ale tătarilor, fratele mezin al cneazului, numit Farcu Mic, Pufu, unicul fiu al unchiului Nemirei, Ciunget, căsătorit cu Doftena, Cleja și chiar uriașul Dobru. Șandru nu știa nimic despre urgia de la castel. A aflat de invazie când a coborât de pe munte. A adunat imediat toți ciobanii care, înarmați până-n dinți, s-au bătut cu tătarii ca leii și i-au învins. Bucuros, tânărul a pornit alături de câțiva camarazi să-și caute iubita. Pe drum, ceata s-a întâlnit cu un nou val de tătari. S-au luptat din nou pe viață și pe moarte; s-a întâmplat însă ca și voinicul să fie străpuns în spate de două săgeți, dându-și sufletul apoi în brațele Nemirei. Aceasta a vărsat lacrimi amare încât fiecare din ele s-a transformat în câte un izvor. Apoi s-a rugat zânelor bune să aducă un vifor, să înghețe pe veci pe orice tătar. Și așa a fost; a venit un vânt-numit de-atunci Nemira – care i-a prefăcut în gheață pe toți cotropitorii. Dar a înghețat și Nemira, la pieptul iubitului ei mort...

Iar astăzi... între frumos și dezolare

„Lacrimile“ Nemirei, izvoarele adică, sunt astăzi închise, într-o ecuație a economiei de piață foarte încâlcită. Doar ce-a apucat Primăria să cumpere mai funcționează. Cazinoul a scăpat de bombardamente; să vedem dacă iese întreg și din această încercare. O mulțime de clădiri de la intrarea în stațiune sunt degradate. Ale cui sunt? Cine se mai descurcă în morișca financiară în care a intrat fosta societate balneoclimaterică? Sunt clădiri luate pe nimic, intermediate, vândute și revândute la prețuri triple decât cele de achiziție, cu implicarea unor societăți ale statului ajunse și ele proprietare de pensiuni și ale unor nume care deja au făcut istorie în politică și la DNA. Nu este locul și nici nu mi-am propus să scriu azi despre așa ceva. Dar mă gândesc la Racoviță; ce-ar spune domnitorul dacă ar vedea cum i se prăduiește donația? Aproape că am răsuflat ușurată când am dat cu ochii de parcul central, amenajat inițial cu mai bine de 100 de ani în urmă și reamenajat acum; când am văzut câteva vile bine întreținute, în toată splendoarea lor arhitecturală. Nici nu mai contează în ce fel au ajuns pe mâna cui au ajuns. Important este că respectivul sau respectivii au avut grijă de ele! Și să mai spun despre păduri, rărite și ele? Nemira de-ar fi...

Maria Bogdan

Deși Moldova nu este una dintre cele mai favorabile zone pentru cultura rapiței, așa cum sunt județele din sudul țării, agricultorii care au mizat pe hibrizii Pioneer au obținut producții bune în acest an și au devenit astfel fermierii campioni. În nord-estul țării, lipsa ploilor după semănatul rapiței și mai apoi ninsorile târzii din primăvară au afectat producțiile, însă hibrizi precum PT234, PT225, și nu numai, au demonstrat încă o dată că pot face diferența.

 În județul Neamț, unul dintre fermierii campioni s-a dovedit a fi domnul Toni Vârgă, care a avut producția de 4.800 kg/ha cu hibridul PT234. Acesta lucrează 570 ha, dintre care, în campania agricolă 2016-2017, a semănat rapiță pe 150 ha. “Rapița a fost o cultură bună și anul acesta. Am început pregătirea terenului la sfârșitul lunii iulie, planta premergătoare fiind grâul. Am semănat pe 20 august, iar ca îngrășăminte am aplicat 70 tone de dejecții animaliere, plus 200 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă i-am aplicat un singur fungicid, nu a avut nevoie de altceva. În primăvară am continuat cu 100 kg/ha de uree și 100 kg/ha nitrocalcar, plus un îngrășământ foliar. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide și 2 insecticide. Am recoltat în perioada 20-25 iulie,” a specificat fermierul campion Toni Varga. Agricultorul nemțean a mai specificat că în această toamnă va semăna tot 150 ha cu rapiță, iar hibridul pe care va miza va fi tot PT234, cel care i-a asigurat producția de 4.800 kg/ha.

2

Și în județul Iași hibrizii Pioneer au performat. De acestă dată, este vorba despre PT225 cu care fermierii Vasile și Cristian Hodorogeanu au obținut 4.720 kg/ha. În localitatea Aroneanu, aceștia lucrează 600 ha, dintre care 130 fiind semănate cu rapiță. “Plantă premergătoare am avut grâu, iar imediat după recoltat am început pregătirea terenului, cam pe 20 iulie. Terenul nu a beneficiat de minimum de lucrări, am mers pe varianta clasică: am arat la 25 cm, apoi am nivelat cu grapă cu disuri, trebuie să spun că nu au fost grozave condițiile totuși. Imediat după semănat, pe care l-am efectuat pe 22 august, am dat un tăvălug. Un lucru bun a fost că am avut ploaie după semănat, aproximativ 17 l/mp, și i-a prins foarte bine, dar după n-a mai plouat până la sfârșitul lunii octombrie. În toamnă, am aplicat îngrășăminte, 300 kg/ha și un insecticid, fungicid nu a fost cazul să dau. În primăvară am continuat cu 150 kg/ha uree și 100 kg/ha azotat, pe care l-am aplicat atunci când rapița avea aproximativ 60 cm. Am mai aplicat un tratament cu fungicid și două cu insecticid. Nu a mai avut nevoie de altceva deoarece am beneficiat în zonă de acea alternanță a vremii, rece-cald, care i-a prins bine culturii și nu s-au dezvoltat anumite insecte, care o afectau de obicei. Am recoltat la timp, chiar dacă la etajele inferioare planta era încă verde, la suprafață era prea uscată totuși. Am decis să o recoltăm la umiditatea între 8 și 10%”, a declarat Vasile Hodorogeanu.  

3.Lovin Georgel                

În județul Vaslui, hibridul PT234 i-a oferit fermierului Georgel Lovin 4.640 kg/ha. Acesta lucrează 280 ha, iar pe 60 ha a avut rapiță. “Pot spune că am avut o cultură bună, plantele au intrat bine în iarnă, asta și datorită faptului că după semnănat am avut și ploaie. Ca de obicei, planta premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița, am aplicat complexe 18.46.0 - 150 kg/ha. Am semănat pe 4 și 5 septembrie, iar până la intrarea în iarnă am făcut o erbicidare și am aplicat un insecticid. În primăvară am mai aplicat uree, 200 kg/ha, un erbicid pentru buruienile cu frunză lată și două insecticide. Fungicid nu am dat, pentru că în momentul în care am vrut să aplic, rapița era frumoasă, adică bine dezvoltată și mi-a fost milă să mai intru în cultură, dar am făcut rău că nu am aplicat, poate aveam producții și mai bune. Am recoltat în perioada 1-7 iulie”, a specificat fermierul campion. Drept dovadă că a fost mulțumit de cum s-au comportat hibrizii Pioneer, anul acesta agricultorul vasluian va dubla suprafața însămânțată cu rapiță și pe toate cele 120 ha va semăna hibrizii Pioneer PT225, PT234 și PT264.

4.Samson Vasile

Un alt fermier campion este Vasile Samson din Roman-Neamț, care a obținut cu hibridul PT234 – 4.550 kg/ha și cu hibridul PT200CL – 4.350 kg/ha. “Lucrez suprafața de 300 ha și pe 40 ha am avut rapiță. Ca plante premergătoare am avut grâu și triticale și am început pregătirea terenului după recoltat, în luna iulie. Am dezmiriștit, am arat și apoi am dat cu combinatorul. În data de 11 august am semănat cu fertilizare pe rând, am aplicat complexe în cantitatea de 250 kg/ha și am avut norocul că imediat după ce am semănat a plouat 28 l/mp, deci în faza inițială cultura a avut apa necesară. Apoi am aplicat un erbicid pentru samulastră și doar atât în toamnă. După care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree, 100 kg/ha îngrășământ pe bază de azot. Ca tratamente am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un erbicid. Am recoltat la începutul lui iulie și am fost mulțumit de producții. Anul acesta voi însămânța rapiță pe 45 ha”, a menționat fermierul.

5.Muraru

Tot în județul Neamț, își desfășoară activitatea și ferma Muraru, care a înregistrat producția de 4.520 kg/ha cu hibridul PT225. În localitatea Horia, familia Muraru lucrează 100 ha, iar rapiță a avut semănată pe 30 ha. “În a doua jumătate a lunii iulie, după ce am recoltat grâul, am început să pregătesc terenul pentru rapiță. Am semănat pe 20 august, am aplicat îngrășăminte în cantitatea de 250 kg/ha, apoi în primăvară, 200 kg de azot. În toamnă nu am aplicat tratamente, iar în primăvară unul singur, un insecticid și un foliar, pentru că nu am mai putut intra în cultură din cauza faptului că a nins și nu a fost timp optim, plantele erau stresate și nu ar fi avut efect orice aplicam. Am recoltat în jurul datei de 10 iulie, iar în acest an voi semăna tot 30 ha cu rapiță, același hibrid, pentru că și în condițiile grele pe care le-am avut, producția a fost bună”, a specificat domnul Muraru.

6.Grigore Ctin

Hibridul PT234 este cel care i-a oferit producția de 4.280 kg/ha fermierului Constantin Grigore din județul Vrancea, localitatea Măicănești. Acesta lucrează 900 ha, dintre care rapiță a avut semănată pe 200 ha. “Am pregătit normal terenul, nu aplic minimum tillage în fermă. Așa că după recoltatul grâului, în iulie am început lucrările obișnuite și am semănat pe 1 septembrie, cum de altfel semăn în fiecare an, dacă îmi permite vremea. Am dat cu îngrășământ, 250 kg/ha, și un erbicid. A fost singurul an în care nu am avut nevoie să fac preventiv alte tratamente. În februarie am aplicat uree - 200 kg/ha și la sfârșitul lunii martie azotat, 180 kg/ha. Ca tratamente, un insecticide și un fungicid, anul acesta au fost foarte puțini dăunători, însă cel mai mare obstacol a fost zăpada din primăvară. Atunci rapița era înflorită în proporție de 60%, iar zăpada ajunsese până la jumătatea tijei, și atunci au avortat florile din etajul superior, altfel cred că faceam peste 5.000 kg/ha. La sfârșitul lui iunie am recoltat, cu echipamente noi, campania a durat 4 zile și jumătate”, a punctat fermierul campion. Pentru aceasta, are în vedere să semene pe 200 ha rapiță, mai mult nu îi permite rotația culturilor, iar pe mai bine de jumătate din suprafață va semăna hibrizi Pioneer.

7.Apostu Fanica

Tot în localitata Măicănești-Vrancea, Fănică Apostu a devenit fermier campion cu hibridul PR46W14, obținând producția de 4.200 kg/ha.

Cel mai vechi și faimos așezământ monastic din țara de dincolo de Prut, Mănăstirea Căpriana, considerat și ultimul bastion al arhitecturii voievodale din Republica Moldova aparținând spațiului cultural românesc, este situat la 70 km de Albița, pe drumul raional 24, desprins din E 581 (Huși – Chișinău), în ținuturile deluroase acoperite de Codrii Lăpușnei de altădată. Istoria sa este indisolubil legată de voievozii moldavi și doar o mai mică perioadă – cea a declinului – poartă amprenta vremelnicului și nedreptului stăpân de la Răsărit.

Căpriana... De unde să fi venit numele acestui sat înconjurat de păduri? Nici nu se putea altfel, legenda s-a raportat la cel mai iubit și viteaz domn din istorie, Ștefan cel Mare și Sfânt. Se spune că, trecând odată prin Codrii Lăpușnei, a oprit să-și adape calul și să se odihnească. Șezând el așa, a zărit o căprioară într-o poieniță din mijlocul pădurii. Oștenii au vrut s-o vâneze, dar Ștefan nu i-a lăsat. Și-apoi a văzut în luminiș alte și alte căprioare. Și a hotărât pe loc ca aici să se ridice satul Căprioara devenit, cu timpul, Căpriana. O altă versiune este copia fără nume a Vrâncioaiei. Se bătea Ștefan cel Mare cu turcii prin codrii Moldovei și, la un moment dat, a ajuns la o bătrână care avea șapte feciori. „Mi-i dai mie pe băieții tăi la luptă?“, ar fi întrebat voievodul. „I-ai“!, i-ar fi zis mama. Și-au plecat cu toții la război și, cu o vitejie nemaiîntâlnită, i-au pus pe turci pe fugă. Când se întorceau, au dat peste o poiană. Și-a zis Ștefan: „Voi zidi aici o mănăstire în cinstea voastră și-n amintirea acestei bătălii. Unde s-o înfige săgeata, acolo va fi clădită“. Unul dintre băieți a slobozit din arc o săgeată, iar aceasta, în cădere, a ucis o căprioară. Înduioșat, Ștefan a poruncit: „Acest loc se va numi Căpriana“.

Ctitoriile domnilor moldoveni

pisania biserica voievodala

Primele documente care fac referire la Căpriana datează din 1420. Ele vorbesc despre moșia unui boier aflată la graniță cu o biserică din lemn, ridicată de mai mulți răzeși din Merei, îndrumați de fratele viitorului egumen Ciprian. În 1425, Alexandru cel Bun, care se va căsători cu nepoata egumenului, Marena, zidește un lăcaș din piatră (Căpriana I), cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, pe care, în 1429, îl ridică la rang de mănăstire domnească și îl înzestrează cu o prisacă, o moară și o moșie întinsă peste șase sate. În actul de donație se pomenește despre „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian“ sau „mănăstirea lui Ciprian“ din „poiana lui Ciprian“, unde viețuiau 40-50 de călugări. Fundațiile acestei biserici au fost descoperite de arheologi în 1993. Alte surse afirmă că biserica din piatră a fost construită de fapt de Ștefan Cel Mare. În orice caz, fie că este vorba despre restaurare sau reclădire, marelui voievod îi este atribuită reconsolidarea lăcașului distrus de cutremurul din 1471, el fiind păstrat în documente ca ctitorul de seamă al bisericii. Un alt cutremur, cel din 1516, aduce mari distrugeri, astfel că Petru Rareș a rezidit, între anii 1542-1545, biserica în totalitate (Căpriana II), ctitoria sa fiind consemnată în cronicile lui Grigore Ureche. Din aceasta se mai păstrează, astăzi, doar zidurile. Născut în zona Lăpușnei, Alexandru Lăpușneanu a acordat o grijă sporită mănăstirii, efectuând noi lucrări și donații. Domnitorul Vasile Lupu a reînnoit prestolul, pavimentul și iconostasul bisericii voievodale. Din anul 1698, închinată mănăstirii Zografu, de pe Muntele Athos, Căpriana intră într-o lungă perioadă de declin.

Sub perioadele țaristă și sovietică

În 1812, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, mănăstirea s-a rupt de Moldova, fiind trecută sub jurisdicția Arhiepiscopiei Chișinăului și a Bisericii Ruse. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, forțat totuși să promoveze imaginea bisericii țariste, în detrimentul celei voievodale, asemănătoare construcțiilor din nordul Moldovei, a refăcut din nou lăcașul, adăugând sistemul de boltire în stil neoclasic. Acesta are totuși meritul de a fi salvat planul de tip moldovenesc din vremea lui Petru Rareș, biserica „Adormirea Maicii Domnului“ fiind singura din țara de dincolo de Prut care mai păstrează influențe culturale românești. Pe lângă acest monument de cult, au mai fost ridicate încă două biserici de iarnă, „Sf. Gheorghe“ (1840) și „Sf. Nicolae“ (1903). În perioada sovietică, M. Căpriana cunoaște cel mai mare declin: averile au trecut la stat; în 1949 a existat prima tentativă de închidere a mănăstirii, sub justificarea convenabilă că preoții și călugării „au o atitudine dușmănoasă față de colhoz și, prin diverse metode, caută să împiedice organizarea acestuia“; cărțile de la biblioteca mănăstirească, cea mai mare din Basarabia, au dispărut; în 1962 așezământul a fost închis; în chilii a fost deschis un sanatoriu, în biserica „Sf. Nicolae“ s-a organizat clubul sătesc, iar biserica „Sf. Gheorghe“ a devenit depozit. Abia după 1989, în contextul istoric al redeșteptării naționale a românilor din Moldova, mănăstirea și-a redeschis porțile.

Și azi

Capriana biserica noua

Dar ce păcat, Basarabia n-a reușit să scape cu totul de influențele Bisericii Ortodoxe Ruse. Căpriana a intrat într-un amplu proces de reconstrucție, numai că ctitoria lui Ștefan cel Mare - Petru Rareș n-a fost nici astăzi restaurată în interior. În schimb, regimul Voronin a transformat lăcașul denumit „Sf. Gheorghe“ într-o rețetă care n-are nicio legătură cu patrimoniul național cultural, așa cum se revendică azi Moldova, trup din trupul României. Se spune că niște specialiști britanici au afirmat că „renovarea s-a făcut pe baza unor criterii greu de definit după inspectarea clădirii. În niciun caz scopul nu a fost prezervarea patrimoniului artistic și istoric – și așa nu foarte mare – al Moldovei. Poate s-a dorit crearea unui loc luxos, unde bogații Moldovei să se simtă ca acasă“. Și cam așa stau lucrurile, biserica este reconstruită în stil rusesc și are mult, foarte mult comercial și prea puțin suflet. Cred că nici lui Dumnezeu nu i-ar plăcea să locuiască în această opulența fără rost. În schimb, la câte milioane s-au îngropat în colosul de inspirație moscovită, pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului“ nu s-au aflat nici acum bani pentru a fi recondiționată!

interior biserica voievodala

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 56-57

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti