Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Negru Aromat, un soi de struguri creat la ICDVV Valea Călugărească

Cercetarea în agricultură a avut mult de suferit după Revoluție și asta în principal din cauza slabei finanțări de care stațiunile din domeniu au avut parte. Însă, chiar și așa rezultatele cercetării se pot observa în prezent, drept dovadă că specialiștii au reușit să își facă treaba și în condiții dificile. Un exemplu că se poate face performanță este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească deoarece activitatea de cercetare aici nu a fost întreruptă și, mai mult decât atât, viticultorii beneficiază și de rezultatele ei. Una dintre cele mai recente realizări ale Institutului este lansarea vinului Negru Aromat, produs din soiul de struguri cu același nume, creat chiar la Valea Călugărească.

Plantații vechi… plantații noi

În prezent, Institutul dispune doar de 60 ha cu vie din cauza faptului că în acest moment foarte multe terenuri sunt în litigii. Aceste 60 ha nu înseamnă doar plantații pe rod, ci și colecții ampelografice, loturi demonstrative și poligoane experimentale pentru că, deși aici se produce și se comercializează vin, cercetarea este principala activitate. Nu lipsesc nici plantațiile noi; pe 3,5 ha existând astfel de plantații, iar reprezentanții Institutului intențio­nează să înființeze alte 3 ha cu plantații bază cu soiuri noi și clone tocmai pentru a putea furniza pepinierelor private material bază.

Am vizitat viile de aici pentru a vedea cum arată după fenomenele meteorologice din această primăvară, iar din discuția avută cu domnul director am aflat cum se prezintă situația și care sunt rezultatele în prezent în ceea ce privește activitatea de bază. „Grindina nu a lăsat aceleași efecte ca în alte părți, înregistrându-se totuși o pierdere de circa 40%. Vița-de-vie are o putere de regenerare fantastică, noi am luat măsurile nece­sare, am stropit cu produse pe bază de cupru și sperăm ca prin tehnologie să recupe­răm cumva o parte din această pierdere“, a declarat Ion Marian, directorul ICDVV Valea Călugărească.

Acesta a punctat faptul că, în ciuda tuturor condițiilor din ultimii ani, cercetătorii de aici s-au ocupat inclusiv de crearea de noi soiuri și de selecție clonală. În prezent, soiul vedetă al Institutului este Negru Aromat.

Un nou vin în piață

Pentru a obține un nou soi de struguri este nevoie de 21 de ani. Astfel, soiul a fost omologat în anul 1987, de aceea mulți îl consideră ca fiind unul vechi, ne-a precizat directorul Institutului. Soiul Negru Aromat este autofertil, are vigoarea butucului mijlocie și florile herma­frodite. Strugurii au bobul mic și sferic, pielița de culoare neagră-albăstruie și groasă, pulpa este verzuie, zemoasă, cu gust plăcut și aromat, iar greutatea unui strugure este în jur de 130 grame.

Totuși, de ce este nevoie de un astfel de vin în piață? „Pentru că este un soi unic! În prezent, nu există pe piață un vin roșu aromat. Există vinuri aromate albe obținute din Tămâioasă, din Muscat Ottonel, rosé din Busuioacă de Bohotin, dar un vin roșu nu exista și atunci cred că el va surprinde. Noi vom lansa în curând acest vin, iar toți cei care l-au degustat până în prezent sunt surprinși de complexul lui polifenolic. Este un soi foarte rezistent, provine din Cabernet Saugvinion și Muscat Otonel. Are și rezistență genetică foarte bună, oferă producții bune, chiar se pot obține 16 t/ha, dar pentru că de obicei se dorește ca producția să fie de calitate, 8 t/ha este cea mai indicată, asta ținând cont și de regulile impuse pentru obținerea vinurilor cu origine protejată care limitează producția. Pe lângă cantitatea de struguri pe care o oferă și calitatea vinului obținut, cred că viticultorii vor obține și un preț mulțumitor pentru el“, a precizat Ion Marian.

Institutul de la Valea Călugărească și-a desfășurat activitatea și datorită activității de producere a vinului. Din acest motiv așteptările pentru noul vin sunt destul de mari, motiv pentru care înscriu vinul și la concursurile de specialitate din țară și străinătate.

Cercetare, dar cu cine?

În acest moment la Valea Călugărească lucrează 62 de persoane, chiar dacă schema de personal prevede 91 de persoane. „Sperăm să se ajungă și la o creștere salarială, care în momentul de față împiedică tinerii să se orienteze spre acest domeniu. Cei care vin… pleacă, nu prea rămân. Nivelul salarial este foarte mic pentru primele etape în cercetare, este mic și pentru cei care lucrează în administrație și fără ei nu putem funcționa normal. Avem nevoie de investiții majore; am început să primim banii anul trecut pentru investiții, așa că pentru următorii 3-4 ani avem un program îndrăzneț. Aparatură avem, chiar la nivel internațional, marea noastră problemă este însă cu renovarea clădirilor, de aceea vrem să realizăm și proiecte europene pentru a începe aceste demersuri deoarece unele clădiri nu au mai fost renovate de 20-30 de ani“, a conchis directorul ICDVV Valea Călugărească.

Larissa SOFRON

Guvernul a aprobat reorganizarea ICDVV Valea Călugărească

  • Institutul va primi bani de la stat pentru salarii și investiții
  • Guvernul a scos din inventar bunurile dispărute, retrocedate sau degradate

Guvernul României a emis în luna martie o hotărâre prin care reorganizează Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească. Actul normativ, adoptat la insistențele cercetătorilor, vine cu trei noutăți: acceptă o componentă de finanțare, inclusiv pentru cheltuielile de personal, de la bugetul statului; admite că unitatea poate realiza venituri din închirieri sau din activități hoteliere/ restaurant, ceea ce conectează cumva instituția la mecanismele economiei de piață; scoate din inventar mai multe bunuri retrocedate sau care nu mai există fizic de mult timp.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească a fost cândva unitatea de elită a cercetării românești de profil. Specialiștii de aici spun că instituția este și astăzi la fel, tot de elită. Poate că așa stau lucrurile, raportat la ceea ce mai avem acum, în România, ca cercetare vitivinicolă. Dar realitatea nu poate fi contrazisă. Sunt diferențe uriașe între cum arăta ICDVV acum 28 de ani și cum arată astăzi. Vremea și vremurile au lăsat amprente serioase, începând cu clădirile, unele jerpelite sau dărâmate cu totul, cu infrastructura de irigații scoasă din uz și terminând cu plantațiile, fie ele de altoi, portaltoi ori loturi experimentale, unele retrocedate, altele distruse sau expirate, din motive de subfinanțare, neputință sau indiferență. Drept este că și legea de funcționare a institutelor de cercetare, oarecum inflexibilă, a îngrădit mult dezvoltarea acestora.

Aspecte reglementate

Tocmai una dintre aceste legi a fost modificată acum, cea de organizare a unității, după ani buni în care s-a solicitat acest lucru din partea conducerilor ICDVV sau a forului în subordinea căruia se află, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ (ASAS). Guvernul României a fost chemat să reglementeze următoarele aspecte: precizarea cadrului juridic al institutului; delimitarea și stabilirea patrimoniului; definirea obiectului de activitate în funcție de cerințele socio-economice; identificarea surselor de finanțare a activităților institutului; stabilirea organelor de conducere.

Cadrul juridic și conducere

ICDVV va fi instituție de drept public, cu personalitate juridică, aflată, ca și până acum, în subordinea ASAS. Conducerea va fi exercitată de un consiliu de administrație, din care fac parte în mod obligatoriu câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale și al ASAS și un director general, numit pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o sigură dată, pentru cel mult patru ani. Activitatea științifică este coordonată de un consiliu științific al cărui președinte va face parte implicit din CA-ul institutului.

Ajustarea patrimoniului

Guvernul a admis, în fine, să ajusteze patrimoniul unității conform realității din teren. Astfel, din inventarul ICDVV vor fi scoase clădiri care fie au fost retrocedate, fie sunt în fază avansată de degradare: 6 clădiri și/sau terenuri vor intra definitiv în proprietarea celor care le-au dobândit legal, iar 20 de imobile, inclusiv amenajări, cu o valoare de inventar de 234.731 lei, pot fi valorificate sau casate (dormitoare, instalații de irigat, lucrări de ameliorare ale solului, magazii, grajduri, rezervoare etc.). ICDVV va rămâne cu  30 de bunuri aflate în domeniul public al statului, cu o valoare de inventar de 59 milioane de lei și 3 bunuri din domeniul privat al statului, cu valoare de inventar de 79.033 lei. Dintre acestea, cinci pot fi închiriate (cantină, clădiri).

Problema terenului nu a fost încă rezolvată

În ceea ce privește terenul, într-o notă de fundamentare elaborată de ICDVV și ASAS se arată că în inventarul unității sunt evidențiate 700,78 ha. În realitate, ICDVV deține și folosește 393,7673 ha. Diferența de 306,4044 ha a fost retrocedată prin decizii ale Comisiei Județene de Fond Funciar. Aceste decizii au fost atacate în instanță. Solicitarea adresată Guvernului a fost ca inventarul să se reducă la 393,7673 ha. Executivul a hotărât însă să lase deocamdată în gestiunea institutului întreaga suprafață, urmând ca ea să fie diminuată (sau nu) după definitivarea litigiilor.

Bani de la stat pentru cheltuieli salariale

Cea mai bună veste ține însă de finanțarea institutului. Până acum, aceasta se făcea numai din venituri proprii. De acum înainte însă ICDVV va avea trei surse de finanțare: venituri proprii; subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS; alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin bugetul ASAS, pentru proiecte de interes național strategic de lungă durată și pentru conservarea și valorificarea resurselor genetice vegetale.

ICDVV are voie să desfășoare activități de tip HoReCa

A doua veste bună ține de obiectul de activitate. Hotărârea permite ICDVV și alte activități în afară de cele specifice, lucru care conexează mult mai bine unitatea la economia de piață reală. Printre acestea amintim posibilitatea închirierii (50% din venituri vor fi vărsate la bugetul de stat, iar 50%, în bugetul unității) unor bunuri care până acum s-au degradat din lunga nefolosință. Este și cazul renumitei clădiri cunoscută sub numele de Vila Matac, monument de arhitec­tură aflat în ruină, care ar putea fi pus în circuitul turistic, evident, după renovare. ICDVV va avea apoi voie să desfășoare activități hoteliere și de tip restaurant, care iar ar da utilizare unor clădiri și ar aduce sume importante la buget.

Parteneriate

Ca și până acum, Institutul va desfășura și dezvolta relații științifice internaționale, relații de cooperare și de comerț interior și exterior cu diferite instituții, organizații și operatori economici. Pentru realizarea unor proiecte și lucrări în domeniul agricol, unitatea se poate asocia cu alte entități de cercetare-dezvoltare de interes public și privat, cu instituții de învățământ acreditate și cu operatori economici din țară și din străinătate, dar numai cu avizul ASAS. Formula avantajoasă este că, prin noua lege, s-a deschis orizontul de colaborare cu mediul privat din țară și din străinătate, chestiune destul de limitativă până deunăzi vreme.

Ce spune conducerea ICDVV despre noua lege de funcționare

Ing. dr. Marin Ion, directorul ICDVV, cel care se află, alături de colegii de la ASAS, la originea demersurilor pentru modificările legislative, crede că cel mai important câștig ar fi acordarea subvențiilor de la stat pentru plata salariilor, reglarea inventarului și extinderea obiectului de activitate: „Important este că se rezolvă multe probleme din trecut, de genul bunurilor degradate care vor fi scoase din patrimoniu (acestea încărcau inventarul). A doua modificare ține de obiectul de activitate; faptul că vom avea voie să închiriem clădirile sau că putem activa în domeniul hotelier sau de tip restaurant înseamnă că putem avea altă deschi­dere, posibilități mult mai mari de a da utilizare unor clădiri. În cazul nostru, avem o cantină pe care am folosit-o și până acum pentru diverse evenimente, dar prin noua lege ni se oferă mai multe soluții de a acționa. Apoi avem Vila Matac – celebră printre cunoscători – pe care am putea s-o înscriem în circuitul turistic. Dar cel mai mare câștig este altul: vom primi și noi, în sfârșit, finanțare de la stat! Nu știm când, cât și cum – nici nu ne entuziasmăm foarte tare – dar important este că avem legal posibilitatea de a fi finanțați de la bugetul statului și pentru partea de salarizare, și pentru partea de investiții. Dacă nu se întâmpla acest lucru, sincer, nu știu cât am mai fi rezistat.“

Maria BOGDAN

ICDVV Valea Călugărească are proiecte de aproape 2 milioane de lei

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească derulează, în prezent, 10 proiecte: 6 în cadrul Planului sectorial MADR-ADER 2020, în două fiind conducător de proiect, iar în 4 partener; 3 în cadrul PNCDI 2-Program 4 Parteneriate, ca partener; unul – COST FA 1303 – ca partener. Despre cele două proiecte în care ICDVV este titular ne-au vorbit dr. biolog Elena Brîndușe - director științific și dr. ing. Marian Ion – directorul general al instituției.

Proiectul 3.2.5. – „Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masa și vin“ are o valoare totală de 1,062 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o perioadă de implementare de patru ani (2015-2018). Acesta se desfășoară în parteneriat cu stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație de la Blaj (Alba), Bujoru (Galați), Iași, Miniș (Arad) și Odobești (Vrancea), filiala SCDVV Pietroasa (Buzău) a USAMV București și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești (Argeș). Detaliile au fost dezvoltate de directorul de proiect, dr. biolog Elena Brîndușe: „Proiectul se înscrie în preocupările actuale la nivel internațional privind evaluarea și valorificarea resurselor genetice. În România, utilizarea resurselor genetice în procesul de ameliorare a sortimentului a condus la obținerea unui material biologic diversificat, reprezentat prin soiuri și selecții clonale cu caracteristici superioare de productivitate și calitate, cu plasticitate ecologică ridicată, cu toleranță sporită la boli și dăunători, cu rezistență crescută la factorii de stress. În ultimii 10 ani, prin efectuarea hibridărilor în cadrul speciei Vitis, s-au obținut elite valoroase, care sunt plantate în câmpuri experimentale. Acestea se află pe rod în diferite stadii, în câmpuri comparative sau de încercare, fiind supuse selecției conservative. Elitele valoroase aflate în câmpurile de concurs vor fi omologate și brevetate ca soiuri.

Completarea fondului de germoplasmă viticolă deținut de partenerii proiectului cu soiuri și selecții clonale din soiurile românești autohtone, realizate în activitatea de ameliorare, diminuează riscul pierderii unor genotipuri din anumite motive (calamități naturale, retrocedări, reorganizarea unităților de cercetare etc.). Aceasta are efect pe termen mediu și lung, prin conservarea genelor de rezistența la factorii biotici și abiotici. Ca finalitate, printre altele, la ICDVV Valea Călugărească se va înființa un câmp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creații) românești obținute în unitățile de cercetare viticolă“. Așadar, ca sinteză, după finalizarea proiectului, toate creațiile românești din ultimii ani se vor regăsi nu doar acolo unde au fost realizate, ci și în colecții de rezervă, pentru a avea siguranța păstrării lor timp îndelungat.

Proiectul 3.3.9. – „Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificate“ se înscrie în preocupările MADR privind necesitatea producerii materialului săditor viticol în vederea satisfacerii cerințelor Programului de reconversie în viticultură pentru perioada 2014-2018 și pentru înființarea plantațiilor viticole după această perioadă. Valoarea proiectului, finanțat de MADR, este de 962.850 lei, cu o perioadă de implementare de patru ani, până în 2018, având ca parteneri unitățile de cercetare de la Blaj, Iași, Minis, Murfatlar (Constanța), Odobești și INCDBH Ștefănești. Directorul de proiect este dr. ing. Marian Ion: „În ultimii 5 ani, în cadrul unităților de cercetare vitivinicole au fost omologate mai multe soiuri și clone. Ele vor fi testate virusologic, prin cele mai moderne metode, urmând să fie introduse în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă. Pornind de la acest nucleu, prin parcurgerea tuturor etapelor specifice diferitelor categorii biologice de material de înmulțire, se evită dispariția naturală sau accidentală a soiurilor autohtone valoroase, se protejează și se promovează în producție noile creații și se pune la dispoziția marilor și micilor producători viticoli un material săditor sănătos, autentic și cu valoare biologică ridicată. Proiectul își propune ca unitățile de cercetare vitivinicolă să dispună de un stoc nucleu (G0) propriu, care să includă toate creațiile biologice valoroase realizate în cadrul unităților respective, pentru a menține valoarea biologică a acestora, prin conservarea lor în câmpuri de germoplasmă viticolă și pentru a putea răspunde prompt solicitărilor pepinieriștilor particulari care doresc să îți înființeze plantații mamă «certificat», cu soiurile și clonele create în cadrul stațiunilor. Din punct de vedere tehnic, proiectul urmărește realizarea bazei tehnice, respectiv a plantațiilor mamă «bază» și «certificat», care să stea la baza producerii materialului săditor viticol în România, în conformitate cu normele europene în domeniu. Înființarea plantațiilor mamă furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi din categoriile «bază» și «certificat» va conduce la creșterea calității și siguranței fitosanitare a materialului de plantare, precum și la evitarea dispariției premature a plantațiilor viticole, ca urmare a infestării cu virusuri sau micoplasme (de exemplu, cancerul bacterian este cel mai dăunător). Pentru obținerea acestui material vor fi parcurse mai multe etape, fiecare cu caracteristicile tehnice și cerințele de calitate specifice, în concordanță cu Ordinul MADR nr. 1267 pe 2005. Obiectivele propuse se vor realiza prin cercetări cu caracter aplicativ care vor viza utilizarea celor mai adecvate soluții tehnologice de multiplicare rapidă a materialului biologic de înmulțire.“

Cunoscându-se faptul că, în prima etapă a reconversiei plantațiilor viticole, au fost multe discuții legate de incapacitatea României de a asigura material săditor, viticultorii aducând butași de oriunde altundeva din Europa, s-ar putea spune că, de aici înainte, stațiunile ori pepinieriștii vor putea asigura material autohton suficient. Iar răspunsul este favorabil, da, România ar putea asigura cantități suficiente, cu condiția ca viticultorul să facă o comandă certă cu un an înainte, fiindcă nimeni nu-și permite să lucreze pe stoc.

Maria BOGDAN

Selecţia clonală la soiurile de viţă-de-vie

Crearea soiurilor de viţă-de-vie necesită o lungă perioadă de cercetare, de observaţie a comportării surselor de altoi şi portaltoi, apoi studii comparative, încercarea şi înmulţirea clonilor etc.

În primul an se aleg butucii elită în funcţie de observaţiile efectuate în plantaţia-mamă, care trebuie să aibă vârsta mai mare de 20 ani, privind vigoarea, fertilitatea şi starea fitosanitară a butucilor, utilizând o scară de bonitare simplă, stabilită în prealabil, de la 1 la 10.

Pe baza observaţiilor efectuate se realizează o primă selecţie a butucilor elită, cca 10-15, alegerea definitivă a acestora concretizându-se numai după observaţiile şi determinările efectuate la recoltarea strugurilor (producţia/butuc, conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului). Elitele selectate sunt supuse analizei virusologice în vederea depistării infectării cu viruşi prin testul ELISA şi prin indexare.

De la butucii elită aleşi se recoltează, înainte de apariţia gerurilor, un număr cât mai mare de coarde altoi. Acestea se etichetează şi se depozitează peste iarnă în condiţii corespunzătoare păstrării viabilităţii mugurilor de rod până în primăvara anului următor.

În anul doi coardele altoi recoltate de la butucii elită se altoiesc pe un portaltoi recomandat în zonă, utilizând o tehnologie unitară. Butaşii altoiţi sunt apoi forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe, separat pe fiecare clon în parte. La scoaterea din şcoala de viţe descendenţele vegetative (clonii) sunt analizaţi privind: calitatea sudurii la punctul de altoire, lungimea cordiţei, gradul de maturare a lemnului cordiţelor de un an, vigoarea sistemului radicular în ansamblu şi procentul de viţe altoite de calitatea I, după care se face o nouă triere a clonilor, reţinându-se numai clonii valoroşi. De asemenea, în urma rezultatelor analizelor virusologice, realizate între timp, sunt îndepărtaţi clonii care au fost identificaţi ca fiind infectaţi cu virusuri. Se continuă totodată şi observaţiile asupra butucilor elită din plantaţia mamă, efectuându-se aceleaşi observaţii ca şi în primul an, pentru a stabili dacă elitele alese şi-au păstrat însuşirile anterioare pentru care au fost selectate.

În cel de-al treilea an, cei mai valoroşi cloni sub aspect productiv şi calitativ, liberi de virusuri şi alte fitoplasmoze, sunt plantaţi în câmpul comparativ de cloni, fiecare clon într-o parcelă de formă alungită, unde rămân până la finalizarea testării lor pe parcele mai mari în câmpul de încercare a clonilor. Fiecare parcelă trebuie să cuprindă acelaşi număr de plante (minimum 20 viţe/clon), pentru a garanta o corectă comparare a clonilor.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie se efectuează, pe durata a minimum 3 ani, următoarele observaţii: procentul de goluri apărute, vigoarea de creştere apreciată după lungimea lăstarului principal măsurată la fenofaza maturării strugurilor, maturarea lemnului coardelor de un an, uniformitatea de ansamblu a plantelor şi starea lor fitosanitară.

În anii patru – şase şi chiar şapte se realizează forma de conducere a butucilor în câmpul comparativ. Pe tot parcursul existenţei sale în câmpul comparativ se aplică un sistem agrofitotehnic specific zonei şi la un nivel superior, astfel încât butucii de viţă-de-vie să fie cât mai uniform dezvoltaţi.

Se continuă efectuarea observaţiilor şi determinărilor realizate în anul III. Începând cu anul V, când practic toţi butucii încep să rodească, se fac şi determinări privind producţia de struguri/butuc, conţinutul mustului în zahăr şi acidi­tatea acestuia.

În baza observaţiilor şi determinărilor realizate se efectuează o nouă selecţie a clonilor, fiind reţinuţi numai clonii valoroşi. De la aceşti cloni se aleg toamna coarde altoi, separat pe fiecare clon în parte, care se păstrează în mod corespunzător pentru a nu fi afectată viabilitatea mugurilor de rod.

În paralel se recoltează coarde altoi şi din plantaţia-mamă, pentru înmulţirea materialului iniţial care va servi drept martor în câmpul de încercare.

În anul şapte şi opt coardele altoi recoltate de la cei mai valoroşi cloni şi de la materialul iniţial din plantaţia-mamă se altoiesc în primăvară pe doi portaltoi recomandaţi în zonă. Butaşii altoiţi sunt forţaţi şi plantaţi în şcoala de viţe. Se altoieşte suficient material astfel încât să rezulte cel puţin 100 viţe altoite/clon/portaltoi.

În anii opt – treisprezece, cu viţele obţinute în şcoala de viţe se înfiinţează câmpul de încercare a clonilor. Pentru a avea o garanţie asupra valorii clonilor selectaţi, în câmpul de încercare trebuie să existe un număr egal şi cât mai mare de plante pentru fiecare clon – cel puţin 200 viţe/clon, respectiv câte 100 viţe pentru fiecare port­altoi. Este indicat ca plantarea clonilor şi martorului să se realizeze în parcele separate în minimum 3 repetiţii. În câmpul de încercare se aplică tehnologia de cultură specifică zonei şi la un nivel superior, astfel încât să se asigure o dezvoltare uniformă a butucilor.

Clonii promovaţi în câmpul de încercare sunt testaţi timp de 3 ani de rodire normală (de regulă anii 3, 4 şi 5 de la înfiinţarea câmpului de încercare), fiind comparaţi cu martorul reprezentat de soiul populaţie. Se fac observaţii şi determinări privind producţia de struguri şi calitatea acesteia, vigoarea butucilor exprimată prin cantitatea de lemn eliminat la tăierea în uscat, rezistenţa la boli, ger şi secetă. În cazul soiurilor pentru struguri de vin se efectuează cel puţin două microvinificări, separat pe fiecare clon în parte, şi se determină însuşirile chimice şi organoleptice ale vinurilor obţinute.

În toată această perioadă se continuă observaţiile şi determinările efectuate asupra clonilor selectaţi aflaţi în câmpul comparativ pentru a putea avea o imagine de ansamblu cât mai precisă privind calităţile acestora. Datele obţinute pe tot parcursul acestor ani sunt centralizate şi interpretate, întocmindu-se dosarul de omologare a clonilor care s-au dovedit a fi cei mai valoroşi

Începând cu cel de-al unsprezecelea an se efectuează şi vizite de preomologare în câmpul de încercare a clonilor din partea inspectorilor ISTIS.

Anul XIII (XIV). Depunerea la ISTIS a dosarului de omologare a clonului şi omologarea acestuia.

Notă: Mărimea strugurelui, a bobului ca şi uniformitatea acestora interesează în mod special soiurile pentru masă, la fel şi consistenţa miezului şi culoarea uniformă a epidermei.

ICDVV Valea Călugărească

Abonează-te la acest feed RSS