Stația de producție a semințelor a companiei internaționale de agricultură Corteva Agriscience, situată în Afumați, județul Ilfov, a încheiat cu succes sezonul de producție agricolă din 2023. Peste 2 milioane de unități de semințe de porumb și floarea-soarelui au fost produse pentru sezonul următor pe o suprafață de peste 11.000 de hectare.

În acest an, au fost recoltați și sunt în curs de procesare un total de 42 de hibrizi de porumb, 7 hibrizi de floarea-soarelui și un soi de soia. La stația de la Afumați a Corteva Agriscience, hibrizii produși în România sunt procesați și utilizați pentru peste 20 de țări diferite din Europa, cu cel mai mare volum în România, Bulgaria, Polonia, dar și în Ucraina, Franța și Ungaria. În plus, în vara acestui an au fost tratate și însăcuțite 32.000 de unități de rapiță care alimentează în principal piața din România și Republica Moldova, contribuind la creșterea și dezvoltarea durabilă a agriculturii în aceste țări.

„Corteva investește constant in dezvoltarea capabilităților oamenilor și echipamente de ultimă generație la stația din Afumați. Angajamentul nostru se extinde la susținerea fermierilor români în atingerea rezultatelor optime din punctul de vedere al productivității, prin valorificarea tehnologiilor inovatoare în România. Echipa noastră dedicată vine cu o expertiză extinsă, cu un accent deosebit pe siguranța și protecția muncii, prin care asigură desfășurarea fiecărei operațiuni într-un cadru sigur pentru obținerea unor rezultate superioare“, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.

Inaugurată în 2002, stația de condiționare de la Afumați reprezintă un simbol al inovației și excelenței în procesarea semințelor. Cu o investiție care depășește 74 de milioane de euro în cei 21 de ani de existență, unitatea de producție este echipată cu utilaje de ultimă generație, inclusiv sortere optice și mașini de tratare performante. Susținută de o echipă dinamică de aproximativ 300 de angajați permanenți și sezonieri, stația asigură un ciclu de producție fără probleme pentru hibrizii Pioneer®.

Fabrica Corteva din Afumați este una dintre cele mai mari și moderne facilități de producție Corteva din lume, este cea mai mare stație de procesare a semințelor din România, producând semințe de porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță cu tehnologii avansate pentru clienți de pe întreg teritoriul Europei, iar de curând și Asia. Fabrica Corteva din Afumați folosește tehnologii avansate pentru a aplica semințelor de porumb și floarea-soarelui tratamente care stimulează creșterea și sănătatea plantelor, oferind fermierilor soluții inovatoare și sustenabile.

Cu o investiție suplimentară de 14 milioane de euro în 2021, fabrica Corteva din Afumați și-a extins capacitatea de producție de semințe de floarea-soarelui, soia și rapiță, pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea fermierilor, la nivel național și internațional.

Această facilitare rămâne un simbol al investițiilor susținute, progresului tehnologic și dedicării colaborative, servind drept model global pentru producția modernă de semințe.

Anual, Corteva Agriscience lansează în medie 10 hibrizi de porumb și floarea-soarelui pe piața din România, cu un ciclu de lansare foarte rapid.

Un hibrid premium în portofoliul Corteva rămâne pe piață timp de maximum 5 sau 6 ani, după care este înlocuit pentru a oferi soluții adaptate nevoilor fermierilor în condițiile climatice în schimbare.

Fundația „Alex Găvan“ a adus în lumina reflectoarelor, la jumătatea lunii aprilie, un subiect care ne privește pe toți, poluarea pe care o respirăm și soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a diminua din riscurile la care ne expunem trăind într-un mediu atât de nociv. „Împreună pentru Centura Verde“ este o platformă civică prin care inițiatorii ei speră să schimbe legea în favoarea pădurilor din județul Ilfov și a protecției lor. În acest sens a fost lansată în mediul public o petiție care are nevoie de 7.000 de semnatari care sunt de acord cu crearea unei centuri verzi în județul Ilfov. Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“ presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit alături de deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera și pe 12 aprilie a fost depus în Parlament.

Ce se solicită prin această petiție

Inițiatorii acestei petiții, Alex Găvan și Florin Stoican, au lansat câteva teme pentru sprijinirea înființării Centurii Verzi, respectiv:

• Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența Sa Klaus Iohannis, pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“;
• Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov;
• Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov;
• Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027;
• Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi
• București-Ilfov;
• Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Cei trei piloni ai inițiativei

- Punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov

Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai, a patrimoniului rămas. Pentru asta, am redactat special un proiect de lege care a fost deja depus la Parlament pe 12 aprilie 2023. Este singurul mod în care ne putem asigura că aceste păduri ne vor bucura și în viitor.

- Împăduriri și reîmpăduriri

Împreună cu Ministerul Mediului, cu cel al Agriculturii, cu Primăria Municipiului București, cu primăriile localităților din preajmă, cu Consiliul Județean Ilfov, precum și cu alte instituții și organizații relevante se vor identifica soluții realiste pentru a face disponibile suprafețe de teren pentru plantări, astfel încât să (re)conectăm (cât mai mult posibil) pădurile deja existente.

În același timp, se vor replanta păduri tăiate care nu au mai fost, între timp, regenerate conform legii.

- Deschiderea pădurii către oameni

Considerăm că accesul în pădure pentru recreere, sport sau educație și pentru toate celelalte daruri pe care pădurea ni le oferă necondiționat și cu infinită generozitate este un drept al nostru fundamental. În acest moment, conform legislației actuale, accesul în orice pădure din țară, altfel decât pe trasee marcate și omologate, este interzis și constituie contravenție. Acest lucru nefiresc și abuziv trebuie să se schimbe.

Ce se schimbă dacă se va concretiza

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.

Tăierile legale din județul Ilfov însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.

Laura ZMARANDA

Sursa: https://campaniamea.declic.ro

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience oferă întotdeauna oportunități tinerelor generații, iar în luna martie a invitat peste 150 de studenți și elevi din instituțiile de învățământ cu profil agricol să ia parte la un tur al fabricii de producere semințe din Afumați și să discute cu experții agronomi despre profesiile din sfera agriculturii.

Studenții și elevii prezenți și-au început ziua în stația din Afumați cu o instruire de siguranță și conduită, urmată apoi de o prezentare a istoriei Corteva în România. În urma modulului teoretic, tinerii au rămas cu informații prețioase despre țările în care Corteva activează și exportă produse, dar și despre date tehnice din fluxul tehnologic atât din stație, cât și din câmp.

Cea de-a doua parte a evenimentului a constat în vizita propriu-zisă în stația de producție semințe, unde elevii și studenții invitați au putut vedea zona de recepție porumb, depănușare, uscare și batozare. De asemenea, li s-a prezentat stația nouă de condiționare și linia de tratament, dar au putut face și un tur prin magazii.

Ca fostă participantă a programelor pentru tineri organizate de Corteva Agriscience și actual angajat în companie, Elena-Andreea Stoian a spus: „În calitate de student și angajat Corteva Agriscience, am avut deseori privilegiul să mă bucur de astfel de evenimente care încurajează tânăra generație să se familiarizeze cu domeniul agricol și să prospere în cadrul lui. Ceea ce pentru mine a început cu o astfel de vizită, s-a concretizat într-o frumoasă carieră, pe parcursul căreia Corteva m-a inspirat și sprijinit să privesc plină de curiozitate sectorul agricol. Aici am conștientizat importanța agriculturii ca sursă esențială de creștere economică, de ocupare a forței de muncă, de reducere a sărăciei și de securitate alimentară. Iar astăzi mă bucur că și alți colegi studenți și elevi sunt împinși spre inovație și prosperitate de Corteva Agriscience prin astfel de vizite și evenimente care îi vizează direct, fiind și orientate spre nevoile și interesele lor.“

Experții Corteva Agriscience România au subliniat valorile companiei și au arătat cum aceasta ajută și reprezintă în primul rând oamenii. Angajații Corteva au punctat că, prin serviciile pe care le oferă fermierilor, compania contribuie la construirea unei lumi mai durabile, oferind astfel generațiilor următoare posibilitatea de a face parte din agricultură și de a crea o lume mai prosperă. Corteva Agriscience consideră că este important ca tinerii studenți să se familiarizeze și să se îndrăgostească de profesiile și oportunitățile oferite de sfera agriculturii, astfel că participanții la eveniment s-au putut interesa și despre oportunitățile de angajare oferite de companie direct de la angajații Corteva.

„Consider că aceste evenimente sunt foarte utile atât pentru Corteva, cât și pentru tinerii noilor generații, care pot primi direct de la sursă prezentări despre activitățile și valorile companiei. După cum bine știm, sectorul agricol este mereu în căutare de talente noi deoarece oamenii și animalele au nevoie de hrană. Este un sector superb atunci când vine vorba de antreprenori din noile generații care sunt capabili să identifice oportunități de afaceri acolo unde nu pare a exista niciuna. Există încă mult loc pentru îmbunătățiri în sectorul agricol, dar am putut observa că atitudinile față de agricultură și față de pozițiile agricole se schimbă într-o direcție pozitivă. Dacă altădată tinerii obișnuiau să evite acest sector, acum sunt mult mai entuziaști și mai concilianți atunci când vine vorba de alegerea unei cariere în acest domeniu“, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova Corteva Agriscience.

Fabrica de procesare a cărnii de la Chitila, Integra, a fost preluată în 2020 de antreprenorul Iulian Sămărescu într-un moment în care unitatea întâmpina probleme economice. Printr-un plan de investiții susținut în plină criză sanitară, cu problemele inerente ale acestei situații excepționale și mai apoi în contextul războiului din Ucraina, antreprenorul a reușit să dezvolte această fabrică, să o modernizeze și prin activitatea de aici să susțină implicit și fermierii români cu care colaborează.

Numai în pielea fermierului să nu fii

În momentul de față, industria de procesare nu cunoaște o perioadă foarte bună. Vânzările au scăzut foarte mult și există în continuare o competiție acerbă cu importurile de carne din Europa. Sunt foarte multe probleme, iar pauperitatea populației își spune din ce în ce mai mult cuvântul. Toate costurile au crescut, mai puțin veniturile oamenilor, spune Iulian Sămărescu.

„Efectivele de animale au scăzut și fermierii nu sunt deloc susținuți în activitatea pe care o desfășoară. Noi colaborăm cu mai mulți fermieri și de-a lungul timpului a intervenit și o relație de prietenie, așa că știu care sunt problemele lor. Costurile de producție sunt foarte mari, iar prețurile de comercializare către noi, procesatorii, nu le acoperă în totalitate investițiile. Și atunci cât să mai fii de bine intenționat în a continua o activitate perdantă? Pe sectorul nostru și-a pus foarte mult amprenta și Pesta Porcină Africană, care a decimat foarte mult efectivele. Numai în pielea fermierului să nu fii. Este greu să produci ceva care îți aduce pierderi, nu are căutare sau se valorifică la prețuri foarte mici. Prețul purcelului mic a depășit 100 de euro. Gândiți-vă la costurile aferente până ajunge un porc de vânzare. În momentul de față fermierii vând cu 9 lei kg în viu, un preț foarte mic.“

„Au devenit societăți cu capital 100% românesc“

Partenerii cu care lucrează antreprenorul din Chitila au fost destul de puternici și au rezistat, dar chiar și așa cinci sau șase dintre ei au renunțat la activitatea lor. Au încercat să repornească fermele de câteva ori, însă PPA a reapărut.

„În Pitești funcționează din 2008 un abator pe care l-am construit cu fonduri europene. La momentul respectiv a fost primul contract semnat pe FEADR. La cinci ani am preluat o altă fabrică de procesare pe care am revigorat-o. De la 20 de angajați acum are 100 de angajați, iar principala activitate este de procesare mezeluri. În 2021 am identificat oportunitatea de a prelua fabrica Integra de la Chitila. Această unitate are o tradiție mai veche și a trecut prin transformări diverse de-a lungul timpului. Oportunitatea a constat în a avea o relație directă cu hipermarketurile. În cadrul lor vânzările de carne au crescut și acesta a fost principalul motiv pentru care am preluat și dezvoltat această societate. Prin achiziționarea acestor două unități, cea de la Pitești și cea de la Chitila, acestea au devenit companii cu capital 100% românesc, dar cu greutățile inerente și cu multă muncă.“

„Este normal să ne susținem până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor“

În momentul de față fabrica funcționează la o capacitate de 400 de tone de carne pe lună, iar echipa este completată ori de câte ori este nevoie cu tineri tehnologi, ingineri sau muncitori calificați tocmai pentru ca activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții. Animalele sunt sacrificate cu cel mult 24 de ore înainte ca materia primă să ajungă în fabrica de aici. Se preia carnea, se face recepția, ajunge în camerele frigorifige și de aici pornește spre secțiile de procesare, tranșare, produse semifabricate, ambalare etc.

„Materia primă este aproape 100% adusă din România, avem colaborări și cu alte abatoare, în afară de cel de la Pitești, care ne asigură carnea de porc. Pentru carnea de vită, din cauza lipsei efectivelor și a problemelor de aprovizionare, recurgem la colaborări cu alte abatoare. Este normal să ne susținem chiar până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor și să fim mai mult pentru noi deoarece produsele de import au invadat hipermarketurile. Este o necunoscută cum reușesc cei de afară să vină uneori cu prețuri atât de mici față de cele ale produselor autohtone. Ar trebui implementate niște măsuri de protecție în fața importurilor pentru că astfel piața s-ar așeza, iar prețurile oferite de procesatori ar putea fi mai corecte. Faptul că se dorește ca România să fie dependentă de importurile din Europa nu este o conspirație, este o realitate. Eu aș merge 100% pe carnea românească pentru că are un gust deosebit, mai ales dacă ne referim la carnea de vită. De afară, din Chile, Argentina vin piese foarte scumpe, cu toate că avem carne de foarte bună calitate din producția internă. În ultimii ani, creșterea rasei Black Angus a luat amploare. Este îmbucurător că oamenii încep să caute produsele de calitate.“

• „Am traversat o perioadă destul de dificilă de la preluarea fabricii Integra, a apărut COVID-ul cu problemele inerente, apoi a început războiul în Ucraina. Aceste situații și-au pus o amprentă negativă asupra activității, dar, prin efortul sustenabil al echipei, reușim să vedem luminița de la capătul tunelului.“
• „Am continuat cu investițiile și în plină criză pentru că am văzut că nu este în regulă ce se întâmplă. Săptămânal urmărim indici de performanță.“
• „Companiile pe care le dețin sunt posesoare de credite, iar din cauza creșterii abrupte a ROBOR-ului costurile s-au triplat. Există o ușoară scădere a indicelui ROBOR acum și asta va permite, probabil, scăderea costurilor și, implicit, supraviețuirea noastră și, eventual, dezvoltarea planurilor investiționale.“
• „România este o țară bogată, dar a fost cârmuită așa cum știm toți. Nici mai mult, nici mai puțin!“

Laura ZMARANDA

Compania Corteva Agriscience își extinde producția de semințe de floarea-soarelui în România printr-o investiție de 14 milioane de euro în stația de la Afumați. Proiectul investițional, constând într-o nouă unitate de depozitare și condiționare, va permite companiei să scurteze lanțul de aprovizionare, să-și sporească atât capacitatea de reacție și de livrare, dar și capacitatea de prelucrare la nivel european. Suma totală investită în unitatea de producție a semințelor din Afumați a depășit, astfel, 74 milioane de euro.

Beneficii pentru agricultura românească

La inaugurarea noii linii de procesare au participat fermieri, cercetători, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite, precum și ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, care a apreciat investiția ca fiind un important pas în dezvoltarea agriculturii românești.

„Investițiile în agricultură sunt de o importanță crucială, mai ales în actualul context social și economic. Sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile din agricultură, parteneriatul strâns și dialogul constant cu fermierii și cu cei care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al producției românești sunt principiile fundamentale după care îmi ghidez activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România are un potențial uriaș de producție agricol și cred că astăzi asistăm la o dovadă că se poate adăuga valoare oricărei materii prime obținute din agricultură. Felicit Corteva Agriscience România pentru contribuția pe care o are prin această investiție asupra extinderii rolului agriculturii românești în plan european (…) Să ne uităm ce se întâmplă peste graniță, în Ucraina, un stat producător de materii prime, care a perturbat întreaga lume prin faptul că agricultura de acolo nu mai poate livra produse. De aceea cred că noi toți trebuie să gândim perspectivele de dezvoltare mult mai atent și pe fundamente mult mai durabile, care să nu aibă în vedere profitul imediat, ci continuitatea parteneriatului către viitor. Dacă reușim să facem acest lucru, și nu am nicio temere că nu va fi așa, atunci România va avea un loc important în harta marilor producători de produse agro-alimentare“, a declarat ministrul Agriculturii.

Printre invitații de seamă prezenți la Afumați s-a numărat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, domnul Shane Dixon, care a declarat: „Succesul Corteva Agriscience la nivel mondial, inclusiv în România, se datorează eforturilor permanente de a colabora cu fermierii, de a le respecta nevoile și de a identifica soluții inovatoare pentru a răspunde acestor cereri. Noua linie de floarea-soarelui este doar un alt exemplu al contribuției companiei Corteva la agricultura locală, companie ce se axează pe calitate, inovație și durabilitate.“

Rapiditate în execuție și noi locuri de muncă

Compania furnizează în România aproximativ 300 de locuri de muncă, iar noua investiție va permite crearea a 20 de noi posturi contractuale.

Domnul Jean Ionescu, directorul Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a declarat: „Corteva îmbogățește viețile a mii de fermieri și consumatori din Europa cu tehnologii și practici îmbunătățite pentru a combate foametea globală și a asigura progresul pentru generațiile viitoare. Cu ajutorul noii investiții vom sprijini fermierii să obțină rezultate mai bune și să răspundă cererii tot mai mari de semințe de floarea-soarelui de înaltă calitate, în contextul unor eforturi continue menite să îi ajute pe fermieri să își îmbunătățească performanțele.“

Mai mult decât atât, directorul companiei susține faptul că, prin deschiderea noii linii, semințele vor ajunge la poarta fermierilor mult mai rapid. În acest moment, stația de la Afumați depășește capacitatea de 1,6 milioane de saci de porumb standard, adică saci ce conțin 80.000 de boabe germinabile, iar la floarea-soarelui, capacitatea va fi de peste 400.000 de saci.

Larissa DINU

Un element important pentru sănătatea și producția rumegătoarelor îl constituie microbiomul gastro-intestinal, ce reprezintă ansamblul tuturor organismelor vii prezente în segmentul gastric.

În tractusul digestiv al rumegătoarelor se găsesc aproximativ 7.000 de specii de microorganisme (bacterii, protozoare, arhee și drojdii), acestea reprezentând circa 95% din microbiomul ruminal, urmate de virusuri și bacteriofagi (cca 5% din mediul ruminal). PH-ul rumenului este menținut relativ constant, în limite fiziologice de 6-7, dar poate varia în funcție de rația administrată. Colonizarea și componența populațiilor microbiene prezente în rumen sunt strâns legate de factori precum: mediu (zona geografică, climatul, flora și umiditatea specifică), individ (rasă, sex, vârstă, starea fiziologică) și tehnologia de creștere (nutriție, igienă, sistemul de creștere).

Microbiomul rumenului este populat de microorganisme aparținând genurilor: Bacteroidetes sp. (38-42%), Firmicutes sp. (48-50%) și Proteobacteria sp. (5-6%). Speciile genului Bacteroidetes asigură fermentația biomasei vegetale, generând cantități semnificative de acizi grași volatili (AGV), numiți și acizi grași cu lanț scurt, care nu sunt doar sursă de energie, ci și precursori ai componentelor nutritive din lapte. Firmicutes sp. sunt responsabile de buna funcționare a metabolismului carbohidraților, fiind capabile să degradeze fibre (de exemplu lignoceluloza) și compuși amiloidici rezistenți în mod normal la enzimele gastrice. Specii aparținând genului Proteobacteria asigură condiții anaerobe, prin consumul mare de oxigen și diminuează totodată procesele oxidative metabolice prezente în segmentul gastric. Abundența genurilor Bacteroidetes sp., Firmicutes sp. și Proteobacteria sp. este influențată de diversitatea furajelor din rația taurinelor și  de starea de sănătate a acestora.

Interacțiunea dintre microorganismele constitutive ale microbiomului ruminal este de complementaritate (simbioză) datorată interschimbului de compuși nutritivi. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentat de bacteriile celulozice, ce servesc ca prim producător de zaharuri simple (obținute în urma hidrolizei celulozei și hemicelulozelor), indispensabile pentru susţinerea drojdiilor prezente în rumen.

Capacitatea de adaptare a microbiomului gastric reprezintă o caracteristică importantă în dirijarea acestuia pentru a favoriza starea de sănătate a animalului şi ulterior pentru a îmbunătății performanțele productive.

Interacțiunea dintre animal și microorganismele prezente în rumen este de tip sinergic, descrisă prin capacitatea taurinelor de a furniza căldură, umiditate și hrană, în timp ce microorganismele produc compuși biologici utili vacii: proteine și subproduse ale digestiei, cum ar fi AGV-urile. Funcționalitatea microbiomului reiese din capacitatea de a furniza peste 70% din necesarul energetic zilnic. Fermentația microbiană a biomasei ingerate în rumen permite vacii să valorifice eficient hrana, fapt ce-i asigură necesarul de întreținere a funcţiilor vitale, respectiv cel de producție. Microorganismele ruminale au un regim nutrițional bogat în carbon, amoniac, fosfor, sulf și oligoelemente.

Este important să asigurăm o nutriție adecvată şi de calitate, în funcție de starea fiziologică a animalului; în același timp e necesar să dirijăm structura și abundența microbiomului gastric ce poate avea efecte asupra cantității de lapte și, totodată, asupra calității proteinelor întâlnite în lapte.

Enteritele infecțioase, corelate cu o rație deficitară, conduc la proliferarea microorganismelor patogene și a bacteriofagilor (≥5%), fapt ce determină o diminuare semnificativă a populațiilor de microorganisme benefice şi perturbă buna funcţionare a digestiei şi absorbţiei nutrienţilor.

Microorganismele producătoare de acizi grași volatili (Bacillus sp., Prevotella sp., Ruminobacter sp., și Seleomonas sp., acizi precum acetat, propionat și butirat) sunt necesare pentru a susţine performanțe productive ridicate de lapte (>25 kg/cap/ vacă), în timp ce prezența a mai mult de 0,3-3,3% din microbiom a microorganismelor metanogene (arhee – Methanobrevibacter sp.) poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător datorită emisiilor semnificativ crescute de gaze cu efect de seră.

Metode de dirijare a microbiomului gastric la vacile de lapte:

• Asigurarea unei rații bogate în polizaharide, carbohidrați și proteine de calitate (de exemplu borhoturi şi şroturi);
• Includerea în raţia vacilor a unor furaje de volum bogate în vitamine și minerale (de exemplu leguminoase);
• Suplimentarea rațiilor cu produse biologic active (probiotice, prebiotice și simbiotice);
• Prevenirea instalării bolilor enterice prin măsuri de zooigienă și menținerea unui status de sănătate corespunzător la nivel de fermă;
• Diminuarea stresului de înțărcare al vacilor şi monitorizarea atentă a raţiei în perioada de repaus mamar;
• Introducerea treptată a furajelor sezoniere în raţia vacilor (minimum 10-14 zile de tranziţie).

Daniela-Mihaela GRIGORE

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești

• Construcțiile și afacerile au adus creșteri ale populației, dar domeniul edilitar lasă de droit

Scriam, anul trecut, că Ilfovul este județul cu cele mai multe comune bogate din România. Și mai spuneam atunci că expansiunea nu este legată de agricultură, ci de piața imobiliară ori afaceri economice non-agrare. Din păcate, aceasta este realitatea: domeniul agrar nu este mare aducător de bunăstare în comunitățile rurale. Astăzi vom vorbi despre tendințele de dezvoltare din jurul Capitalei, despre avântul imobiliar și economic, dar și despre infrastructura edilitară rămasă  în urmă, plus despre marile probleme legate de poluarea generată de gropile de gunoi, sprijinindu-ne integral pe datele oferite de dna prof. univ. dr. Elena Matei de la Facultatea de Geografie, din cadrul Universității București.

Județul Ilfov, care înconjoară ca un inel municipiul București, este printre unitățile administrative cu un grad de ruralitate de 54,2%, ocupând locul 14 in cadrul României. În realitate, doar în statistici este rural; luând în considerare piața imobiliară, contrastul urban-rural este mult diminuat. Localitățile tangente Capitalei au devenit foarte atractive prin investițiile rezidențiale din Domnești, Chiajna, Mogoșoaia, Odăile, Corbeanca, Tunari, Ștefăneștii de Jos, Dobroiești, Cernica, Berceni. Succesul acestora și/sau mimetismul în lumea afacerilor au condus la extinderea  complexelor imobiliare și la al doilea inel format din localitățile Ciorogârla, Baloteşti, Brănești și, recent, Bălăceanca, situată la est de cunoscuta Glina sau chiar Vidra, în sudul județului. Dincolo de aceste exemple există un alt areal de înflorire imobiliară, reprezentat de salba de sate situate pe malul limanului fluviatil  Snagov, ce se conturează drept comunități închise, segregate social, cu reședințe exclusiviste.

Evoluția pieței imobiliare

Piața imobiliară a condus la schimbări în utilizarea fondului funciar. Pe ansamblul județului, suprafața construită s-a mărit cu 534 ha, în perioada 2010-2014 (pentru care sunt date în statistica oficială); 64,2% din această suprafață se regăsea la nivelul mediului rural. Numărul de locuințe noi, implicit complexe rezidențiale, a ajuns, în perioada 2002-2019, la peste 40 mii, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul unităților-locative construite în România. Media suprafețelor construite este de peste 180 mp/locuință, variind de la maximum 385 mp, la Dobroiești, la minimum 125 mp, în Dascălu.

Creșterea populației în mediul rural ilfovean

Prof. univ. dr. Elena Matei apreciază că efectele pieței imobiliare – și nu numai – sunt demonstrate de aspectele demografice marcate de creșterea populației rurale cu peste 36.000 de locuitori, în 2020, față de 2005, ultimul an când au fost ridicate la rang de orașe o serie de așezări rurale, la concurență cu județele Timiș și Iași. Dacă se ia în calcul ecartul temporal post-decembrist în spațiul rural al județului Ilfov,  populația acestuia a crescut cu peste 78.000 de locuitori în anul 2020, față de 1992, fiind cea mai mare creștere din România. În panoplia creșterilor demografice spectaculoase se evidențiază comuna Chiajna, a cărei populație s-a mărit de patru ori pe acest interval de aproape 30 de ani, ajungând în prezent la aproape 30 mii de locuitori, ocupând locul  patru între toate unitățile administrative ale județului, după orașele Voluntari, Popești-Leordeni și Pantelimon. Dintre localitățile „paradisuri ale proiectelor imobiliare”, au mai avut creșteri semnificative ale populației  Dobroiești, Corbeanca, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Domnești. Restul comunelor au marcat creșteri mai moderate, excepție făcând doar trei unități administrative (Dărăști-Ilfov, Nuci și Gruiu), caracterizate prin scăderi demografice. Viabilitatea acestor creșteri, analizată prin ponderea populației cu vârsta intre 0 și 4 ani, arată că există potențial de menținere a acestui trend în Chiajna, Corbeanca, Dobroiești, Mogoșoaia, la care se adaugă, timid, Berceni, Balotești și Afumați.

Piața imobiliară vs. locuri de muncă

Susținerea locală a populației, privită prin numărul salariaților angajați pe teritoriul comunei, prezintă un tablou puțin suprapus cu dinamica pieței imobiliare. Mogoșoaia (construcții, activități comerciale farmaceutice etc.), Ștefăneștii de Jos, cu hub-ul de afaceri Pipera-Voluntari, Afumați – axată pe afacerile de depozite en gros, sunt cele care au peste 50% din populație angajată. O umbră se aruncă pe cele mai defavorizate comune – Periș, Dărăști-Ilfov, Nuci- marginalizate în plus și din punct de vedere spațial sau al accesibilității rutiere sau feroviare. Celelalte comunele gazde ale complexelor rezidențiale pot fi considerate doar așezări de tip „dormitor” pentru populația activă cu locuri de muncă în Capitală sau orașele din Ilfov.

Utilități publice care nu se ridică la nivelul secolului XXI

Un element favorizant al reușitelor imobiliare, dar și de confort pentru populația rurală este dat de  existența utilităților urbane. Toate comunele, cu excepția a trei din acestea  (Nuci, Dărăști-Ilfov și Petrăchioaia), au acces la rețeaua de gaze naturale. Aducțiunile de apă sunt în prezent în 26 de comune, din cele 32 ale județului, față de 1992, când doar 16 unități administrative erau racordate la apă curentă. Totuși, în secolul XXI localități precum Clinceni, Dascălu, Dragomirești Valea și, evident,  cele mai vitregite pe totalul dotărilor – Nucu, Periș, Petrăchioaia – nu cunosc această facilitate, aprovizionarea cu apă fiind încă prin sisteme de forare a apelor freatice sau de adâncime.  Deși lungimea rețelei de apă a crescut de 12 ori în perioada post-comunistă, multe din așezările cu dezvoltări imobiliare au părți importante cu alimentare din surse din forare (Tamași). Există pe alocuri și un mare inconvenient: buletinele de calitate a apelor arată o încărcătură mare de mangan și fier, fapt pentru care populația trebuie să asigure  sisteme de reducere a acestora.

La canalizare, situația des întâlnită în România, când sistemele de aducțiune au fost implementate în devans față de cele de canalizare, se repetă și în județul Ilfov. Primăriile comunelor Chiajna, Ciolpani, Găneasa, Grădiștea, Nuci, Periș trebuie să se focalizeze pe programele de dezvoltare a rețelelor de canalizare. În plus, Directiva Europeană 91/271/EEC, cu termen de aplicare la 31 decembrie 2018, stipula că așezările mai mari de 2.000 locuitori trebuie să se branșeze la sisteme de canalizare publice. De asemenea, comunele din sudul județului sau chiar nord-est de București trebuie să extindă lungimea rețelei de canalizare care este subdiminuată.

Cartiere de locuințe în proximitatea unor mari poluatori

Dincolo de aceste aspecte ce pot fi cumva corectate (apă, canalizare), aureola de localități rurale din proximitatea Capitalei este sub incidența poluării istorice sau active de la depozitele de deșeuri menajere (nereciclate). Depozitul de deșeuri Glina, de fapt fosta groapă „Ochiul Boului“, azi Myjnia Cystern, o stație de sortare parțial funcțională sau mai corect temporar închisă, este doar la  5 km vest de noul complex rezidențial Bălăceanca. Depozitul de deșeuri Rudeni sau Chiajna-Iridex este tangent spre nord cu Chitila și nu departe de Dragomirești-Vale. Urmează construcțiile părăsite din apropierea inelului de centură a Bucureștiului (fostele forturi militare etc.), groapa de gunoi ecologic Vidra, dar mai ales fose septice sau stațiile de epurare incomplete sau parțial funcționale amplasate în cartierele lipsite de canalizare. Toate acestea aduc un disconfort din ce în ce mai des acuzat de locatarii noilor zone rezidențiale, iar acest lucru probabil ar trebui controlat măcar de aici înainte de autorități.

Maria Bogdan

Județul Ilfov a livrat, în 2019, cea mai bogată comună din România – Chiajna, cu un buget total de 79,27 milioane de lei și unul de venituri proprii uriaș, de 66,9 mil. lei. Ultima cifră reflectă puterea economică a localității. Astăzi vă propunem să aflăm cum au devenit satele din cel mai mic județ din țară foarte avute și cum a speculat administrația județeană acest avantaj în beneficiul locuitorilor.

De altfel, în Ilfov, anul trecut, din cele 32 de comune, șapte au avut bugete mai mari de 30 de milioane de lei: Chiajna, Mogoșoaia – 41,98 mil. lei, Afumați – 37,83 mil. lei, Dragomirești – 34,02 mil. lei, Balotești – 33,48 mil. lei, Jilava – 32,96 mil. lei și Snagov – 30,95 mil. lei. O altă serie de opt așezări urbane au înregistrat venituri cuprinse între 20 și 30 mil. lei: Clinceni – 29,82 mil. lei, Brănești – 29,25 mil. lei, Ștefănești – 28, 83 mil. lei, 1 Decembrie – 28,03 mil. lei, Dobroiești – 26, 62 mil. lei, Corbeanca – 26,53 mil. lei, Cernica – 26,52 mil. lei și Tunari – 23,86 mil. lei.  Alte 18 primării au avut bugete în limita 10-20 mil. lei: Vidra – 19,81 mil. lei, Domnești – 19,30 mil. lei, Cornetu – 18,97 mil. lei, Periș – 18,81 mil. lei, Gruiu – 18,29 mil. lei, Berceni – 15,96 mil. lei, Petrăchioaia – 15,84 mil. lei, Glina – 15,26 mil. lei, Găneasa – 15,08 mil. lei, Moara Vlăsiei – 14,53 mil. lei, Ciorogârla – 13,86 mil. lei, Ciolpani – 11,49 mil. lei, Grădiștea – 10,34 mil. lei și Copăceni – 10,17 mil. lei. Cea mai săracă localitate ar fi Dascălu, cu un buget anual de 7,6 mil. lei. Ca o primă concluzie: 29 din cele 32 de așezări rurale, ceea ce înseamnă un procent de 90,62%, au avut la dispoziție pentru dezvoltarea localităților sume mai mari de 10 mil. lei.

53,13 % din comunele ilfovene au venituri proprii constante mai mari de 10 mil. lei

Vorbind despre puterea reală a primăriilor, exprimată în venituri proprii constante, 17 localități (53,12% din totalul comunelor) înregistrează sume anuale mai mari de 10 mil. lei (vezi tabel). Cele mai mici bugete locale sunt obținute în comunele Copăceni – 3,66 milioane lei, Petrăchioaia – 4,84 mil. lei, Nuci – 4,68 mil. lei, Dascălu – 4,29 mil. lei și Dărăști – 4,21 mil. lei. Pesemne din cauza sau mai degrabă grație veniturilor mari, satele din ilfov nu s-au dat peste cap, anul trecut, să obțină fonduri europene. Doar patru comune au executat lucări finanțate de UE: 1 Decembrie – 1,24 mil. lei, Dragomirești – 0,313 mil. lei, Ciolpani – 0,066 mil. lei și Brănești – 0,012 mil. lei. În schimb, o serie de așezări rurale s-au îngrămădit pe fondurile naționale, primind bani pe lucrările efectuate prin programele guvernamentale (PNDL, de exemplu): Clinceni – 6,67 mil. lei, 1 Decembrie – 5,6 mil. lei, Snagov – 4,76 mil. lei, Berceni – 3,24 mil. lei, Cornetu – 3,23 mil. lei, Copăceni – 2,5 mil. lei și Ciorogârla – 2,4 mil. lei.

Cum s-a întâmplat ca Ilfov să aibă cele mai multe comune bogate din România?

Explicația ține de un singur lucru: apropierea de Capitală sau situarea altor așezări pe cele mai circulate rute, respectiv, București-Ploiești și București-Pitești. Administrațiile locale au însă meritul de a fi fost foarte deschise spre investiții, înlesnind pesemne dezvoltarea multor afaceri pe teritoriul administrativ. De asemenea, așezările rurale au fost avantajate de explozia sectorului imobiliar din perioada 2005. Cea mai bogată comună din România, de exemplu – am numit Chiajna –, a dat lovitura, printre altele, cu un complex rezidențial care numără 11.000 de locuințe! Din acest motiv, populația s-a dublat din 2000 și până prin anul 2019, crescând de la 7.300 de locuitori la peste 16-17.000 de locuitori. Dar grosul banilor vine din sectorul economic, aici instalându-se un imens parc logistic, dar și depozitele unor mari distribuitori din rețeaua de supermarketuri. Localitatea nu are niciun fel de interes turistic; forțând lucrurile, a devenit un fel de dormitor pentru forța de muncă din Capitală sau chiar pentru firmele mari din comună. A doua cea mai bogată localitate, Mogoșoaia, este situată tot în proximitatea Capitalei, având o densitate de 72,7 firme/1.000 de locuitori, față de o medie națională de 30,9 firme/1.000 de locuitori. În Mogoșoaia activează fabrici de mobilă, de conserve, parcuri logistice, transport, comerț etc. Toate comunele limitrofe (sau apropiate) Bucureștiului (Dragomirești, Dobroiești, Jilava, Glina, Cernica, Afumați, Ștefănești, Clinceni, Vidra) au această caracteristică, a dezvoltării imobiliare și a sectorului economic, ca o expansiune așteptată a Capitalei înspre rural. Aproximativ rural, fiindcă numai a sate tradiționale nu mai seamănă. Oarecum diferit stau lucrurile în localitățile de pe relația București-Ploiești, unde s-au dezvoltat cartiere de lux (Corbeanca, Snagov, Tunari și Balotești), inaccesibile omului de rând.

Agricultura, specifică comunelor de la periferie, nu aduce bani publici prea mulți

Cât despre agricultură, ei da, terenurile necuprinse de râvna imobiliară – soluri de foarte bună calitate – produc în continuare cereale, fructe, nutrețuri și legume. Dar, pentru că aici e un mare dar, comunele care au activitate preponderent agrară se situează, din păcate, la coada clasamentului, sub aspectul veniturilor încasate de autorități: Copăceni, Petrăchioaia, Nuci, Dascălu, Dărăști, Berceni, Ciolpani, Cornetu, Gâneasa, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Periș. Asta spune totul de la sine! Și nu doar banii întorși în circuitul public sunt o oglindă a dezvoltării mai slabe, ci și infrastructura publică (străzi, apă, canalizare, școli etc.), și felul în care arată locuințele, acestea fiind mult sub luxul din Corbeanca sau Snagov!

Fără circuit turistic public, ci mai degrabă exclusivist

Județul Ilfov nu face bani din turism, asta chiar dacă are pe teritoriul său Snagov, perimetru devenit arie protejată. Și dacă n-ar fi devenit, tot nu ar fi însemnat mare lucru: ceea ce era odată loc de agrement aproape de răsunet național, acum s-a transformat într-un soi de circuit privat, prin acapararea terenurilor din proximitatea lacului și construirea aici a unor vile aparținând protipendadei de la București (nu doar politice)! Nu face bani nici de la Cernica, acolo unde totuși mânăstirea cu același nume a făcut ca peisajul absolut superb să fie la îndemâna românilor de rând. Resurse turistice mai sunt, unele de-o valoare excepțională (Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia (monument istoric cu valoare internațională), Palatul Știrbei de la Buftea, Palatul familiei Ghica din Căciulați, Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino din Afumați, Mânăstirea Pasărea (Brănești), Mănăstirile Snagov și Căldărușani), dar ele nu au fost așezate într-o strategie turistică. La fel se întâmplă și cu celebrele Therme de la Balotești, Phoenix Aventura Parc Cernica, La Plaja din Chiajna, terenul de golf din Dragomirești Vale, Centrul „Poveste cu Cai“ din Snagov și Riding Club La Cai din comuna Balotești etc. Toate sunt resurse consistente, dar nu poate fi vorba despre un circuit turistic în Ilfov sau, mă rog, Ilfov nu poate fi în niciun caz o destinație turistică în sine, ci mai degrabă este vorba despre capacități de agrement exclusiviste.

Maria Bogdan

Anul trecut, potrivit Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), veniturile realizate de comunele din România au însumat 21,847 miliarde de lei, mai mult cu 4,28 mld. lei comparativ cu 2018 (17,567 miliarde de lei).  Cele mai multe fonduri provin din venituri proprii (7, 38 mld. lei), sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (6,33 mld.lei) și subvenții (5,93 mld. lei), ultimele însemnând bani alocați prin programele guvernamentale, de exemplu PNDL. Ei bine, dacă v-ați imaginat că localitățile rurale au dat buzna să acceseze banii europeni, aflați că anul trecut au intrat în contul celor 2.861 de comune doar 900 de milioane de lei!

Cele mai mari venituri au fost realizate de așezările rurale din județele Iași (912,76 milioane de lei), Suceava (811, 33 mil. lei),  Prahova (757,71 mil. lei), Ilfov (754, 55 mil. lei), Timiș (736, 60 mil. lei), Olt (723, 06 mil. lei) și Dolj (718, 12 mil. lei). Cele mai mici venituri au înregistrat comunele din județele Covasna (204, 31 mil. lei), Ialomița (315, 54 mil. lei), Brăila (347,39 mil. lei), Caraș-Severin (352,79 mil. lei), Sălaj (359,38 mil. lei), Sibiu (369,93 mil. lei), Harghita (374, 35 mil. lei), Brașov (377,26 mil. lei) și Hunedoara (381,19 mil. lei).

Top 5 cele mai bogate comune pe județe vs. cele mai sărace localități rurale

Situația de mai sus este însă una înșelătoare. Veniturile totale nu reflectă decât într-o anumită măsură puterea economică reală a comunelor dintr-un județ sau altul. Acestea sunt influențate în fiecare an, de exemplu, de subvențiile acordate prin programele guvernamentale, iar acestea sunt atribuite de regulă pe criterii, să zicem, de ordin politic. Așa că ne vom uita puțin la volumul veniturilor proprii, care ne apropie mai mult de adevăr. Veți vedea că, într-un top 5, dispar din clasament județele Iași, Suceava, Olt sau Dolj și se „califică“, pe bună dreptate, Cluj și Argeș. Și în cazul județelor cu cele mai sărace comune situația se modifică, în sensul că apar în clasament Hunedoara, Mehedinți și Sălaj, județe care nu sunt prezente în cazul veniturilor totale.

Județul Tulcea, campion la fonduri europene

Un alt merit real al localităților îl reprezintă fondurile europene atrase. De fapt, în această zonă este reflectat interesul autorităților pentru dezvoltarea localităților, mai ales în lipsa unor venituri proprii sau a unui ajutor național care să permită acest lucru. Și veți vedea că avem o surpriză totală, aici regăsindu-se numai trei din județele cu cele mai mari venituri. Așadar, cele mai multe fonduri europene au fost atrase de comunele din județul Tulcea, cu 58, 834 mil. lei, urmat de Dolj – 53,37 mil. lei, Iași – 44,125 mil. lei, Mureș – 42,107 mil. lei, Suceava – 38,270 mil. lei, Cluj – 34, 517 mil. lei, Harghita – 30,89 mil. lei și Bistrița-Năsăud – 30,471 mil. lei. Cei mai puțini bani europeni au mers înspre cel mai bogat județ, respectiv, Ilfov (1,638 mil. lei) și înspre Brăila –2,98 mil. lei, Brașov – 8,44 mil. lei și Giurgiu – 9,67 mil. lei.

Cele mai bogate comune din România

Cea mai bogată comună din România este Chiajna, din județul Ilfov, care a avut în 2019 venituri totale în valoare de 79,24 mil. lei, fiind urmată de comuna Florești, din județul Cluj, cu un buget de venituri de 64,53 mil. lei. Ambele, cum se întâmplă și în cazul celorlalte, au dezvoltat pe teritoriul lor importante capacități economice (inclusiv parcuri industriale), care aduc sume importante la bugetele locale sub formă de impozit pe venitul global, impozit pe terenuri și clădiri etc. De altfel, în toată România există 20 de localități rurale cu venituri anuale mai mari de 30 de milioane de lei. Patru dintre acestea au fost ajutate să ajungă la această performanță prin volume mari de bani virate prin PNDR. Cele mai multe așezări rurale bogate provin din Ilfov, iar motivul este ușor de înțeles, apropierea de București. Dar iată și celelalte centre rurale cu mare putere economică, într-o ordine aleatorie: Mogoșoaia (Ilfov) – 41,98 mil. lei, Afumați (Ilfov) – 37,84 mil. lei, Dragomirești (Ilfov) – 34,23 mil. lei, Balotești (Ilfov) – 33,48 mil. lei, Jilava (Ilfov) – 32,96 mil. lei, Snagov (Ilfov) – 30,95 mil. lei, Ariceștii Rahtivani (Prahova) – 30,74 mil. lei, Dumbrăvița (Timiș) – 45,78 mil. lei, Giroc (Timiș) – 40,023 mil. lei, Ghiroda (Timiș) – 33,88 mil. lei, Cristian (Brașov) – 41,945 mil. lei, Apahida (Cluj) – 37,66 mil. lei, Cumpăna (Constanța) – 34,53 mil. lei (comuna a avut 12,6 mil. lei subvenții de la stat), Sânmartin (Bihor) – 34,34, Mihai Kogălniceanu (Constanța) – 32,95 mil. lei (subvenții de la stat în valoare de 11,22 mil. lei), Valu lui Traian (Constanța) – 34,78 mil. lei (10,5 mil. lei subvenții de la stat), Ciurea (Iași) – 35,65 mil. lei (13,64 mil. lei subvenții de la stat) și Miroslava (Iași) – 39,29 mil. lei.

581 de comune au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei

Anul trecut, 581 de comune (20,30% din totalul așezărilor rurale) au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei. Cele mai multe sunt din Iași, Ilfov, Prahova și Suceava. Cum spuneam însă, această cifră nu este concludentă. Dacă dăm la o parte subvenția de la stat (PNDL sau alte programe guvernamentale), care un an poate să fie, iar anul următor nu, apoi fondurile europene, eventual și sumele pentru echilibrare, care nu sunt atribuite întotdeauna după formule fixe, ci deseori după interese conjuncturale, puterea reală economică a unei așezări este reflectată de veniturile proprii. Din acest punct de vedere, doar 59 de așezări rurale din România au bugete de venituri proprii de peste 10 milioane de lei anual. Județul Ilfov concentrează cele mai multe localități de acest fel (18), acesta fiind urmat de Prahova, Timiș, Cluj și Constanța.

Maria Bogdan

Livada frumoasă este o oază „de mult verde“ situată la 20 km de Bucureşti, în satul Ordoreanu, comuna Clinceni, judeţul Ilfov. Aici, Dana şi Ovidiu Banciu au plantat pe o suprafaţă de 12.000 mp în jur de 400 pomi fructiferi şi au creat astfel un spaţiu de recreere pentru grupuri organizate, cu precădere grupuri de copii din şcoli şi grădiniţe. Cei doi ne-au răspuns cu o singură voce la câteva întrebări...

Rep.: Care este povestea acestei livezi, dar mai mult decât atât, a acestei idei?

– Livada este o oază „de mult verde“ situată la 20 km de centrul Bucureştiului. O oază verde întinsă pe o suprafaţă de 12.000 mp, în care găsiţi peste 400 de cireşi, caişi, piersici, meri, peri, gutui, două sere cu legume, găini, iepuri, raţe, locuri de joacă pentru copii mici şi mari. Aşadar, să ne cunoaştem: suntem Dana și Ovidiu şi ne place să trăim în armonie cu natura şi animalele. Am deschis Livada către grupuri organizate din școli și grădiniţe în toamna anului 2019. Până atunci, Livada era doar locul unde noi locuiam şi unde fiica noastră Maia s-a născut. Ideea de a deschide locul acesta fain către grupuri organizate de copii a venit tot de la copii (de la Maia şi colegii ei care au făcut o tradiție de câțiva ani – chiar din perioada grădiniței – venind „la cireşe“ înainte de sfârșitul anului şcolar și petrecând o zi în livadă culegând fructe), dar şi de la profesorii cu care copiii veneau la noi, apoi de la prieteni. Toți ne îndemnau să deschidem livada pentru a beneficia mai multă lume de ceea ce noi am reușit să facem din colțisorul acesta verde. Toţi cunoscuţii, prietenii, toţi cei care ne vizitau cu diverse ocazii se simţeau minunat aici. Am cochetat cu această idee câţiva ani, iar în toamna anului 2019, pentru că ne şi doream o schimbare, ne-am spus că ar fi frumos să facem din livadă un loc de vizitat pentru grupuri organizate. Şi am făcut-o! Livada frumoasă nu este o plantaţie pomicolă exploatată intensiv în vederea valorificării fructelor. Când am cumpărat terenul, cei 12.000 mp, în anul 2000, ne-am gândit că ne vom construi o casă şi o vom înconjura de pomi fructiferi. Ne doream să trăim undeva departe de zgomotele oraşului, în mijlocul naturii. Ne-am consultat cu specialiştii de la Staţiunea Pomicolă Băneasa, printre care doamna Antonia Ivașcu, care ne-au recomandat soiuri compatibile la polenizare. Pomii sunt plantaţi pe aproximativ 7.000 mp, producţia variind de la an la an, de la 2-3 tone la 5-6 tone.

Rep.: Ce tratamente fitosanitare folosiți, în caz că folosiţi?

– Efectuăm doar stropirile obligatorii de iarnă la dezmugurit şi două stropiri la floare, apoi la apariţia eventualului agent infecţios. Evităm substanţele sistemice, folosim preponderent substanţele de contact. Nu ne dorim fructe perfecte şi nici producţie record, ci fructe sănătoase şi gustoase. Accidentele climatice, brumele târzii de primăvară, caişii care nu rodesc anual ne-au creat adevărate probleme.

Rep.: Cum este o vizită la dumneavoastră în livadă?

– Noi le oferim copiilor din şcoli şi grădiniţe care ne vizitează invitaţii la cules de fructe, iar oamenii sunt încântaţi să vină aici să le culeagă chiar ei. E o mare, mare bucurie. Vin însoţiţi de copii, se bucură de o experienţă nouă în mijlocul naturii. O primă astfel de  invitaţie a fost la cireşe, în această vară. Am fost foarte plăcut surprinşi de numărul mare de persoane care îşi doreau să culeagă, să ne viziteze, să vadă livada, să rămână apoi la un picnic printre pomi. Am realizat în acel moment că noi, de fapt, nu oferim fructe, noi oferim o experienţă. Şi asta este minunat!

Rep.: Ce perspective de viitor aveți?

– Livada frumoasă rămâne un spaţiu de recreere pentru grupuri organizate, cu precădere grupuri de copii din şcoli şi grădiniţe, dar şi alte tipuri de grupuri (din companii, aniversări). Îi așteptăm pe copiii din şcoli şi grădiniţe să culeagă chiar ei fructele din pom în pauzele dintre jocurile desfăşurate pe toată suprafaţa livezii. Să se dea în leagăne, să se plimbe cu tractoraşul, să înveţe despre plante şi animale, să desfăşoare activităţi didactice, sportive, utile şi distractive, să organizeze picnicuri şi orice activitate ce se poate ţine în natură. Când ajung în livadă, copiilor le facem demonstraţii ale utilajelor pe care le folosim, le arătăm cum se foloseşte un motocultor, o drujbă, o maşină de tuns iarba, un atomizer. Copiii sunt fascinaţi să vadă utilajele la treabă. Le arătăm plantele din sere şi le vorbim despre ele, le povestim despre albinele şi stupii din livadă, despre cum îngrijim pomii. Şi, după ce noi finalizăm prezentările, ei adoră să fie liberi, să alerge, să se joace, să se dea în leagăne… Niciodată copiii nu se plictisesc în livadă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cristian Lungu este fermier în comuna Dascălu, județul Ilfov, și declară că deține cea mai performantă fermă de vaci de lapte din țară. Motivul? Valorifică laptele cu prețul de 4 lei/kg prin intermediul dozatoarelor.

Fermă vegetală și vaci Holstein

Activitatea în agricultură a început-o în anul 2005, atunci când avea 8 vaci, 16 ha de pământ și un tractor românesc, iar în prezent are 20 de vaci de lapte, 13 tineret, 3 viței între 0-6 luni și 10 juninci, dintre care 4 sunt gestante, și 260 ha, suprafață suficientă pentru a asigura baza furajeră necesară animalelor. Dezvoltarea fermei a fost posibilă și datorită unuia dintre fii, care a decis să se alăture activității, iar rezultatele pozitive nu au încetat să apară. Iar pentru a avea rezultate fermierul a investit în utilaje performante, fără de care susține că o fermă nu poate evolua. Așa că acum deține mai multe utilaje, 5 tractoare cu diferite capacități, precum și utilaje aferente culturii mari și zootehniei, achiziționate multe dintre ele prin intermediul creditelor; de aceea afirmă că are datorii.

„Pentru mine 2019 că a fost un an agricol bun, am obținut medii bune la floarea-soarelui – 3.750 kg/ha, la grâu 6.400 kg/ha, iar la porumb 12.200 kg/ha. Consider că am un avantaj prin valorificarea dejecțiilor. Noi, fermierii, exploatăm intensiv terenurile și le sărăcim; or un astfel de îngrășământ organic, administrat în etape, este mai mult decât benefic și ne asigură și o producție mai mare. Eu administrez gunoiul sub formă semilichidă, deci adaug 50% apă pentru că astfel intră foarte repede în sol“, a precizat Cristian Lungu.

Din dorința de a fi cât mai informat, fermierul a mers în mai multe ferme din străinătate, multe dintre ele fiindu-i un bun exemplu de reușită. Astfel că multe din cele văzute la fermierii străini le-a aplicat și în propria fermă. Colaborează cu un medic veterinar care are în permanență grijă de animale, iar unul dintre aspectele pe care le-a îmbunătățit de-a lungul timpului a fost rețeta de furajare.

„Avem baza furajeră pusă la punct din furaje de volum, asigur și premixuri, șroturi, siloz de porumb și borhot de bere artizanală de bună calitate; nu are chimicale, este proaspăt și are o valoare nutritivă ridicată. Avem inclusiv lucernă și sorg din sursă proprie. Sorgul este de bună calitate și ne ajută la mixarea în remorca tehnologică, un alt echipament util în fermă pe care am fost nevoiți să-l achiziționăm. Cred că rețeta furajeră este foarte importantă atunci când vrei să faci performanță“, a mai punctat fermierul.

Observând că piața bucureșteană duce lipsă de lapte proaspăt, a decis să achiziționeze automate de lapte și să comercializeze laptele la un preț mai bun. Astfel, în prezent vinde întreaga cantitate de lapte, cca 400-450 litri/zi, prin automate, cu prețul de 4 lei/litru. Pe timp de vară are 5 automate de lapte, pe timp de iarnă 3, toate situate în piețe din București.

Pentru că afirmă că este nevoie de susținere și de informație, lucru posibil mai ales în cadrul formelor asociative, Cristian Lungu a devenit președintele Asociației Utilizatorilor de Automate de Lapte, precum și membru în cadrul asociației Holstein.ro și a Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România.

Investiții într-o fermă automatizată

Dornic să evolueze, fermierul ilfovean intenționează să se dezvolte, adică să crească numărul de animale și să proceseze laptele în brânzeturi maturate. Minuțios din fire, a gândit în detaliu întregul proces, a calculat fiecare investiție și a ajuns la concluzia că suma de care are nevoie pentru a-și îndeplini obiectivul este de 1,6 milioane de euro.

„Aș vrea să am 120 de vaci de muls, deci și o fermă nouă pentru care am tot cochetat cu Fondul European de Investiții. Nu sunt însă deloc transparenți și aici mă refer la cele 5 bănci selectate pentru derularea fondului. Dacă ele au primit bani să-i dea în piață cu 2%, ne-am trezit că ne-au cerut între 7-8%. Vom vedea. Aș vrea ca ferma nouă să aibă un grajd nou cu fosă sub grajd, 2 roboți de muls, roboți pentru curățenie și pentru împins mâncarea și 2 roboți pentru hrănit vițeii. Ne-am gândit ca în decursul a 4 ani să valorificăm laptele în brânză maturată, pe care să o depozităm într-un beci special construit, însă nu vă divulg mai multe detalii momentan. Consider că piața abundă de brânzeturi proaspete și acidofile, așa că este nevoie de brânzeturi maturate care, de ce să nu spun, au un preț mai bun. Dacă în acest moment vindem cu 4 lei litrul de lapte, după procesarea lui în aceste brânzeturi prețul va fi de 6-6,5 lei/litru“, a mai declarat Lungu.

Pentru noua fermă intenționează să aducă genetică din străinătate, mai ales că a fost impresionat de o fermă pe care a vizitat-o în Ungaria și pe care o consideră un model de bune practici. Vizita în acea fermă nu i-a adus numai informații noi utile, ci și vestea mai puțin plăcută că importăm o cantitate importantă de la lapte de la vecini. În acest context, acesta semnalează faptul că fermierii români trebuie să dezvolte business-uri de nișă, dar nu singuri, ci în cooperative care să-i reprezinte și să îi ajute atât în aprovizionarea cu inputuri, cât și în desfacerea mărfii. „Trebuie să ne aliniem fermierilor europeni pentru că altfel vom avea mult de pierdut, mai ales că suntem pe o piață comună“, conchide fermierul.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Încheiam prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din 2019 cu rezultatele obținute de agricultorii din județele Vaslui, Neamț, Alba, Mureș, Prahova și Ilfov.

“Corteva Agriscience™ încheie cu succes încă o campanie în care fermierii care au ales genetica Pioneer® au avut producții foarte bune. Constanța și productivitatea hibrizilor sunt două dintre aspectele importante pe care mizează genetica Pioneer®, iar datorită acestora, volumele de sămânță vândute sunt în creștere de la an la an. Acest fapt ne responsabilizează și ne determină să venim mereu în sprijinul fermierilor cu noi hibrizi care să asigure productivitate, performanță și siguranță. Astfel că în următoarea campanie oferim pachete complete, formate din cei mai performanți hibrizi și cele mai eficiente erbicide pentru cultura de floarea-soarelui. Dacă în ultimii ani hibrizii care au asigurat cele mai bune rezultate au fost P64LE99 și P64LE25, trebuie să spunem că vom avea încă doi noi hibrizi - P64LE136 și P64LE137, despre care știm că vor asigura producții peste cele oferite de cei doi coloși. Deci, iată că asigurăm produse tot mai performante, tocmai pentru ca fermierii să aibă rezultate foarte bune, indiferent de condițiile de cultură”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience™.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Iulian Tofan, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.800 kg/ha. “Lucrăm 500 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 120 ha. Am avut și monocultură, dar am semănat și după porumb. În toamnă terenul a fost arat, discuit și a primit 150 kg/ha îngrășământ triplu 15. După care, în primăvară, am pregătit terenul cu combinatorul, am semănat începând cu data de 7 aprilie și tot atunci am fertilizat cu nitrocalcar - 150 kg/ha. În stadiul de 6 frunze, am mai fertilizat din nou cu îngrășământ 15.15.15. Cultura a fost erbicidată cu Tanos® și a primit un biostimulator. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că a fost o campanie bună, de aceea anul viitor voi semăna 150 ha de floarea-soarelui și voi alege cei doi hibrizi P64LE99 și P64LE25”, a precizat fermierul campion.

Hibridul P64LE99 a făcut performanță și în județul Neamt, în cadrul grupului de ferme TCE 3 Brazi. Producția pe care a obținut-o aici domnul ing. Vasile Iacob a fost de 4.500 kg/ha. „Anul acesta chiar dacă a fost un an atipic, cu secetă în prima perioadă, apoi  ploi în mai și iunie, apoi iar secetă în perioada recoltării. Hibrizii Pioneer® s-au comportat foarte bine și nu am avut diferențe mari de producție față de anul trecut, când au fost condiții de cultivare mai bune. În acest an am ales doar hibridul P64LE99, este un hibrid cu toleranță bună la arșiță și secetă, este viguros și are o înrădăcinare puternică, se comportă mult mai bine față de alți hibrizi, care au o astfel de problemă și de aici rezultă căderea plantelor. Deși în zona noastră au fost furtuni, vijelii, nu am avut probleme cu căderea plantelor. Noi semănăm 68.000 de plante/ha, dar am observat că și la densitatea de  55.000 plante producția este foarte bună. Noi semănăm floarea-soarelui numai după cereale păioase și porumb, aplicăm 500 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16, iar la semănat mai administrăm 200 kg/ha de nitrocalcar. Noi am ales în ultimii 10 ani doar hibrizi Pioneer® și am avut mereu rezultate foarte bune”, a declarat ing. Vasile Iacob. În ceea ce privește tehnologia aplicată, mai multe detalii ne-a oferit ing. Ionuț Radu: “Cultura a fost erbicidată cu Express® 50 SG iar primul tratament, pe care noi îl considerăm foarte important, am aplicat fungicidul Tanos® – 400 g/ha împreună cu bor, 2 l/ha, iar imediat după, pentru că a fost o primăvară ploioasă, am intervenit cu erbicidul Pilot® împreună cu un complex de aminoacizi. Tratamentul cu Tanos® ne-a asigurat o cultură sănătoasă atât în loturile semincere, cât și în cele de consum”.

Dragoș Nechita din județul Neamț lucrează împreună cu tatăl lui 120 ha, iar floarea-soarelui au semănat în acest an 28 ha și au obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Plantă premergătoare pentru floarea-soarelui a fost grâul. Am arat terenul la 35-27 cm și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat 72.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie și atunci am fertilizat cu îngrășământ 15.10.5 și microelemente – 240 kg/ha, iar în vegetație, în stadiul de 6-8 frunze, am mai dat 240 kg/ha de nitrocalcar. Am aplicat două erbicide, unul înainte de răsărirea plantelor, al doilea după ce au răsărit, am mai aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că sunt mulțumit de producție, cred că anul viitor voi semăna doar hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Cu producția de 4.100 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și domnul Constantin Felix Murariu din localitatea Dochia, județul Neamț.

Hibridul P64LE99 i-a oferit titlul de fermier campion și domnului Gheorghe Cenușă din localitatea Izvoru, județul Neamț, care a obținut 3.520 kg/ha.

În județul Mureș, fermier campion a devenit domnul Ioan Ferenczi, care a ales hibridul P64LE25 și a obținut 4.389 kg/ha.

În județul Alba, fermier campion a devenit în acest an domnul Vasile Dionisie Nagy. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Cetatea de Baltă și a obținut cu hibridul P64LE99 4.080 kg/ha. “Lucrez 2.200 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 268 ha semănate după porumb și grâu. Terenul a fost pregătit foarte bine, am erbicidat în toamnă, avem semănătoare directă și nici măcar nu am discuit, am semănat direct. Pe unele sole a administrat și gunoi de grajd, iar la semănat am dat 350 kg/ha de NPK, substanță brută, după care în stadiul de 6-8 frunze am mai administrat 250 kg/ha de azotat de amoniu. Am administrat și erbicidul Express®, un fungicid și un îngrășământ foliat. Recoltatul a avut loc în luna septembrie, a fost un an fără probleme și cred că anul viitor voi semăna între 250 – 300 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid, P64LE99 pentru că este stabil și oferă producții bune”, a precizat fermierul.

Un alt fermier campion la floarea-soarelui este domnul Cosmin Iancu. Acesta își desfășoară activitatea în județul Ilfov, iar în acest an a obținut 4.060 kg/ha cu hibridul P64LE136.

În județul Hunedoara cea mai bună producție a obținut-o domnul Ioan Adrian Borlea. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.050 kg/ha. “În cadrul a două societăți lucrez 270 ha, iar floarea-soarelui am avut pe 85 ha. Ar în toamnă, apoi în primăvară pregătesc terenul cu combinatorul. Am semănat 63.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am administrat îngrășământ triplu 16, cantitatea a fost între 260 și 280 kg/ha. Am erbicidat și în preemergență și în vegetație. Am dat un foliar și un fungicid, atunci când plantele aveau 60-70 cm și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada 12-15 septembrie, iar pentru anul viitor cred că voi alege hibridul P64LE99, însă doar pe 30-40 ha pentru că nu îmi permite rotația culturilor să am o suprafață mai mare. Cultiv P64LE99 și P64LE25 de 3 ani, P64LE99 mi se pare mai bun, cred că P64LE25 este un pic mai pretențios pentru zona noastră”, a precizat fermierul.

Doamna Dana Furnea, din județul Hunedoara, a cultivat în acest an hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Lucrăm 300 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 55 ha, semănate după porumb. Am arat terenul în toamnă și am administrat gunoi de grajd, iar în primăvară am pregătit terenul cu discul, în două treceri, și am aplicat azot – 100 kg/ha. Am semănat la începutul lunii aprilie, am administrat erbicidul Express® 50 SG și un fungicid. Nu am prășit și nici nu am mai administrat altceva, a fost un an mai bun pentru P64LE99, față de P64LE25, însă este clar că în acest an a contat foarte mult și faptul că a plouat la timp. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe 70 ha și vom alege hibridul P64LE99”, a declarat doamna Furnea.

În județul Prahova, cea mai bună producție cu hibrizii Pioneer a obținut-o fermierul Marian Jarcă. Acesta a ales hibridul P64LE99 și a obținut 3.900 kg/ha.

Liceul Tehnologic „Vintilă Brătianu“ din Dragomirești-Vale este o școală agricolă cunoscută de multă lume. Pe aici au trecut zeci de generații de tineri care au devenit reputați tehnicieni în domeniul horticulturii. Existența liceului, dar mai ales faima școlii se datorează, în mare parte, performanțelor remarcabile prin care instituția a trecut.

Terenul pe care se află azi şcoala a fost cumpărat de Casa Rurală în 1908 de la fostul proprietar, generalul Boteanu. Acesta folosea pentru administrarea moşiei un arman boieresc, aşezat în mijlocul satului, exact în locul unde se află astăzi şcoala. Suprafaţa cumpărată a fost de 593 ha, împreună cu un conac vechi. Moşia a fost exploatată în dijmă şi bani până la 1910, când, după propunerea lui Maximilian Popovici şi a lui Vintilă Brătianu, consiliul de administraţie a Casei Rurale a aprobat înființarea pe o parte din ea a unei şcoli de grădinărit, având ca scop instruirea fiilor de săteni împroprietăriți în urma răscoalei din 1907. Pe lângă învăţarea meseriei grădinăritului şi a cultivării pomilor, şcoala furniza seminţe de legume şi pomi la toate moşiile Casei Rurale. În primăvara anului 1911 s-au început lucrările culturale, iar în toamnă s-au deschis cursurile.

În anul şcolar 1947-1948 Şcoala Inferioară de Horticultură se transformă în Liceul Tehnic Horticol de fete, care în august 1948, prin Legea de reformă a învăţământului, devine Şcoala Medie Tehnică Horticolă cu durata de 4 ani, care funcţionează până în 1955. Începând cu anul şcolar 1955-1956, aceasta se transformă în Şcoala Profesională de Legumicultură cu durata de 3 ani şi se înfiinţează în paralel şi Şcoala Tehnică de Maieştri Legumicoli cu durata de 3 ani, cursuri de zi şi fără frecvenţă.

„Sunt un fost elev al liceului din Dragomirești-Vale și am terminat studiile în anul 1977, la specializarea veterinară. Am urmat cursurile Facultății de Zootehnie și am revenit după mulți ani ca director al liceului. De-a lungul timpului, școala a trecut prin mai multe etape, a fost școală de fete, școală de maeștri agricoli, liceu agroindustrial, iar după revoluție grup școlar agricol și în prezent liceu tehnologic“, spune directorul liceului Vintilă Brătianu, Chișa Eugen.

Condiții și standarde moderne

În prezent, oferta educațională a școlii agricole este destul de complexă. Printre cele mai solicitate specializări se numără clasele de tehnicieni în activități economice, resurse naturale și protecția mediului, dar și tehnicieni agronomi și veterinari. Școala dispune de o bibliotecă foarte complexă, o sală de sport, internat, cantină, ateliere pentru lucrări practice și seră didactică pentru instruirea elevilor de la domeniul agricultură. În seră, directorul școlii ne arată producția de sezon.

„Sera are o vechime de peste 50 de ani, dar a fost reabilitată prin Proiectul Campus Școlar preuniversitar. Incinta are o suprafață de 450 mp și se plantează legume. Aici fac practica elevii de liceu care studiază agricultura. Aceștia participă la plantatul și întreținerea culturii. Totodată, li se explică tehnologia fiecărei culturi în parte de către cadrele didactice de specialitate. Anul acesta am plantat tomate, ardei, vinete, fasole, mărar și pătrunjel“, spune directorul școlii.

Ținând seama de greutățile prin care trece învățământul agricol, profesorii acestei unități se implică în dezvoltarea elevilor și îi încurajează să urmeze specializările specifice agriculturii.

„Anul acest ne-am clasat pe locul al doilea la olimpiada de biologie. Elevii sunt preocupați mai mult de partea de cercetare și atunci noi am înființat un club de științe unde lucrăm cu ei diferite proiecte. De 11 ani reprezentăm județul Ilfov la sesiunea de referate științifice ale elevilor. În proporție de 80% lucrarea trebuie să ocupe o parte experimentală, de cercetare, iar restul de 20% teorie. Ne-am clasat mereu pe locul 1 și am reprezentat județul cu succes. Sunt copii care sunt preocupați de viitorul lor și care își doresc să meargă mai departe și să urmeze diferite facultăți de profil. De aceea dorința lor este să ia o notă cât mai mare la bacalaureat“, spune Lica Frățilă, profesor de biologie.

În ultimii ani s-au realizat lucrări de reabilitare a clădirilor și a spațiilor de învățământ, biblioteca, sala de sport și laboratoarele fiind aduse la standardele moderne. De asemenea, modernizarea campusului îndeplinește toate standardele unei școli europene.

Știința fără de care nu putem trăi

Agricultura înseamnă hrană, viață, dar și știința care nu se va stinge vreodată. Aceasta este părerea elevilor liceului Vintilă Brătianu care vor să-și consolideze o carieră în domeniu. Școala, care are acum peste o sută de ani de tradiție, trăiește cu adevărat prin absolvenții ei. Sute și chiar mii de tehnicieni agronomi, horticultori, veterinari și zootehniști au luat aici primele lecții de agricultură.

„Le recomand viitorilor liceeni să vină la noi deoarece suntem un liceu modern, cu rezultate deosebite. Avem proiecte în derulare pentru care există activități școlare și extrașcolare, cluburi de fotografie, cluburi de știință, cu care profesorii de profil pregătesc elevii. Recomand tuturor elevilor de gimnaziu să vină la acest liceu pentru a urma profilurile de contabilitate, zootehnie, rugby și, mai nou, de anul acesta avem clase de învățământ profesional de stat și dual cu specializări în industria agroalimentară. De asemenea, colaborăm și cu agenți economici care sprijină învățământul, asigurând practica în domeniul procesării cărnii și al utilajelor industriale“, spune Alexandra Drăguț, dir. adjunct al liceului.

Ruxandra HĂBEANU

Tradiţie, relaxare şi voie bună – aşa putem descrie în câteva cuvinte atmosfera din splendida Grădină Vlahiia. Un sat în miniatură dedicat turiştilor care vor să vadă o parte din Maramureş, dar fără să parcurgă sute de kilometri. Complexul este inspirat din vechea denumire a Valahiei şi se află în Snagov, la circa 40 km distanţă de Capitală. Autorul acestei oaze de relaxare este Cristian Dumitrescu. O bună perioadă din viaţă şi-a petrecut-o în Canada. Acolo a avut şansa să lucreze la IBM, pe cel mai performant sistem de proiectare din lume, AutoCAD. Câştiga bine şi ducea o viaţă frumoasă, însă nu a fost suficient. De aceea s-a hotărât să se întoarcă pe plaiurile natale.

„În Canada am plecat din motivul de a fi liber, să văd ce pot obţine din ceea ce fac pe cont propriu. Bineînţeles că m-am întors după Revoluţie acasă. Acum iubesc două ţări, dar România este altceva, ţara asta este casa mea!“, spune Cristian Dumitrescu.

A cutreierat satele pentru a cumpăra sute de obiecte tradiționale şi a vizitat case vechi ce urmau să fie demolate. Cu tot ce a strâns a făcut un sat care să-i aline dorul de casa bunicilor, vândută în timpul în care a fost plecat.

„Povestea locului a început acum mai bine de 20 de ani, când m-am întors în ţară. Atunci, din pasiune, am construit prima casă maramureşeană şi am instalat o mică gospodărie cu ajutorul finilor mei. Fără ei nu aş fi putut să fac ce am realizat aici. Ei aveau experienţă în agricultură, dar şi cunoştinţe despre creşterea animalelor“, povesteşte autorul satului maramureşean din Snagov.

Un sat de altădată

Casele tradiţionale vechi, autentice, strămutate din Maramureş în Ţara Românească cu întregul lor univers, sunt împodobite cu ii, icoane, ştergare şi unelte. Ai putea să juri că te afli într-un sat de altădată, totul este realizat şi gândit perfect  până la cel mai mic detaliu.

„În urmă cu 16 ani, imediat după ce m-am mutat în Snagov, am făcut o casă în stilul celor din Maramureș. În timp, am ajuns să cumpăr mai multe case pe care le-am achiziţionat mai pe nimic: 1.600 de mărci. Într-un fel le-am salvat pentru că altfel ajungeau pe foc ori parchet prin Franţa sau Italia. Fiecare casă are câte 4 camere şi poate fi închiriată de către doritori. Acestea sunt vechi, de aproape o sută de ani, şi poartă numele zonelor de unde au fost strămutate. Interiorul acestora este decorat în stil tradiţional. Am ales să pun în valoare casele din zona Maramureşului pentru că îmi place mult frumuseţea peisajului de acolo. De asemenea, mi-a plăcut arhitectura caselor deoarece sunt  simple şi practice. În plus, sunt mai uşor de strămutat şi montat“, spune Cristian Dumitrescu.

Ca tabloul satului să fie complet, Cristian a ridicat şi o biserică. Aici sunt expuse sute de icoane colecţionate de-a lungul vieţii şi expuse în acest spaţiu sacru.

„Aveam o colecţie de icoane: o parte dintre ele moştenite, iar celelalte cumpărate de mine şi de fratele meu. După ce am vizitat o mănăstire din lemn, de care m-am şi îndrăgostit datorită simplităţii și arhitecturii ei, m-am decis să fac o copie fidelă în care să expun icoanele. În interiorul bisericii sunt expuse peste 100 de exemplare greceşti, româneşti şi ruseşti care au o vechime de sute de ani“, povestește proprietarul grădinii.

Cea mai veche casă are peste 200 de ani

Cei care vin aici pot vizita şi un muzeu al ţăranului român. Casa transformată în muzeu este cea mai veche din cele strămutate. Are peste 200 de ani şi a aparţinut unui agricultor. Cristian îşi dorește să prezinte celor care poposesc la Vlahiia comorile culturale românești pe care le-a strâns de-a lungul vieţii sale.

„După ce am terminat biserica, m-am decis sa fac şi un muzeu al ţăranului român cu câteva obiecte tradiţionale. În acesta se regăsesc un război de cusut, roata olarului, tradiţionala copaie şi multe alte obiecte. Pe toate le-am adunat într-o viaţă întreagă, cam de peste tot pe unde am umblat. La primăvară muzeul se va transforma într-un magazin de artizanat, unde cei interesaţi pot cumpăra ii vechi, vase de ceramică, cărţi despre România, basme pentru copii şi suveniruri“, menţionează Cristian.

Sătucul maramureşean de lângă Bucureşti a prins şi mai mult farmec datorită activităţilor ce s-au dezvoltat aici. Ferma de animale este cel mai des vizitată de cei mici. Aici se regăsesc nenumărate necuvântătoare, începând de la păsări, iepuri, până la ponei. Însă varietatea grădinii din Snagov nu se opreşte aici, aceasta mai deţine şi solarii. Toate legumele obținute sunt valorificate şi transformate în conserve, apoi servite oaspeţilor. La fel se întâmplă şi în cazul viţei-de-vie, vinul obţinut fiindu-le servit musafirilor.

„Avem două solarii întinse pe o suprafaţă de aproximativ 600 mp care produc 10 tone de legume: castraveţi, ardei şi roşii. Spre exemplu, avem 15 soiuri de roşii în solarii, toate vin de la SCDL Buzău. Prietenul meu, Costel Vînătoru, m-a ajutat mult şi m-a învăţat cum să le cultiv corect“, conchide proprietarul satului.

Cristian Dumitrescu a avut o familie foarte mare, dar majoritatea s-a stins. În urma lor au rămas amintiri frumoase: tablouri, fotografii, mobilier, obiecte vechi şi valoroase, cele mai multe expuse la Vlahiia. În decursul anilor complexul s-a dezvoltat frumos, iar cei car vin aici petrec momente unice.

Ruxandra HĂBEANU

GALERIE FOTO

România a avut în acest an cele mai mari producții la porumb din Europa. În multe ferme din țară, proba cântarului a însemnat bucurie și satisfacție în acest an, iar acolo unde au fost semănați hibrizii Pioneer, producțiile au fost pe măsura așteptărilor și uneori chiar au depășit estimările. Din acest motiv, dăm startul prezentărilor celor mai productivi fermieri din țară, cei care au mizat pe genetica Pioneer și care au obținut rezultate foarte bune. Începem cu fermierii din sudul țării, județele Ialomița și Ilfov.

Cea mai bună producție din aceste două județe a fost obținută de fermierul Bogdan Voicu. Acesta asemănat 230 ha cu porumb în acest an și a obținut în acest an 15.890 kg/ha cu hibridul P9911 – un hibrid semitardiv din gama Optimum® AQUAmax®. “Am semănat porumbul după rapiță, încă din vară  am erbicidat, apoi am scarificat și am mai erbicidat o dată, iar în lunile octombrie-noiembrie am arat și tot în toamnă am aplicat 200 kg/ha de triplu super fosfat. Ne-au ajutat foarte mult erbicidările din vară! În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am erbicidat în preemergență, am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha, iar la prașilă am aplicat 150 kg/ha de azot. În vegetație am mai aplicat două erbicide și un insecticid. Am început recoltatul în jurul datei de 15 septembrie, iar anul viitor voi semăna 450 ha cu porumb”, a afirmat Bogdan Voicu.

Același hibrid - P9911- a performat și în județul Ialomița, acolo unde fermierul Victor Burciu a obținut 14.400 kg/ha. “În acest an am semănat 170 ha cu porumb, iar plante premergătoare au fost floarea-soarelui și porumbul. Am arat din toamnă la 33-35 cm, în primăvară am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha; azotat de amoniu -125 kg/ha; uree NG – 150 kg/ha, în a doua decadă a lunii aprilie am semănat 78.000 boabe germinabile/ha. Cultura a primit 3 erbicide,  un foliar -10 l/ha în faza de 6-8 frunze, iar unde a fost cazul am aplicat și tratamente pentru Tanymecus. Cultura a fost irigată în 3 tranșe a câte 800 mc/ha. Nu am prășit în acest an, iar campania de recoltat a debutat la jumătatea lunii septembrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în următoare campanie va semăna 330 ha cu porumb și va alege hibridul P9911, cel care i-a oferit cea mai bună producție, dar vrea să încerce și hibrizi noi.

Un alt fermier campion din județul Ialomița este Adrian Georgescu, care a semănat 650 ha cu porumb, dintre cele 2.600 pe care le lucrează, și a obținut 14.100 kg/ha cu hibridul P0937 și 11.980 kg/ha cu hibridul P9903. Primul hibrid - P0937 este un hibrid tardiv ce se recomandă a fi cultivat în condiții de irigat, iar cel de al doilea – P9903 este cel mai bine vândut hibrid semitimpuriu de la noi din țară.

“Am semănat porumbul fie după rapiță, fie după porumb. Pregătirea terenului pentru semănat a constat în arătură de toamnă, lucrare cu discul tot în toamnă, iar în primăvară o lucrare cu combinatorul. Am fertilizat la pregătirea patului germinativ cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe și 200 kg/ha de azot. Am semănat în perioada 5-6 aprilie, am aplicat erbicide pentru frunză lată și frunză îngustă, au fost date separat din cauza stresului hidric. Am aplicat și insecticide, 3-4, în funcție de fiecare solă în parte și de planta premergătoare. Am irigat în acest an, dar nu toată suprafața. De exemplu hibridul P9903 nu a fost în irigat, însă P0937 a primit apă în două tranșe. Am recoltat după data de 10 septembrie, am început cu P9903, iar hibridul P0937 l-am recoltat la finalul lunii septembrie”, a punctat domnul Georgescu. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna porumb pe aproximativ 700 ha și va opta pentru aceeași hibrizi Pioneer.

Marian Dumitru este următorul fermier campion din această zonă a țării. Acesta își desfășoară activitatea în Brănești – Ilfov, iar în acest an a obținut 12.800 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 630 ha, iar porumb am semănat în acest an pe 30 ha după floarea-soarelui. În toamnă am arat la 30 cm, am discuit și am aplicat complexe 18.46.0 - 200 kg. În primăvară am intrat cu un combinator și am semănat în jurul datei de 15 aprilie 70.500 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul pe rând, am aplicat 250 kg/ha de azotat. Am erbicidat în preemergență și în postemergență timpurie. În stadiu de 4 -5 frunze am mai aplicat un foliar bogat în zinc. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie și am fost mulțumit de producție, de aceea anul viitor voi semăna 80 ha, cred că voi alege același hibrid în principal, însă vreau să încerc și un hibrid nou ”, a afirmat agricultorul.

Fermier campion în județul Ilfov a devenit și domnul inginer Gheorghe Preda, care a obținut 12.650 kg/ha  cu hibridul P9537. Acesta a ales un hibrid semitimpuriu, din grupa 350 FAO, ce are o foarte bună adaptabilitate, mai ales în condiții de stres termic și hidric. “Am avut în acest an 305 ha cu porumb, iar pregătirea terenului a constat în dezmiriștire, arătură de toamnă și administrarea a 600 – 700 kg/ha de TerraCalco. În primăvară am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și am efectuat o lucrare cu combinatorul, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha. Am erbicidat doar preemergent, am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc, iar la faza de 6-8 frunze am prășit și am mai administrat pe rând 250 kg/ha de azotat de amoniu. Nu am aplicat alte tratamente în acest an, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 august – 10 septembrie”, a declarat fermierul campion, care a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de rezultatele obținute în fermă.

Iulian Filipoiu este un alt fermier campion la porumb din județul Ialomița. El a obținut 12.500 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.600 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumbul după rapiță, înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de uree, iar la semănat am mai aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cultura a mai primit un îngrășământ foliar pe bază de zinc, am erbicidat preemergent, în faza de 8-10 frunze am prășit și am administrat azotat 150 kg/ha și am irigat în 4 tranșe, 160 l/ha la fiecare irigare. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie voi semăna aceeași suprafață cu porumb și bineînțeles că voi alege aceeași hibrizi de la Pioneer”, a specificat Iulian Filipoiu.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Începem noul an cu prezentarea fermierilor campioni din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov. În aceste zone, hibrizii Pioneer au oferit agricultorilor recolte mulțumitoare, iar la proba cântarului producția obținută pe fiecare parcelă a asigurat un bun venit fermei.

În localitatea Căscioarele - județul Constanța, Iulian Constantinescu a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P9903, care i-a asigurat producția de 10.690 kg/ha. “Lucrez 90.53 ha, iar porumb am semănat anul trecut pe 23.37 ha. Astfel că am început cu arătură de toamnă, la 30 cm, și am efectuat o trecere cu discul. Am continuat în primăvară cu o trecere cu combinatorul, am semănat în jurul datei de 15 aprilie și tot atunci am fertilizat – 200 kg/ha, complex triplu 15. Am aplicat 2 erbicide, unul pentru frunză lată și altul pentru costrei, dar și 2 tratamente cu îngrășământ foliar, în faza de 8-10 frunze, al doilea a fost aplicat la o distanță de 7 zile față de primul”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că porumbul nu a beneficiat de irigații, iar recoltatul a avut loc în jurul datei de 12-13 octombrie. A fost mulțumit de modul în care s-a dezvoltat cultura și din acest motiv în 2018 va miza tot pe hibridul P9903.

Tot în județul Constanța, agricultorul Jean Marc Lacrouts a devenit fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha. Acesta lucrează 938 ha, dintre 167 ha au fost semănate cu porumb. “În toamnă am arat, apoi în primăvară, luna martie, am aplicat superfosfat - 150 kg/ha și uree 150 kg/ha incorporat în patul germinativ, iar la semănat am aplicat 150 kg/ha complex 8.24.24 și microgranulate, după care la stadiul de 3 frunze am aplicat și 150 kg/ha azotat de amoniu. Am semănat în prima săptămână a lunii aprilie, iar cultura a mai beneficiat  de 2 erbicide, dar al doilea erbicid doar pe anumite parcele. Nu am mai aplicat tratamente de nici un fel și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 septembrie. Anul acesta voi semăna 90 ha de porumb și am ales aceeași hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

În județul Tulcea, Tudor Florentin a devenit fermier campion hibridul P9537 i-a asigurat producția de 10.100 kg/ha. Acesta lucrează în localitatea Niculițel 133 ha, dintre care porumb a semănat pe 25 ha. “În toamnă am scarificat și am arat la 25 cm,  am continuat cu pregătirea terenului, înainte de semănat am aplicat 100 kg/ha de complexe 14.20.0 și am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat 2 erbicide în postemergență, dar în perioade diferite și am efectuat un tratament cu fungicid și foliar, atunci când am efectuat și a doua erbicidare. Cultura a fost în neirigat, dar a beneficiat de 3 treceri cu prășitoarea, tot atunci am și fertilizat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul acesta voi semăna 30 ha cu porumb, am optat pentru hibridul P9537 plus un nou hibrid din portofoliul companiei Pioneer”, a declarat fermierul campion.

În județul Teleorman, fermier campion a devenit Cristi Isvoranu din localitatea Sfințești, care a obținut 10.980 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 400 ha, pe 150 am semănat anul trecut porumb. Am fost mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar și de producție. Mai întâi am discuit, am efectuat o lucrare cu subsolierul, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci am dat și 200 kg/ha de uree. În vegetație am mai aplicat 200 kg/ha de azotat de amoniu în faza de 8-10 frunze, dar și un foliar. Am mai aplicat erbicide în preemergență și postemergență și doar atât, fără altfel de tratamente. Această producție am obținut-o în irigat, dar am irigat doar atunci când a fost cazul. Am recoltat în prima parte a lui octombrie. Pentru acest an am comandat deja sămânța, am ales tot hibrizii Pioneer , dintre care P0412 și P0023, și voi semăna 150 ha”, a conchis fermierul teleormănean.

Tot în județul Teleorman a devenit fermier campion și Adi Spânu, care a obținut 10.100 kg/ha cu hibridul P9537.

În localitatea Ștorobăneasa, județul Teleorman, domnul Aurel Magereanu a obținut 10.000 kg/ha cu hibridul P0412. “Anul trecut am semănat porumb pe 170 ha și am ales numai hibrizi Pioneer. Am început cu arătura, și am încercat să mențin apa în sol, de aceea pe unele sole am intrat direct cu combinatorul, unde nu s-a putut, am discuit și apoi am trecut cu combinatorul. Fertilizarea de bază am făcut-o cu 300 kg/ha de uree,  iar de semănat am semănat la sfârșitul lunii martie, pentru că temperaturile au permis acest lucru. Doar pe o porțiune de 50 de ha, am mai fertilizat la semănat, iar producția trebuie să spun că a fost mai bună. Am erbicidat și preemergent și postemergent. Pe o solă am mai fertilizat. Nu am aplicat tratemente, am prășit o singură dată, dar nu pe întreaga suprafață. Am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a punctat fermierul campion. Pentru campania din 2018, fermierul a precizat că va semăna porumb pe 250 ha și va alege tot hibrizii Pioneer.

Și în județul Ilfov agricultorii au obținut producții bogate cu hibrizii Pioneer. Fermieri campioni au devenit aici Cosmin Iancu, care a obținut 10.600 kg/ha cu hibridul P9903, și Eugen Voicu, căruia hibridul P9911 i-a oferit producția de 10.100 kg/ha.

“Lucrez 1.100 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 300. În toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară devreme am discuit și am fertilizat cu 200 kg/ha de complexe 20.20.0, am incorporat cu combinatorul și imediat am însămânțat, începând cu 5 aprilie. Am erbicidat în preemergență, la faza de 6 frunze unde a fost cazul am mai aplicat un erbicid, iar la faza de 8 frunze am efectuat o prașilă și fertilizare cu 180 kg/ha azotat de amoniu. Toată suprafața a fost în neirigat și am recoltat în prima jumătate a lunii septembrie, iar campania de recoltare a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion, Cosmin Iancu. Mulțumit de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer, fermierul a ales pentru ca în acest an să semene hibrizii P9903 și P9537, însă pe 250 ha pentru că așa îi permite rotația culturilor.