Ana Roxana Apostoae din Oglinzi, județul Neamț, absolventă a Facultății de Agricultură, a întocmit un plan de afaceri bun și a accesat prin Programul Educație și Profit suma de 40.000 euro nerambursabili, pe care i-a investit într-un restaurant în mediul rural, dedicat în special elevilor din localitate.

Innotech Student: 40.000 euro pentru ideea ta de afaceri

Antreprenorii români începători și experimentați au avut la dispoziție, în anul 2022, cel puțin 7 linii de finanțare a micilor afaceri: fonduri europene, fonduri nerambursabile de la stat, credite bancare cu garanții de stat și fonduri de capital de risc. Astfel, prin Programul Educație și Profit, o serie întreagă de studenți, masteranzi și doctoranzi s-au putut înscrie în proiecte europene derulate de universități și alți administratori de granturi pentru a putea obține fonduri europene cu valori maxime de 40.000 de euro, până la 100.000 euro. Un astfel de proiect a fost și șansa reală a Ana Roxana Apostoae, pe atunci studentă la specializarea Inginerie economică în agricultură (ID), după cum ne spune chiar antreprenoarea.

Planul de afaceri câștigător, în domeniul HoReCa

„Programul Educație și Profit a fost șansa vieții mele și, prin urmare, am încercat să fac tot ce ține de mine pentru a avea un plan de afaceri cu care să pot obține finanțare, dar bineînțeles că nu aș fi reușit fără ajutorul primit pe tot parcursul acestor doi ani și mă refer încă din faza de înscriere la curs, în perioada cursului, la întocmirea planului de afaceri și apoi în tot ceea ce privește perioada de implementare, fiecare din colaboratorii acestui proiect având un rol esențial în tot acest parcurs. Afacerea mea este în domeniul HoReCa, mai exact un restaurant în mediul rural. Acest restaurant a fost gândit în special pentru elevi și cadrele didactice (școala situându-se vizavi), iar în prezent începem atragerea de alți potențiali clienți prin adăugarea mai multor produse de patiserie“, specifică antreprenoarea din județul Neamț.

Dorința de a fi antreprenor încă de pe băncile facultății

Pentru Ana Roxana, domeniul HoReCa are farmecul lui, mai ales când ai o pasiune pentru gătit, dar ne spune că este și foarte greu, deoarece munca în acest domeniu implică responsabilitate pentru produsele pe care le prepari, efort fizic și psihic.

„Ideea acestui business o aveam înainte de a începe facultatea, dar cu siguranță pe parcursul celor 4 ani am reușit să-mi lărgesc cunoștințele despre ce înseamnă a avea o activitate, ce responsabilități sunt și, bineînțeles, ce caracteristici trebuie să aibă un administrator de firmă. Și un lucru esențial pe care l-am învățat în facultate: cum să întocmești un plan de afaceri, ceea ce, la timpul respectiv, mă întrebam la ce o să îmi folosească mie să știu să întocmesc unul. Ei bine, am primit răspunsul mult mai devreme decât mă așteptam și nu pot să fiu decât recunoscătoare tuturor profesorilor care «m-au chinuit» cu aceste lucrări de semestru, pentru că datorită lor, am reușit să întocmesc un plan de afaceri de 40.000 euro“, mai adaugă aceasta.

Ajutor pentru comunitatea locală

Un restaurant în mediul rural este o adevărată provocare, încheie Ana Roxana Apostoae, absolventă a Facultății de Agricultură USV Iași.

„Spre deosebire de oraș, la sat încă se mai conservă stilul de viață de odinioară, gătit acasă. Când am dezvoltat ideea aceasta de business am mizat efectiv pe elevi și până în prezent s-a dovedit o alegere bună. În ceea ce privește clientul adult, am încredere că lucrurile se vor schimba și în privința lui, doar că trebuie mai multă răbdare și o abordare diferită, iar acesta este proiectul meu pentru viitorul apropiat. În prezent, ajutorul meu pentru comunitate constă în a oferi produse de calitate și crearea, deocamdată, a trei locuri de muncă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a fost înființată de ministrul Agriculturii Petre Daea în ianuarie 2019, cu capital integral de stat, pentru a se crea un cadru în care fermierii autohtoni să fie sprijiniți în mod real să îşi promoveze și valorifice produsele. Inițial, compania și-a propus să facă un lanț de 60 de magazine cu produse romanești care să concureze cu marii retaileri. Astăzi, după redeschidere, Casa de Comerț Agroalimentar, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, a început colaborarea cu retailerii, iar în perioada următoare se va încerca promovarea consumului de produse agroalimentare romanești și a producătorilor din România, în instituțiile de stat şi în sectorul HoReCa.

Principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare

Aflată la Fălticeni, la ediţia a XVII-a a Târgului Mărului desfăşurat în ultimul week-end al lunii octombrie, Mariana Cotoi, director general al Casei de Comerţ Agroalimentar Unirea, a făcut cunoscut faptul că societatea pe care o conduce şi care până în prezent şi-a concentrat atenţia asupra pieţei de retail are ca prioritate intrarea în industria HoRoCa şi, printr-o modificare legislativă, să fie principalul furnizor al instituţiilor statului cu produse agroalimentare.

„Noi ne dorim ca să fim principalul integrator între producător şi consumatorul final. Dorim să organizăm un parteneriat al Casei Unirea cu producătorii locali din fiecare judeţ, să facem un grup comun, interactiv, pentru a şti în permanenţă ce produse aveţi dumneavoastră, producătorii, pentru ca noi să căutăm piaţa de desfacere. Mă refer aici la piaţa de desfacere din rândul retailerilor, dar intenţionăm să intrăm în sectorul HoRoCa şi dorim ca, printr-o modificare legislativă, să fim principalul furnizor al instituţiilor statului cu produsele pe care producătorii locali le pun la dispoziţie. Aici mă refer la spitale, şcoli, cantine, penitenciare, Parlament, armată etc. Este de durată, nu trebuie să eliminăm existenţa pieţei concurenţiale, trebuie să existe libertate de acţiune. Astfel, produsele din Suceava ar putea ajunge la Cluj, Olt sau Constanţa şi invers, iar noi să fim primii consumatori ai produselor româneşti. Trebuie să trezim un pic naţionalismul din noi şi să începem să consumăm produsele noastre“, a spus directoarea Mariana Cotoi.

Domnia sa a dat ca exemplu Grecia, unde toate produsele din restaurante sunt autohtone, oamenii sunt organizaţi în cooperative şi aşa sunt asigurate inclusiv suveniruri de la meşteri locali şi toţi te îndeamnă cu: „Noi avem cele mai bune produse!“. În România, în industria ospitalității, majoritatea materiilor prime din restaurante sunt din import. „Se dau vouchere de vacanță. Dacă tu, ca operator în turism, tot ei voucherele de la statul roman, de ce să nu ei şi produse româneşti. Dacă cei care au vouchere de vacanţă sunt obligați să se ducă pe teritoriul Românei, să ajute turismul intern, atunci de ce HoReCa să nu dea la masă produse româneşti și să ajute agricultura românească?“, s-a întrebat directoarea Mariana Cotoi.

Asocierea în cooperative şi depozite zonale, o forţă în comercializarea produselor

Mariana Cotoi a făcut cunoscut faptul că, în discuţiile cu marii retaileri, problema care se pune este de a furniza în permanenţă cantitatea de care ei au nevoie. Şi, din cele prezentate de Elena Claudia Gogu, directorul Direcţiei pentru Agricultură Suceava şi de pomicultorii din bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, a reieşit că fiecare retailer are politica lui; sunt unii care primesc marfa pe plan local (în judeţul Suceava doar două lanţuri de hipermarketuri), dar sunt alţii care o vor în centrele logistice, care sunt la distanţe mari şi atunci este nevoie de depozite mari şi de cantităţi foarte mari pentru a putea asigurarea aprovizionarea permanentă a depozitelor logistice de la Cluj şi Ploieşti.

Dacă ar exista depozite zonale ale producătorilor, acestea ar prelua direct marfa de la fermieri şi de aici produsele agroalimentare ar urma să plece către marile magazine, dar şi către distribuitori. Din cele discutate la Fălticeni se intenţionează ca, prin noul Plan Național Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023-2027 a României, Casa Unirea să îşi construiască o reţea de depozite proprii.

Pentru acest proiect a fost dat ca exemplu Polonia, ţară în care statul are 50 de depozite, sunt încheiate parteneriate cu toate cooperativele şi astfel se pot asigura cantităţi foarte mari de produse la preţuri mici atât pentru consumul intern, cât și pentru cel extern.

„Organizându-ne, putem da legumele şi fructele de calitatea I pentru consum, în stare crudă, iar calitatea a doua şi a treia o îndreptăm spre sectorul de procesare şi atunci nu vom mai avea pierderi. Nu avem depozite proprii, avem doar depozite partenere. Pe termen mediu şi lung intenţionăm ca în fiecare regiune a ţării să construim centre de colectare. Din acele centre de colectare vom putea furniza produsele în zonele respective, aşa cum fac şi marii retaileri. Din păcate, noi nu avem niciun retailer mare cu capital românesc 100%, toţi sunt cu capital străin. Casa Unirea tocmai asta îşi dorește, să devină un retailer cu capital integral românesc. Așteptările sunt foarte mari şi nu putem face lucrul acesta de pe o zi pe alta, ne trebuie puțin timp pentru că perioada de activitate suspendată îşi spune cuvântul, dar probabil că în 2-3 ani vom fi ceea ce trebuie pe piața românească“, a făcut cunoscut directorul Mariana Cotoi.

Avantajul fermierilor în relația contractuală cu Casa Unirea este faptul că producătorii și procesatorii de produse agricole primesc banii în aceeași zi în care vând produsele, ceea ce în relațiile cu marile lanțuri de hypermarket-uri nu prea se întâmplă.

Dacă se vor putea asigura cantități mari de produse agroalimentare, pe termen mediu şi lung reprezentanții Casei Unirea se gândesc să facă și export.

Silviu Buculei

Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 186/24.02.2021.

“Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul „primul venit, primul servit”. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.

Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total.

Ajutorul pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, imediat după aprobarea noului act de către guvern.

Fondul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere.

În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

pdf Atașat comunicatului, găsiți textul OUG 224 din 2020 actualizat în data de 24 februarie 2021 - click aici

Anca Lăpușneanu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti