Născut în anul 1872, a studiat medicina la Paris și, totodată, s-a specializat în probleme de agronomie și economie. Întors în țară, și-a administrat singur moșiile. În perioada 1918-1927 a fost de patru ori ministru al Agriculturii.

El a sprijinit echipa prof. Gh. Ionescu Șișești și a susținut în Parlament Legea înființării Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR) în 1927. A fost inițiatorul înființării Academiei Agricole în 1941 și a fost primul său președinte.

S-a ocupat insistent de problemele agriculturii, de folosirea eficientă a pământului. După Reforma agrară din 1921, situația proprietăților de pământ era: 10% proprietate mare, 100-500 ha; 11% proprietate mijlocie, 5-100 ha, și 79% proprietate mică, sub 5 ha. În situația de după 1989, peste 90% sunt proprietăți sub 5 ha.

Despre situația acestor proprietăți C. Garoflid spunea că mica proprietate este neagricolă, neputând fi cultivată în mod productiv, pentru economia națională. Sporirea producției agricole nu poate fi realizată decât prin suprimarea celor două forme neeconomice – exploatarea latifundiară și cea parcelară și înlocuirea lor cu exploatarea capitalistă. Mai menționa că noi nu vom avea democrație reală decât atunci când va exista un număr mare de proprietăți mijlocii care să se susțină din munca lor, fără nici un ajutor.

Structura proprietății agricole în România nu este economică.

Proprietatea mică este prea multă și atunci considerăm necesar:

– oprirea fărâmițării proprietății sub 100 ha;

– sprijinul statului pentru exploatarea acestor proprietăți;

– dezvoltarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare etc.

El preciza necesitatea acțiunii de comasare a micilor proprietăți deoarece, fiind lungi și înguste, fără drum de acces decât la capete, moșioarele țărănești nu pot avea o asolare proprie. Pentru comasare, țăranul trebuie să lase rutina agricolă și să învețe metodele științifice ale agriculturii. Se cere comasarea proprietății parcelare, înlocuirea cu formarea proprietății mijlocii, crearea unei instituții puternice care să dea mijloacele financiare necesare.

După trecerea câtorva generații, mai menționa el, se va pulveriza lotul de 5 ha și țăranii se vor îndrepta spre industrie, nu spre emigrare. Pentru a răspândi cultura mecanică a adus în Parlament o lege de încurajare a motoculturii pe terenuri comasate într-un singur lot, acolo unde condițiile economice și fizice ar îngădui o agricultură intensivă. Comasarea proprietăților mici și politica libertăților economice sunt condițiile obiective cele mai de seamă, fără de care nu se concepe o îmbunătățire agricolă.

În 1929, la o conferință ținută la Societatea Agronomilor a preconizat crearea asociaților țărănești care, respectând dreptul de proprietate, ar putea permite introducerea unor mijloace de cultură rațională: ogor în curmeziș, sămânță curată, asolament potrivit, precum și mașini strict necesare, iar mai târziu, când țăranii vor căpăta încredere în aceste asociații, ei vor putea înfăptui realizări superioare.

De asemenea, subliniază că asociația este baza dezvoltării viitoare a agriculturii. În acest fel se confirmă într-o viziune sintetică faptul că C. Garoflid a avut o clară gândire economică agrară care este pe deplin valabilă și în zilele noastre. El spunea: „Cooperativa cere o virtute socială nouă – solidaritatea, virtute care până acum nu e prea răspândită.“

Cei care i-au analizat viața și activitatea au scos în evidență opera extrem de diversă a unei minți celebre și a unei puteri de muncă ieșite din comun.

A fost ctitor și mare animator al științelor agronomice și economice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, în prima zi a lunii martie, încărcarea în sistemul electronic al Comisiei Europene a Planului Strategic Național (PNS), împreună cu toate documentele aferente.

PNS a fost transmis Comisiei Europene în ultima zi din luna februarie, în termenul pe care oficialii MADR și l-au asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Potrivit MADR, Planul Național Strategic a rezultat în urma unui dialog cu reprezentanții tuturor sectoarelor – industrie alimentară, agricultură, dezvoltare rurală. Reuniunile constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS), care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni – ianuarie și februarie – au fost coordonate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Am transmis spre Bruxelles un document complex, care, alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție“, a explicat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ce alte documente au mai fost trimise la Comisia Europeană

Potrivit site-ului MADR, versiunea din 1-28 februarie a PNS a fost însoțită de o serie de documente, și anume: consultări publice, prezentări intervenții, prezentare privind Politica Agricolă Comună post 2020, analiză SWOT Planul Național Strategic 2021-2017 – Versiunea a-III a, analiză SWOT PNS 2021-2027 – Versiunea a II-a, draft analiză SWOT PNS 2021-2027, analiză nevoi PNS 2021-2027 (versiunea 2), analiză nevoi PNS 2021-2027.

În cea de-a treia versiune a analizei SWOT se precizează că „România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, cu un nivel de dezvoltare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene. Cu o suprafață totală de 238.397 km² și o populație de 19.414.458 de locuitori înregistrată la nivelul anului 2019, România este pe locul 9 în UE-28, după suprafață (5,33%)“. Documentul mai menționează că zonele rurale, reprezentative pentru România, au „resurse substanțiale de dezvoltare, spațiul rural având o suprafață de 207.633 km² (87,09%)“. Potrivit analizei trimise Comisiei Europene, în 2019 populația rurală reprezenta aproape 9 milioane (46,14%) din populația țării. Densitatea populației în România la nivelul anului 2019 reprezenta la nivel național 81,44 locuitori / km², iar în mediul rural aceasta era de 43,15 km².

Analiza SWOT arată că există încă multe provocări ce trebuie abordate în perioada imediat următoare, printre care se menționează: numărul mare de ferme mici, dotarea slabă din punct de vedere tehnologic și structura duală a exploatațiilor agricole, numărul mare al parcelelor agricole, schimbări climatice și ambiția de mediu asumată de UE și alte aspecte de mediu ce pot conduce la diminuarea productivității agricultorilor, degradarea spațiului rural și îmbătrânirea populației în spațiul rural, precum și depopularea satelor, accesul redus la servicii de bază și infrastructura rurală deficitară, infrastructura de îmbunătățiri funciare deficitară, numărul redus de produse cu valoare adăugată, deficitul balanței comerciale exterior cu produse agroalimentare, gradul scăzut de inovare, deficitul de personal calificat în sectorul agricol, slaba diversificare a veniturilor fermierilor și populației din lumea satului românesc.

Care sunt principalele obiective ale PNS

Potrivit documentului de 60 de pagini trimis către Comisie, primul obiectiv general este promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară. Printre rezultatele așteptate în cadrul acestui obiectiv general se numără și: asigurarea unor venituri sigure și stabile în rândul fermierilor; creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar prin sprijinirea dezvoltării lanțului complet de la materia primă la produsul finit și comercializare; creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare; creșterea veniturilor fermierilor prin sporirea valorii adăugate a producției agricole; creșterea nivelului de digitalizare în sectorul agroalimentar și în mediul rural; facilitarea legăturilor dintre sectorul de cercetare-inovare și fermieri.

Mediu și schimbări climatice

Alte obiective vizează protejarea mediului, consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale, precum și nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective. De altfel, în document se punctează nevoia unei abordări mai intense a conceptului de cooperare atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, cantitate și calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare), optimizându-și în acest mod costurile, având o putere de negociere mai mare și un acces mai facil pe piața internă, inclusiv locală, dar și pe piața internațională.

Accesul la instrumente financiare

De asemenea, un alt obiectiv menționat în documentul strategic este și nevoia de acces la instrumente financiare. Se știe că fermierii și unitățile de procesare au nevoie, pentru realizarea investițiilor necesare, de un acces mai facil la sursele de finanțare, iar sistemele de creditare și garantare să fie adaptate permanent în raport cu nevoile sectorului de producție agricol și pentru procesare (din punctul de vedere a costurilor de finanțare și al garanțiilor). Pentru ca accesul la finanțare să crească este „nevoie de educație financiară în rândul fermierilor, astfel încât relațiile cu instituțiile bancare și nebancare să fie mai bune“.

N-au fost uitați nici producătorii de vin

Creșterea competitivității sectorului vitivinicol este un alt obiectiv cuprins în document, situația actuală a sectorului vitinicol arătând posibilitățile limitate ale producătorilor mici și mijlocii, precum și nevoia continuă de sprijinire a acestora. „România consideră esențială sprijinirea susținută a acestui sector, orientarea către piață a producătorilor mici și mijlocii care produc pentru piață în sistem organizat, pentru a deveni competitivi și adaptați la cerințele pieței“, se mai arată în document.

Simona-Nicole David

În prima sa conferință de presă la cârma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR.

Potrivit ministrului, au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și, în urma analizei acestora, au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. De altfel, încă de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a asigurat fermierii că va fi alături de ei și îi va sprijini. Ministrul spune că propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

• Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie.
• Pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

→ Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg;

→ Ardei gras/lung 2.000 kg;

→ Fasole păstăi 1.500 kg;

→ Spanac 1.000 kg;

→ Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg;

→ Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg.

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient“, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Cum verifică ministrul dacă produsele sunt sigure pentru consum

În tot procesul de implementare a programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

N-a fost uitat nici usturoiul

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/ cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie - 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.“

De asemenea, pachetul de susținere în sectorul agroalimentar are în vedere și compensarea prețurilor mari la energie. În ceea ce priveşte susţinerea pe zona gazelor naturale, şeful MADR a subliniat că soluţiile care vor fi propuse „cu celeritate“ în şedinţele de Guvern viitoare se află în analiză la nivel interministerial. Întrebat la ce se referă efectiv acel bonus de cogenerare, Chesnoiu a explicat că în factura de energie este un cost pentru bonusul de cogenerare şi un cost pentru certificatele verzi, care vor fi compensate dintr-un buget alternativ.

„Este o primă variantă de intervenţie pe care o analizăm pentru industria alimentară: compensare dintr-un buget alternativ, dar aşteptaţi să iasă actul normativ“, a transmis ministrul Agriculturii.

În timp ce noi discutăm, alții iau măsuri concrete

În tot acest timp, în alte țări se iau măsuri concrete… De pildă, chiar din luna februarie, Polonia își va reduce taxele pentru alimente și combustibili. Temporar, se va reduce taxa pe valoarea adăugată la benzină și se va elimina în cazul alimentelor de bază, a îngrășămintelor și a gazelor naturale. Mai mult decât atât, premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat recent retailerii să răspundă prin reducerea prețurilor și a cerut populației să fie atentă la magazinele care nu scad prețurile. Comparativ cu Polonia, în România prețurile cresc ca Făt-Frumos…, iar populația nu poate decât să mai strângă cureaua. Cât s-o mai putea și o mai ține! La un moment dat, probabil că se va rupe.

Simona-Nicole David

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a susținut marți, 11 ianuarie 2022, o conferință de presă în care a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an. Astfel, au fost prezentate modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normativeelaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. 

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

• Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie
• Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

• Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg
• Ardei gras/ lung 2.000 kg 
• Fasole păstăi 1.500 kg 
• Spanac 1.000 kg 
• Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg
• Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.   

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei. 

Referindu-se la parcursul actelor normative, Adrian CHESNOIU a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.”

Sursa: madr.ro

Vorbește scurt și la obiect. Este modest și are un simț al umorului foarte bine dezvoltat – apanajul oamenilor inteligenți. Ar avea cu ce să se laude, dar nu o face. A fost cel mai reformist ministru din ministerele economiei reale, a restructurat întreprinderi și a închis „găuri negre“. Poate cu strategia sa a început România lucrului bine făcut, la sfârșitul anilor '90. Ce a creat ca ministru nu a mai putut fi stricat sau modificat de cei care au venit după el. Când alții făceau politică sau doar gălăgie Gavrilescu nici măcar nu era membru de partid. Simpatiza PNȚ-CD, în care s-a înscris târziu, în anul în care a devenit ministru. Dar nu asta l-a recomadat, ci studiile și experiența practică. Până la scaunul de ministru lucrase deja în toate tipurile de ferme. Știa despre orice cultură. Iar, în afară de agronomie sau zootehnie, știa marketing. Știa ce înseamnă o piață liberă în care cel mai bun câștigă. Pe vremea aceea, astfel de noțiuni erau avangardiste. Prețul făcut de piață era o noțiune imposibil de înțeles și de acceptat. Ca tot ce venea din Vest.

Spune că a făcut multe greșeli, dar și le asumă. De unele nu vrea să vorbească pentru că îi este jenă. Vorbește despre o greșeală pe care, retrospectiv, o regretă: restructurarea prea lentă a Ministerului Agriculturii, pentru care i-au trebuit 6 luni. La acea vreme, ministerul și instituțiile din subordine aveau aproape 40.000 de angajați. Înainte de a fi ministru, la Institut, Gavrilescu avea doar 50. Acordul ASAL, de restructurare a agriculturii, negociat de Gavrilescu, prevedea și o reducere cu 40% a angajaților. Nu i-a fost ușor. Mulți îi fuseseră colegi în facultate. Dar oameni pe care să se bazeze efectiv nu prea avea. În echipă erau trei secretari de stat. Unul dintre ei se mira că prețul este făcut de piață și nu controlat de statul atotputernic. Au rămas doar doi. A creat o funcție, cea de secretar general, și a adus un om tânăr, neînregimentat. Cristina Cionga avea doar 29 de ani și avea să dărâme multe bariere, principala fiind mentalitatea oamenilor moșteniți, a celor care se opuneau schimbărilor firești. Pentru a organiza eficient ministerul și celelalte instituții din subordine, Gavrilescu a venit cu organigrame din alte ministere europene, pe care le-a adaptat. Pentru a-i cunoaște și evalua corect, s-a dus prin toate birourile și a vorbit cu toți. I-a luat vreo două zile. Deși crede că a fost o greșeală că a întârziat restructurarea, oamenii au avut timp să-și dea seama că nu asta era misiunea sa. Și nici nu-și dorea să dea oamenii afară, ci doar să-i păstreze pe cei care munceau. Indiferent de orientarea lor politică.

Curățenia în minister a continuat și cu lucrurile inutile sau care nu-și aveau rostul. Mobila veche din cabinetul ministrului este înlocuită cu mobilier simplu, minimalist, „office“, pentru întâlnirile de lucru. Dă jos tabloul „cu un țăran care măsura adâncimea la care ară tractorul“ – pictat de Rudolf Schweitzer-Cumpăna – și aruncă o veioză verde „tip Gestapo“. Pentru a redecora, cere cu împrumut tablouri de la Muzeul Țăranului Român. Nu mai apucă să le și vadă pe pereți. Era prea mult de muncă, iar timpul îi era limitat. Gavrilescu nu era un membru de partid care susținea partidul sau care făcea ce îi dicta partidul. Nici nu prea dădea pe acolo. Prețul plătit a fost postul de ministru. Iar ca mesajul să îi fie clar, lui Gavrilescu nici măcar nu i s-a comunicat revocarea sa. Pentru că trebuia să fie umilit ca să-și învețe lecția, a fost lăsat să vadă la televizor că nu va mai fi ministru. Și-a păstrat coloana vertebrală și, în liniște, cu demnitate, și-a strâns lucrurile și a părăsit biroul din care începuse să construiască o Românie normală.

Ce spune DINU GAVRILESCU

„Când m-a felicitat pentru funcția de ministru, la ceremonia de învestire a Guvernului, președintele Emil Constantinescu mi-a șoptit la ureche, zâmbind: „Mi-a spus mama că îmi ascundeai jucăriile când eram mici. Diferența de vârstă dintre noi este de 3 săptămâni. În copilărie, prin anii '40, când începuseră americanii bombardamentele,

v-ați refugiat cu noi la bunicii mei la Brădet și acolo ne-am întâlnit pentru prima dată.“

„Aveam nevoie și de un om care să muncească. Așa că am creat funcția de secretar general.“

„Cel mai bun ministru care a fost înainte de Revoluție? Cu siguranță, Angelo Miculescu. Chiar am fost la cabinetul său când era ministru, prin anii '60, și știți ce mi-a atras atenția? O veioză verde «tip Gestapo» și un tablou care nu aveau ce să caute acolo. Mi-am spus că vor fi primele lucruri care vor dispărea, dacă voi ajunge vreodată ministru al Agriculturii.“

„Cel mai bun ministru de după 1990? Au fost câțiva buni. Mi-a plăcut și Petre Daea, chiar a muncit. S-a ocupat de irigații, de exemplu.“

„Slab pregătiți au fost Ioan Mureșan și Ilie Sârbu. Nu pot să spun nimic de actualul ministru, Adrian Oros. Este medic veterinar, nu are cum să știe despre culturi, dar măcar vine din domeniu...“

„Tatăl meu a fost arestat de trei ori. Prima dată a fost în 1947. A fost auzit spunând pe un balcon din Băneasa că vin americanii. A intrat în pușcărie cu 120 de kilograme și a venit acasă, după 9 luni, cu vreo 50 de kg...“

„Nu am avut o relație bună cu tata, dar am învățat multe de la el. Era un inginer agronom foarte bine pregătit, iar experiența sa îl recomanda oriunde. Toți îl respectau și făceau ce le spunea că trebuie făcut, chiar și cei din coloniile de deținuți, acolo unde a fost nevoit să stea aproape 10 ani. Apoi, mai târziu, timp de 9 ani, a fost șeful fermei agricole a fratelui șahului din Iran. Acesta ceruse un specialist foarte bun, că era o fermă cu de toate...“

„Când am venit la Institutul de Economie Agrară, în 1977, mentor mi-a fost Serghie Hartia; eu cred că a fost cel mai bun economist agrar al României din perioada aceea...“

„Mi-au plăcut mult mașinile. Am avut Fiat, Dacii, Tico, Matiz și acum am o Kia Ceed. O conduce soția mea. Ca să-mi iau prima mașină am crescut și vândut porci.“

„În 1997 eram și profesor și nu aveam când să citesc toate lucrările studenților. Ca să câștig timp și să verific cât mai multe din cunoștințele lor am aplicat examinarea tip grilă – nu se mai făcuse așa ceva în facultate...“

„După 1990 am avut onoarea și plăcerea de a mă întâlni de șase ori (de două ori în convorbiri private) cu Maiestatea Sa Regele Mihai. Am fost și am rămas un monarhist convins...“

„Toate activităţile mele ştiinţifice au fost făcute cu ochii către Apus, nu către Răsărit. Când am ajuns ministru, scrisesem deja patru cărţi într-un domeniu nou pentru România, şi anume economia agroalimentară. Studiile şi cercetările în acest domeniu mi-au adus titlul de membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.“

Membru în organizații profesionale

• Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“: membru corespondent (din 1996) și membru titular (din 2007).
• EAAE – Asociația Europeană a Economiștilor Agrari (din 1990) și ofițer de legătură național pentru România.
• AIEA2: Association Internationale d’Économie Agroindustrielle: ofiţer de legătură național pentru România (din 1992), membru în Consiliul de Administraţie (2001-2004).
• IAAE: Asociația Internațională a Economiștilor Agrari (din 1994).
• ARERA: Asociația Română de Economie Rurală și Agroalimentară „Virgil Madgearu“ – membru fondator (din 1998).
• Fundaţia internaţională „Fondation pour le progrès de l’homme“, cu sediul la Paris, Franţa – membru fondator (din 1993).
• Expert colaborator la FAO – Divizia Statistică (1990-1991).
• Autor al cărții Economia agroalimentară – delimitări, premise, anticipări, apărută în 1996, la editura Expert. Este cartea care a întemeiat școala de economie agroalimentară în România. Prefața cărții a fost scrisă de Mircea Ciumara, ministru al Finanțelor (12 decembrie 1996 – 5 decembrie 1997) și, ulterior, ministru al Industriei și Comerțului (până în aprilie 1998).
• Coordonator al singurului Tratat de Economia Agriculturii din România (Editura Expert, București, 2003).
• Până la ieșirea sa la pensie (2009), în total a scris și/sau a coordonat 30 cărți din domeniu.

Nu l-au recomandat „vocea și talentul“, ci studiile și experiența profesională

Dinu Gavrilescu spune că nu a fost prea bun la facultate, dar uită să precizeze un amănunt: examenele se suprapuneau cu perioada campaniilor agricole – vara și toamna.

• Licențiat în agronomie, Facultatea de Agricultură, Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București (1964);
• Licențiat în economie, Facultatea de Comerț Exterior, ASE București (1977);
• Absolvent al cursurilor postuniversitare de inginerie economică și consultanță în marketing, ASE București (1981);
• Doctor în economie la ASE București (1995);
• A ocupat, succesiv, funcții de execuție și de conducere în întreprinderi agricole de stat, în domeniul creșterii păsărilor, porcilor, vacilor de lapte, al nutrețurilor combinate, producției vegetale și legumiculturii;
• Cercetător (din 1977), director adjunct (din 1990) și director (din 1997) la Institutul de Economie Agrară al Academiei Române;
• Înainte de a fi ministru, publicase deja 4 cărți în domeniul economiei agroalimentare și dezvoltării rurale și peste 120 de studii și articole în domenii ca: zonarea producției agricole, eficiența economică în agricultură, planificarea și prognoza agricolă, economia asolamentelor de câmp, marketing agricol, economia agroalimentară, ferma familială în România, restructurarea exploatațiilor agricole. Iar lista poate continua.

Simona Nicole David

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

• 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
• între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
• Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
• Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
• 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
• 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
• 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
• Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
• Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
• Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.

Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.

De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. 

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș. 

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

La finele lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, împreună cu Robert Chioveanu, preşedintele – secretar de stat al ANSVSA, Adi Croitoru, preşedintele Agenției Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Mihai Moraru, directorul general al AFIR, Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, au avut întâlniri cu fermieri, medici veterinari, procesatori de lapte, primari din zona Vatra Dornei, Gura Humorului şi Moara.

Discuțiile au vizat proiectele care pot fi elaborate de către localitățile cu arii naturale protejate şi nu numai pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea înfiinţării sau a modernizării de fabrici pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, ciupercilor şi fructelor de pădure. De asemenea, au fost abordate şi alte teme cum ar fi cele legate de apicultură, drumuri de exploatare agricolă, forţa de muncă la fermele zootehnice, fiind vizitate şi două ferme zootehnice şi o fabrică de cașcaval.

În Bazinul Dornelor sunt absolut necesare noi investiții, cu atât mai mult cu cât grupul francez Lactalis a închis fabricile Dorna Lactate de la Floreni şi Vatra Dornei.

Fermierii care au participat la întâlnire au adus în atenţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale problemele specifice cu care se confruntă, printre care se numără stabilirea unei modalităţi corecte de acordare a dreptului de a păşuna către fermierii care deţin animale, fiind propusă ca soluţie licitarea păşunii de către primărie pe trupuri de păşune şi în funcție de numărul de animale; lipsa acută a forței de muncă, fiind solicitată sistarea sau direcţionarea foarte atentă a ajutoarelor sociale; accesul în supermarket a produselor locale şi a celor româneşti, fiind sugerată ca soluţie asocierea în scop economic a mai multor producători; imposibilitatea respectării prevederilor legale privind omologarea şi verificarea la Registrul Auto Român a utilajelor agricole, precum şi conducerea acestora doar cu categorii speciale; înfiinţarea perdelelor forestiere de protecție în interiorul parcelei, cu specii de salcâm şi tei ca bază meliferă; acordarea subvenţiei pe cap de animal şi nu doar pe teren fizic, fapt ce ar permite şi creșterea efectivului de animale.

Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a produselor locale

Judeţul Suceava deţine peste 350.000 hectare de păşuni şi fâneţe, peste 10% din laptele României producându-se aici, Suceava este pe locul I pe ţară la producţia de lapte, cu 2,2 milioane de hectolitri de lapte, din 20 de milioane total, motiv pentru care s-au cerut măsuri concrete de încurajare a înfiinţării fabricilor, de dimensiuni mai mici sau mai mari pentru prelucrarea laptelui, sucevenii preferând să prelucreze materia primă pe plan local. Soluția propusă a fost de fructificare a ariilor protejate, care în județul Suceava se găsesc pe raza a 82 de unități administrativ-teritoriale, legislaţia oferind avantaje pentru procesarea produselor din ariile protejate.

Conducerea Consiliului Judeţean Suceava a avansat ideea că „70% din primăriile din Suceava vor înfiinţa o asociere, un cluster, în parteneriat cu Agenţia Ariilor Protejate pentru promovarea a ceea ce se produce aici, în care să intre şi Asociaţia Produs în Bucovina, prin care să se realizeze şi să se promoveze produse sănătoase, dintr-o zonă în care se respectă reţete tradiţionale, în care furajele au o anumită calitate, mai ales în flora spontană din zona de munte a judeţului Suceava.“

De asemenea, s-a propus derularea unui program de susţinere a zootehniei cu ferme – pepinieră care să furnizeze berbecuţi, purcei sau viţei pentru ferme ori gospodăriile individuale, animale care să fie crescute până la atingerea greutăţii pentru abatorizare. O altă solicitare făcută ministrului Adrian Oros a fost un program special de amenajare a drumurilor agricole cu bani europeni, prin pietruire, astfel încât tractoarele, utilajele agricole şi căruţele să nu mai circule pe drumurile europene şi naţionale. Fermierii suceveni îşi doresc promovarea produselor bio şi tradiţionale în Europa, dar şi posibilitatea încheierii unui acord cu Ucraina pentru aducerea de forță de muncă din zona Cernăuţi.

În cadrul întâlnirii cu medicii veterinari, care a avut loc la Gura Humorului, s-a clarificat problema unor contracte de concesiune deoarece nu erau efectuate unele plăți către medicii veterinari.

La întâlnirea de la Moara au participat fermierii din zonă,  îndeosebi cei din sectorul vegetal, care au adus în atenția ministrului Adrian Oros problemele specifice cu care se confruntă.

În cadrul vizitei în judeţul Suceava, ministrul Adrian Oros a vizitat Fabrica de caşcaval Danilili şi Ferma de vaci a fermierului Ionel Ţăran din localitatea Şaru Dornei şi ferma vegetală Prodaniuc din comuna Moara.

Silviu Buculei

Ministrul Agriculturii a avut astăzi la sediul MADR o întâlnire cu presa în cadrul căreia a făcut o serie de precizări cu privire la situația actuală a agriculturii românești, precum și lămuriri cu privire la nevoile fermierilor.

În ceea ce privește irigațiile, Adrian Oros a precizat faptul că micii fermieri pot beneficia de apă gratuită furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), cu condiția ca ei să dispună de propriile sisteme de irigații. Fermierii care nu fac parte din asociațiile utilizatorilor de apă și vor să primească apă de la ANIF, trebuie să anunțe înainte și pot beneficia de acest lucru.

“Dacă suprafața contractată anul acesta a fost de 844.000 de hectare, acum suprafața irigată care ni s-a cerut să fie irigată este de 102.000 de hectare. Facem apel la cei care au contracte cu noi, să facă cereri ca să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut canale pe o distanță de 1.621 de kilometri, iar suprafața deservită urmare a acestor canale ar fi de 504.000 de hectare. La ora actuală, din evidențele noastre pe fiecare județ, se irigă doar 102.000 de hectare. (…)Facem un apel și la micii fermieri, cei care nu sunt în organizațiile de udători, dar care au echipamente de irigații, să anunțe filialele teritoriale ale ANIF, pentru ca noi să avem o evidență a cantității de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Au posibilitatea să irige și acei mici fermieri, chiar dacă nu fac parte dina cele asociații de udători care au contracte cu noi”, a declarat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat astăzi faptul că urmează să fie emisă o nouă Ordonanță Militară care va viza, printre altele, reglementarea ca pe perioada stării de urgență să fie reluată vânarea porcilor mistreți.

”Zilele acestea am discutat cu colegii mei și cu premierul Ludovic Orban, că în următoarea Ordonanță Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreți pentru că aceasta ar fi necesară să înceapă din două motive: în primul rând, pentru controlul populației de mistreți, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea și răspândirea pestei porcine africane, dar și pentru că încep să producă pagube în producțiile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav și de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanță Militară, cu siguranță o să deschidem vânătoarea la mistreți”, a precizat Adrian Oros.

La finele lunii octombrie a fost audiat în cadrul Comisiilor reunite de Agricultură ale Parlamentului României ministrul desemnat (actualul ministru) pentru Ministerul Agriculturii, dr. vet. Nechita Adrian Oros, cu privire la programul de guvernare asumat.

Referitor la reglementările pentru apicultura românească, ministrul s-a arătat un susținător al introducerii unui sistem de sprijinire a apicultorilor în noua Politică Agricolă Comună, mai exact în viitorul Program Național Apicol.

Totodată, fiind întrebat de către deputatul Daniel Popescu despre poziția sa referitoare la introducerea Registrelor Genealogice și pentru specia albine, acesta a răspuns: „Susțin un Registru Genealogic, așa cum susțin pentru orice specie de care noi ne ocupăm. În opinia mea, doar cei care reușesc să facă genotipare și să ne demonstreze că fac acest lucru prin ținerea unui Registru Genealogic pot să intre în acest PNA. Ceilalți nu vor beneficia, și este logic să fie așa, de schemele de ajutor prin acest Program Național Apicol.“

Referitor la înființarea Registrului Genealogic pentru specia albine, vicepreședintele Comisiei de Agricultură de la Camera Deputaților, dr. vet. Dănuț Pale, a atras atenția că pentru înființarea Registrului Genealogic trebuie să se cunoască atât mama cât și tatăl și originile lor.

Tot referitor la apicultură ministrul a subliniat că va interveni și pe piața mierii care este invadată de miere falsificată: „Știm toți că intră foarte multă miere contrafăcută și nici măcar din UE, ci din țări terțe, mai ales din China. Se impune un control foarte riguros al importurilor de miere și teamă îmi este ca această miere să nu ajungă și în programul Mierea în școli. Ar fi grav să cheltuim bani pe miere contrafăcută și să o dăm copiilor noștri.“

O altă problemă amintită a fost situația Legii apiculturii (Legea nr. 383/2013) care, într-o formă revizuită, este în dezbatere de aproape doi ani în Parlamentul României. Deputatul Daniel Popescu, membru în Comisia pentru agricultură și silvicultură, a depus mai multe amendamente la proiectul de modificare şi completare a Legii apiculturii nr. 383/2013.

Tot Daniel Popescu consideră total ineficient și complet netransparent modul în care au fost organizate consultările și dezbaterile pe tema acestui proiect de lege, în condiţiile în care modificările aduse Legii apiculturii necesită o implicare largă a apicultorilor din toate regiunile ţării. La finalul dezbaterilor, deputatul Popescu a propus a fi luate în considerare:

• obligația înființării de registre și evidențe genealogice;
• etichetarea corectă a produselor românești și interzicerea simbolurilor românești pe eticheta produselor cu altă proveniență decât cea națională;
• eliminarea abuzurilor ce s-ar putea exercita cu prilejul unor controale ale DSVSA județene declanșate «ori de câte ori există suspiciuni sau reclamaţii» cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate a produselor apicole.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV își manifestă profunda îngrijorare privind comunicatul Comisiei Europene prin care ne anunță că bugetul Politicii Agricole Comune va scădea cu 4% pentru plățile directe și minim 5% pentru dezvoltare rurală. Reamintim că fermierii din România primesc o plată directă pe ha cu mult sub media europeană.

Satele românești încă mai au nevoie de investiții mult mai mari decât până în prezent pentru a permite un trai decent și să se stopeze riscul de părăsire.

Inflația este unul din factori care nu sunt luați în calcul la această reducere propusă și va adânci scăderea la cel puțin dublul cifrelor vehiculate în media.

Prin realocări riscăm ca România să aibă pe Pilonul II Dezvoltare Rurală 2021-2027 o reducere de 30% care va crea un decalaj și o discrepanță și mai mare între țara noastră și celelalte state membre.

Agricultura românească se axează încă majoritar pe comercializarea materiei prime și are nevoie de investiții enorme pentru a obține produse finite și adăuga valoare adăugată producției primare.

Politica Agricolă Comună conține mai mult măsuri pentru mediu decât pentru alimente.

România are nevoie de investiții semnificative pentru zootehnizare și industrializare care să permită hrănirea populației la prețuri rezonabile din produse autohtone și locuri de muncă în zonele rurale.

PAC trebuie să fie cea mai importantă prioritate a Uniunii Europene. 

Prin reducerea semnificativă a bugetului pe dezvoltare rurală si obligarea statelor membre sa vină cu cofinanțare în loc sa avem un program european comun vom ajunge la 27 de Politici Agricole Comune distincte, diferite si limitate in funcție de posibilitatea de cofinanțare a statului respectiv.

Este nevoie de simplificare, debirocratizare, o mai mare flexibilitate, dar este nevoie ca bugetul PAC să rămână cel puțin la nivelul din prezent pentru ca fermierii să își poată continua activitatea și să facă ce știu ei mai bine, să producă alimente pentru populația din țara noastră și a UE.

Fermierii membri în cooperativele agricole din UNCSV consideră că pentru ROMÂNIA, PAC este o politică de susținere a securității și suveranității alimentare a Uniunii Europene și trebuie tratată ca prioritate 0 în detrimentul altor priorități propuse precum MIGRAȚIA.

Bugetele europene pentru chestiuni agricole și alimentare sunt cruciale așa cum a declarat și Ministrul francez al Agriculturii și pentru a avea sisteme mai durabile, rezistente și eficiente care să satisfacă așteptările consumatorilor atunci trebuie să păstrăm veniturile agricultorilor și să menținem bugetul PAC la înălțimea acestei ambiții.

Este nevoie ca toate formele de asociere din sectorul agroalimentar și autoritățile din România să facem front comun și să ne atingem obiectivul de țară.

Vă solicităm Domnule Ministru Petre DAEA să dispuneți măsurile necesare și susțineți atât public cât și prin documente oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernului României apărarea fermă și neîncetată a bugetului PAC (FĂRĂ REDUCERI) care să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă agricultura românească și europeană în ședințele Consiliului de Miniștri, Parlamentul European și Consiliul European  ce vor avea loc până la aprobarea bugetului UE 2021-2027.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere fermă!

Cu respect,

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,

Președinte U.N.C.S.V. - Nicolae SOFONE

Director Executiv U.N.C.S.V. - Florentin BERCU      

* UNIUNEA DE RAMURĂ NAȚIONALĂ A COOPERATIVELOR  DIN SECTORUL VEGETAL - U.N.C.S.V. este persoană juridică de naționalitate română care reprezintă și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că i-a trecut starea de rău de după beţia din 1968, pe care "a dezvăluit-o" zilele trecute în spaţiul public, pentru că "a fost atent în viaţă" şi acceptă toate întrebările celor care nu au înţeles durerea sa de cap.

"Dumneavoastră sunteţi un om tânăr nu aveţi vârsta mea. Te rog să o ai şi o să vezi că trece, şi trece bine dacă eşti atent în viaţă. Eu tot timpul am fost atent în viaţă şi sunt şi la întrebările dumneavoastră, motiv pentru care vă spun că a trecut", a răspuns Daea, întrebat de jurnalişti dacă i-a trecut starea de rău după beţia din 1968.

Starea sa de rău a fost analizată şi la audierile din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului de către deputatul PNL, Nicolae Giugea: "vă mai doare capul pentru că v-am văzut zilele trecute la TV şi ne-aţi spus că vă simţiţi rău, altfel nu îmi explic cum a crescut suprafaţa irigată de la ultima întâlnire din comisie, cea pentru buget, cu 200.000 de hectare faţă de cifra reală. Raportat la nivelul anului trecut, aţi ajuns de la 400.000 de hectare la 649.000 hectare, în trei săptămâni."

În context, Daea a răspuns: "având cap mă şi doare capul şi sigur că accept şi întrebările celor care nu au înţeles durerea de cap. Eu am foarte multă aplecare pentru a înţelege sensul fiecărei întrebări".

Întrebat de Gheorghe Tinel, deputat PNL, dacă este adevărat că i-a ameninţat pe sindicaliştii din APIA că vor fi daţi afară pentru că au ieşit în stradă să îşi ceară drepturile, ministrul propus pentru portofoliul Agriculturii a negat că ar fi făcut acest lucru.

"Cum aş putea şi cum ar putea să creadă cineva că a fost o ameninţare, când lucrătorii din APIA au făcut ce au făcut. Şi pentru a ne înscrie cu realitatea în pagina timpului am stăruit şi am acţionat să construiesc o imagine corectă pentru o instituţie valoroasă, care până mai ieri era în discuţia peiorativă a multor oameni necunoscători ai domeniului. Nu a fost vorba niciodată de o asemenea chestiune", a subliniat Daea.

Deputatul PMP, Valeriu Steriu, i-a făcut o recomandare ministrului propus pentru portofoliul Agriculturii, respectiv să îl invite pe preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la Ministerul Agriculturii să vadă cum se lucrează, în condiţiile în care afirmaţiile recente ale acestuia, potrivit cărora programul de guvernare pare să fi fost scris la Ministerul Agriculturii între două beri, a creat o imagine negativă acestei instituţii.

"Vreau să fac o recomandare pentru că nu pot trece cu vederea o afirmaţie făcută ieri, nu de domnia sa (Petre Daea n.r.) ci de un coleg de-al domniei sale. Este vorba de preşedintele UDMR, care a afirmat că programul de guvernare arată de parcă ar fi fost scris în Ministerul Agriculturii între două beri. Am lucrat mult, mult prea mult în Ministerul Agriculturii ca să nu o iau ca pe o defăimare. Vă rog să îl invitaţi mâine pe domnul Kelemen Hunor ca să constate trei lucruri: că în minister se lucrează şi se lucrează de calitate, aş spune, pentru că este ministerul care şi-a luat banii, iar al doilea, că nu se consumă alcool. Ştiu că lucrează cu alcool în legislaţie, dar nu avem acolo locuri de băut două beri, poate în faţă, alături, la o terasă şi trei, acest lucru aş vrea să se întâmple cât mai repede pentru a scoate această imagine negativă care a fost gratulată acestui minister", a precizat Valeriu Steriu.

Replica deputatului UDMR, Sebestyen Csaba-Istvan, a venit rapid: "Mulţumim domnului Steriu, dar vreau să precizez că în comunicatul respectiv nu scrie că e bere cu alcool sau fără alcool".

Petre Daea a mai fost întrebat de jurnalişti de ce a rămas să răspundă la întrebări şi după ce a fost validat de membrii comisiilor de specialitate reunite din Parlament, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre miniştrii propuşi nu au făcut acest lucru, iar el a precizat că "emoţia aceasta vine din răspunderea conştiinţei mele profesionale".

"Răspund pentru ceea ce fac şi am emoţii ca să nu greşesc, iar emoţia aceasta vine din răspunderea conştiinţei mele profesionale. Tot timpul am fost atent să nu greşesc, tot timpul am emoţia lucrului bine făcut, mă străduiesc şi dacă le fac cu emoţie şi dacă şi rezultatul este bun cu atât mai mult mă emoţionez şi îngăduiţi-mi să vă mai dau răspunsuri", a răspuns Petre Daea.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului. Petre Daea a fost validat cu 21 voturi pentru şi 10 împotrivă.

Sursa: AGERPRES

Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit în 19 octombrie 2017, la sediul instituţiei, pe comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară. Alături de delegaţia comisarului european au participat și oficiali ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Din partea MADR au fost prezenţi secretarii de stat, precum şi Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, Doina Băiculescu, director general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare, Geronimo Brănescu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Bogdan Pandelică, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat pesta porcină africană, pesta porcină clasică, neonicotinoidele, dublul nivel de calitate al produselor agroalimentare, bunăstarea animalelor.

În deschiderea întâlnirii de la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Petre Daea a mulţumit reprezentanţilor Comisiei Europene pentru tot sprijinul acordat în combaterea focarului de pestă porcină africană confirmat la sfârşitul lunii iulie 2017 în România, într-o exploataţie de la periferia municipiului Satu Mare. Imediat după apariția suspiciunii de pestă porcină africană, autoritățile veterinare județene, împreună cu celelalte autorități teritoriale implicate în controlul bolii, au luat toate măsurile de control necesare pentru stoparea răspândirii virusului, așa cum prevede legislația europeană în vigoare, Directiva Consiliului 2002/60/CE transpusă în legislația națională și a fost pus în aplicare planul național de contingență pentru pestă porcină africană. Comunicări despre confirmarea bolii au fost făcute imediat către Comisia Europeană (CE) și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE). De atunci situația este stabilă, neînregistrându-se alte focare de pestă porcină africană.

Ulterior, România a primit vizita Echipei de Urgenţe Veterinare a Comisiei Europene, echipa fiind impresionată de rapiditatea cu care au fost luate măsurile legale pentru stoparea difuzării virusului și controlul circulației animalelor.

Comisarul european a apreciat modul în care România a gestionat această problemă şi a pus accentul pe importanţa unei comunicări corecte între toate părţile implicate astfel încât să poată acţiona împreună ori de câte ori situaţia o impune. 

În ce priveşte problema neonicotinoidelor, ministrul Petre Daea a prezentat punctul de vedere al asociaţiilor de producători agricoli şi de seminţe. Aceştia, de la apariţia Regulamentului 485/2013, ce interzice utilizarea a trei substanţe active din clasa neonicotinoidelor, au adresat Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale solicitări pentru menţinerea utilizării tratamentului seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă pentru asigurarea competitivităţii agriculturii româneşti prin acordarea de autorizaţii temporare pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Facem precizarea că România a solicitat, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

“Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară a căutat soluţii alternative pentru folosirea neonicotinoidelor. Astfel, la secretariatul Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor s-au depus două dosare pentru două produse care sunt o alternativă la utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, floarea soarelui şi porumb”, a afirmat ministrul Petre Daea în acest context.

În încheiere, ministrul Agriculturii a apreciat cuvintele adresate de către echipa comisarului european subliniind că “prin susţinerea Comisiei Europene şi forţa noastră putem face tot ceea ce ne propunem în perspectiva anului 2019, când România va deţine pentru şase luni preşedinţia Consiliului UE”.

Reamintim că, în perioada 19-20 octombrie, comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, se află într-o vizită oficială la București.

Dl. Petre DAEA, Ministrul Agriculturii participă la Gala Fermierilor Români din cadrul Conferinței PRIA Agriculture la București, în 28 septembrie 2017, organizată de PRIAevents.

Conferința PRIA Agriculture - însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers, în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 28 septembrie 2017-  este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector. 

În cadrul acestei gale vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune. Va fi extrem de important să discutăm despre  ce ne va rezerva aceasta după 2020.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vor fi dicutate subiecte de o deosebită importanță pentru fermieri și agricultura României.

Cum va arăta PAC după 2020 este unul dintre subiectele principale din cadrul evenimentului. Fermierii acordă importanță maximă acestei teme pentru că este important să contribuim și noi la viitoarele prevederi deoarece agricultura ocupă un rol important pentru România. Astfel, Ministerul Agriculturii,împreună cu fermierii ar trebui să stabilească ce este mai bine pentru România și să obținem astfel rezultate mai bune și simplificarea aplicarii PAC, poate creșterea subvențiilor pentru fermierii români, și mai multe fonduri europene.

Legea terenurilor agricole este de asemenea unul dintre punctele importante care vor fi în dezbatere, precum și absorbția fondurilor europene, dar și colaborarea dintre Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, astfel încat să se obțină rezultate cât mai bune pentru fermieri deoarece spre ex., de la an la an, pagubele create de mistreți în culturile agricole sunt în creștere, iar pierderile înregistrate la porumb din cauza porcilor mistreți în 2017 sunt între 465 – 775 euro la hectar. Vom discuta de asemenea despre secetă și sistemul de irigații în România; cumpărarea și vânzarea terenurilor agricole, cadastrarea; fonduri europene și simplificarea procedurilor, subvenții și situația plăților; camerele agricole, măsuri fiscale pentru agricultură, bilanțul anului 2017, precum și soluții pentru a avea un 2018 agricol mai bun.

Alături de Dl. Ministru al Agriculturii - Petre DAEA, lectorii invitați sunt:  Elena Oana IACOB – Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice; Laurențiu BACIU – Președinte, Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Emil DUMITRU– Președinte, CN ProAgro; Daniel CONSTANTIN – Fost ministru al Agriculturii si al Mediului; Valeriu TABĂRĂ – Fost Ministru al Agriculturii; Adrian PINTEA - Director General,  Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA); precum și un reprezentant din partea CEC BANK, Ștefan STĂNESCU – Co – Fondator, Agriso și Radu Codruț Ștefănescu – Președinte Director General, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.  

PRIA Agriculture  se va desfășura cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Franceză, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Olandeză, BEROBA, Camerei de Comerț și Industrie România-Israel, Camerei de Comerț și Industrie Româno-Britanică, Econet Romania, Camerei de Comerț și Industrie a României, Camerei de Comerț și Industrie România-Elveția și a Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Parteneri ai evenimentului sunt CEC Bank, Mega Image, New Holland, Agro Concept, LAPAR, AISR, KWS, Confederația Națională ProAgro, Fresh din mere de Itești, Agriso.ro, CAR Group, BRISE, Seminis, APIMAR, Trofee de cristal, IA Românească, Micri Gold, Sir Ludovic și NISSA.

PRIA Agriculture reunește peste 200 participanți – fermieri, reprezentanți ai autorităților, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe http://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2017/

Mai multe detalii despre conferința PRIA Agriculture si Gala PRIA Romanian Farmers de anul trecut, precum și premiile acordate fermierilor români puteți gasi

Contact -  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0744584661

Întrebat dacă s-a gândit la o strategie prin care să se ajungă la o valorificare superioară a producției fermelor de cultură mare, dl Petre Daea a răspuns în exclusivitate pentru „Lumea Satului“: „Da! Carnea de porc, porcul din România. Prin acest program doresc creșterea efectivelor de animale. Crescând efectivele de animale, crește consumul de furaje. Noi, la ora actuală, avem porcul și hectarul, ceea ce este anacronic pentru că la zece tone de porumb, dați-vă seama câți porci ar trebui să fie pe hectarul respectiv. Dar așa oamenii, care neavând valorificare se duc pe randamente scăzute, încep să se gândească: „N-are rost să fac eu opt tone, că ș-așa nu am unde să le duc!“ Ș-atunci zootehnia este soluția de a crește capacitatea de producție.“

Declarația a fost făcută cu ocazia Adunării Generale a Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, care a avut loc la începutul acestei luni la sediul IBNA Balotești. Prezent la această adunare, ministrul Agriculturii a ținut să precizeze: „Am venit să vă ascult. Consider aceasta o întâlnire de lucru și o tratez ca atare!“ Și, într-adevăr, așa s-au petrecut lucrurile.

AGCTR vrea o nouă rasă autohtonă

Președintele AGCTR, dl Teodor Neață Împăratu, a prezentat raportul de activitate al organizației. Printre cele mai importante rezultate obținute pot fi considerate cele îndreptate spre crearea și impunerea unei rase de vite autohtone, și anume Bălțata Românească Neagră. În acest scop Asociația a inițiat și păstrează un Registru Genealogic și, de asemenea, efectuează și Controlul Oficial al Performanțelor la lapte/carne (COP). Controlorii acreditați ai asociației își desfășoară activitatea în întreaga țară. În ceea ce privește plata lor, lucrurile stau destul de prost, după cum s-au plâns membrii organizației, prezenți la întâlnire. Pentru serviciile lor sunt plătiți cu doar 900 lei/lună. Din acești bani, trebuie să suporte și cheltuielile de deplasare la ferme, spun ei.

Cu toate acestea, s-a reușit încă de acum doi ani selecționarea a trei tăurași considerați a fi nucleu al rasei. Alți cinci tăurași, selecționați anul trecut, se află în testare la Craiova. „Acesta este un rezultat deosebit, atâta vreme cât în România materialul biologic, materialul seminal se aduc din import. Și desigur că nimeni nu va vinde altor țări materialul biologic cu cea mai înaltă valoare! Și cum am putea avea o rasă autohtonă, atâta vreme cât genetica vine din afară?“, a reiterat importanța acestei realizări președintele AGCTR.

ANSVSA „se împunge“ cu fermierii

Alt aspect care creează disfuncționalități în activitatea crescătorilor de taurine îl constituie, după propriile lor declarații, colaborarea cu medicii veterinari. Legislația insuficient de precisă uneori, greșită alteori duce la situații aberante. Spre exemplu, la fătare, eliberarea unui pașaport pentru vițel costă 5 lei. Însă, dacă din greșeală sau din necunoaștere veterinarul trece în mod eronat rasa vițelului, modificarea costă 25 de lei, sumă pe care tot fermierul trebuie s-o achite. Alte probleme sunt generate de prevederile privind înlocuirea crotaliilor. Animalele trebuie să aibă în mod obligatoriu câte două. În situația pierderii uneia, frecvent întâlnită, procedura înlocuirii este greoaie și costisitoare. Nerezolvarea ei duce până la pierderea subvenției pentru vita în cauză.

Aceste disfuncționalități vin să se adauge la cadrul deja existent, creat de prețul scăzut plătit de procesatori pentru lapte și de alte disfuncționalități în mecanismul stabilirii și plății subvențiilor, au mai spus fermierii.

Una dintre solicitările de fond ale crescătorilor de taurine a fost și revenirea ANSVSA în subordinea MADR. Astfel, consideră ei, s-ar rezolva multe dintre problemele sesizate. „La ora actuală ANSVSA este stat în stat, își face propriile reguli. Revenind în subordinea Ministerului, ar trebui să respecte cadrul deja existent“, a apreciat unul dintre cei prezenți la adunare.

O altă cerere adresată în numele tuturor membrilor de către președintele Neață Împăratu a fost aceea de a se excepta subvențiile de la impozitare. „Este o situație absurdă! Deși de mai mulți ani am tot ridicat această problemă, încă a rămas nerezolvată“, a subliniat domnia sa.

„Dacă avem sprijin, de ce nu-l folosim?“

Surpriza adunării, deși ar fi putut fi intuită, a venit tot din partea ministrului Agriculturii. Încă din timpul adunării acesta a intervenit, discret dar eficient, prin telefon, pentru rezolvarea unor probleme punctuale ce i-au fost aduse la cunoștință. Nu mică a fost mirarea fermierilor care și-au prezentat problemele când, la sfârșitul adunării, dl Daea le-a comunicat soluționarea situațiilor respective. „Eu nu am făcut niciodată promisiuni; eu nu am căutat vinovați, ci soluții. La fel am procedat și acum.“

„Cei care doresc să lucreze au în mine omul care lucrează, dar nu și în locul lor. Sarcina mea este să dau sprijinul la timp, pentru ca ei să își poată desfășura activitatea. Mâine, în ședința de Guvern, se vor aproba sumele pentru subvenții și, în câteva zile, vor ajunge în conturi. Luați-le și folosiți-le! Dar nu uitați că am lucrat în producție și cunosc procesul, așa că voi verifica cum le folosiți!“, a îndemnat Petre Daea. În completare, a mai adăugat: „N-avem material biologic și material seminal. De ce să n-avem, când avem sprijin de la Stat pentru Registrul Genealogic și pentru COP? Avem o subvenție de 732 euro/an/cap de vacă. Dacă avem acest sprijin, de ce să nu-l folosim? 732 euro/vacă e o susținere corectă. Nu zic că e mult, nu zic că e puțin. Eu m-am străduit să fie și să fie la timp. Nu trebuie să vină Ministerul ca dumneavoastră să vă înțelegeți cu ANSVSA și ANZ.“

În încheiere, ministrul Agriculturii a mai transmis un mesaj clar și important tuturor fermierilor români care doresc să beneficieze de subvenții: „Anul trecut au avut loc consfătuiri și s-a ajuns la o procedură privind acordarea acestora. S-a ajuns în situația inadmisibilă, incorectă și total neproductivă de a face controale în teren în luna ianuarie, după procedurile pe care le-ți stabilit împreună. Am dat un ordin prin care s-a renunțat la această procedură. Am rezolvat problema. Acum trebuie să facem ordine, iar regulile pe care le stabilim împreună trebuie să fie respectate de toți. În acest context, atrag încă o dată atenția: termenele trebuie respectate. Cine nu respectă termenele, acela nu va avea subvenție!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 10-11

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a primit-o pe E.S. Tamar Samash, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Israel în România, luni, 27 februarie 2017.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a subliniat importanţa colaborării cu statul Israel pe un domeniu foarte important pentru România, respectiv irigaţiile, exprimându-şi intenţia de a identifica modalităţi concrete prin care ar putea fi transferată ştiinţa de care Israelul dispune către ţara noastră.

Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru poporul din Israel, care a identificat soluţii inovative în agricultură şi a reuşit să atingă performanţa, cu toate că dispune de resurse extrem de limitate în ce priveşte terenul agricol şi apa dulce. De asemenea, ministrul Daea a subliniat că România are ce învăţa de la Israel, iar, în opinia sa, principala provocare este de a căuta soluţii concrete pentru folosirea apei în mod raţional în agricultură.

În acest sens, doamna Ambasador a reiterat invitaţia lansată anul trecut ministrului Agriculturii de la acea vreme pentru un student român din agricultură de a vizita Israelul şi chiar de a acorda burse de studiu. Totodată, E.S. Tamar Samash a afirmat că între România şi Israel s-au dezvoltat relaţii foarte bune de colaborare, de altfel companii de top din Israel în domeniul irigaţiilor au reprezentanţe în ţara noastră.

În opinia doamnei Ambasador, România are multe avantaje pe care trebuie să le pună mai bine în valoare, între acestea amintind calitatea solului, condiţiile climatice favorabile, fructe şi legume dar şi produse de origine animală de foarte bună calitate. În acest context, E.S. Tamar Samash a subliniat că Israelul dispune de un bun management al fermelor şi deţine echipamente foarte performante.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a asigurat-o pe doamna Ambasador că România doreşte să colaboreze cu Israelul, având deschidere pentru orice domeniu care ar putea să aducă beneficii ambelor părţi.

Sursa madr.ro