În Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2019 sunt recomandate 13 soiuri de cartof: Asinaria, Azaria, Brașovia, Castrum, Cezarina, Cosiana, Darilena, Ervant, Marvis, Roclas Brașov, Sarmis, Sevastia și Temerar. Alte 7 soiuri au fost reînscrise, la cererea deținătorilor (menținătorilor) în Catalogul ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor): Nemere (reînscris în 2019), Christian (2016), Productiv (2019), Redsec (2019), Gared (2019), Coval (2009), Albioana (2019). Alte 4 soiuri au fost radiate din catalog, dar pot fi comercializate până în acest an sau până în 2021: Albata, Astral N, Escalade și Rustic Românesc. Astăzi vă prezentăm 10 dintre cele mai populare creații ale cercetării românești.

Roclas (creat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr Brașov): soi semitimpuriu, inclus în clasa de calitate B (bună), conținut de amidon de 17%, recomandat pentru consumul timpuriu sau de vară-toamnă și industrializare. Prezintă tufă bogată în frunze, dezvoltată, cu port semierect și tuberculi ovali, cu coaja și pulpa galbenă. Este rezistent la virusul răsucirii frunzelor de cartof și râia neagră a cartofului și mijlociu rezistent la mană. Producția este de 65-66 tone/ha.

Christian (obținut la INCDCSZ Brașov): soi semitim­puriu, extrem de productiv, cu o capacitate de recoltă de peste 70 tone/ha. Conținutul de amidon este de 17%, face parte din clasa de calitate B (bun), fiind destinat consumului timpuriu și de vară-toamnă. Tufa are portul semierect, bogată în frunze, iar tuberculul este oval, cu coaja roșie și pulpa galbenă. Este rezistent la râia neagră a cartofului, mijlociu rezistent la mană și virusul Y, sensibil la virusul răsucirii frunzelor de cartof.

Rustic (obținut la INCDCSZ Brașov): este un soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă, pretabil în culturile ecologice, cu o capacitate de producție de 75 tone/ha. Are rezistență sporită la mană, râia neagră, virusul Y și cel al răsucirii frunzelor de amidon. Tufa are portul erect, este dezvoltată și bogată în frunze, iar tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Conținutul în amidon este de 16,5%, soiul fiind inclus în clasa de calitatea B (calitate culinară bună).

Coval (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și pentru industrializare, cu o capacitate de producție de 43-44 tone/ha. Face parte din clasa de calitate B, având un conținut de amidon de 18,6%. Tufa are port semierect, este bogată în frunze; tuberculul este rotund-oval, cu coaja galbenă și pulpa galben-deschis. Este rezistent la mană (frunze și tuberculi), râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor.

Gared (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi târziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, prezintă tufă semierectă, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpă galben-deschis. Este rezistent la mană, râia neagră a cartofului, virusul Y și al răsucirii frunzelor. Conținutul în amidon este de 20% și face parte din clasa de calitate A/B (calitate culinară bună spre foarte bună). Capacitatea de producție este de 55 tone/ha.

Redsec (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consumul de toamnă-iarnă și industrializare, cu o capacitate de producție de 55 tone/ha și un conținut de amidon de 16% (clasa de calitate B). Prezintă tufă cu port semierect, bine dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coajă roșie și pulpa galben-deschisă. Este rezistent la râia neagră a cartofului și mediu-rezistent la mană, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor.

Albioana (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, pentru consum de toamnă-iarnă și industrializare, cu o producție de 50 tone/ha, conținut de amidon de 19%, inclus în clasa de calitate culinară bună. Tufa semierectă este bine dezvoltată, bogată în frunze, iar tuberculii rotunzi au coaja galbenă și pulpa albă. Este rezistent la râia neagră, virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mediu-rezistent la mană.

Nemere (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitimpuriu, pentru consumul de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate C (16,5% conținut în amidon). Este rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y și virusul răsucirii frunzelor și mană. Tuberculii sunt rotunzi, cu coaja și pulpa galbenă; capacitatea de producție este de 48 tone/ha.

Productiv (obținut la SCDC Târgu Secuiesc): soi semitârziu, destinat consumului de toamnă-iarnă și indus­trializare, inclus în clasa de calitate A/B (bună și foarte bună, cu 18% conținut de amidon). Prezintă tufă cu portul semierect, dezvoltată, bogată în frunze și tuberculi rotund-ovali, cu coaja galbenă și pulpa alb-gălbuie. Este foarte rezistent la virusul răsucirii frunzelor și mana pe frunze și tuberculi, rezistent la râia neagră și mediu rezistent la virusul Y al cartofului. Capacitatea de producție este de 52 tone/ha.

Astral (creat la Stațiunea de Cercetare-Dezoltare Agricolă Suceava): este un soi semitimpuriu, pentru consu­mul de toamnă-iarnă, cu o capa­citate de producție de 76 tone/ha, inclus în clasa de calitate B (14,1% conținut de amidon). Tufa prezintă port semierect, este bine dezvoltată, cu frunziș bogat; tuberculii sunt ovali, cu coaja și pulpa galbene. Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului, rezistent la virusul răsucirii frunzelor și râia neagră și mediu rezistent la mană.

Maria BOGDAN

Prin articolul de față vă aducem în atenție faptul că anul acesta au fost omologate trei soiuri noi la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin. Este vorba despre soiul de cânepă Teodora, soiul de ovăz de primăvară Ovidiu și soiul de grâu de toamnă Dacic. Caracteristicile lor sunt prezentate succint în rândurile următoare.

Soiul de cânepă Teodora

• Soiul nou de cânepă dioică (Cannabis sativva) a fost obținut prin selecție în masă repetată și omologat la ISTIS în aprilie 2019;
• Plantele au tulpinile înalte, drepte, subțiri, dungate, de culoare verde și au o înălțime cuprinsă între 2,2 metri și 3,5 metri la cultura pentru fibră și între 2,8 metri și 4 metri la cultura pentru sămânță;
• Frunzele sunt compuse, cu un număr variabil de foliole (5-7), lanceolate, serate pe margine, aspre, de culoare verde;
• Inflorescența masculă este mai rară și laxă, iar cea femelă este deasă și compactă, cu o lungime medie de 35-40 cm;
• Fructul este o nuculă, ovoidală, neted, mat sau lucios, de culoare brun-deschis, mozaicat cu MMP 19,2-21 g;
• Are un conținut de THC de ˂ 0,2%, iar producția de tulpini este de 13-16 tone/ha;
• Planta prezintă rezistență la cădere, pătarea albă, mană și putregaiul alb și are o producție de semințe de 900-1.400 kg/ha.

Soiul de ovăz de primăvară Ovidiu

Acest soi se evidențiază printr-o producție superioară care poate ușor depăși 6.000 kg/ha pentru că potențialul său genetic este de peste 7.000 kg/ha. Are un conținut mai ridicat de proteină, între 14 și chiar peste 15%. O altă caracteristică a soiului de ovăz de primăvară Ovidiu este rezistența la cădere, rezistență sporită la arșiță și secetă, precum și la majoritatea bolilor.

Soiul de grâu de toamnă Dacic

Acest soi a fost creat la punctul de lucru de la stațiunea Oradea pe soluri cu un nivel mai ridicat de aluminiu. A fost însă cultivat și în condiții normale la stațiunea Lovrin și alte stațiuni, dar și în rețeaua ISTIS și a dat rezultate bune. Am înregistrat la acest soi producții cuprinse între 9.000-10.000 kg/ha. Este un soi cu o rezistență deosebită la cultivarea pe soluri cu un conținut ridicat de aluminiu, prezintă rezistență bună la cădere și la mare parte din bolile foliare, în special la rugini.

Ing. Ioan Toma, cercetător stațiunea Lovrin: „Am toată convingerea că aceste soiuri noi se vor regăsi și în producție, în special soiul de ovăz și grâu, pentru că am observat de-a lungul ultimilor cinci ani că sunt în creștere cantitățile de sămânță din aceste soiuri vândute de către stațiunea Lovrin. La ovăz chiar am mărit suprafețele pe care producem sămânță. Din păcate, modul de vânzare este un mare impediment. Noi nu putem vinde după sistemul firmelor străine care primesc plata la recoltare. Datorită restricțiilor financiare suntem obligați să vindem cu plata pe loc sau la cel mult 30 de zile, cum spune legea. Din această cauză mulți ne evită și preferă să cumpere de la firme străine.“

Laura ZMARANDA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în această perioadă, s-a întrunit la sediul ISTIS din București, Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole, în conformitate cu legislația în vigoare.

Comisia a fost formată din reprezentanți din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) și profesori universitari din cadrul USAMV București.

Soiurile propuse Comisiei pentru înregistrare și-au încheiat ciclul experimental în anul 2018 și corespund criteriilor stabilite de legislația în vigoare, sunt distincte, uniforme și stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posedă valoare agronomică și de utilizare satisfăcătoare.

Câteva dintre noile soiuri au fost testate pentru rezistența la boli, prin infecții artificiale (de exemplu lucerna) sau pentru rezistența la lupoaie la floarea-soarelui, stabilită în câmpul experimental static al ISTIS. La solicitarea aplicanților, s-a verificat rezistența la tratamentele cu erbicide pe bază de imidazolinone, cycloxydim și erbicidele sulfonilureice.

Discuțiile în cadrul ședinței s-au derulat pe baza documentației tehnice realizate de către ISTIS. Materialul a fost transmis membrilor comisiei înaintea reuniunii, pentru consultare.

Comisia a propus pentru înscriere în Catalogul oficial a unui număr de 198 soiuri noi, din care: 142 soiuri din specii de culturi de câmp, 34 soiuri de legume, 17 soiuri de pomi și arbuști fructiferi, 1 soi de viță de vie și 4 soiuri de plante ornamentale. Propunerile comisiei au fost aprobate de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În ultimii ani, în perioada de testare, la soiurile candidate s-a urmărit influența schimbărilor climatice asupra rezultatelor de producție și a însușirilor fiziologice, în vederea promovării unor soiuri cu mare adaptabilitate la condițiile de mediu existente.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în data de 28 martie 2019, se întrunește Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole, în conformitate cu legislația în vigoare. Reuniunea va avea loc la sediul Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, iar Componența comisiei a fost aprobată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind formată din reprezentanți MADR, ai ISTIS și profesori universitari.

Soiurile propuse comisiei pentru înregistrare și-au încheiat ciclul experimental în anul 2018 și corespund criteriilor stabilite de legislația în vigoare, sunt distincte, uniforme și stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posedă valoare agronomică și de utilizare satisfăcătoare.

Pe baza documentației tehnice prezentate, comisia de înregistrare propune acceptarea soiului pentru înscriere în Catalogul oficial, cu o majoritate simplă. Propunerile comisiei, sub forma unui proces verbal de ședință, se aprobă de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Odată cu aprobarea procesului verbal de înregistrare, soiurile pot fi comercializate, având același regim ca și cele înscrise și publicate în Catalogul oficial.

Fiecare soi nou introdus în agricultura din România, fie că vorbim despre cele autohtone sau importate, trece inițial prin „filtrul“ rețelei Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor. Pentru a ajunge în piață, potențialul lui trebuie inițial confirmat de specialiștii ISTIS. Anual intră la testare un volum important de soiuri, aproximativ 3.560. Însă misiunea ISTIS nu se rezumă doar la testarea și înregistrarea soiurilor, ci are și un caracter diplomatic prin faptul că institutul este singura verigă de legătură între institutele de cercetare, unde sunt create noile soiuri de plante şi cultivatorii români. Pentru a-și consolida această poziție și pentru a crea legături cu partenerii străini, ISTIS a obținut recunoașterea ca autoritate naţională în toate ţările membre ale UE, face parte din Consiliul de Administraţie al Oficiului Comunitar pentru Soiurile de Plante (CPVO) şi din Consiliul Organizaţiei Internaţionale pentru Protecţia Soiurilor de Plante (UPOV). Cu un astfel de portofoliu, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor a considerat importantă existența unei colecții de semințe de referință care să reprezinte soiurile autohtone și importate testate în rețeaua ISTIS. În acest sens, în 2009 la Tâncăbești, județul Ilfov, a fost construit un „show-room“ de prezentare a singurei colecții de semințe din România. Depozitul este format din patru celule frigorifice în care sunt păstrate 5.800 de eșantioane de sămânță, de ordinul a câtorva sute de grame, păstrate în condiții speciale, între 4-7°C și umiditate de 30%. Dacă pentru interesul general această colecție nu are vreo semnificație, pentru cei care lucrează în domeniu și pentru reprezentanții ministerelor din diferite țări aceasta este o atracție.

„Colecția de referință de la Tâncăbești este îmbogățită în fiecare an. Există o bază de date cu toate informațiile necesare despre eșantioanele colecției, caracteristici, proveniență, care este tot timpul actualizată pentru a menține un echilibru între intrările și ieșirile de semințe. Am primit vizite la Tâncăbești, atât de la partenerii din țară, cât și de la cei străini, inclusiv reprezentanții CPVO, iar cei care au văzut colecția și-au declarat aprecierea pentru acest proiect. A fost un feed-back foarte bun și ca urmare în 2016 ISTIS a inițiat un proiect pentru extinderea acestei colecții de referință cu încă patru module frigorifice. În acest moment este la stadiul de studiu de fezabilitate, urmând ca în viitorul apropiat să se demareze construcția noului depozit frigorific“, a declarat Mihai Popescu, directorul Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 16