reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Piaţa „Seminţe cu Suflet“ a ajuns la Iaşi

Piaţa „Seminţe cu Suflet“, iniţiată de un grup de voluntari care şi-a propus să promoveze soiurile autohtone de legume şi fructe a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie în capitala Moldovei, la Iaşi. Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Zootehnie, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medică Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" (USAMV), iar cei interesaţi au putut face schimb de seminţe străvechi nemodificate genetic provenind din gospodării, asociaţii şi instituţii din ţară şi din străinătate.

Sufletişti cu multe zâmbete, îmbrăţişări şi… seminţe de tot felul

Grupul „Seminţe cu Suflet“, înfiinţat în urmă cu patru ani, este format din circa 2.000 de persoane din toată ţara pasionaţii de agricultură, care până în prezent au organizat peste 20 de târguri în cadrul acestui proiect. De data aceasta s-au adunat la Iaşi; unde dr. Doina Leonte, șef de lucrări și cadru didactic la Facultatea de Zootehnie, de la USAMV Iaşi, împreună cu toţi ieşenii care fac parte din acest grup au fost gazda acestei reuniuni, aflată la ediţia a IV-a. „Ediţia de anul acesta este plină de emoţii, cu multe zâmbete, multă forfotă, îmbrăţişări şi revedere, şi cu mulţi ieşeni dornici să vadă ce au adus sufletiştii din Buzău, Tecuci, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Iaşi şi Chişinău. Grupul ieşenilor s-a mărit, iniţial am fost în jur de 5 membri, dar în acest moment suntem peste 50 de persoane. Evenimentul a luat amploare deoarece lumea a aflat de noi şi nu sunt doar persoane dornice să primească, sunt şi persoane dornice să dăruiască. Noi cei din Iaşi ne întâlnim periodic, cel puţin odată pe lună şi mereu primim noi membri“, precizează Doina Leonte.

Dar din dar … se face rai!

Pentru cei necunoscători, membrii grupului au oferit şi sfaturi cu privire la seminţele şi materialul de plantat. Unul dintre membri a fost şi Aneta Bârlădeanu, din comuna Cotnari, judeţul Iaşi, care a venit la a patra ediţie a târgului însoţită de nepoţelul ei, cu diverse seminţe tradiţionale, pentru a face schimb şi pentru a le dărui celor interesaţi, ne mărturiseşte aceasta. „Am o grădină cu o suprafaţă de 1.500 mp de teren, iar anul acesta am venit cu crăiţe, zorele mixte, dovlecei, gogonele, roşii mari, mărar şi busuioc. Ceapa egipteană care rămâne an de an în pământ şi busuiocul moldovenesc sunt cele mai vechi soiuri pe care le am“, adaugă ieşeanca.

targ Iasi

Tot din judeţul Iaşi a venit şi Dan Marinescu. Acesta spune că de când s-a pensionat, în jur de 10 ani, are mai mult timp să se ocupe de grădină. „Am o suprafaţă de jumătate de hectar, unde cultiv legume şi flori, plus vie şi livadă. Avem ceapă de egipt, care face direct bulbi, deci sare o etapă, toamna se poate deja planta, iar primăvara este o ceapă mai timpurie, care este foarte avantajoasă pentru toată lumea; avem şi topinambur, gutui japonez şi ricin, o planta medicinală care se foloseşte pentru ulei, dar şi în cosmetică şi farmacie“, mărturiseşte ieşeanul.

La piața de semințe am găsit-o și pe Mihaela Dorobanţu, din comuna Săhăteni, din judeţul Buzău, care ne spune că se ocupă în limita timpului disponibil şi a puterilor de cultivarea unei suprafeţe mici de grădină, astfel încât să îi asigure copilului şi întregii familii legume valoroase şi pline de substanţe hrănitoare. „În general, încercăm să folosim permacultura pentru că plantele capătă vigoare şi vor fi mult mai hrănitoare. Venim cu drag de câte ori se organizează, la pieţele importante din ţară, unde ne străduim să ajungem, prin eforturi proprii. De fiecare dată vin cu tot ce pot, dar prefer legumele (…), mă fascinează tomatele şi varietatea lor“, ne spune sufletista.

De peste Prut, din Chişinău, Republica Moldova, Aliona Culai a adus ceea ce a cultivat anul acesta în grădina familiei, cu toate că a fost un an dificil. „Am adus năutul negru şi brun, fasolea la metru, dovleacul la metru, am adus şi diferite plante aromatice, flori, aş putea spune chiar de toate.

De patru ani mă ocup şi am o suprafaţă de teren de 13 ari. Cele mai vechi seminţe sunt roşiile şi castraveţii de la bunica şi bunelul, dar anul acesta am avut puţine, deoarece am plantat răsadul la 30 aprilie şi mi-a îngheţat prima dată, apoi l-am plantat a doua oară, dar am adunat doar câte ceva“, mărturiseşte Aliona.

Ecoruralis, o asociaţie care sprijină ţăranii

Din partea Ecoruralis, o asociaţie care sprijină ţăranii din toată ţara a poposit la Iaşi, Stela Zămoiu, din satul Dâmbroca, judeţul Buzău. „Ieşenilor le-am adus de toate, începând de la roşii, castraveţi, vinete, fasole, dovleci, kiwano, tot ce este românesc tradiţional, nimic nu este modificat genetic. Cea mai veche sămânţă este roşia frumoasa de Dâmbroca, castravetele tradiţional românesc şi ardeiul iute, care era pe vremea lui Ceauşescu. Noi păstrăm vie sămânţa pentru că asociaţia noastră Ecoruralis este cea mai mare asociaţie din România, are peste 12.000 de membri, iar noi luptăm nu numai să salvăm seminţele aici pe tarabă, ci şi sus la guvern (...), luptăm pentru seminţele noastre autohtone, pentru a le păstra, de a putea chiar şi să le vindem. Asta este mâncarea noastră, viitorul nostru, iar dacă noi, ţăranii, nu avem grijă de noi, nu ne dă nimeni!“, subliniază buzoianca.


Sute de oameni au venit la Iaşi pentru a primi şi pentru a face schimb de seminţe tradiţionale provenind din gospodării şi de la asociaţii de pe cele două maluri ale Prutului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Seva de mesteacăn, medicamentul-minune, importat şi distribuit de un ieşean

În „venele“ arborilor de mesteceni se revarsă, odată cu venirea primăverii, unul dintre remediile cele mai rare şi mai valoroase ale anotimpului: „seva de mesteacăn“. Seva, recoltată numai primăvara din trunchiul arborelui de mesteacăn, este un lichid foarte limpede, incolor, cu un gust uşor dulceag foarte agreabil; conține puține zaharuri naturale care nu îngrașă, dar și proteine, vitamine, minerale și enzime sănătoase. Ieșeanul Sorin Scalschi importă și distribuie în țara noastră un adevărat „elixir de sănătate“, cum îi spune acesta. Producătorul, cel care o colectează, este o firmă din Ucraina, iar zilnic de la un mesteacăn matur de 35-40 cm se colectează circa 5-10 litri din 80-90 litri de sevă, pe care și-o procură mesteacănul într-o zi de primăvară.

Importată din pădurile ucrainene

Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi, este singurul distribuitor de sevă de mesteacăn din România. Prima dată a auzit de seva de mesteacăn undeva în nordul Moldovei, având câteva lucrări de construcţii, deoarece la bază este inginer constructor. „Am auzit că localnicii din zonă colectează în fiecare primăvară seva de mesteacăn şi îmi spuneau că este foarte sănătoasă pentru că are tot felul de proprietăţi terapeutice, iar ca orice om curios am căutat detalii despre această sevă de mesteacăn şi chiar mi s-a părut interesantă. Astfel că în anul 2013 am ajuns în Ucraina. De ce aici? Pentru că în această țară există păduri de mesteceni foarte mari.

De altfel, tot aici am reuşit să găsim un furnizor care are în jur de 300 de hectare concesionate de la autorităţile silvice din Ucraina şi am început să importăm. Ulterior, am făcut contract şi ne-am autorizat firma pentru bio. Această activitate este făcută organizat şi sub supravegherea autorităţilor silvice din Ucraina, iar acţiunea se desfăşoară pe o întindere de câteva sute de hectare de pădure de mesteceni, ceea ce pe la noi este foarte greu de găsit. Mai mult, se „atacă“ suprafeţele de pădure ajunse la maturitate, care urmează a fi tăiate în următorii 2-3 ani“, precizează ieşeanul.

Este ca atunci când un om donează o cantitate de sânge…

Seva se colectează numai primăvara, spre sfârşitul lunii februarie, începutul lui martie sau chiar şi aprilie, în funcţie de cât este iarna de lungă, mai spune distribuitorul. Înainte de a da mugurii la mesteacăn, cu un sfredel de circa 5-10 mm grosime, se face o gaură de 3-5 cm adâncime în trunchiul mesteacănului, la o distanţă de 50-70 cm de la pământ, în care se fixează o sondă (furtun) din plastic, iar celălalt capăt într-o sticlă. Şi se aşteaptă! În primele 2-3 zile, cu o temperatură de 5°C până la 10°C, seva începe să curgă prin acele furtunaşe. Prima sevă care curge este cea mai bună din punct de vedere calitativ. Dintr-un copac gros de circa 35-40 cm se colectează zilnic între 5-10 l, timp de 24 de ore, în funcţie de condiţiile meteorologice. Când se termină perioada de recoltare, gaura se astupă cu un cep de lemn sau cu o răşină. Este ca şi un om care ar dona sânge. Copacilor care sunt pentru tăieri li se pun câte 2-3 ţevi. Așadar, mesteacănul este supus acestei „traume“ doar câteva zile pe an, de regulă în luna martie, colectarea făcându-se prin rotaţie, şi nu continuu de la acelaşi copac“, descrie întregul procedeu Sorin Scalschi.

Distribuţie în marile supermarketuri

Anul trecut, ieşeanul a adus din Ucraina în jur de 160 de tone, iar anul acesta spune că va depăşi 200 de tone. „Am observat că an de an a fost cerere tot mai mare, iar ieşirea pe piaţa Lidl şi Auchan ne-a ajutat să creştem, iar de la anul o să încercăm să colaborăm şi cu Carrefour. Comenzile cu cantităţi ridicate de sevă le dăm depozitelor mari; în acest caz maşinile vin direct şi pleacă din vamă, nici nu mai trec pe la depozitul nostru, iar ce rămâne în depozit, un stoc mai mic, este pentru comenzile online şi magazinele naturiste. La început ne-a fost tare greu să intrăm pe piaţă deoarece puţine persoane, mai ales cei care locuiesc în zonele montane, ştiu despre beneficiile acestui produs. Cu toate că există şi la noi păduri de mesteceni, undeva prin zona Caraş-Severin, Timişoara şi prin nordul Moldovei, sunt sporadice, de aceea nu vrem să renunţăm la producătorul ucrainian, care are contracte mari şi colectează peste 1.500 de tone anual. Plus că această sevă este foarte sensibilă, imediat de la colectare trebuie conservată, astfel începe să se tulbure şi intră imediat în fermentaţie, de aceea prefer deocamdată această variantă, respectiv să o aducem gata conservată“, specifică Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi.

Cum apare?

De-a lungul perioadei calde a anului, în special vara, mesteacănul formează din apă şi dioxid de carbon, cu ajutorul luminii solare şi a proceselor complexe de fotosinteză, diferite zaharuri şi alte substanţe cu rol hrănitor pentru arbore. Odată cu venirea toamnei, arborele începe să stocheze aceste rezerve nutritive, pregătindu-se astfel pentru renaşterea din primăvară ce urmează. Când vine primăvara şi natura se retrezeşte treptat la viaţă, arborele începe să absoarbă cu putere din sol apa şi substanţe minerale cu rol nutritiv, simultan cu punerea în mişcare a zaharurilor depozitate anterior. Când aceste componente aflate în stare fluidă ajung să se acumuleze şi să formeze seva, aceasta începe să urce cu forţă dinspre rădăcini spre coroană, retrezind la viaţă întregul arbore.

Compoziţie

Principalii compuşi ai sevei sunt glucoza şi fructoza, derivaţi terpenici, vitamina C şi o serie întreagă de minerale valoroase: calciu, fosfor, cupru, magneziu, potasiu, mangan, zinc, sodiu şi fier. Totodată, seva mai conţine: acizi organici, uleiuri esențiale, volatile, taninuri, saponine, vitamine și substanțe biologic active. Dincolo de aceste minerale şi substanţe nutritive descoperite în sevă prin diferite analize de laborator, se poate remarca un factor suplimentar: energia vieţii.

În cazul mesteacănului este vorba de existenţa unei forme deosebite de bioenergie, ce face ca seva să fie o „apă vie“, înzestrată cu capacitatea de a modifica starea energetică a organismului nostru.

Beneficii

Seva de mesteacăn este recomandată celor care consumă frecvent produse alimentare fabricate în mod industrial, au un ficat obosit sau lent, consumă cantităţi excesive de alcool, fumează, au colesterolul ridicat, trec printr-o perioadă de stres, au imunitatea scăzută sau iau multe medicamente. În prezent, seva de mesteacăn este folosită în întreaga lume și este considerată a fi un agent de detoxifiere extrem de eficient, care vizează două organe-cheie: ficatul (prin captarea și neutralizarea deșeurilor toxice) şi rinichii (prin eliminarea și filtrarea deșeurilor prin tractul urinar).

În acelaşi timp are proprietăţi terapeutice deoarece conţine tot ce e mai bun din mesteacăn şi poate fi utilizată ca adjuvant în afecţiuni hepatice, întreaga gamă a afecţiunilor renale, inclusiv calculoza, edeme cardiorenale, artroză, reumatism, gută, diabetul zaharat (îndeosebi ca prevenire), boli respiratorii, hipercolesterolemie, dermatoză, tonic capilar. Aceasta este şi un foarte bun tonic fizic și psihic. Pentru că are extrem de puține calorii, dar foarte multe proprietăți nutritive, este ideală în curele de slăbire care, altfel, pot secătui organismul de vitamine și minerale esențiale. De altfel, este eficientă și în fortificarea sportivilor şi a persoanelor care vor să își imunizeze și vitaminizeze organismal, dar şi reface celulele, ţesuturile şi regenerează pielea. Folosită pentru faţă întinereşte tenul, reduce ridurile şi curăţă petele. Seva de mesteacăn se administrează în stare pură, în cure de cel puțin 2-3 săptămâni, câte 0,5-1,0 litri pe zi.

Datorită conţinutului de zaharuri (0,6-1,1 %) şi a pH-lui de 5,0-6,5, fiind favorizate condiţiile pentru producere de mucegai şi drojdie, seva de mesteacăn se păstrează în frigider. Dacă nu se consumă imediat, seva proaspătă se poate păstra câteva zile în sticle închise ermetic în frigider. Conservarea pe perioade de timp mai lungi se poate face prin pasteurizare (la 82 grade Celsius) sau prin congelare.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Suceava, Botoșani și Iași

Pentru agricultorii din nordul și nord-estul țării, 2019 a fost un an cu producții îmbucurătoare la cultura de floarea-soarelui. Atât în județul Suceava, cât și în Botoșani sau Iași, fermierii fideli hibrizilor Pioneer® au avut de câștigat la proba cântarului, motiv pentru care vor continua să aleagă genetica Pioneer®.

Domnul George Rotari din localitatea Dănila, județul Suceava, a ales în acest an  hibridul de floarea-soarelui P64LE99 și a obținut o producție de 4.496 kg/ha. “Lucrez o suprafață de  460 ha, iar floarea-soarelui a ocupat în acest an 92 ha. Am semănat și pe sole unde am întors rapița, dar și pe terenuri unde plantă premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul, în două treceri, am semănat la jumătatea lunii aprilie, densitatea a variat între 65.000 – 70.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat 350 kg/ha de îngrășământ triplu 15. Am erbicidat doar cu Express® 50 SG, am tratat floarea cu fungicidul Tanos® 50 WG până la apariția butonului floral și am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Nu am mai aplicat nimic altceva și nici nu a fost cazul să prășesc. Am recoltat la începutul lunii septembrie, cred că anul viitor voi semăna în jur de 100 ha și sigur voi alege tot hibrizi Pioneer®”, a declarat fermierul campion.

rotari george

În județul Iași cea mai bună producție a obținut-o fermierul Plumbu Spiridon din localitatea Movileni, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha.

plumbu spiridon

În localitatea Bivolari din județul Iași își desfășoară activitatea și următorul fermier campion - Ionuț Rusu. Acesta lucrează 800 ha, dintre care 300 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui, iar hibridul P64HE118 i-a oferit 4.100 kg/ha. “Respectăm rotația culturilor, de aceea au avut și diferite plante premergătoare. Arăm întotdeauna și pregătim terenul în primăvară  dintr-o singură trecere. În acest an am fertilizat înainte de semănat cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am semănat apoi la jumătatea lunii aprilie, 65.000 - 67.000 b.g/ha. Am aplicat 2 erbicide, în două treceri și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada normală, astfel că am început la finalul lunii august. Pentru anul viitor voi alege hibrizii P64LE99 și P64HE118, pentru că oferă producții stabile”, a precizat fermierul.

rusu ioan

Un alt fermier campion din județul Suceava este domnul Petre Atomulesei, care a obținut 4.033 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 336 ha, floarea-soarelui am avut pe 47 ha, iar rezultatul acesta foarte bun l-am obținut pe un teren care nu a fost arat în jur de 30 de ani. Am aplicat aici și gunoi de grajd, de aceea cred că a fost producția așa mare. Am arat, am intrat cu combinatorul și freza, după care am semănat până în data de 20 aprilie. Am mai fertilizat cu   250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 și am administrat îngrășământ foliar în două faze. Am erbicidat în 3 treceri și am prășit cultura, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat pe data de 27 septembrie și chiar a fost îmbucurătoare producția pe care am obținut-o”, a punctat fermierul.

atomulesei petru

Nicolae Zamoșteanu este agricultorul cu cele mai bune performanțe la cultura de floarea-soarelui din județul Botoșani. Acesta lucrează 136 ha, pe 45 ha a avut în acest an  floarea-soarelui, iar hibridul P64LE25 i-a oferit 4.020 kg/ha. “Am întors rapiță în primăvară, pentru că nu a avut densitatea corespunzătoare și am semănat floare. Am mai semănat și pe parcele unde plantă premergătoare a fost grâul, însă producția acesta am obținut-o pe solele unde a fost întoarsă rapița. Noi scarificăm și apoi pregătim terenul pentru semănat. În acest an am semănat 65.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie. Am administrat erbicidul Express® 50 SG și fungicidul Tanos® 50 WG, iar în ceea ce privește fertilizarea am aplicat inițial la rapiță 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și atunci când am semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. A fost un an fără probleme, nu am prășit cultura, dar hibridul s-a comportat foarte bine. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor voi semăna circa 50 ha cu floare și cred că voi alege același hibrid”, a specificat agricultorul.

zamosteanu nicolae

În comuna Miroslava din județul Iași, Adrian și Ionel Voinescu  lucrează 80 ha, iar cu floarea-soarelui au avut 15 ha, semănate cu hibridul P64LE99, iar producția pe care au obținut-o a fost de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, astfel că terenul l-am pregătit foarte bine cu discul, am fertilizat cu azot apoi am încorporat uree, în total 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii martie 75.000 b.g/ha, am aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar, precum și erbicidul Express® 50 SG. Cultura a mers foarte bine și am recoltat la începutul lunii septembrie”, a punctat Adrian Voinescu.

voinescu ioan

Andrei Amariei este un alt fermier campion din județul Iași. Acesta a mizat pe hibridul P64LE99 și a obținut 4.000  kg/ha.

amariei andrei

Ziua Porumbului Târgu Frumos - producții mai mici din cauza grindinei

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

ziua porumbului 4

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Apicultura, pasiunea dulce a familiei Munteanu

Roxana Munteanu din Rediu, judeţul Iași, se ocupă cu creşterea albinelor de șase ani. Aceasta spune că pentru ea şi familia ei apicultura este un drog dulce, pe care o practică cu mare drag. Mica ei afacere apicolă a pornit cu 5 familii de albine primite cadou, dar în timp numărul lor a crescut la 80, pe care le îngrijeşte cu mare atenție. În continuare ieşeanca ne va prezenta aspecte legate de recoltarea şi extragerea mierii, plus sfaturi cu privire la intrarea într-un astfel de business.

Tehnologia de recoltare şi extracție a mierii

Prin cules principal se înţelege sursa meliferă de la care albinele strâng cea mai mare cantitate de nectar din tot timpul anului. Culesul principal se clasifică din punctul de vedere al cantităţii de miere realizată în cules de producţie, în care timpul este prielnic, înfloritul nu a fost compromis şi se pot realiza cantităţi însemnate de miere recoltabilă. În afară de culesul de producţie, mai are loc şi culesul de întreţinere, de pe urma căruia se realizează cantităţi ce se consumă pe parcurs în familiile de albine, menţionează apicultoarea ieşeancă. „O etapă importantă a anului apicol o reprezintă momentul încetării fiecărui cules de producţie. Principala lucrare consecutivă a acestui moment este cea de recoltare a mierii marfă. De fapt, acum se observă cu adevărat munca depusă de apicultor de-a lungul întregii perioade premergătoare sezonului activ. Eforturile, priceperea şi perspicacitatea acestuia se vor converti în cantităţi mai mari sau mai mici de miere marfă sau produse apicole, care pot fi exprimate în kilograme echivalent miere“, adaugă Roxana Munteanu.

Tot Roxana este cea care ne mărturiseşte că în stupină se poate aprecia în mod practic încetarea culesului, dacă ţinem cont de următoarele aspecte şi indicatori. „Aici este vorba de intensitatea de zbor a albinelor care scade în mod evident, indicaţiile cântarului de control montat în stupină, care la un stup cu o familie de albine de putere mijlocie ajută apicultorul în determinarea intensităţii culesului, prin diferenţele în greutate înregistrate de cântar/unitatea de timp. De altfel, seara nu se mai simte mirosul caracteristic de miere şi nu se mai aude zumzetul puternic provocat de albine, iar în lipsa culesului albinele se irită uşor şi devin mult mai agresive, atacând persoanele aflate în raza lor de zbor. Astfel, în căutarea hranei albinele dau târcoale în jurul familiilor slabe, fiind predispuse la furtişag.“

În lucrările de recoltare şi extracţie a mierii din faguri, aprecierea momentului încetării culesului are o importanţă deosebită pentru apicultor întrucât extracţia mierii trebuie să fie terminată cu câteva zile înainte de încetarea culesului de producţie, iar extragerea repetată a mierii în timpul culesului principal de lungă durată contribuie la sporirea producţiei cu circa 30%. Practic, declanşarea acţiunii de recoltare a fagurilor cu miere din stup începe atunci când mierea este suficient de maturată, luându-se drept criteriu prezenţa coroanei cu miere căpăcită în treimea controalelor prin sondaj a fagurilor cu miere marfă, la un interval de 2-3 zile, spre sfârşitul culesului principal, ne atenţionează apicultoarea. „Respectând această indicaţie, există siguranţă că prelucrarea enzimatică a mierii a fost terminată, iar conţinutul în apă al mierii a ajuns la maximum de 18-20%. În acest fel se evită extracţia mierii nematurată şi cu un conţinut ridicat în apă de circa 23%, ce nu corespunde calitativ. Atunci când se recoltează în timpul culesurilor, pentru ca albinele să nu fie stingherite în activitatea lor, ramele cu faguri conţinând miere de extras trebuie recoltate de la stupi spre seară, când zborul albinelor a încetat. Însă, în perioadele lipsite de cules, recoltarea fagurilor cu miere se execută dimineaţa. Totodată, pregătirea utila­jelor şi a spaţiului de lucru pentru extracţia şi depozitarea mierii trebuie făcute din timp şi în mod corespunzător. Ţinând cont de toate acestea, apicultorul poate începe lucrarea de recoltare şi extracţie a mierii“, mai specifică Roxana.

Apicultura, o loterie

Luând în calcul întreaga tehnologie de recoltare şi extracție a mierii prezentată anterior, produsele apicole oferite de familia Munteanu doritorilor sunt următoarele: miere de salcâm, tei, polifloră, floarea-soarelui, dar şi polen crud, căpăceală şi tinctură de propolis. „Distribuţia acestora o facem cu mașina personală pe raza orașului Iași. Stabilim puncte de întâlnire cu clienții şi astfel încercăm să ne facem cât mai cunoscuți oferindu-le cărți de vizită oamenilor pe stradă, dar şi postând pe anumite grupuri locale, iar din recomandare în recomandare reușim să ne vindem produsele apicole oferite de albinuțe“, specifică Roxana.

Tot aceasta ne mai spune că pentru începători investiţia într-o afacere cu albine ar fi în valoare de circa 4.000 RON, dar în timp aceasta va mai crește. „Recomandăm celor care vor să se apuce de apicultură să se intereseze, să nu fie alergici la înțepătura de albină, să studieze înainte despre aceste insecte și să le iubească cu pasiune, nu doar pentru bani, deoarece apicultura este o loterie, un an câștigi, altul pierzi, dar cu siguranţă este ca un drog dulce, iar dacă te apuci, greu te mai lași de ea. Și nu credem că am putea să ne mai lăsăm de această frumoasă meserie, facem totul cu foarte mult drag, punem suflet în tot ceea ce facem, de altfel iubim aceste micuțe albinuțe și ne minunăm cu câte bunătăți ne delectează. În viitor am vrea să putem recolta mult mai multe produse apicole, cum ar fi păs­tura, lăptișorul de matcă, apilarnilul, dar mai ales să ne ocupăm până la adânci bătrâneți de această frumoasă meserie și să le oferim clienților noștri produse cât mai naturale“, încheie Roxana Munteanu, apicultoare în judeţul Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

O pasiune ca un jar nestins, caprele familiei Toderașcu

Lilian Toderașcu și soția sa Mihaela din satul Heci, localitatea Lespezi, județul Iași, au prins drag de caprine în urmă cu 20 de ani. Dar, în timp nu au mai putut susține o astfel de afacere, cu toate că efectivul de animale nu a fost mai mare de 20 capete. Drept dovadă că pasiunea nu a murit pentru astfel de animale, din primăvara anului acesta familia de ieșeni se mândrește cu un efectiv de șapte capre, dar și cu documentele necesare pentru valorificarea laptelui și a produselor din lapte de capră la piață.

În schimbul țapului, o capră gestantă și două kilograme de caș

Pasiunea pentru capre a apărut în anul 1999, când o familie de orășeni din Iași s-a mutat la țară cumpărând o casă, după cum ne mărturisește capul familiei Toderașcu. „Neputând să ne luăm o vacă pentru familie și să ne asigurăm laptele pentru cei doi copii și părinți, ne-am achiziționat o capră sau, cum i se mai spune: «vaca săracului», care să ne asigure o minimă cantitate de lapte. Între timp, capra a murit, rămânând cu un țap de la ea, dar am continuat să avem grijă de acel țap oferindu-i toată grija și resursele noastre de hrană; astfel, acel mascul creștea și se făcea din ce în ce mai frumos. Stârneam destule ocheade și vorbe șoptite în barbă: de ce continuăm să avem grijă de acel țap, în condițiile în care nu aveam nici măcar o singură capră. Dar, iată că Dumnezeu a lucrat și vorba s-a dus că avem un țap frumos și la poarta noastră, într-o bună zi, a poposit un cioban căruia îi trebuia un țap. Astfel, am făcut o negociere cu ciobanul și acesta a fost schimbat pe o capră gestantă și două kilograme de caș. Așa a început tradiția de creștere a caprelor în familia noastră“, a precizat Lilian Toderaşcu.

caprele 2

Constatând că o singură capră nu era suficientă pentru a asigura nevoia de lapte la patru persoane, familia Toderașcu și-a dat seama că de fapt le trebuiau patru capre la patru persoane. (…) pasiunea era sădită deja și iubeau aceste animale, deși toată lumea le hulea la vremea aceea. „Am continuat să înmulțim acele capre și am ajuns la un efectiv de 20 de capete, dar în anii 2005-2006 o astfel de fermă era o raritate. În anul 2007 nu am mai putut susține această afacere neprofitabilă la acel moment și am renunțat la această activitate ocupându-ne de cealaltă cu care ne ocupăm și acum și care s-a dovedit a fi mai rentabilă: împleti­turile din nuiele de răchită“, adaugă Lilian.

3,5 l de lapte pe zi

Mult mai târziu, în anul 2015, în gospodăria familiei Toderașcu pasiunea n-a murit și ca un jar nestins i-a făcut să cumpere alte două capre, de data aceasta de rasă (Alpină-Franceză). „De data aceasta, creșterea lor se face în sistem de stabulație cu trei mese pe zi formată din fân de lucernă, cereale combinate la ferma noastră (porumb, orz, ovăz, tărâțe de grâu) și fân uscat. Încă le studiem comportamentul și am atins o productivitate de aproximativ 700 l de lapte, cu o performanță pe lactație de 3,5 l/zi. De la cele două capre am ajuns să avem cinci capre cu lapte, cu care am ajuns să avem mai mult lapte decât ne era necesar în familie. Ne-am gândit să valorificăm producția și în anul 2018 am început să facem ceva în acest sens. Am început să vindem pe la vecini și prieteni. Prețurile cu care am vândut ne-au descurajat, brânza noastră nu arăta ca cea de la piață, boțuri mici, însă avea gust bun. Prețul nu acoperea munca și cheltuiala. Stilul sezonier de preț ne-a descurajat complet, astfel încât am minimizat din nou efectivul la patru capre. Iarna, am mai reflectat, discutat și documentat, dar ceva nu ne lăsa în pace. Astfel că, cu un efectiv de 7 capre din primăvara lui 2019, am făcut documentele necesare pentru valorificarea laptelui și a produselor din lapte de capră la piață. Acum preparăm brânză artizanală în forme de brânză de aproximativ 500 g (roți), urdă de capră, brânză topfen, telemea de capră, urdă cu ierburi etc. Pe lângă desfacerea la piață am deschis o pagină de Facebook și luăm comenzi online pentru distribuția de lapte și produse din lapte de capră în municipiul Pașcani, în limita stocului disponibil“, adaugă micul fermier.

Deși ferma este compusă doar din 7 capre cu lapte, aceștia consideră această afacere de familie una de succes până acum. „Ne ținem cu greu, mai ales că în zona noastră, auzind de performanțele descrise mai sus, mulți sunt cei care doresc să cumpere ieduțe de rasă. Întreținerea caprelor ne costă 3 lei/zi, exclusiv munca. Ca să crești asemenea animale trebuie să le studiezi foarte bine comportamentul pentru a le îngriji, dar și să te înarmezi cu foarte multă răbdare pentru a le iubi. Sunt niște animale speciale“, a încheiat Lilian Toderaşcu.

Beatrice Alexandra MODIGA

La „Rodul Stupului“ apicultura e o „joacă“ serioasă

Robert Bălteanu este un tânăr apicultor din comuna Mogoșești, județul Iași. De mic copil a moștenit de la părinți pasiunea pentru stupi, iar în prezent are 150 de familii de albine. Pentru a-și ușura munca, pe viitor dorește să achiziționeze utilaje noi pentru recoltarea mierii și să facă minipavilioane pentru a realiza mai ușor transportul stupilor, de la o zonă la alta.

Apicultură de 3 decenii

Ferma apicolă a lui Robert a luat viață în urmă cu 7 ani. A început cu 10 stupi, toți fiind roi din acel an, iar ușor, ușor aceștia au devenit o fermă apicolă în toată regula. „Dar, adevăratul început a fost datorită mie, în urmă cu mulți ani, când eu aveam doar câțiva anișori. Mă jucam printre stupii pe care tatăl meu îi avea în fundul curții. Erau câteva lăzi goale pentru că albina murise toată în acea iarnă… fusese o iarnă grea și, având un magazin deschis în sat, nu prea a mai avut timp de ei. Eu știam că acei stupi nu mai au albine, iar atunci când mă jucam am observat că era bâzâială la una dintre lăzi: venise un roi și se instalase acolo. Am alergat la ai mei și le-am zis: «Doamne-Doamne, au înviat albinele noastre». Și de atunci părinții mei se ocupă de stupi, noi am moștenit de la ei toată pasiunea pentru aceștia, iar în prezent avem 150 de familii de albine“, ne mărturisește tânărul apicultor.

rodul stupului 2

Mama acestuia, Maria Bălteanu, din localitatea Victoria, tot din județul Iași, ne spune că, în cazul lor, totul a început în urmă cu circa 30 de ani, iar acum au ajuns să aibă împreună cu copiii 350 de stupi. „Am început în anul ’88 cu trei stupi. În acest moment producem miere de salcâm, de tei, polifloră, de la pomii fructiferi, de rapiță, dar și polen“, a mai adăugat apicultoarea.

Robert ne spune că mierea se extrage cu ajutorul unei centrifugi apicole, asta după ce ramele sunt descăpăcite de dopurile cu care sunt sigilate celulele cu miere. „Anul acesta avem o miere de salcâm foarte bună din zona Vasluiului și miere de tei din zona Mânăstirii Hadâmbu și urmează mierea de la floarea-soarelui cât de curând. Produsele apicole reușim să le vindem în piață sau direct de la poarta casei. Totodată, mergem și la târgurile organizate de Direcția Agricolă Județeană, dar și la târgul apicol din luna martie a fiecărui an de la Iași“, adaugă apicultorul ieșean.

Investiția în sine, strict referitor la partea financiară, nu este mare. În schimb, ceea ce nu poți cumpăra cu bani sunt anii de experiență din spate, adaugă tânărul. „Fără cunoștințe temeinice de apicultură și o experiență în spate nu poți rezista mult. Această meserie o recomand tuturor celor care iubesc albina, iar celor care cred că este doar o afacere din care ies bani ușor nu o recomand. În viitorul apropiat urmează să achiziționăm utilaje noi pentru recoltarea mierii și vrem să simplificăm foarte mult transportul stupilor de la un cules la altul deoarece pierdem foarte mult timp cu încărcatul și descărcatul stupilor. Vreau să fac câteva minipavilioane pentru a fi mult mai ușor de transportat stupii“, încheie apicultorul Robert Bălteanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ţăranul român şi ocupaţiile lui. Păpuşele din pănuşi

Ana Grunzu este un meşter popular din Horodniceni, Fălticeni, locuieşte în satul Tomeşti, Iaşi, şi este prezentă la manifestările culturale care pun în valoarea tradiţiile şi meşteşugurile tradiţionale cu păpuşele realizate din pănuşi de la porumb, sfoară, ţesături, piele şi lemn. Micile jucării reprezintă ţăranii din satele din judeţele Iaşi şi Suceava, cu obiceiurile şi munca lor şi stârnesc admiraţia copiilor, dar şi a adulţilor.

O combinaţie eco

În anul 2004, la vârsta de 45 de ani, Ana Grunzu a început să lucreze jucării de câţiva centimetri din pănuşi de porumb şi diferite boabe de fasole, porumb, mazăre, dar şi boabe mici de grâu, neghină, etc. Meşteri populari consacraţi şi-au dat seama de talentul său şi au încurajat-o să continue, să se perfecţioneze, micile bijuterii învelite în pănuşi fiind tot mai căutate, iar creatoarea lor a devenit membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.

„Păpuşile lucrate de mine reprezintă figura ţăranului român şi ocupaţiile acestuia. Fiecare păpuşă are expresia ei, fiecare are un obiect care îl reprezintă pe omul de la ţară cum ar fi o coasă, furcă, fus, mătură, trăistuţă, coşuleţ. Este o combinaţie între pănuşi, lut, lemn, materii prime ecologice. Copiii sunt cei mai atraşi de aceste obiecte, se opresc şi le admiră, se joacă cu ele. Dar şi adulţilor le plac.

Materia primă este tradiţională, nu costă şi nu poluează. Pănuşile se adună toamna, când se recoltează porumbul. După ce se spală foarte bine, se limpezesc să fie curate. Cât sunt încă umede se începe a se lucra, a li se da anumite forme, a se împleti, începe confecţionarea propriu-zisă a obiectului de decor. Din pănuşi se pot realiza foarte multe obiecte fine, inclusiv ornamente pentru brad, se pot face coşuleţe, îngeraşi, floricele, păpuşele mici, de 15-20 cm. Cu un pic de imaginaţie şi cu ceva îndemânare copiii pot să-şi confecţioneze singuri podoabele de pus în bradul de Crăciun. Pentru păpuşi este un pic mai complicat pentru că necesită îmbrăcăminte. Pe lângă resturi din materialele textile rămase din ateliere de croitorie sau hăinuţe, folosesc şi piele pentru micile bundiţe, opincuţele din picioare. Încingătorile sunt făcute de cele mai multe ori din panglică tricoloră. Pentru vopsire folosesc culorile vegetale, scoarţă de copac, sfeclă roşie, nuci verzi, diverse plante, dar mai folosesc şi galusul pentru lână, mai ales pentru a colora pănuşile pentru broboade şi pestelcuţe (un fel de şorţuleţe)“, ne-a povestit Ana Grunzu.

Pasiunea poate deveni artă

Ana Grunzu 3

Ana Grunzu realizează mai multe păpuşi deodată pentru că le concepe pe etape.

„Încep cu corpul, după aceea le îmbrac, le încalţ, apoi lucrez capul, îl îmbrobodesc sau îi pun căciuliţă, pun ochii, gura şi în final le aşez pe un suport din lemn. La faţă este cel mai migălos de lucrat.  Într-o săptămână se pot 10-15 păpuşele“, susţine meşterul popular.

Pe lângă obiectele din pănuşi, meşterul ieşean pune în valoare şi cojile de nucă, face măşti populare şi mărţişoare, mici tablouri inspirate tot din viaţa satului, păpuşi pe linguri de lemn îmbrăcate în costume populare. Prin dibăcia mâinilor, creativitate, imaginaţie, Ana transmite trăirile de altădată, ţinând mereu amintirea vie, lumea satului tradiţional.

„M-a fascinat viaţa de la ţară cu obiceiurile ei populare, am fost îndrăgostită de pictură încă din copilărie, iar când m-am pensionat am descoperit că pasiunea poate deveni artă. Fac şi pictură naivă şi particip la expoziţii aproape în toate oraşele. În lucrările mele este lumea satului tradiţional, a satului natal, lumea de ieri, care avea un frumos aparte. Preţul obiectelor făcute de mine nu este foarte mare. În jur de 10-15 lei costă fiecare obiect“, ne-a spus Ana Grunzu. Vrea să facă permanent ceva nou, iar pe viitor doreşte să realizeze păpuşele mai mari şi mobile, să facă diverse scene cu mai multe personaje care să reprezinte tradiţiile. Anei Grunzu i se pare interesant şi este o provocare realizarea din pănuşi a unui set de piese pentru tabla de şah. Îşi prezintă creaţiile la târguri din toată ţara, dar a avut participări şi peste hotare.

Silviu BUCULEI

Controlul integrat al poluării cu nutrienți s-a pus în aplicare la Iași

În perioada 9-19 iulie, reprezentanți ai Direcției Județene pentru Agricultură  (DAJ) Iași au participat, la invitația "Asociației Fermierilor din România", la o amplă acțiune de instruire a fermierilor, crescători de animale și din domeniul vegetal privind promovarea "Codului de Bune Practici Agricole" (CBPA) și reducerea riscului poluării apelor cu nitrați proveniți din surse agricole în cadrul proiectului "Controlul integrat al poluării cu nutrienți", ne precizează reprezentantul instituției.

„Instruirile au avut loc în localitățile care au beneficiat de finanțări acordate din partea Băncii Mondiale prin "Ministerul Apelor și Pădurilor" pentru construirea de platforme de depozitarea gunoiului de grajd, în județul Iași fiind 10 astfel de platforme în 9 UAT-uri (Mironeasa, Voinești, Deleni, Miroslava, Mircești, Scânteia, Grajduri, Cotnari, Cristești), comuna Miroslava deținând două construcții. În cadrul fiecărui proiect au fost achiziționate și utilaje pentru încărcare, transport, compostare și administrarea îngrășământului organic rezultat.

Platformele au fost dimensionate în funcție de numărul și speciile de animale de pe raza UAT-ului la momentul implementării proiectului. În cadrul întâlnirilor s-au purtat discuții legate de capacitățile de depozitare a gunoiului de grajd, respectarea perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor chimice și organice, respectarea cantităților maxime admise de îngrășăminte, respectarea zonelor de protecție, toate aceste condiții conducând la reducerea poluării apelor cu nitrați proveniți din agricultură. Întâlnirile au avut un puternic caracter interactiv, cei prezenți manifestând interes pentru repetarea unor astfel de acțiuni cu informații din domeniul agricol“, a adăugat Laurentiu Precup, director DAJ Iași.

iasi

 

Beatrice Alexandra Modiga

Târgul naţional de ceramică tradițională „CUCUTENI 5000“ a revenit la Iași

În ultimele zile din iunie, în Parcul Copou din Iaşi a avut loc cea de-a 37-a ediţie a Târgului naţional de ceramică „CUCUTENI 5000“. Evenimentul a avut drept scop cunoașterea și promovarea ceramicii tradiționale din cele mai importante centre de olărit ale țării. Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Judeţean Iaşi, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

La ediţia din acest an au fost prezenți peste 132 de meşteri din 20 de centre din România, Republica Moldova şi Ucraina: Argeș, Bistriţa, Cătămărăşti Deal şi Dorohoi – Botoşani, Braniştea – Galaţi, Corund şi Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Voineşti, Iaşi, Baia Mare – Maramureş, Româna-Balş şi Vădastra – Olt, Marginea – Suceava, Măldăeni – Teleorman, Horezu și Lungeşti – Vâlcea, Satu Mare, precum și din Chişinău, Nisporeni, Drochia, Iurceni – Republica Moldova și din regiunea Cernăuţi – Ucraina. Scopul manifestării l-a constituit cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, având ca invitaţi meşteri olari din Republica Moldova și Ucraina.

Unul dintre participanți a fost și meșterul olar Ionel Cococi, din localitatea Vădastra, județul Olt, care  prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reușit să aducă în actualitate o cultură străveche, ne spune acesta. „Această meserie am învățat-o, începând ca un autodidact, dar scânteia de inițiere a pornit în cadrul unui proiect început la Vădastra, în urmă cu 19 ani, prin intermediul Universității Naționale de Arte din București, în cadrul căruia s-au făcut cercetări pe relicvele descoperite în sit și unde s-a pus la punct tehnica de ridicare arhaică, inclusiv tehnica de ardere, eu oferindu-mă voluntar la acea vreme“, își amintește Ionel Cococi.

Ștefan Trușcă, din localitatea Româna din Balș, județul Olt, a învățat meșteșugul realizării vaselor din ceramică în copilărie, de la părinții săi, care proveneau din două mari familii de olari de pe Valea Oltețului. „De mic copil, părinții m-au pus să mă joc cu lutul; prima dată m-au pus să fac diferite animăluțe, iar mai apoi, la vârsta de șapte ani, au început să mă pună pe roată și mi-au spus să învăț această meserie“, spune Ștefan Trușcă.

Civilizaţia Cucuteni poate fi numită cea mai strălucită mărturie peste milenii a ceea ce a însemnat „Vechea Europă“. Arealul culturii Cucuteni este vast, din sud-estul Transilvaniei, aproape întreaga Moldovă, Republica Moldova și o parte din teritoriul Ucrainei, iar începutul acestei culturi este situat aproximativ în 3600 î.Ch. și sfârșitul ei, în jurul anilor 2600-2500 î.Ch. Pe spectaculoasa ceramică pictată predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii, iar culorile predominante pe vasele ceramicii sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv.

Beatrice Alexandra MODIGA

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele” ajunge la Iași pe 19 și 20 iulie

Campania de informare, educare și corectare a percepției consumatorului „Să înțelegem mai bine alimentele”, organizată în premieră națională de RO.aliment, facilitează întâlnirea dintre experții în calitate/testare și consumatorii români în grădina Mall Palas Iași, pe 19 și 20 iulie.

Cu această ocazie, revista RO.aliment invită locuitorii Iașiului, jurnaliștii ce acoperă această zonă sau domeniul sănătății, dar și specialiștii în nutriție, stil de viață echilibrat și cercetare să participe la workshopul în care ne-am propus să spunem adevărul despre miturile referitoare la alimente.

„Prin această inițiativă, vrem să îi ajutăm pe consumatori să înțeleagă că un stil de viață sănătos se traduce într-o alimentație echilibrată, cu restricții impuse doar de anumite patologii identificate de medicul specialist. Dacă vrem să contribuim la sănătatea familiei noastre, în coșul de cumpărături trebuie să avem și proteine - de origine animală sau de origine vegetală, și fibre și carbohidrați. Toate sunt necesare, pentru un tonus ridicat și pentru a avea energie pe tot parcursul zilei. De aceea lansăm invitația către consumatori, jurnaliști și producători deopotrivă, cu scopul de a avea un dialog deschis atât de necesar societății românești”, a declarat Claudia Bocean, General Manager RO.aliment.

Dialogul va avea loc pe 19 iulie, facilitat de workshopul „Demontăm știrile false despre alimente”, unde vom aborda unele dintre cel mai des întâlnite fake news, pe care le vom demitiza cu argumente științifice, datorită parteneriatelor încheiate cu mediul profesional, academic și de cercetare. Totodată, pe parcursul celor două zile, vizitatorii pot degusta și cumpăra produsele celor mai responsabili jucători din industria alimentară, cărora le pot adresa direct întrebări despre conținutul produselor lor și beneficiile ingredientelor asupra sănătății întregii familii.

În calitate de reprezentanți ai presei de specialitate, considerăm necesară o informare corectă a consumatorilor, în sensul de a-i educa să identifice știrile false, și totodată a jurnaliștilor, pentru a-i ajuta să transmită într-un mod echidistant știrile referitoare la industria alimentară.

Pe lângă zona de standuri și întâlnirea cu specialiștii, campania „Să înțelegem mai bine alimentele” va aduce în grădina Mall Palas Iași și un show culinar, o zonă dedicată copiilor, cu activități specifice, dar și tombole și concursuri, despre care vă vom prezenta mai multe informații în curând.

Despre campanie

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele” a debutat pe 7 iunie 2019, în Mall Promenada București, cu un workshop ce a facilitat întâlnirea specialiștilor din cercetare, cu reprezentanții producătorilor din industria alimentară și consumatorii finali. Cu sprijinul organizațiilor profesionale (APRIL, ARC, ASMP, ROMALIMENTA, APAR, FNDA, ROMPAN), a IBA București și a partenerilor CRIS-TIM, Comtim, Aldis, Five Continents, Tano Prod, Napolact, Ocean Fish și Eco Extract, ducem caravana și la Iași (19 - 20 iulie), revenim la București (9-10 august), apoi Constanța (31 august - 1 septembrie) și Cluj (septembrie). Pentru a afla programul complet, urmăriți știrile RO.aliment.

Despre RO.aliment

Înființată în urmă cu patru ani, revista de specialitate RO.aliment se adresează specialiștilor din industria agro-alimentară, dorind să realizeze conexiuni între cererea și oferta din țara noastră. Prin cele patru ediții tipărite anual, publicația prezintă cele mai noi informații tehnice în domeniu, realizează studii de impact, de schimbare a gusturilor consumatorilor și analizează tendințele ce vor marca industria în următoarea perioadă. Concomitent, revista RO.aliment organizează patru evenimente în fiecare an: seminarul Nutriție. Nutrienți. Sănătate, expo-conferința „Produsul Românesc”, Ingredients Show și seminarul Etichetare. Siguranță. Etică. Pentru mai multe informații, accesați website-ul RO.aliment: https://www.roaliment.ro/

Târgul pentru Fermieri AGRALIM - Iași

În fiecare toamnă, Iaşul devine polul agriculturii din Regiunea de Nord - Est, prin organizarea celui mai amplu eveniment dedicat sectorului agricol - Târgul pentru Fermieri AGRALIM. În acest an, a XI-a ediţie a Târgului AGRALIM se va desfăşura în perioada 19 - 22 septembrie.

Evenimentul  se va desfăşura la Centrul Expoziţional Transagropolis LEŢCANI, DE583, principala zonă de acces în oraşul Iaşi, locaţie care oferă  expozanţilor condiţii de expunere foarte bune (suprafeţe betonate şi inerbate) cu vizibilitate la DE583, acces facil la utilităţi, căi de access rapid pentru montaj şi demontaj.

Tematica

Utilaje şi tehnică agricolă, silozuri şi sisteme de depozitare, tehnologii si echipamente pentru irigaţii, inputuri pentru agricultură, sere si solarii, echipamente şi tehnologii pentru creşterea animalelor, nutreţuri combinate, echipamente şi utilaje pentru fermele zootehnice, produse de uz veterinar, servicii pentru agricultură ecologică, energii alternative, servicii bancare şi finanţare.

Repere din program

  • Forumul Agricol “Rolul Regiunii de NE în dinamica agricolă a Romaniei”
  • Întâlnirea crescătorilor de animale de rasă din regiunea de Nord – Est
  • Seminarii şi worksop-uri de specialitate
  • Vizite organizate la fermele de elită din judeţ
  • Expoziţie de Animale de Rasă
  • Prezentări de animale de rasă
  • Festivalul Micilor Producători Agricoli  
  • Tombole cu Premii

Campania „Apăr Apa!“ a ajuns în Moldova

În martie, la Iași, a avut loc prima dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP – CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Iași și Neamț, alături de specialiști din cadrul instituțiilor de resort județene. Printre temele discutate s-au numărat: beneficiile pentru fermieri și autorități locale în gestionarea unui sistem public de colectare și management al gunoiului de grajd, importanța transferului de cunoștințe între fermieri în cadrul rețelei naționale lansate de MAP și evitarea sancțiunilor la plățile APIA și AFIR prin respectarea măsurilor legale.

Conștientizarea problemelor...

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa“, componentă a proiectului CIPN, în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale.

Campania „Apăr apa!“ se adresează, în principal, fermierilor mici care, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți. Acest proiect vizează reducerea poluării apei și a solului cu nutrienți (în special azot și fosfor) proveniți din activitatea agricolă și se desfășoară în 86 de localități, zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, din 34 de județe ale României. „Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“.

Know-how pentru fermieri

Mihai Constantinescu, specialist pentru agricultură în cadrul Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN), ne spune că este un proiect sub umbrela „Ministerului Apelor și Pădurilor“, finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale, pe o durată de trei ani, până în anul 2022, în valoare de 50 milioane de euro, iar la această sumă s-au adăugat 5,5 milioane USD nerambursabili, din fonduri ale Facilității Globale de Mediu și alte câteva milioane de lei, confinanțare din partea beneficiarilor, doar cu scopul de a veni în sprijinul fermierilor. „Am venit la Iași să facem o conștientizare, care vine pe câteva paliere, ce se leagă de sănătate, protecția mediului și de obligațiile pe care fermierii le au. Soluțiile sunt multiple! Avem deja contractată o campanie de promovare, prin intermediul căreia suntem și aici. Această campanie are mai multe domenii de intervenție, dar va exista și o caravană, care va vizita în jur de 1.000 de comune, unde se va discuta direct cu fer­mierii. Pe lângă acestea mai există înființată o rețea de transfer de cunoștințe către fermieri, în cadrul căreia se lucrează cu organizațiile de fermieri și sperăm ca informația să ajungă până la nivel de gospodărie.

Tot în cadrul acestei rețele avem ca parteneri și Asociația Comunelor din România“, a precizat Mihai Constantinescu, specialist în agricultură UMP INPCP.

Platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd

Ștefan Nicolau, specialist tehnic senior monitorizare și evaluare UMP INPCP, a prezentat  beneficiile pentru fermieri și autoritățile locale în gestionarea unui sistem public de colectare a gunoiului de grajd. Acesta a vorbit totodată de realizarea, operarea și asigurarea sustenabilității unei investiții în platforma comunală pentru gunoiul de grajd și sistemul de colectare aferent vs. obligațiile micilor fermieri de a se conforma cerințelor legate de depozitarea conformă a gunoiului de grajd. „Scopul prezenței noastre în această regiune este de a continua o campanie de informare și conștientizare, atât a populației cât și a instituțiilor, privind măsurile de reducere a poluării cu nutrienți, din activitatea agricolă. Soluții în acest sens sunt multe, dar ca de obicei orice soluție de protejare a mediului implică diverse costuri legate de timpul suplimentar, o preocupare mai deosebită, un oarecare consum de materiale simple, dar care conduc la rezultate bune“, adaugă Ștefan Nicolau.

Până acum, nouă localități

Nicolau mai specifică faptul că se dorește tot mai mult obținerea de platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd pentru fermierii mici, prin intermediul unităților administrativ-teritoriale. „Un mic crescător de animale, indiferent dacă crește o vacă, două sau alte câteva animale pe lângă casă, în mod normal, ca să respecte condițiile de mediu, trebuie să aibă niște facilități de depozitare a gunoiului de grajd, care să răspundă integral la cerințele de impermeabilitate și de stocare, pentru o perioadă de timp suficientă, când acest gunoi nu poate fi aplicat pe terenurile agricole, fie din cauza stării de vegetație a terenului agricol, fie a condițiilor de climă, mă refer la îngheț și precipitații abundente. Sigur că investițiile acestea la micii fermierii sunt dificil de realizat și gestionat, pentru că, atunci când crești animale în intravilan uneori nici nu ai loc în curte unde să amplasezi o asemenea facilitate, indiferent dacă este mică, de exemplu de 6 mp. Atunci noi ne-am orientat către unitățile administrativ-teritoriale, care pot, prin intermediul unui sistem centralizat, să asigure diverse facilități care răspund condițiilor de mediu privind colectarea, depozitarea și prelucrarea gunoiului de grajd, astfel încât să fie transformat într-un material utilizabil ca fertilizator organic, protejând totodată mediul“, specifică Ștefan Nicolau.

Nouă localități din județul Iași au reușit să obțină proiectul pe baza unei competiții. „În prima tranșă de proiecte care au fost aprobate exisă un număr de cinci localități din județul Iași care, adunate la cele nouă, la care s-au făcut investiții anterioare, se ridică la 14 numărul acestora; anul acesta vor fi finalizate investițiile“, încheie Ștefan Nicolau, Specialist Tehnic Senior Monitorizare și Evaluare UMP INPCP.

Platformă de 2.000 de tone

Un caz fericit, unde există deja o platformă de acest fel, este și în localitatea Gherăești, județul Neamț. Bereșoaie Pavel, primarul comunei, ne spune că a depus proiect și pentru cea de-a doua platformă deoarece, din fericire, în localitate sunt foarte mulți crescători de animale care trebuie sprijiniți și, totodată informați cu privire la astfel de măsuri. „Reuniunea de astăzi este benefică, lăudabilă aș putea spune, deoarece toată lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să facem eforturi cu toții pentru a lăsa celor care vin din urmă o țară curată, o apă bună de băut, cum am primit și noi la rândul nostru de la strămoșii noștri. La noi în localitate este un caz fericit și mă bucur că avem foarte mulți crescători de animale! Cu toate că eu sunt la primul mandat ca primar, când am preluat mandatul era deja implementată o astfel de platformă funcțională, pe care o gestionăm în continuare. Totodată, am făcut eforturi și am depus proiect pentru cea de-a doua platformă, având în vedere că cea existentă este insuficientă, din păcate. Putem spune că avem cea mai utilizată platformă, cu o capacitatea de 2.000 de tone, care a costat undeva la 20 de miliarde lei vechi, iar aici intră platforma în sine, clădirea, dar și utilajele (tractor, încărcător Weidemann, remorcă pentru transport, mașină pentru împrăștiat gunoiul de grajd și vidanjă)“, a încheiat Bereșoaie Pavel. Următoarea întâlnire zonală din cadrul proiectului va avea loc la Buzău în cursul lunii aprilie, și va reuni factorii locali din județele Vrancea și Buzău.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Mediu

Ouă încondeiate - expoziție și atelier cu vânzare pe Esplanada Palatului Culturii din Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Centrul de Informare Turistică și Asociația "ART – Meșteșugurile Prutului", a organizat în zilele de 13 și 14 aprilie 2019, pe Esplanada Palatului Culturii din Iași, cea de-a XIX-a ediție a manifestării interactive "Ouă încondeiate".

În preajma sărbătorilor pascale, meșterii populari din toate zonele țării au venit la Iași să le împărtășească celor interesați secretele încondeierii ouălor. Unul dintre aceștia este meșterul popular Florin Cramariuc. „Meșteșugul este moștenit de la bunicul, după aceea l-am învățat în școală și de 40 de ani încondeiez ouă“, a precizat Florin Cramariuc, meșter popular.

Alături de meșterii populari au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemn, obiecte cu temă religioasă sculptate în lemn, precum și coșuri realizate din răchită și sfoară. „Începând cu anii ’80 am început să lucrez mai mult, de la Crăciun până la Paște, iar din anii ’90, tot anul lucrăm“, ne spune Maria Zinici, meșter popular.

Evenimentul, desfășurat în preajma sărbătorilor pascale, a prezentat publicului tainele meșteșugului și artei încondeierii ouălor, având drept invitați meșteri populari renumiți, proveniți din zonele tradiționale ale acestui meșteșug:

• Maria Zinici – Rădăuți, Suceava;
• Alina Marocico – Lupcina, Ulma, Suceava;
• Maria și Gabriela Gorban – Măgura, Ulma, Suceava;
• Aurelia Ciuvercă – Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Maria Hopp - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Irina Mădălina Niga - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Rodica Bărdăhan - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Elena Vereha - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Celica Nistor – Rogojești, Mihăileni, Botoșani.

Alături de ei au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemnobiecte cu temă religioasă sculptate în lemn(troițe miniaturale, pistornice, cruci de mână), precum și coșuri realizate din răchită și din sfoară:

• Valentin Matraș - Vorona, Botoșani (coșuri împletite din nuiele);
• Cecilia Hăisan – Piatra Neamț; Valentina Acasandrei – Iași (icoane);
• Florin Cramariuc – Suceava; Niculae Gheorghian – Suceava; Sonia și Marcel Apalaghiei – Hulub, Dângeni, Botoșani; Sorin Pașaniuc – Hlincea, Ciurea, Iași (prelucrarea lemnului);
• Silvia Cozmîncă – Iași (împletituri din sfoară);
• Ema Paval – Plopeni, Suceava (țesături);
• Georgeta Cârstea – Bascov, Argeș (turtă dulce).

Apimoldova - cel mai mare festival al mierii, la Iași

Apicultori din zona Moldovei și de peste Prut s-au adunat la cel mai mare festival al mierii la Iași, în zilele de 9 și 10 martie. Apimoldova este cel mai important eveniment apicol din cursul unui an din regiunea Moldovei, fiind al doilea târg ca putere economică din toată țara, după Târgul Mierii de la Blaj. La cea de-a XI-a ediție au fost prezenți unii dintre cei mai pricepuți apicultori și renumiți furnizori de echipamente și tehnologie, dar și specialiști din țară și din străinătate, atât din domeniul apiculturii, cât și din domeniile conexe.

Legătură directă între producător și consumator

Expozanții au fost din toate județele țării, de la Constanța până la Cluj și de la Timiș până la Botoșani, dar au venit și expozanți din Serbia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova, ne spune organizatorul târgului. „Este considerat ca fiind târgul cu cele mai multe vânzări din țară și al doilea ca număr de vizitatori. Au fost peste 100 de expozanți, iar târgul a fost împărțit în trei secțiuni: partea corturilor în care au existat utilaje, echipamente, medicamente, instrumentar apicol specifice muncii unui apicultor în stupină; segmentul mașinilor cu faguri de ceară și lăzi/stupi din lemn și segmentul din interior unde au fost expoziția cu degustare și vânzare de miere, polen, pastură, propolis, lăptișor de matcă și alte derivare ale produselor din stup“, adaugă dr. vet. Ciocan Sebastian, organizatorul târgului apicol.

Rolul acestui târg este de a veni în întâmpinarea consumatorui de miere și a celorlalte produse apicole din România, adică de a se „regăsi“ producătorul apicol cu un anumit/anumiți consumatori, mai ales că au vizitat târgul în jur de 12.000 de persoane, mai precizează acesta. „Fiecare cumpărător a venit și a degustat miere de la mai mulți producători și, în funcție de aceasta, s-a creat o relație de vânzare directă între ei. Astfel, fiecare consumator va merge în stupina producătorului și va cumpăra miere direct din prisacă, și nu mierea contrafăcută din anumite magazine. Deci, dorința noastră este de a stabili acea legătură directă între producătorul local și consumatorul de miere naturală. În mare parte am reușit, dar mai avem mult de lucru, din păcate, la consumul de miere de albine pe cap de locuitor deoarece sunt mulți cei care preferă dulciurile pline de conservanți/coloranți, în defavoarea mierii de albine naturale. Numărul vizitatorilor, conform gazdelor noastre din Complexul Era Păcurari, a fost de peste 12.000 de persoane. Acest târg este organizat o singură dată pe an la începutul lunii martie și de aceea sunt foarte mulți vizitatori din județele Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Bacău, Vrancea, Galați, dar am avut și autocare din Republica Moldova. Pentru cei interesați și curioși, vom organiza vizite gratuite în stupine, începând cu luna mai“, a încheiat dr. vet. Ciocan Sebastian.

apicmoldova 3

Calitate apiterapeutică și alimente nutraceutice

Printre expozanți l-am întâlnit pe Cătălin Maxim, apicultor în localitatea Bârnova, județul Iași, care se poziționează în zona de calitate apiterapeutică. Acesta ne precizează faptul că această calitate apiterapeutică este un concept care a aparținut Societății Române de Apiterapie și foarte puțină lume știe că România este lider mondial în zona aceasta de apiterapie. „Consider că mierea și produsele apicole sunt mai mult decât un aliment, respectiv sunt un medicament. Există și un nume pentru asta, se cheamă alimente nutraceutice, care au beneficii dovedite pentru sănătate. În acest sens amintesc de Hipocrate, care spunea la modul general că „alimentul trebuie să fie medicament și medicamentul aliment“, adică și să te hrănească, iar produsele apicole, după părerea mea, sunt un exemplu perfect în această direcție“, a mai adăugat Cătălin Maxim.

Apicultură de 3 decenii

La târg a fost prezent și Maria Bălteanu din localitatea Victoria, tot din județul Iași. Aceasta ne spune că totul a început în urmă cu circa 30 de ani, iar acum a ajuns să aibă împreună cu copiii săi 350 de stupi. „Am început în anul ’88 cu trei stupi, dar mureau în fiecare primăvară, până într-o bună zi când am zis că nu ne mai ocupăm de stupi, iar când s-a desprimăvărat și a început albina să iasă a plecat o familie de albine de la cineva din zonă din cauza condițiilor neprielnice și a ajuns la noi în stup. Așa am ajuns să ne apucăm din nou. Astfel, în acest moment facem miere de salcâm, de tei, polifloră, de la pomii fructiferi, de rapiță, dar și polen“, a mai adăugat apicultoarea.

Delicatesele...

De departe, din localitatea Corund, județul Harghita, Ilyes Szasz a adus la târg, ca noutate, mierea cremă cu diferite sortimente de fructe. Aceasta a început în urmă cu 28 de ani cu 5 familii de albine primite de la tatăl său, plus încă 20 de familii ale soțului; în acest moment, familia Szasz se bucură de cele 350 de familii. „Am venit cu mai multe sortimente de miere: miere de salcâm și de tei, din pastoral, iar acasă avem miere de pădure și polifloră; anul trecut am obținut și miere de păducel, cu toate că un astfel de sortiment se face rar în zona noastră. De altfel, producem și miere cremă cu diferite fructe, respectiv miere cremă cu afine, coacăze, cătină, zmeură, care sunt delicatese. Fiindcă venitul principal se realizează de pe urma albinelor, facem stupi și faguri“, a încheiat aceasta.

Evenimentul a fost organizat de Compania de Servicii Sanitar Veterinare, în parteneriat cu mai multe firme din domeniu (ApiCris, Apis Blaj, Apivet, Apisrom, ETTA și Magazinul Apicultorului).

Beatrice Alexandra MODIGA

Eveniment inedit - sute de păsări și animale la EXPO Iași

La începutul lunii martie, în localitatea Holboca, din județul Iași, a avut loc ediția a XIX-a a unei expoziții inedite cu sute de păsări de colecție, EXPO-Iași, organizată de Asociația Crescătorilor de Păsări de Genotecă, unde au fost prezenți peste 80 de participanți din toată țara. În cadrul expoziției, peste 800 de exponate au concurat pentru titlul de campion, iar cele mai frumoase și bine îngrijite exponate au fost premiate. Astfel, timp de trei zile au fost expuse 300 de găini de rasă, 350 de porumbei, 150 de iepuri, 30 varietăți de palmipede, plus alte varietăți de păsări exotice.

Necuvântătoare alese pe sprânceană

Cea de-a XIX-a ediție a expoziției de păsări și animale și-a deschis porțile în prima zi a lunii martie la Iași. Pe parcursul a trei zile, cei interesați au putut admira cele mai frumoase și mai interesante specii de găini de rasă, porumbei, păsări exotice, rațe, gâște și iepuri de rasă. Aproximativ 80 de crescători ieșeni, alături de alți pasionați de animale din toată țara, s-au adunat pentru a se mândri cu cele mai frumoase specii pe care le dețin. Toate exponatele au fost verificate de o comisie de arbitri care a desemnat campionii fiecărei specii în parte.

pasari expo iasi 1

Condriuc Romeo, președinte al Asociației Crescătorilor de Păsări de Genotecă Iași, ne spune că Expo Iași este o expoziție care a devenit tradiție deoarece se desfășoară de 19 ani. „Aceasta reunește crescători din Moldova și are ca scop în primul rând un moment educativ, având în vedere că prezintă peste 800 de păsări, rase diferite de palmipede și păsări exotice; ele se adresează în primul rând copiilor și celor care nu au putut să vadă niciodată o pasăre exotică, ca de exemplu cele care trăiesc în Oceanul Atlantic, o gâscă de Canada sau o rață de Saxonia. Expoziția reunește și peste 40 de rase de găini care sunt crescute în rasă pură. Practic, după ce vizitezi această expoziție ai toate șansele să devii vegan pentru că nu ai cum să folosești ca hrană o astfel de pasăre. Crescătorii de păsări prezenți, în afară de faptul că sunt pasionați, se remarcă și prin faptul că sunt niște oameni serioși deoarece creșterea unei păsări de rasă pură implică și momentul științific, în care trebuie să aplici atât o tehnologie adecvată, cât și o furajare potrivită, plus vaccinările corecte. Ideea de reunire este pur și simplu un moment în care toți crescătorii, în fiecare an, de-abia așteaptă să se reîntâlnească, iar efortul de a-i aduna este unul foarte mic. Un moment deosebit al reunirii crescătorilor a fost de fapt arbitrarea exponatelor și acordarea, în funcție de rezultate, de diplome de participare și de campioni, acest lucru încununând, de altfel, munca de un an de zile a fiecărui crescător.“

Întâi salahor, apoi crescător pasionat

pasari expo iasi 2

Ganicenco Costin, vicepreședinte al Asociației Crescătorilor de Păsări de Genotecă Iași, deține un număr de 1.000 de exemplare, iar la această ediție a expoziției crescătorilor de păsări a venit cu 150 de exponate. „În linii mari, am adus în jur de 26 de varietăți de găină, respectiv mai multe varietăți de rasă și de culoare. Astfel, am adus rațe mandarin, carolin, Micul Atlantic, Fluierătoare de Chile, gâscă călugăr, gâscă Toulouse, păuni, fazani argintii, regali, diamant, pe roșu și pe galben. Această pasiune o am de 10 ani, de când am plecat la un târg în Ungaria, ca salahor, iar dintr-o pasiune pot spune că a devenit un microb. De acolo am achiziționat și prima mea pereche de găini, de Mătase Japoneză. Practic, acesta a fost începutul! În momentul de față am ajuns la 150 de exponate și peste 300 de pui în materie de găină. Dar, dețin și un număr impresionant de porumbei, în jur de 600 de bucăți, care fac parte din 38 de rase. Toate aceste varietăți sunt foarte costisitoare pentru că prețul lor de întreținere este destul de ridicat. De altfel, nu numai hrana pe care o achiziționez este destul de piperată, ci și medicamentele, vaccinările, tratamentele, absolut toate adunate duc la niște cifre cu multe zerouri. Dar, dacă nu aș putea întreține această pasiune, cu siguranță aș fi redus numărul lor până m-aș fi descurcat“, adaugă tânărul crescător.

Maștaleru Vasile, din localitatea Holboca, are o colecție de iepuri Uriaș german, iar la expoziție a adus un exemplar de colecție. „Acasă am o colecție de 30 de exemplare. Nu este greu de crescut astfel de exemplare, trebuie doar să fii atent cu hrana acestora. Particip la diverse expoziții și sunt încântat deoarece îmi văd rezultele muncii“, ne spune acesta.

pasari expo iasi 5

Din localitatea Ipatele, județul Iași, Cojocaru Iulian a venit cu un mascul de Berbec german, de șapte luni, și cu două exemplare de Uriaș german. „Acasă am în jur de 20 exemplare mature, iar cu tot cu pui ajung undeva la 50. M-am apucat de anul trecut... dintr-o pasiune mare! Astfel de exemplare sunt destul de greu de crescut deoarece trebuie hrană de calitate și tratamente, realizate la timp. Particip pentru prima dată la o astfel de expoziție pentru că de-abia m-am înscris în asociație. Aceasta mă ajută în primul rând să îmi tatuez exemplarele, dar și să le pot vinde cu un preț mai bun, plus că învăț multe lucruri utile de la crescători renumiți“, ne-a spus colecționarul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Rezultatele ultimilor ani de cercetare la Stațiunea Dancu - Iași

În cercetarea științifică din România există doi poli. Cel al lipsei totale de investiții și implicit al absenței oricăror rezultate în domeniu și cel al cercetării care a a rezistat presiunilor impuse de lipsa resurselor. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași face parte din categoria unităților care s-au salvat de la dispariție. Și, mai mult decât atât, completează portofoliul cercetării românești cu rezultate importante în sectorul de creștere a bovinelor. Ce arată retrospectiva activității de cercetare la stațiunea de la Iași aflăm dintr-un material pus la dispoziția noastră de directorul unității, Steofil Creangă.

Reproducţie şi biotehnologii

Prin activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul laboratorului de reproducţie şi biotehnologii de reproducţie s-a urmărit optimizarea proceselor de reproducție, creşterea ratei de concepție, scurtarea intervalului fătare-concepție şi a intervalului între fătări, precum şi creşterea vieţii reproductive şi productive a vacilor.

  • creşterea ratei de concepție la vacile cu monte repetate prin utilizarea diferitelor scheme de tratament, cu 10-20%;
  • optimizarea proceselor de reproducţie la vaci prin diferite metode aplicate în perioada de gestaţie avansată şi puerperium: scăderea ponderii infecţiilor genitale cu 5-10%, reducerea intervalelor fătare –concepție cu 20-40 zile, comparativ cu lotul martor;
  • creşterea imunităţii nespecifice la vaci post­partum prin utilizarea unor imunomodulatori în peri­oada puerperală, de tipul Polidin, Imunostimulent „SRL parvum“, cu efecte de reducere a incidenţei afecţiunilor genitale inflamatorii, stimularea funcţiei sexuale şi creşterea ratei de concepţie cu 10-15%;
  • testarea în condiţii de fermă a biotehnologiei transferului de embrioni la vaci de rasa Bălțată cu Negru Românească şi Sura de stepă; stabilirea protocolului de superovulaţie şi sincronizarea estrului la donatoare şi receptoare de embrioni;
  • îmbunătăţirea arsenalului terapeutic de combatere a infecundităţii la vaci prin diferite scheme de tratamente hormonale. La vacile din loturile experimentale diagnosticate cu diverse tulburări ovariene (corp luteal persistent, chişti ovarieni, hipotrofie ovariană) ratele de gestaţie au fost între 50-70%, iar intervalele medii între tratament şi IA fecundă au variat între 53-82 zile;
  • creşterea fecundităţii cu 20-30% la vacile cu estru normal şi indus prin administrarea de gonadoreline, tip Receptal, în perioada de însămânţare.

Nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor

În cadrul laboratorului de nutriţie şi tehnologii de creştere a taurinelor s-a desfăşurat o activitate de cercetare în direcţia creşterii calităţii furajelor şi optimizării raţiilor de furajare a animalelor pe categorii de vârstă, stări fiziologice, sezon şi nivele productiv, precum şi îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere şi exploatare pentru vacile de lapte înalt productive. Principalele rezultate s-au materializat în următoarele:

  • elaborarea unei tehnologii de creştere a tineretului taurin în vârstă de 0-3 luni în cuşti individuale în afara adăpostului şi a tineretului taurin 3-6 luni în boxe colective cu sistem de ventilaţie îmbunătăţit. Impactul economic a fost reducerea morbidităţii şi mortalităţii la viţeii cu 20-25%, creşterea sporului mediu zilnic la 600-700 g/zi, ceea ce a permis realizarea unei greutăţi corporale medii de 150 kg la 6 luni, iar la tineretul mascul îngrăşat realizarea unui spor mediu de 1.200-1.300 g/zi;
  • îmbunătăţirea indicilor de creştere şi dezvoltare la viţei în perioada de înţărcare prin utilizarea unor arome furajere, cu influenţe pozitive asupra palatabilităţii furajelor, crescând ingestia de furaje, nutrienţi specifici;
  • optimizarea parametrilor de reproducţie şi producţie la primipare printr-o tehnologie de hrănire îmbunătăţită, cu o raţie de bază alcătuită din nutreţuri de volum de bună calitate (fân, nutreţ murat) administrate la discreţie şi cantităţi minime de concentrate (porumb uruit – 80%, orz – 10%, şrot de floarea-soarelui – 10%), câte 1,5-2 kg/cap, care a permis realizarea unor sporuri medii de 750-900 g/zi, o greutate medie la prima montă de 400-440 kg, vârsta medie la prima fătare 26-28 luni; producţia de lapte la 100 zile de peste 1.900 kg/cap; producţia de lapte la lactaţia I-a de peste 5.000 kg/cap, cu o cantitate de grăsime de peste 190 kg/cap, fecunditatea la prima IA între 45-65%, cu un indice de însămânţare de 1,45;
  • creşterea performanţelor de producţie la îngrăşarea tăuraşilor de carne: spor mediu zilnic între 980-1.300 g/cap, cu un consum mediu zilnic de substanţă uscată de 7,7 kg/zi; randament la sacrificare 50-52%; creşterea calităţii carcasei prin utilizarea unor raţii zilnice cu următoarea structură: nutreţ murat de porumb la discreţie, fân de lucernă 2-3 kg/cap, orz măcinat 1,1 kg/cap (75%), şrot de floarea-soarelui (25%) şi substanţă uscată la furajele utilizate între 32-35%;
  • reducerea perioadei de îngrăşare a tineretului taurin cu 35-40 zile/cap, sporuri medii de până la 1.086 g/cap, un consum specific de 7,72 kg SU/kg, randament la sacrificare peste 50%, carcase de calitate superioară prin adausul în raţia furajeră tradiţională de soia boabe netratată termic în cantitate de 0,25-0,5 kg/cap, comparativ cu lotul martor;
  • optimizarea indicilor de creştere şi dezvoltare, reducerea totală a mortalităţii şi scăderea cu 23% a morbidităţii determinate de afecţiuni respiratorii, sporuri de creştere mai mari cu 15% la tineretul taurin de prăsilă prin optimizarea parametrilor de microclimat din adăpost.

Laura ZMARANDA

Școala „Otilia Cazimir“ din Iași - viața dintr-un stup, prezentată elevilor

La începutul lunii decembrie, la nivelul întregii Uniuni Europene, organizaţii din sectorul apicol au participat la o campanie educaţional-promoţională comună, pentru conştientizarea tineretului asupra necesităţii unui stil de viaţă sănătos, a importanţei albinei pentru mediu şi agricultură şi a produselor apicole pentru o alimentaţie sănătoasă. Acţiunea face parte dintr-o campanie educaţională și îşi propune conştientizarea copiilor asupra necesităţii unui stil de viaţă sănătos, ceea ce presupune și o alimentaţie sănătoasă. În acest sens, la Iași, doi apicultori, respectiv Relu Cojocar și Cătălin Maxim, au adus „Micul dejun cu miere“ la Școala Gimnazială „Otilia Cazimir“.

„Ziua Internațională a Apicultorilor“

Această campanie a ajuns la cea de-a 6-a ediţie, fiind deja tradiţională sub denumirea de „Micul dejun cu miere“. În acest sens, organizaţiile apicole din România, aflate în coordonarea Federaţiei ROMAPIS, în parteneriat cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Apicole din România, au luat parte la această acţiune, trimiţând reprezentanţi în şcoli pentru a le vorbi copiilor despre albine şi miere. În dorinţa de a le face copiilor o zi cât mai dulce, aceştia au fost invitaţi să deguste mierea de albină, oferindu-li-se caserole cu miere polifloră românească, provenită direct de la apicultori.

miere IMG 6181

Așadar, un eveniment inedit a avut loc de curând la una dintre școlile din municipiul Iași, unde Cooperativa Prisaca Moldova a spus prezent. Elevii de la Școala Gimnazială „Otilia Cazimir“ au învățat de la apicultorul Relu Cojocar despre activitatea dintr-un stup de albine și despre cum se folosesc instrumentele apicole. Mai mult, cei mici s-au îmbrăcat în costum de apicultor și au primit caserole cu miere și materiale informative. „Repetăm acest eveniment de șase ani și l-am preluat de la apicultorii din Cehia. Pe 7 decembrie a fost «Ziua Internațională a Apicultorilor» și de aceea am promovat consumul de miere de albine și un stil de viață sănătos. În mai multe școli din țările europene se merge prin școli și se explică rolul albinei în ecosistem. Cea mai mare surpriză a fost când am descoperit în anii trecuți copii care nu gustaseră miere de albine în viața lor. Sunt coordonatorul acțiunii de anul acesta pe județul Iași și Suceava și avem pentru anul 2018 undeva la 2.000 de copii, în cele două județe. Am observat o evoluție de la an la an, nu știu dacă este munca noastră, dacă noi am reușit să influențăm cumva. Îmi dau seama că elevii știu deja mult mai multe decât în primii ani, când am început noi să colindăm prin școli, să vorbim despre apicultură și albine. În această zi am mai mers și la Școala Gimnazială „Profesor Mihai Dumitru“, explică Relu Cojocar.

Cătălin Maxim, apicultor și vicepreședintele Asociației „Bio Prisaka“, dar și membru fondator al Clusterului BioNEst, care reprezintă o formă de asociere între fermieri, a spus da campaniei și le-a vorbit copiilor despre importanța albinei în ecosistem, iar astfel de activități ar trebui să fie firești în rândul nostru, ne spune acesta. „Este o acțiune absolut firească! Eu, ca apicultor, dețin o stupină pe care am definit-o ca fiind deschisă și primesc des familii și copii în «Săptămâna Altfel», pentru că este absolut natural și firesc ca albinelor să li se acorde atenția cuvenită, fiind poate cel mai grozav exemplu social pe care îl cunoaștem pe planetă. Zic acest lucru pentru că trăim într-o lume care alunecă spre tehnologizare, ceea ce nu este neapărat un lucru rău, ci cu siguranță are și o dimensiune pozitivă, dar ne îndepărtăm foarte mult de natură și natural și aici ajungem la nutriție și la multe altele. De asemenea, cred că datoria fiecăruia dintre noi este să umplem prăpastia asta, care din nefericire crește“.

Mierea de albine… o necesitate

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Agricultură (DJA) Iași și au fost implicați în jur de 100 de copii. „Această activitate are ca scop conștientizarea copiilor despre importanța albinelor pentru natură și pentru omenire și, nu în ultimul rând, orientarea acestora spre un dulce sănătos. Ne dorim ca de la an la an acest proiect să fie în cât mai multe școli“, a precizat Gabriel Hoha, șeful serviciului DADR Iași.

miere IMG 6175

Mierea de albine este o necesitate, iar cei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) știu de acest lucru și de aceea, începând de la 1 ianuarie 2019, programul „Mierea în şcoli“ va intra în vigoare. Fiecare copil din România – preşcolarii şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, privat şi confesional, va primi lunar un borcan de miere de 350 grame cu capac verde și marcat cu hologramă, care va certifica înalta calitate, adică faptul că mierea va fi provenită exclusiv din stupinele autorizate. Dincolo de aportul nutritiv, este suport direct pentru sănătatea copiilor din România.

Beatrice Alexandra MODIGA

Liceul „Vasile Adamachi“, din Iași, de la școală pentru orfanii de război la colegiu agricol de industrie alimentară

De la statutul de Școală pentru orfanii de război cu rele apucături din momentul înființării sale în 1921 de către Principesa Olga Sturza, președinta Societății „Ocrotirea Orfanilor de Război“, la Liceul Agroindustrial în perioada comunistă și apoi la Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ nu a fost decât un pas mare… Mare și foarte important pentru dezvoltarea școlii și a culturii sale organizaționale. Conducerea liceului ne spune că în acest moment motivele de a veni la un liceu agricol sunt multiple, însă primordial ar fi faptul că s-au schimbat mentalitățile tinerilor și ale familiilor lor privind accesul la meseriile din agricultură.

Colegiul de ieri și de astăzi

colegiuVA 6

„Ne mândrim cu tradiția școlii, cu făuritorii ei, cu absolvenții de prestigiu formați de-a lungul a aproape un secol, cu rezultatele care ne-au crescut prestigiul în comunitate și în rândul instituțiilor de învățământ ieșean. Ne mândrim cu elevii și profesorii noștri, cu tot personalul, dar și cu frumusețea locului în care se află școala de aproape un secol!“, ne spune prof. dr. Beatrice Carmen Zelinschi, directorul liceului.

colegiuVA 2

Pentru acest liceu, anul școlar 2018-2019 a început cu provocări mari și cu bune intenții. „Provocările sunt multiple și determinate de dorința noastră de a deveni cât mai buni! În primul rând ne concentrăm să avem rezultate bune și foarte bune la examenele naționale, bacalaureat și competențe profesionale. Totodată, ne dorim să avem elevi care să ne reprezinte cu brio la olimpiadele și concursurile școlare de profil în anul acesta școlar, dar visăm și la o bază materială pe care ar trebui să o aibă orice colegiu agricol în secolul al XXI-lea, respectiv echipamente și mașini agricole de ultimă generație pe care să le utilizăm în vederea realizării lucrărilor din ferma didactică și la care să aibă acces elevii pentru o pregătire temeinică și eficientă“, adaugă Lorica Axinte, directorul adjunct.

Fermier din… pasiune

colegiuVA IMG 20180712 102413

Pe dealul Copoului, rezultatele elevilor la examenele naționale de bacalaureat și competențe profesionale sunt mai bune decât în ultimii 2 ani. „Avem absolvenți care, din pasiune pentru specializarea absolvită – agricultura ecologică și pentru viitoarea meserie de fermier, continuă studiile la nivel universitar pentru a reveni în mediul rural de unde provin și a implementa prin afacerea proprie ceea ce au învățat. Am avut rezultate foarte bune și la olimpiadele de agricultură și industrie alimentară la nivel național și județean, acestea fiind rodul eforturilor elevilor și profesorilor coordonatori care i-au pregătit“, susține prof. dr. Beatrice Carmen Zelinschi.

Baza materială, învechită

Cu privire la baza tehnică și materială a liceului, prof. dr. Beatrice Carmen Zelinschi ne spune că echipamentele și mașinile agricole sunt învechite, dar cu toate acestea pregătirea elevilor se realizează conform planurilor de învățământ. „Aici ați atins un punct sensibil! Eforturile noastre de a îmbunătăți baza materială necesară pentru activitățile din ferma didactică, deși susținute prin veniturile proprii obținute pe parcurs, nu au fost suficiente pentru a avea echipamentele și mașinile agricole necesare dezvoltării unei agriculturi moderne. Există în dotarea școlii mașini agricole din anii 1975-1980, care încă funcționează, fiind permanent reparate și întreținute de către elevii noștri sub coordonarea maiștrilor instructori, cu care reușim să facem toate lucrările agricole importante și necesare pe parcursul anului. Pregătirea practică a elevilor se realizează conform planurilor de învățământ în ferma didactică a școlii, dar și la parteneri de practică și agenți economici, deschiderea acestora fiind în special pentru vizite de studiu în fermele reprezentative și mai puțin spre efectuarea stagiilor de practică efective.“

Șanse pentru elevi...

colegiuVA 7

Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ a obținut titlul de Școală Europeană de două ori și oferă elevilor oportunitatea de a realiza stagiile de practică la diferiți agenți economici importanți din țară și străinătate, fiind implicați și în Proiectul ROSE, ne precizează Lorica Axinte, directorul adjunct.

„Școala noastră are o ofertă educațională atractivă și relevantă, cu specializări diverse: tehnician în agricultura ecologică, tehnician în industria alimentară, tehnician în activități economice, tehnician protecția mediului și organizator banqueting, iar la școala profesională calificările: mecanic auto și brutar-patiser, oferind astfel viitorilor săi elevi beneficii tangibile și reale. Dispunem de internat și cantină, avem multiple participări la proiecte europene, obținând titlul de Școală Europeană de două ori până acum, oferim elevilor oportunitatea de a realiza stagii de practică la agenți economici importanți, dar și în străinătate (în țări precum Spania, Portugalia și Cipru prin proiecte Erasmus+), realizăm prin Proiectul ROSE, implementat încă din 2017, activități remediale pentru creșterea procentului de promovare a bacalaureatului și de consiliere privind alegerea carierei, dar oferim și activități extracurriculare diverse și atractive, burse din partea școlii pentru performanțe în activitatea școlară și suntem deschiși spre nou și comunicare eficientă. Partenerii noștri, agenții economici, le oferă oportunitatea realizării practicii comasate în condiții foarte bune, iar activitățile din ferma didactică a școlii sunt realizate de către elevii noștri care practic își fac aici ucenicia pentru a susține și organiza propria fermă după finalizarea studiilor. Totodată, oferim posibilitatea elevilor de a realiza ore de conducere auto pentru obținerea permisului auto categoria B, cu cele două mașini, dar și a celui de tractorist de brazdă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ansamblul „Mugurelul“ reînvie folclorul autentic

La Iași, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad“, în decursul timpului pasionații de domeniul folcloric au conservat tradițiile și obiceiurile străvechi, păstrând patima jocului moldovenesc. Astfel, de mai bine de 49 de ani, o mână de oameni, de la seniori până la elevi, păstrează nealterat folclorul autentic și mențin viu „cel mai longeviv ansamblu folcloric studențesc din România“.

Mână de la mână… reîntregim hora străbună

Povestea acestui ansamblu începe cu aproape jumătate de secol în urmă, când o mână de studenți de la USAMV Iași s-au hotărât să întemeieze un grup folcloric.

Cătălin Hilițanu, coregraful Ansamblului „Mugurelul“ de astăzi, a început să îi coordoneze și să îi pregătească pe membrii ansamblului încă din 1974. Acesta a studiat dansul popular, iar primii pași și diversele suite de dansuri din zona Moldovei nu au reprezentat un chin pentru el, mai ales că cel care l-a inițiat în arta coregrafiei a fost maestrul Viorel Vătămaniuc, din cadrul Ansamblului „Ciprian Porumbescu“ din Suceava. După ani și ani, foștii dansatori din vechea generație au decis să se întrunească din nou, sub îndrumarea aceluiași coregraf. Datorită acestei inițiative, în acest moment Ansamblul „Mugurelul“ numără peste 80 de membri: dansatori, dar și soliști vocali. Pe lângă voie bună, patima dansului și iubirea față de tradiție, un ansamblu precum acesta nu poate fi remarcat fără minunatele costume tradiționale noi, croite după modele autentice găsite la Muzeul Etnografic al Moldovei.

ansamblul Mugurelul b

Începând de anul acesta, Ionuț Timofte este reprezentantul ansamblului și se ocupă de recuzită, de costumele populare şi de buna funcţionare a activităţii întregului ansamblu. Acesta ne mărturisește că nu este greu, atunci când ai ambiţie și dai dovadă de punctualitate şi chef de joc: „Mă bucur că am şansa de a le arăta şi celor din zona mea că şi pășcănenii sunt vrednici la joc.“

Mână de la mână, munca depusă nu are cum să nu dea roade. Membrii ansamblului se întâlnesc săptămânal, repetând câte două-trei ore. În cazul unui spectacol, orele se dublează, chiar se triplează; la fel și efortul depus: „Repetițiile se desfășoară în Aula Magna «Haralamb Vasiliu», de luni până joi, uneori și în week-end, când avem programul încărcat. Chiar și atunci când fiecare dintre noi a avut o zi mai solicitantă, repetițiile ne fac să ne detașăm de toate și să ne unească și mai mult. Membrii ansamblului sunt ca o familie și doresc să păstreze legături strânse pe tot restul vieții. Datorită performanțelor noastre, fiind văzuți și apreciați de ceilalți, am fost solicitați să ținem momente artistice la diferite evenimente private.“

Ionuț s-a întâlnit cu dansul popular încă de mic copil, învățând să facă primii pași de la părinți. Acesta este din Pașcani, oraș ce păstrează tradiţia dansurilor moldoveneşti, dar locul unde a copilărit este satul Hărmăneștii Vechi, județul Iași, unde pe viitor are planuri mari și dorește să ducă tradiția mai departe, să instruiască tinerii comunei, formând un ansamblu folcloric așa cum este cel din care face parte în acest moment.

Suite și strigături moldovenești

ansamblul Mugurelul d

În primul an de facultate, aflând de Ansamblul „Mugurelul“, nu a ezitat şi a participat încă de la prima întrunire la repetiții: „Am pornit pe acest drum la începutul primului an de facultate, fiind singurul membru nou al ansamblului din acea perioadă. M-am integrat repede în colectiv și împreună am învăţat dansurile și strigăturile. Astfel, am reuşit să legăm suitele de dansuri, respectiv o suită cu dansuri din zona Vasluiului, urmând apoi Suita Hârlăului și a Iaşului, pe care le dansăm şi astăzi. În momentul acesta eu sunt mâna dreaptă a domnului coregraf și sunt încântat că avem spectacole atât în țară, cât și în străinătate. Chiar în această perioadă ne pregătim pentru o deplasare în Polonia, unde vom participa la Festival of Traditional Art-InterFolk.

Per ansamblu, spectacolele sunt ample, cuprinzând momente din viața omului, mai ales că atât cântecul cât și jocul popular sunt reflexia străbunilor asupra urmașilor. Astfel, în cadrul fiecărui spectacol cei prezenți vor avea ocazia să retrăiască cele mai importante evenimente din viața satului moldovenesc, evidențiind obiceiuri și trăiri ale țăranului român petrecute odinioară, dar și datini și obiceiuri legate de naștere, șezătoare și clacă, nuntă, hora satului, plecarea flăcăilor la război și obiceiurile de iarnă.

Legătura cu identitatea noastră ca popor o putem menține doar păstrând vii tradițiile și obiceiurile populare, precum și cântecul și dansul popular, ale căror origini ajung să se piardă în negura timpului; avem datoria să le ducem mai departe, prin intermediul noilor generații și să transmitem bucuria de altădată a jocului și cântecului dulce moldovenesc. Cu siguranță un exemplu demn de urmat este Ansamblul „Mugurelul“ care a adunat generații de studenți și a salvat folclorul specific zonei Podișului Moldovenesc. Acesta întinerește prin fiecare generație nouă de dansatori ce aleg să se prindă în jocul popular.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS