Prezent la Târgul Anul de Animale din comuna Vaideeni, județul Vâlcea, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii a declarat că se impune o mai bună organizare în sectorul creșterii animalelor, la fel cum se impune și identificarea soluțiilor optime pentru atragerea tinerilor în satul românesc, dar și promovarea cosumului de carne de oaie.

„Sper ca în anii viitori să avem o organizare şi mai bună în sectorul creşterii animalelor şi să reuşim să facem şi o bursă de animale, sa ne aliniem la comerţul modern, cel electronic. Îmi doresc ca satul nostru să redevină ce a fost odată în acest domeniu iar crescătorii noştri de ovine să îşi câştige locul meritat la nivel european. Mi-aş dori ca tot acel deficit de carne de ovine de la nivel european să fie acoperit din producţia românească”, a declarat ministrul Achim Irimescu în cadrul evenimentului.

Târgul de la Vaideeni, județul Vâlcea a reunit asociaţii de crescători de animale din zece judeţe ale ţării.

Este tânăr, bine instruit și face parte din guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Mai precis, este ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Potrivit propriului CV, încă din 1990 Achim Irimescu a lucrat la Ministerul Agriculturii în funcția de consilier superior, iar între decembrie 1998 și noiembrie 2015 a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României la UE în Bruxelles, fiind reprezentantul României la Comitetul Special pentru Agricultură. Singura „pauză“ de la funcțiile europene a luat-o în perioada mai 2012 – februarie 2014, când a lucrat ca secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Iar din noiembrie 2015 Achim Irimescu este ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

– Domnule ministru, pentru început v-aș întreba ce aduce nou anul 2016 pentru agricultura românească?

– Practic, anul 2016 aduce aplicarea efectivă a Politicii Agricole Comune conform reformei propuse de Guvernul Cioloș în contextul în care 2015 a fost un an de tranziție. Și spun asta deoarece anul trecut inclusiv încălcarea anumitor cerințe europene a fost privită cu o oarecare flexibilitate de oficialii UE. Deci anul 2016 va însemna deja cerințe mai riguroase în contextul european. Totuși, vestea bună pentru producătorii agricoli români este că, de la an la an, banii veniți de la Uniunea Europeană sunt tot mai mulți, iar în 2016 se atinge maximul plafonului de bani acordați agriculturii prin plățile directe de la aderarea României la UE. Astfel, dacă în 2015 suma acordată a fost de 1,5 miliarde de euro, anul acesta România va primi peste 1,7 miliarde, sumă pe care o găsesc foarte impor­tantă și care, cred eu, va aduce bunăstare în mediul rural.

– Este posibil să fie așa... Dar nu trebuie să uităm că agricultura românească este în pericol să piardă finanțări de 800 milioane de euro din cauza absorbției deficitare a fondurilor europene. Problemă caracteristică, de altfel, întregii economii românești. Ce se întâmplă? Nu avem curaj, nu avem management? Și vă pun această întrebare prin prisma faptului că dumneavoastră ați lucrat chiar în „creierul“ UE, la Bruxelles.

– Cauzele sunt multe... Aș enumera numai câteva... În primul rând este vorba de problema cofinanțării, a accesului greu la credite. Să nu uităm că la început aveam dobânzi mari, de circa 15%. Acum au scăzut dobânzile, dar accesul la credite este în continuare dificil. Se cer garanții și alte multe lucruri care îngreunează enorm creditarea. A doua cauză, în opinia mea, este dificultatea cu care AFIR a gândit lucrurile... Vreau să spun că la birocrația europeană s-a mai adăugat cea autohtonă – ștampile peste ștampile, hârtii peste hârtii... În plus, am asistat la discuții la Bruxelles în care reprezentanții României anunțau cu emfază cum au recuperat sute de milioane de euro de la beneficiarii noștri. Sigur, sunt oameni care greșesc cu intenție sau fără intenție și care au încălcat cerințele europene sau naționale și din cauza asta mulți bani sunt pierduți. Și eu, ca autoritate, nu pot să mă bucur din această cauză. Pentru că, oricum ar fi, după cum dumneavoastră ați remarcat, trebuie să dăm 800 de milioane de euro înapoi, la care se adaugă și penalizări de vreo 600 de milioane, iar cea mai mare parte vine prin AFIR... Pur și simplu, ca român, nu pot să mă bucur că banii sunt returnați la Bruxelles. Sigur, cauzele sunt mai multe... Au fost și situații în care, din temerea funcționarilor noștri să nu greșească, s-a creat un concept care a fost preluat de Comisia Europeană, și mă refer aici la crearea de „condiții artificiale“. Și de aici s-a ajuns la absurditatea în care doi frați – unul care vrea să acceseze fonduri pentru un proiect de producție primară și al doilea frate pe producție secundară, sunt încadrați la „condiții artificiale“ și li se refuză finanțarea sau li se solicită ulterior returnarea banilor, ceea ce e și mai grav.

– Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat crearea unei noi grupe de produse. Este vorba de brandul „Produsele Montane“. Mai concret, despre ce este vorba?

– Dacă vă uitați la produsele europene veți vedea că scrie pe etichetă „lapte produs în Alpi“, „lapte produs în Tirol“, la care prețul este substanțial mai mare decât la celelalte produse similare, dar și calitatea este excepțională. Știm cu toții că un lapte care a fost produs de vaci care au păscut pe pășunile alpine, fără poluare, cu flora caracteristică – naturală 100%, este de o calitate extraordinară. Este păcat ca niște produse care sunt realizate în niște zone care practic sunt ecologice, chiar dacă nu sunt certificate ca atare, să nu se poată vinde cum merită  – mă refer aici la calitatea deosebită, pentru că pe ele pur și simplu nu se menționează originea... Și nu mă refer aici doar la produsele lactate, ci și la toate produsele obținute în zonele montane, inclusiv carne, ouă, legume sau fructe. Discuțiile pe această temă au fost inițiate la Bruxelles de actualul premier, Dacian Cioloș. Iar în forurile europene toate discuțiile au vizat o categorie de producători – producătorii mici din țările montane care sunt afectați, printre altele, de dispariția cotelor la produsele lactate, dar și de globalizare. În plus, se știe că în sectorul agricol cea mai defavorizată zonă este tocmai zona montană. Și atunci, dacă nu vrei ca băștinașii să părăsească zonele montane, este clar că trebuie să faci ceva pentru acești producători. De exemplu, am văzut producători în Franța care, la 2.200 m, aveau 300 de vaci... Ferma foarte modernă, numai inox și gresie, iar aici se producea o brânză excepțională, un produs maturat cu mucegaiuri care se vindea la un preț de peste 15 euro/kg și care era extrem de căutat la nivel local. Acești producători reușeau să-și vândă marfa pentru că ea avea pe etichetă precizat că este „produsă în vârful muntelui“. Iar produsele erau foarte apreciate și căutate.

– La sfârșitul anului trecut am auzit că programul „Cornul și Laptele“ s-a transformat în „Banana și Laptele“... Sună puțin ca o glumă... De ce a fost nevoie de o astfel de „conversie“? De ce banane?

– Practic, au fost două scheme. Schema „Fructe și legume“ și schema „Lapte în școli“. Cele două scheme s-au unificat acum pentru că au același scop – să ajungă la copiii noștri produse sănătoase. Iar la momentul la care s-a discutat ce e bine să dai unui copil, specialiștii au spus că banana este cea mai hrănitoare. Iar discuția s-a purtat la nivel european pentru că toate țările UE au astfel de programe, chiar dacă unele țări nu apelează la fondurile europene pentru hrana copiilor în școli. În plus, bananele sunt cultivate în mai multe țări europene precum Cipru, Spania sau Grecia. Dar asta nu înseamnă că bananele vor înlocui merele, de exemplu. România are tot interesul să-și promoveze produsele românești...

– Domnule ministru, faceți parte dintr-un guvern tehnocrat. Vă întreb, la finalul interviului, cum văd tehnocrații de la Bruxelles agricultura românească?

– Foarte simplu... Din toate discuțiile care au fost la nivel european, România e percepută cu o agricultură de slabă performanță. De ce? Pentru că, pe lângă fermele mari care sunt și performante, avem un număr foarte mare de ferme mici. Dacă ne uităm la cifre, acestea ne spun că 85% dintre fermele românești sunt până în 5 ha... În acest context sigur că performanța unei ferme este clar legată de dimensiunile fermei respective. Nu poți discuta de performanță la o fermă de 2-3 ha la cultura mare. În aceste condiții poți cultiva legume sau produse cu valoare adăugată mare. Dar aceasta este o altă discuție... În acest context la UE, noi figurăm ca performanță cu valori foarte scăzute. De exemplu, la lapte noi figurăm cu o medie de 4 tone pe cap de vită.  Germania are o medie de 8 tone... Danemarca, 9 tone... Per total totuși, dacă la performanță nu stăm prea bine, la calitatea produselor pot spune că stăm bine... Pe o scară a valorilor, dacă vorbim cantitativ, e clar că suntem plasați în partea de jos  a „clasamentului“. Calitativ suntem plasați sus...

Bogdan Panțuru

Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale a anuntat ca subventia pe suprafata pe care o vor primii fermierii romani in 2013 va fi de aproximativ 160 de euro la hectar, comparativ cu 154 de euro in anul precedent.

Din totalul de 160 de euro, 139 reprezinta plata europeana iar restul de 21 de euro este contributia de la bugetul de stat. Fermierii insa se plang ca banii pe care ii primesc efectiv vor fi cel mai probabil sub cifrele anuntate de minister. Acest lucru se datoreaza corelarii nivelului subventiei cu suprafata reala de teren raportata in prezent care este cu aproximativ un milion de hectare mai mare decat suprafata negociata in tratatul de aderare.

Desi subventia la hectar a crescut in ultimii ani, fermierii romani spun ca nivelul acesteia continua sa fie prea mic comparativ cu media europeana. Reforma Politicii Comune Agricole (PAC) care va fi aplicata dupa 1 ianuarie 2014 vizeaza in principal reducerea acestor decalaje intre tarile membre privind platile directe. Romania este una dintre cele sase tari care in perioada 2014-2020 vor inregistra cresteri ale platilor la hectar. Asfel, daca anul acesta Romania va primi aproximativ 135 de euro la hectar (fara contributie nationala), aceasta suma va creste pana la aproximativ 196 de euro la hectar in 2020 (fara contributie nationala), anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC.

Potrivit obiectivului convergentei vizat de reforma, repartizarea bugetului PAC va garanta faptul ca pana in 2019, niciun stat membru nu va primi mai putin de 75% din media la nivel de Uniune.

Insa reforma PAC in domeniul platilor directe nu se refera doar la sumele propriu-zise primite de fermieri ci si la modul in care acestea vor fi disponibile. Aceasta prevede ca numai agricultorii activi vor beneficia de plati directe iar instalarea tinerilor in agricultura va fi incurajata, prin oferirea unui ajutor suplimentar de 25% pe durata primilor 5 ani. De asemenea, va exista si optiunea unei scheme de plata simplificate pentru micii agricultori iar 30% din subventie va fi conditionata de implementarea de practici agricole sustenabile.

Ce masuri din reforma PAC referitoare la platile directe vor fi implementate in Romania? Ce conditionari aduce reforma PAC in domeniul platilor directre pentru fermierii romani si in ce conditii se vor oferi sume suplimentare? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

Mai multe detalii despre cum va puteti inscrie la eveniment, program complet si speakerii invitati puteti gasi la: http://www.business-review.eu/br-events/focus-on-agriculture-4/

Un număr de 67 de probe de lapte din cele 1.335 recoltate spre analiză au fost depistate pozitive, adică aveau nivelul de aflatoxină peste cel admis în Uniunea Europeană, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

'Toată această acţiune sanitar-veterinară a avut la bază o certitudine pe care am avut-o în data de 5 martie, când a fost depistată la o fermă din România aflatoxină peste cantitatea admisă la nivel european, de 0,05%. Din data de 7 martie au fost recoltate un număr record de probe pentru analizele din România, de 1.335 (...) Din 1.335 de probe care au fost recoltate în această perioadă, 67 de probe au fost găsite pozitive, deci cu o cantitate de aflatoxină peste limita admisă în Comunitatea Europeană, de 0,05%. Acest lucru înseamnă aproximativ 5% din numărul total de analize. Vorbim despre 34 probe pozitive pentru aflatoxină care s-au găsit în ferme, cinci probe pozitive în centrele de colectare lapte, opt probe pozitive la automatele de vânzare lapte şi 20 de probe pozitive în unităţile de procesare. Toate aceste cazuri au fost izolate, produsele nu au ajuns pe raft, iar astăzi sunt sigure din punct de vedere al consumului', a afirmat Constantin.

Potrivit ministrului Agriculturii, la ora actuală se ştie foarte clar care sunt fermele cu probleme, precum şi centrele de colectare, iar în câteva zile, se pare că acestea vor putea reîncepe să producă din nou pentru piaţă.
'Toate cazurile care au fost identificate au fost izolate şi produsele respective au fost oprite de la vânzare înainte de intra la procesare. Tot ceea ce se găseşte pe raft în momentul de faţă este bun din punct de vedere al consumului, nu afectează nicidecum sănătate publică. Ascunderea unor lucruri sub preş nu a reprezentat pentru mine, nici pentru USL o opţiune. Ştim foarte clar care sunt fermele şi centrele de colectare care au avut probleme, nu într-un mod intenţionat, ci involuntar. Astăzi, toate sunt izolate şi probabil că, în câteva zile, toate aceste cazuri izolate vor începe să producă din nou pentru piaţă', a subliniat Daniel Constantin

Sursa AGERPRES