reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 Aug 2022

Oamenii flămânzi devin agresivi. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați că vom flămânzi?

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Turbulențe în Agribusiness – Trenduri și soluții la provocările din agricultură

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

MADR: PNS a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente. În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de 3 luni de la data transmiterii.

Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni. Liniile directoare ale Planului Național Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție” a declarat ministrul CHESNOIU.

Modificări aduse Legii cooperației

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

  1. cooperative agricole de servicii;
  2. cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
  3. cooperative agricole de procesare;
  4. cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
  5. cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
  6. cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
  7. cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
  8. alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

  • Membri cooperatori fondatori;
  • Membri cooperatori acționari;
  • Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
    • pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
    • pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;
  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

  • Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;
  • În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Adrian Oros: Avem nevoie de peste un miliard de lei pentru despăgubirea fermierilor pentru culturile de primăvară

Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.

"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii. 

Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.

"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.

Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.

APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui. 

Dezbatere la MADR: Stop deșeurilor și risipei alimentare!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu InfoCons, a organizat recent evenimentul „Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!“, în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente „Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!“

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală.

„Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen“, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

De altfel, securitatea alimentară este o problemă serioasă și, deși poate părea greu de crezut, în secolul XXI există zone cu foamete și oameni care nu au acces la hrană.

De unde vine risipa?

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ale ANSVSA. Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației, servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. Dintre acestea, jumătate provin din gospodăriile populației.

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide, cu atât mai mult cu cât statistica mondială privind producția agricolă nu variază foarte mult, dar este raportată la planetă. Astfel, potrivit statisticilor oficiale, un sistem agricol care are o variabilitate anuală destul de accentuată de 20-25% s-ar putea să aducă populația pe care o deservește în insecuritate alimentară. Această variabilitate, determinată și de modificările climei, se accentuează și poate provoca insecuritate alimentară. De aceea, este nevoie de măsuri de politică agricolă pentru diminuarea efectelor negative. De altfel, acesta este motivul pentru care au fost create rezervele de stat, pentru a oferi o siguranță în cazul în care producția nu este posibilă. Iar seceta din acest an ne-a arătat că producția poate scădea dramatic, iar efectele pot fi din cele mai grave dacă autoritățile nu iau măsuri concrete urgent.

Pe de altă parte, aproape o sută de milioane de tone de mâncare se duce la gunoi..., după cum arată datele statistice realizate în ultimii ani la nivelul țărilor Uniunii Europene. Cum s-a ajuns la o cantitate atât de mare? Ei bine, cumpărăm mai mult decât putem consuma, iar hrana ajunge la gunoi. Iar atunci când mergem la restaurant comandăm prea mult și dăm înapoi jumătate din ce am cerut. La fel se întâmplă și în cazul vacanțelor cu oferta „all inclusive“, unde umplem farfuriile cu mâncare pentru a o lăsa pe masă spre a fi aruncată mai apoi.

Viitorul nu sună bine...

Iar previziunile sunt și mai îngrijorătoare căci, în următorii ani, acest ritm menținut de risipă alimentară poate ajunge la peste 120 de milioane de tone anual. Adică, o creștere de peste 20 de milioane de tone… Din păcate, în topul statelor ce gestionează prost această situație se află și România.

„Românii aruncă 6.000 de tone de alimente pe zi, ceea ce înseamnă 16 kilograme pe lună de persoană“, arată Cornel Bertea Hanganu, consilier la Departamentul pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Hanganu a mai menționat că operatorii din sectorul agroalimentar sunt obligați să ia măsuri de prevenire a risipei alimentare, aceste măsuri fiind reglementate prin legislație. Mai mult decât atât, în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, pentru orizontul 2030, se vizează reducerea la jumătate pe cap de locuitor a risipei alimentare la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum, precum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare.

Potrivit datelor MADR, în România se aruncă, în medie, 11,9% din mâncarea cumpărată, în Europa această medie fiind dublă. Cu cât familia este mai numeroasă, cu atât se aruncă mai multă mâncare. Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări europene, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Ceea ce duce la cele peste 6.000 de tone pe zi.

Care sunt motivele pentru care ajunge mâncarea la coșul de gunoi? Ei bine, statisticile MADR arată că un procent de 26% din alimente se degradează prea repede, iar 21% reprezintă cantitatea de mâncare estimată greșit. Cu alte cuvinte, credem că o vom consuma. Însă, în realitate, această mâncare ajunge la coșul de gunoi. Uneori, o vedem aruncată chiar pe stradă... Totodată, 14% din mâncarea aruncată la gunoi reprezintă procentul de cumpărături în exces. Acest exces poate fi cauzat și de promoțiile magazinelor care vând produse la preț redus (3+1 gratis, 2+2 etc.) deoarece se apropie termenul de expirare a acestora. Dacă nu se vând, aceste produse înseamnă pierderi pentru lanțurile de magazine, în care intră și costurile mari pentru distrugerea alimentelor expirate. Sunt și magazine care au găsit soluții: donarea alimentelor ce urmează să expire curând către proprii angajați sau către persoane defavorizate.

Aruncarea alimentelor afectează și bugetul familiei, banii cheltuiți pe mâncarea care pleacă la gunoi fiind economisiți pentru a se realiza ceva.

„Imaginați-vă că mergem la muncă 5 zile pe săptămână și 2 zile din acestea sunt, practic, pierdute prin aruncarea alimentelor la gunoi“, a explicat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Există și vești bune pentru cei care vor să reducă risipa de alimente și cheltuielile inutile pe produse neconsumate. Soluțiile sunt simple și la îndemâna oricui. Iată câteva din sfaturile InfoCons:

- Calculați bugetul de care dispuneți pentru alimente

Planificarea unui buget de cumpărături ne va ajuta să economisim bani, de aceea este bine să ne facem un buget pe care să-l respectăm. Ne va prinde bine!

- Mențineți un frigider sănătos

Verificați sistemul de închidere și temperatura frigiderului. Pentru a rămâne proaspete cât mai mult timp, alimentele trebuie păstrate la o temperatură de 1-5 grade Celsius.

- Serviți-vă cu porții mici de mâncare

Dacă punem în farfurie cantități mici de mâncare scade și riscul de aruncare a alimentelor. Cine mai dorește poate cere încă o porție.

- Folosiți resturile

În loc să aruncăm resturile alimentare la gunoi, le putem folosi la masa de prânz sau cina din ziua următoare. O altă variantă ar fi congelarea acestora pentru o perioadă de câteva luni.

- Conservați

Alimentele pot fi și conservate, iar metodele de conservare sunt la îndemâna oricui. Conservarea presupune păstrarea alimentelor la o anumită temperatură, ferite de lumina soarelui, în vase închise ermetic. O altă variantă de păstrare a alimentelor este înghețarea acestora.

- Schimbați ordinea alimentelor

Atunci când cumpărăm mâncare nouă din magazine este bine să verificăm alimentele din dulapuri și din frigider și să o aducem în față. Mâncarea nouă se pune în spate pentru a reduce riscul de a găsi mâncare stricată în dulap sau în frigider.

- Planificarea cumpărăturilor

Planul cu meniul pe întreaga săptămână și bugetul alocat sunt elementele de bază în prevenirea risipei alimentelor. Este foarte simplu să verificăm ce ingrediente ne lipsesc, apoi scriem o listă de cumpărături cu ceea ce avem nevoie pe termen scurt.

- În cazul în care rămânem totuși cu mâncare pe care nu dorim să o mai consumăm nici după conservare sau congelare, putem găsi o soluție simplă: reciclarea ca îngrășământ. Prin realizarea de compost „homemade“ putem obține îngrășământ natural pentru plantele decorative de apartament. Atenție, însă! Doar anumite alimente pot fi reciclate, nu toate. Fructele și legumele se pot transforma ușor în îngrășăminte, de pildă. Trebuie doar să înțelegem că și noi putem pune „stop risipei alimentare!“


Ponderea deșeurilor alimentare în UE

Risipa alimentară înseamnă și deșeuri ce trebuie apoi distruse, proces ce înseamnă și bani cheltuiți inutil. Potrivit statisticilor, 53% din aceste deșeuri provin din gospodăriile populației, 19% sunt rezultate din procesarea alimentelor, iar 12% din servicii alimentare. Un procent de 11% reprezintă deșeuri create de producția primară și 5% rezultă din vânzarea en gros și en detail.


Simona Nicole David

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!

Anul trecut, în octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că, pentru perioada 2019-2023, cele 58 de licee sau colegii cu profil preponderent agrar din țară, selectate în cadrul programului de cofinanțare și preluate din subordinea Ministerului Educației în cea a MADR, vor primi o sumă totală de 925 milioane de lei. Fondurile urmau să fie eșalonate în felul următor: 2019 – 75 milioane de lei, 2020 – 265 milioane de lei, 2021 – 210 milioane de lei, 2022 – 200 milioane de lei, 2023 –175 milioane de lei. La un calcul sumar, fiecare liceu ar fi trebuit să beneficieze de 15,94 milioane de lei în tot acest interval, banii urmând a fi folosiți pentru modernizare, dotarea laboratoarelor și a fermelor, achiziția de utilaje și echipamente etc.

Socoteala de-acasă...

Ei bine, nu se știe dacă a fost direcționat vreun leu din bugetul MADR către liceele agricole din cota pentru 2019. Iar la începutul anului 2020 s-a întâmplat ceea ce hâtrii satului au inventat de secole: socoteala de-acasă nu s-a mai potrivit cu cea din târg. Pe fondul unui buget național sufocat de creșteri salariale și pensii, al unui deficit bugetar sever, al secătuirii resurselor financiare, în general, MADR

și-a dat seama că nu dispune de suficiente fonduri pentru a respecta programul de finanțare la care se angajase cu câteva luni în urmă. În consecință, pentru anul în curs, n-au mai fost 265 de milioane de lei pentru cele 58 de licee de profil, ci abia aproape 4% din tranșă, respectiv cca 10 milioane de lei. În afară de Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“ din București, pentru care MADR a alocat 200.000 lei, celelalte școli urmau să primească câte 175.000 lei credite bugetare. Și, ca să nu existe confuzii, termenul „credit bugetar“ reprezintă, conform Legii nr. 273/2006, „suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni“. Ei bine, până în a doua decadă a lunii mai, aceste credite bugetare nu au ajuns la destinatar.

Credite de angajament

E drept, toată lumea s-a confruntat și cu pandemia de coronavirus care a dat peste cap multe planuri. Ca o supapă, să zicem așa, sau ca o măsură de a ieși din încurcătură, în cazul în care nu ar veni primii bani (creditele bugetare), unităților de învățământ le-au fost repartizate și câte 175.000 lei credite de angajament (200.000 lei Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj“). „Creditul de angajament“ este un alt instrument din programele multianuale care înseamnă, în traducere liberă, să cheltui anul acesta bani în contul bugetelor din anii următori. Sau să te împrumuți anul acesta din bugetele anilor următori. În baza acestor sume, în limita așadar a 175.000 lei, școlile puteau să inițieze lucrările sau achizițiile publice programate, cu condiția de a găsi parteneri care să lucreze azi și să fie plătiți în 2021. Dar și aici sunt o mulțime de bâlbe și neclarități, așa că instrumentul financiar nu și-a intrat în pâine. Desigur, veți spune, mai este timp destul până la sfârșitul anului, iar banii ar putea fi utilizați 100%. Așa sperăm și noi, dar mai ales conducerile liceelor agricole care, între timp, pentru capitolul investiții au beneficiat de finanțări de la primării și consilii județene.

Maria BOGDAN

S-au aprobat plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, ce vizează culturile prevăzute la art. 1 din HG. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020. 

Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506,500 mii euro, echivalentul a 406.121,672 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal sunt distribuite astfel :

a)  33.434,000 mii euro pentru soia;

b)  16.354,250 mii euro pentru lucernă;

c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 102,130 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.902,200 mii euro pentru orez;

f)  840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 131,760 mii euro pentru hamei;

h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j)  9,340 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 6.316,200 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 2.523,760 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Menţionăm că transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată, cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Sursa: madr.ro

Noi beneficii importante pentru fermieri prin submăsura 17.1 ce se va lansa la jumătatea lunii mai 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va relansa la jumătatea lunii mai submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. 

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

Submăsura va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie 2020 și va fi destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 şi culturilor de primăvară pentru campania 2020. Pentru sectorul zootehnic sesiunea va fi disponibilă la o dată ulterioară.

În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toți să-și asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanțare de  70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor”, precizează ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acoperă fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de submăsură sunt: arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

MADR şi AFIR, din analiza pe care au realizat-o la nivelul departamentelor tehnice și prin colectarea unor sugestii ale asociațiilor de fermieri, au realizat îmbunătățiri şi simplificări consistente pentru această sesiune, atât în ceea ce privește fișa măsurii, cât şi condițiile de accesare.

Astfel, acestea vizează:

  • Acordarea unui sprijin de 70% pentru toți fermierii, independent de dimensiunea fermei;
  • Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor două etape aferente culturilor de primăvară, respectiv toamnă și deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultură sau specie.

Totodată, Ghidul solicitantului a fost simplificat semnificativ prin: reducerea numărului de documente obligatorii în cadrul pachetului depus împreună cu cererea de finanțare (de la 7 documente la 4 documente), eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi documente ștampilate, de a completa suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă și calculul privind dimensiunea economică a exploatației, precum şi clarificarea posibilității de a prezenta documente aferente plăților prin POS.

În ceea ce privește sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanțare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind plătite 800 din acestea, diferența reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: madr.ro

Peste 380 de oferte au fost depuse până acum pe portalul creat de Ministerul Agriculturii

Începând cu data de 30 martie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pus la dispoziția producătorilor de legume un portal prin care se facilitează postarea ofertelor producătorilor pentru legume proaspete care sunt produse în gospodăria proprie și sunt destinate comercializării.

De la lansarea portalului și până la acest moment (13 aprilie 2020), au fost încărcate peste 380 de anunțuri de la producători, fiind disponibile verdețuri de sezon, în principal.

Cele mai multe oferte sunt pentru ceapă verde, salată, varză, ridichi, roșii, cartofi, dar sunt și oferte pentru spanac, castraveți, cartofi noi, usturoi, ardei, mărar, leuștean, pătrunjel, lobodă, țelină, praz, morcovi, păstârnac, sfeclă, ciuperci, ștevie. De asemenea, pe portal puteți găsi și oferte de fructe, răsaduri, flori, plante medicinale și aromatice.

Pe această cale se asigură o largă promovare a produselor autohtone, de calitate, într-o gamă sortimentală și cantitativă ce poate răspunde interesului oricărui cumpărător.

Pentru detalii accesați: https://rndr.ro/legume/

Comisia Europeană a rambursat suma de 91,7 milioane euro în contul MADR

În data de 3 aprilie a.c., Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 91,7 milioane euro, reprezentând rambursarea de la Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă, a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în luna februarie 2020 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2019.

Această sumă se adaugă încasărilor din perioada 01.01.2020-31.03.2020 din Fondul European de Ganatare Agricolă în sumă de 1.640,7 milioane euro și a celor din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în sumă de 348,32 milioane euro, încasările de la Comisia Europeană totalizând astfel 2.080,72 milioane euro, în cursul anului 2020.

Sursa madr.ro

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii organizează Târg de Crăciun între 19-23 decembrie 2019

În pragul Sărbătorilor de iarnă, în perioada 19 - 23 decembrie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își deschide porțile pentru a găzdui un Târg de Crăciun, o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești, la care sunt invitați toți cei care vor să redescopere tradiția bucatelor specifice Crăciunului.

Consumatorii vor putea regăsi preparate tradiționale, produse obținute conform unor rețete consacrate atestate de MADR, sau ale căror denumiri sunt recunoscute la nivelul Uniunii Europene, din arealul zonei montane, ori produse specifice care păstrează autenticitatea, transmisă din generație în generație, pregătite pentru masa de Crăciun. Expoziția va oferi și alte produse alimentare din areale geografice ale României: Maramureș, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, Dobrogea etc.

Îi invităm pe toți cei care cunosc gustul inconfundabil al preparatelor tradiționale românești de Crăciun să găsească la acest târg o gamă variată de produse din carne de porc, dar și cozonaci, brânzeturi sau vinuri pregătite și expuse de peste 30 producători de produse alimentare pentru masa de sărbători de iarnă, din județele: Alba, Argeș, Arad, Brașov, Bihor, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Vom redescoperi gustul bucatelor tradiționale din diferite regiuni ale României, al produselor din carne (caltaboș, tobă de casă, lebăr, cârnați de porc proaspeți și afumați, slănină afumată, jumări, jambon afumat, mușchi afumat, pastramă de porc, sloi/tocan de oaie și mititei), al produselor din lapte (brânză, smântână, cașcaval, telemea, urdă, brânză de burduf în coajă de brad și în membrană naturală, caș, cașcaval Rucăr și cașcaval Dalia etc.), al produselor din pește (batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește etc.), al produselor de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.), al siropurilor, gemurilor sau dulcețurilor de fructe, al diferitelor sortimente de zacuscă, uleiuri aromate, cosmetice naturale și altele.

Produsele românești renumite, precum Cârnații de Pleșcoi, Telemeaua de Sibiu, Scrumbia de Dunăre afumată, produse care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P și Telemeaua de Ibănești “Denumire de Origine Protejată” -  D.O.P vor încânta vizitatorii la acest eveniment. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecției la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Plăcinta dobrogeană, Salata cu icre de știucă Tulcea (în curs de dobândire IGP) și Salată tradițională cu icre de crap (în curs de dobândire STG). La eveniment vor fi prezenți și producători de fructe, de miere (polen, faguri, propolis) precum și producători de palincă şi de diferite sortimente de vin de origine controlată.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, joi 19 decembrie, la ora 11.00. Programul de vizitare al târgului este între orele 8.00 – 18.00, iar în ultima zi, 23 decembrie, producătorii vă așteaptă până la ora 16.00.

Sursa: madr.ro

Întâlnire de lucru între reprezentanții producătorilor agricoli și cei ai crescătorilor de albine

Ministrul Nechita-Adrian Oros și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au condus joi, 5 decembrie 2019, o întâlnire de lucru cu reprezentanții sectorului apicol și cu cei ai producătorilor agricoli din România, la sediul MADR. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul direcției tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR.

Scopul acestei întâlniri a vizat dezbaterea dificultăților cu care se confruntă sectorul apicol, precum și analiza efectelor tratamentului semințelor cu produse pe bază de neonicotinoide la culturile de porumb și floarea-soarelui asupra producției agricole și a populațiilor de albine. Măsura are în vedere fundamentarea deciziei privind acordarea unei derogări pentru folosirea de sămânță tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.

Pe parcursul întâlnirii a avut loc un schimb activ de opinii între membrii celor două sectoare, care au agreat ideea unei colaborări strânse, în beneficiul ambelor părți.

Ministrul Adrian Oros a punctat în cadrul întâlnirii că este necesar să păstrăm un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are rolul de a media acest dialog, astfel încât să fie găsite soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele părți.

La rândul său, Emil Dumitru a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe cei aflați la masa discuțiilor că Ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. Astfel, secretarul de stat a transmis participanților că fundamentarea solicitării derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi discutată cu reprezentanții celor două sectoare, care sunt în strânsă legătură unul cu celălalt.

De asemenea, secretarul de stat Emil Dumitru a reafirmat deschiderea Ministerului Agriculturii spre dialog, accentuând ideea că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide. În acest sens, este nevoie de responsabilități clare trasate pentru toți cei implicați în acest proces – autorități, fermieri – producători agricoli, crescătorii de albine.

În încheierea întâlnirii, ministrul Adrian Oros a subliniat că marea provocare în acest caz o constituie identificarea de soluții pentru a reduce riscurile asociate utilizării acestor produse, astfel încât pierderile să fie cât mai mici.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii a alocat noi sume pentru plata beneficiarilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, Campania 2019, respectiv:

  • 36.823.555 lei – agromediu și climă
  • 6.916.807 lei –  agricultură ecologică
  • 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

Cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești, ce se sărbătorește în fiecare an în data de 10 octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

În data de 9 octombrie 2019, porțile instituției din Bulevardul Carol I nr. 2-4 se vor deschide începând cu ora 9.00 pentru toți cei interesați să afle amănunte despre istoricul clădirii, să cunoască elemente de arhitectură deosebită, cum sunt vitraliile ce datează din secolul al XIX -lea și să viziteze cele două săli de conferințe ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în intervalul 9:00 – 16:00, vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate și vor putea admira expoziția permanentă de vinuri de la etajul I, harta produselor agroalimentare românești cu evidențierea locului de proveniență a produselor autohtone, panourile fotografice unde sunt afișați toți miniștrii agriculturii începând cu anul 1859 până în zilele noastre, precum și o secțiune dedicată secretarilor de stat care s-au aflat la conducerea MADR din anul 1971 și până în prezent. Oaspeții vor putea să vizioneze în cele două săli de ședințe, filme ce prezintă activitatea ministerului și a instituțiilor subordonate.

De asemenea, în perioada 9-13 octombrie, între orele 9:00–18:00, în curtea MADR va avea loc o expoziție cu vânzare de unde se vor putea achiziționa produsele atestate tradițional, după o rețetă consacrată, produse montane, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate europene, produse certificate ecologic, din toate zonele țării. Totodată, cei interesați vor putea cumpăra legume și fructe, produse din lapte și carne, dulcețuri, zacuscă, produse din pește, băuturi spirtoase sau vinuri din România. Buna dispoziție din cadrul târgului va fi asigurată de un ansamblu folcloric compus din dansatori și soliști vocali.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Un alt eveniment organizat în contextul Zilei Naționale a Produsului Agroalimentar Românesc, în parteneriat cu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea și Confederația Sindicală MERIDIAN, se va desfășura la ROMEXPO, în data de 9 octombrie 2019 și va constitui o dezbatere a fermierilor români, în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obținute în agricultură, în perioada 2017 – 2019. Intitulată ”Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”, dezbaterea va reuni fermieri din toate domeniile – producție vegetală, cultură mare, zootehnie, industrie alimentară. Aceștia vor fi premiați pentru rezultatele obținute în activitatea desfășurată, fiind totodată un prilej de a discuta și interacționa pe teme de actualitate.

Discuțiile vor fi completate de o expoziție de produse românești înregistrate pe sistemele de calitate europene (Magiun de Prune Topoloveni, Telemea de Ibănești, Novac afumat din Ţara Bârsei, Salam de Sibiu, Scrumbie de Dunăre afumată), băuturi spirtoase cu indicație geografică (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș și Horincă de Cămârzana), produse aflate în curs de înregistrare la Comisia Europeană (Cârnați de Pleşcoi, Cașcaval de Săveni, Telemea de Sibiu, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Salată cu icre de crap tradițională, Plăcinta dobrogeană), alături de scheme de calitate naționale – produs tradițional, rețetă consacrată și produs montan.

Publicul larg va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii continuă verificarea comerțului cu legume și fructe

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Încă 176,41 milioane euro au intrat în conturile României prin PNDR

Ministerul Agriculturii informează că în data de 26 august 2019 au intrat în conturile României pentru fermieri și dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,70 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de 8,95 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro