Omul sfințește locul. Datorită oamenilor care iubesc pământul și care au păstrat această știință a producerii de hrană la rang de mare cinste, mai avem încă bazine legumicole importante. În octombrie, pe câmpurile din comuna Lungulețu din județul Dâmbovița, recoltatul producției de varză era în toi. Sătenii, agricultori renumiți pentru hărnicia lor, își împărțiseră reponsabilitățile. Unii erau în câmp, la recoltat, în vreme ce alții erau în piața de gros de la Lungulețu. Ștefania Rădoi provine din generații de agricultori cu tradiție și a preluat această muncă mai departe pe umerii propriei sale familii. A început cu un hectar de pământ, dar astăzi, împreună cu soțul ei, cultivă 10 hectare de pământ. Spune că, deși munca pământului este grea, are multe satisfacții și privilegiul de a se bucura de un soi de libertate.

„Eu am renunțat la regula de a cultiva doar varză și cartofi“

În Lungulețu, unii tineri aleg agricultura, alții nu. Ștefania și soțul ei fac parte din categoria celor pentru care agricultura nu este doar o activitate economică, ci chiar un mod de viață.

„Am început cu un hectar de teren când ne-am căsătorit, iar pe parcursul anilor am arendat și am cumpărat pământ. Acum cultivăm o suprafață mai mare și am diversificat culturile din exploatare. Aveam posibilitatea să ne angajăm, dar având în vedere că aveam de la părinți utilaje și pământ, am avut un start în agricultură. Am vrut să avem afacerea proprie. Ne place să muncim și am avut și satisfacții.“

Ștefania spune că pentru proprii copii și-ar dori o altă viață pentru că, totuși, munca în agricultură este grea, dar, dacă lor le va plăcea să facă asta, atunci îi va sprijni.

„Eu zic că în Lungulețu se vor cultiva varză și cartofi și peste 20 de ani. Eu am început prin a sparge regula aceasta de a pune doar cartofi și varză și cultiv și un hectar și jumătate de gogoșari care au mers foarte bine. Sfatul meu pentru lungulețeni este să facă în continuare agricultură pentru că deja faima comunei Lungulețu a ajuns și peste hotare. Nu cred că se va termina povestea comunei Lungulețu curând pentru că sunt sigură că și tinerii, cel puțin trei sferturi dintre ei, vor rămâne aici. Și eu am absolvit Facultatea de Marketing și tot m-am întors la Lungulețu și astăzi fac marketing pentru agricultură pe Tik Tok.“

„A scăzut foarte mult cererea de varză proaspătă“

Comuna Lungulețu este polul cultivării cartofului și verzei. De aici pornesc către piețe din țară, dar și din străinătate camioane întregi de legume. Uneori la prețuri derizorii, cu mult sub munca fermierilor. În pofida tuturor schimbărilor, Lungulețu a rămas un simbol al rezistenței în agricultură. Indiferent de provocări, aici se muncește pământul și se produce hrană.

„Lucrurile evoluează. Gusturile consumatorilor se schimbă. Foarte mulți ani a exista obiceiul de a pune varză murată la butoi, astăzi aproape că a dispărut acest obicei. Noi, de asemenea, am dus anul ăsta varza la o fabrică de murat din Slobozia Moară, o localitate de lângă Lungulețu. În această unitate varza se pune la murat pentru că în această direcție este cererea. Varza proaspătă nu mai este atât de căutată, la noi în târg nu mai este cerere aproape deloc. Oamenii stau lângă remorcă și se plâng de faptul că nu mai sunt clienți. Este foarte cald afară, temperaturile s-au schimbat și, odată cu ele, și obiceiurile consumatorilor. Anul acesta foarte mult din producție a fost gata de recoltat devreme. Avem noroc cu aceste fabrici de procesare care cer cantități mari de varză. Astfel ne-au mai salvat pe noi în aceste perioade în care legumele s-au făcut mai timpuriu decât au nevoie consumatorii, iar pierderile noastre sunt mai mici.“

„Centrele de colectare nu ar ajuta“

Agricultura este în esența ei un fel de joc de noroc. Fermierii, mai ales cei care au avut posibilități restrânse de a investi în sisteme de irigații, sunt la mila Celui de Sus. Anul acesta a fost unul secetos, iar costurile de producție au fost mai mari, dar fermierii nu au de ales. Munca lor trebuie să continue.

„Noi avem cultură dublă, primăvara devreme începem înființarea cu cartof timpuriu a celor 10 hectare de teren pe care le avem. Începând cu sfârșitul lunii mai, datorită foliei de agril, avem o producție timpurie pe care o recoltăm de pe un hectar și jumătate. Imediat începem să înființăm celelalte culturi. După cartofii la agril, vine ardeiul (cultivăm un hectar și jumătate cu gogoșar și capia), apoi urmează conopidă, varză roșie, varză albă, mai mulți hibrizi, plus soiul românesc din semințe produse de noi.“

În ceea ce privește înființarea unor centre de colectare-depozitare în comuna Lungulețu, Ștefania Rădoi spune că este ușor să spui că păstrezi marfa, dar având în vedere că trei sferturi din varza cultivată în Lungulețu este produsă din semințe autohtone, nu are niciun fel de rezistență. „Este foarte greu să combați dăunătorii, bolile care au apărut în ultima vreme. E ușor să spui că vrei să depozitezi, dar în momentul în care varza are un început de boală sau dăunători nu poți să o depozitezi pentru că va afecta și alte produse din jurul ei, iar paguba ar fi mult mai mare. Plus că trebuie temperatură controlată, este destul de greu.“

„Suntem agricultori, nu ghicitori“

Ștefania este nu doar producător agricol, ci și manager al acestei afaceri de familie. Fiecare aspect economic al activității trebuie gândit, analizat, astfel încât banii să fie folosiți în mod eficient. Ștefania trebuie să se gândească la toate scenariile posibile, inclusiv la unul de criză, în care prețul de valorificare este sub limita decenței. La final de an, când se trage linie, trebuie să existe un echilibru în tot ceea ce s-a făcut.

„Datoria noastră este să producem legume, indiferent de consecințe. De fiecare dată când înființăm o cultură avem speranța că va fi un an bun și că poate o să fie ploaie. Anul acesta nu a plouat. Am plantat varza eșalonat începând din luna iunie și nu am avut nici măcar o picătură de apă. Am obținut aceste culturi doar din irigat, cu combustibil foarte scump și, din păcate, prețul nu ne ajută să acoperim costurile de producție. Nu suntem și agricultori și ghicitori ca să știm cum este vremea, datoria noastră este să producem hrană și, dacă Dumnezeu ne ajută să fie un an bun, e bine, dacă nu, asta e. De multe ori se întâmplă ca pe o parte din culturi să prinzi preț prost și să nu fii pe profit, dar la alte culturi profitul să fie foarte bun și atunci se compensează.“

„Profitul de la cartofi l-am reinvestit în varză“

Pentru familia Rădoi anul acesta agricol a fost unul foarte bun. Cartofii, cultură la care a obținut în jur de 40 tone la hectar, spune Ștefania, au avut un preț foarte bun de la început până la sfârșit, iar o parte din profitul obținut l-au reinvestit în cultura de varză. Producția de varză a fost de cca 30 tone la hectar. La gogoșari a avut o producție foarte mare și a obținut un preț mediu de 5 lei/kg la angro.

„Având în vedere că am o varză de calitate superioară, am reușit să elimin pierderile și la această cultură și să nu o vând pe un preț foarte prost. M-a ajutat foarte mult colaborarea cu fabrica de procesare.“ Varza produsă de familia Rădoi este de calitate superioară și acesta a fost un criteriu datorită căruia a reușit să valorifice către fabrica de murat. Este important ca frunzele ei să fie sănătoase, fără boli sau semne ale unei boli, spune Ștefania. Nu se ține, în schimb, cont de dimensiunea verzei. În fabrică se pune la murat și varză de mici dimensiuni, dar și mai mare.

Explicația pentru prețul scăzut al verzei, spune Ștefania Rădoi, este supraproducția. Așa cum există ani foarte buni, cum a fost 2015, spre exemplu, când prețul kilogramului de varză de la Lungulețu a fost de 1,20-1,50 de bani, sunt și ani dificili.

„Fermierii întâmpină tot felul de dificultăți și trebuie să fie permanent atenți. Avem boli și dăunători pe care vrem să îi combatem și, în același timp, să facem și niște produse sănătoase. Îi îndemn pe consumatori să își schimbe obiceiul de a mânca. Să meargă la piață să cumpere varză românească pentru că este foarte bună, să revină la obiceiul de a băga la murat un butoi de varză. Să ne ajute în situații din acestea foarte dificile în care noi suntem pe supraproducție. Afară este foarte cald și nimeni nu cumpără varză.“

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO

Din ce în ce mai mult localitatea dâmbovițeană Lungulețu s-a impus ca unul dintre bazinele legumicole importante din sudul României. Probabil că și acest lucru a atârnat greu în balanță atunci când specialiștii de la Syngenta au hotărât ca acolo să prezinte noutățile cu care vor ieși pe piața semințelor de legume în acest an.

Varză timpurie și varză specială pentru sarmale

Cea mai importantă și mai practică noutate este că de-acum înainte Syngenta va avea și un catalog digital, accesibil de pe orice dispozitiv, care poate accesa Internetul – calculator, tabletă, telefon mobil etc. În acest mod, toți cei interesați vor putea afla rapid despre ceea ce apare nou pe piață. În plus, acest catalog va include și imagini din culturi, actualizate permanent, a promis Ramona Grama, manager de marketing al Diviziei de legumicultură.

Pentru că varza este unul dintre produsele care au făcut celebră localitatea, prezentarea a început cu noii hibrizi ai acestei plante. Jetodor F1 este destinat culturii în câmp deschis sau în spații protejate. Perioada de creștere este de aproximativ 55 de zile. Căpățâna nu are o densitate foarte mare, dar este voluminoasă. Greutatea medie este de 1,5-1,7 kg și este rezistentă la înflorire. Tot extratimpuriu este și hibridul Bolikor F1, care ajunge la maturitate în 57-60 de zile. Este caracterizat de o căpățână perfect rotundă, formată din frunze foarte fine, de culoare verde-deschis, și un cotor scurt. Greutatea medie este de 1,8-2 kg. Dintre hibrizii timpurii, o noutate este Kilagreg, care ajunge la maturitate în aproximativ 70 de zile. Căpățâna cântărește în jur de 3 kg și este recomandată mai ales pentru consumul în stare proaspătă.

Tot un hibrid timpuriu, care a început să facă istorie, este Sarmalin. Așa cum îl arată și numele, este recomandat pentru sarmale datorită frunzelor sale fine și dulci. Crește în aproximativ 80 de zile și este tolerant la arsura bacteriană. Plantele au un ritm rapid de creștere și formare a căpățânii. Este recomandată mai ales pentru murat, dar și consumului în stare proaspătă. Se pretează foarte bine culturii de toamnă, chiar și celei mai întârziate.

Boli noi, soluții inteligente

Una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă producătorii de varză, în ultimii ani, este hernia verzei. Această boală, produsă de o ciupercă, determină apariția unor tumori care împiedică circulația sevei în plantă, mai ales în rădăcini. Plantele tinere se atrofiază, iar cele mature prezintă frunze îngălbenite sau albastru-verzui. Sporii ciupercii care produce boala supraviețuiesc în sol peste 15 ani, așa că rotația culturilor nu este o soluție eficientă. Tocmai din acest motiv, specialiștii Syngenta au creat hibrizi rezistenți la această boală. Pe piața românească sunt disponibili Kilagreg, pe care l-am prezentat deja, și Kilaherb, care este tolerant și la atacul thrips.

O noutate utilă pentru cei care se ocupă de creșterea tomatelor în câmp este hibridul Firmus. Acesta are o creștere determinată, motiv pentru care nu are nevoie de palisaj. Perioada de vegetație este de 110-115 zile. Fructele sunt de tipul „prunișoare“ și se coc cam în același timp. Caracteristice le sunt dulceața, culoarea roșu-aprins și fermitatea. Un avantaj al acestui hibrid este că leagă foarte bine chiar și în condiții de temperaturi ridicate, nu sunt afectate de arsurile solare și au toleranță ridicată la virusul petelor de bronz și la pătarea pustulară.

Ardei și ceapă pentru toate gusturile

Pentru cei care vor să cultive ardei gras, fie în câmp, fie în spații protejate, noutatea este Beniel, un hibrid care produce fructe verzi, care devin roșii la coacere. Fructele sunt uniforme, cu dimensiuni de 10/10 cm, cu pulpa groasă. Acestea sunt rezistente atât pe plantă, cât și după recoltare. Pentru ardeii kapia, recomandarea rămâne Kornelya, deja cunoscut și apreciat de fermieri.

Și ceapa pentru cultivat în câmp este un domeniu unde Syngenta poate oferi variante interesante cultivatorilor. În ofertă se regăsesc trei soiuri, fiecare cu avantajele sale. Dacă Bratko poate oferi producții mari când se utilizează tehnologii de nivel înalt, Bosko este tolerant la condiții extreme de temperatură și oferă producții bune chiar și cu tehnologii mai rudimentare. Banko oferă căpățâni mari, grele și care se pretează bine depozitării. Pentru ceapă, densitatea de semănat recomandată este de un milion semințe/ha.

De un interes deosebit s-a bucurat și prezentarea soluțiilor de combatere a bolilor și dăunătorilor, domeniu în care Syngenta are un renume solid. Amănunte despre ele pot fi aflate, așa cum am spus, din catalogul digital.

Ceea ce este cel mai important de reținut este faptul că firma Syngenta rămâne în continuare același partener solid și de încredere al fermierilor care doresc calitate și performanță!

Alexandru GRIGORIEV

La jumătatea lunii octombrie, compania Syngenta a avut un eveniment de prezentare a celor patru hibrizi de varză din portofoliu, iar „scena“ aleasă în acest scop a fost ferma lui Mihai Neagu din comuna Lungulețu, județul Dâmbovița. Locul nu a fost ales întâmplător. Lungulețu este unul dintre cele mai importante bazine legumicole pentru cartoful timpuriu și varză, iar Iulian Zafiu, reprezentantul Syngenta, spune că spre astfel de zone țintește compania, iar scopul este acela de a demonstra adaptabilitatea hibrizilor la diferite regiuni ale țării. Acesta ne-a mai spus că hibrizii prezentați, deși sunt deja consacrați, sunt testați an de an în loturile de cercetare și demonstrative. La Lungulețu s-a vorbit despre hibrizii Pruktor, Mavunor, Sarmalin și Escazu.

Despre Escazu se spune că este un hibrid extraordinar, fiind inclus în toate loturile pe care com­pania le-a înființat și care își confirmă în fiecare an potențialul de producție. Iulian Zafiu spune că este cel mai important hibrid din portofoliu pentru cultura de toamnă și este supranumit „steaua hibrizilor de varză Syngenta“. Acesta poate ajunge până la 4 kg, iar perioada de vegetație este cuprinsă între 80-90 de zile. Acesta valorifică foarte bine aproape orice teren, iar dacă este îngrijit și primește fertilizare adec­vată nu dezamăgește fermierul.

Pruktor este un hibrid care se pretează foarte bine pentru cultura timpurie, cu plantare cât mai devreme în martie – aprilie, dar se poate cultiva foarte bine și vara. În ferma lui Mihai Neagu acest hibrid a fost introdus și în cultura de toamnă. Perioada de vegetație este de 70-75 de zile, iar potențialul de creștere este de 1,5-2 kg. Poate ajunge și la 3 kg, dar acest lucru depinde foarte mult de tehnologie. La Lungulețu acest hibrid a ajuns la 2,5 kg.

Sarmalin a intrat în portofoliul Syngenta în urmă cu trei ani. Este un hibrid cu frunză foarte fină care se pretează foarte bine și la murat, dar și în stare proaspătă. Ca tehnologie este recomandat pentru cultura de toamnă, atunci când își valorifică cel mai bine potențialul. Acest hibrid are o toleranță foarte bună la Xanthomonas, o bacterioză care distruge culturile de varză, mai ales dacă sunt condiții favori­zante precum temperaturi ridicate și ploi. În 2014 a fost plantat în loturi la Peretu, lângă Alexandria, și a fost singurul hibrid care a rezistat acestei boli. Sarmalinul nu avea nici măcar o frunză pătată, asta deși și ceilalți hibrizi fuseseră stropiți cu produse pe bază de cupru.

Mavunor este un hibrid de varză plată, cu frunza fină și cotor micuț. Este cultivat mai ales în zona de vest a țării, acolo unde se cere acest tip de varză. Mavunor se pretează atât pentru consumul în stare crudă, dar și pentru murat, iar perioada de vegetație este de 80-85 de zile.

Tehnologie și tratamente

În funcție de hibrid tehnologia este diferită. Spre exemplu, pentru cultura de vară, unde se pretează Pruktor, este indicată o densitate de 50.000-55.000 de plante la hectar. Pentru cultura de toamnă este bine ca densitatea să scadă până la 35.000-40.000 de plante. Reprezentantul Syngenta spune că tehnologia ce urmează a fi implementată depinde foarte mult și de ceea ce își dorește fermierul. În momentul în care plantează trebuie să știe exact ce tip de varză vrea, pentru murat sau pentru consum în stare proaspătă. O varză viguroasă, spre exemplu, nu mai crește atât de mare dacă densitatea este peste 50.000 de plante la hectar. Ca recomandări pentru tratamentul verzei compania recomandă insecticidul Affirm, recomandat pentru fluturele alb al verzei. În anii cu temperaturi foarte ridicate, acesta poate cauza probleme foarte mari în cultura de varză. Dacă acest fluturele își depune ouăle și nu sunt aplicate tratamente, omizile intră în varză și îi depreciază calitatea, iar pe rănile lăsate se pot instala ciuperci care distrug toată varza. Karate Zeon și Actara se folosesc împotriva puricilor și moliilor. Dual Gold este un erbicid epicular recomandat înainte de înființarea culturii, iar Fusilade este un gramenicid ce se aplică împotriva buruienilor cu frunză îngustă – pir și costrei – în perioada de vegetație. Cel mai nou produs, Ortivatop, este un amestec între două substanțe active, azoxistrobin și difenoconazol, care existau pe piață, dar nu în această combinație. Acesta este recomandat pentru tot complexul de boli foliare – pătări, făinări, alternarioze, antracnoze etc. – și are omologare foarte largă, pentru toate legumele. Doza este unică, și anume un litru pe hectar.

„Am așteptat evenimentul acesta pentru că este important și pentru noi. Deși fermierii cunosc deja hibrizii de varză și conopidă din portofoliul nostru, vrem să îi readucem în atenția lor pentru a deveni și mai cunoscuți. Și asta nu doar pentru că sunt frumoși și colorați, ci pentru că au performanțe și potențial. În consecință, sperăm ca tot mai mulți fermieri să îi asimileze în programul de cultură.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 24-25