Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 26 Jan 2023

Cosmin Iancu, campion la rapiță și grâu

După numeroase provocări din cauza pandemiei și a războiului, numai de secetă nu mai aveau nevoie fermierii! Aceasta este o scurtă sinteză a discuției avute cu tânărul fermier Cosmin Iancu din comuna Grădiștea, județul Ilfov. Orientat mereu spre performanță, acesta este bine ancorat în realitatea din brazdă și, chiar dacă a obținut producții bune la culturile de toamnă, este rezervat cu privire la balanța pe care o va avea în fermă la finalul anului agricol, iar acest lucru se întâmplă din cauza secetei care a afectat porumbul și floarea-soarelui.

Tehnologie ca la carte

Pentru mulți agricultori, culturile de toamnă sunt singurele care vor aduce profit anul acesta, deși și în multe ferme producțiile au avut de suferit din cauza capriciilor vremii. În ceea ce-l privește pe Cosmin, din totalul de 1.100 ha pe care le lucrează a avut 600 de hectare însămânțate cu culturi de toamnă, respectiv rapiță și grâu.

Cultura vedetă din ferma sa a fost, și cel mai probabil așa va fi până la finalul anului agricol, rapița. A avut 220 ha semănate cu rapiță și a ales hibrizi Pioneer și a obținut producții mulțumitoare și datorită condițiilor climatice optime în momente cheie de dezvoltare a culturii. Media obținută pe fermă a fost de 4.500 kg/ha, însă a avut și vârfuri de producție, iar pe o solă de 35 ha, unde a semănat hibridul PT298, a recoltat 5.080 kg/ha. Pentru această performanță, Cosmin a fost inclus de compania Corteva Agriscience în topul Fermierilor campioni.

„Pot spune că în ceea ce privește rapița ne-a binecuvântat Dumnezeu și am avut apă în momentele cheie și în special înainte și imediat după semănat. Acele puține precipitații au valorificat potențialul hibrizilor aleși și au contribuit la eficiența inputurilor aplicate. Nu am făcut rabat, am aplicat o tehnologie corespunzătoare de la A la Z, pot spune. Am ales sămânță tratată cu insecticid, am aplicat erbicide, insecticide și fungicide pentru a proteja cultura pe tot parcursul vegetației. Costurile inputurilor au avut o creștere exagerată, creștere ce nu s-a văzut și la valorificarea mărfii. Știm ce a însemnat pentru un fermier creșterea costurilor cu 300% la îngrășăminte și partea rea de acum vine, pentru că mulți dintre noi ne-am descurcat anul trecut, am achiziționat îngrășămintele înainte de scumpirile majore și declanșarea conflictului din Ucraina și am produs la un cost, să nu-i spun mic nici mare, ci unul mediu, față de ce s-a întâmplat cu acei fermieri care au cumpărat îngrășămintele în primăvară. La rapiță noi am fertilizat, așa cum facem mereu, în urma studiilor agrochimice, iar cultura a primit fix ceea ce avea nevoie. Da, producțiile au fost bune, iar de data aceasta rapița chiar a fost cultura vedetă“, a declarat tânărul fermier.

Orientat să facă cele mai bune alegeri, Cosmin a aplicat o tehnologie căreia nu i-a lipsit nicio verigă și, mai mult decât atât, a vândut întreaga cantitate de rapiță pe care a obținut-o la momentul potrivit și a obținut un preț mulțumitor.

„La cereale alegem de câțiva ani doar soiuri franțuzești pentru că au confirmat în anii secetoși, iar în anii cu precipitații diferențele de producție au fost foarte mari. Se vede atunci când în spatele unor soiuri se află o companie ce investește în cercetare și spun asta cu părere de rău în ceea ce privește genetica românească pentru că a rămas mult în urmă. Nici aici nu am făcut rabat la nimic din ceea ce înseamnă tehnologie, iar acest lucru s-a văzut la proba cântarului, media pe fermă fiind de 6.800 kg/ha. O mare parte din producția de grâu încă o avem pe stoc, încerc să-l mai ținem deoarece în timpul campaniei apare această speculă și întotdeauna prețurile se prăbușesc, apar blocaje logistice din portul Constanța care conduc la o situație neplăcută“, a mai declarat tânărul agronom.

Incertitudine la floarea-soarelui și porumb

În ceea ce privește porumbul și floarea-soarelui fermierul este destul de rezervat pentru că, din cauza secetei, culturile nu arată deloc bine și există foarte mari diferențe de la o tarla la alta. Seceta pedologică și atmosferică a făcut ca porumbul să nu se dezvolte corespunzător; cu toate acestea, culturile nu se prezintă la fel de rău ca în alte zone ale țării, unde deja au desființate.

„Sunt foarte multe lanuri pârjolite, în care porumbul nu a legat. Am văzut în câmp știuleți care nu au vârfurile bine polenizate. Asta înseamnă că, în momentul cheie al polenizării, temperaturile înregistrate au fost foarte ridicate și viabilitatea polenului a fost redusă, rezultând știuleți parțial sterpi. La floarea-soarelui vom avea producții cât de cât acceptabile, dar la porumb deranjul este destul de mare“, a mai spus Cosmin.

Întrebat de problema irigațiilor și dacă crede că în următorii 10 ani va avea irigații în zonă, acesta este mai mult decât sceptic că se va întâmpla acest lucru, chiar dacă în vechiul regim politic câmpurile pe care el le lucrează acum erau irigate. În aceste condiții, consideră faptul că producțiile cu care erau fermierii obișnuiți nu se vor mai realiza ori va fi din ce în ce mai greu să se obțină recorduri, motiv pentru care fiecare agricultor trebuie să fie atent cum își administrează ferma și cum gestionează marfa pe care o obține pentru a rămâne rentabili.

„Răul de-abia acum începe pentru că prețurile la îngrășăminte s-au mărit, toate produsele de protecția plantelor vor avea o creștere a prețurilor de cel puțin 15-20%, iar în condițiile în care noi, fermierii, vom avea producții de 1-2 t/ha sau chiar deloc, cu ce vom începe noul an agricol? Am mai spus de multe ori: să ne ferească Dumnezeu să se întâmple un dezastru climatic la costurile de producție pe care le avem! Nu este ușor să investești 6.000-7.000 lei pe hectar și producțiile obținute să le valorifici la un preț ce se află în scădere. Noi discutăm despre Ucraina, despre toată lumea, numai despre noi nu! Pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă peste graniță este încă o piedică în activitatea noastră“, a conchis Cosmin Iancu.

Larissa DINU

Cosmin Iancu, fermier: Scumpirea îngrășămintelor, o problemă de interes național

Cosmin Iancu este un tânăr fermier din județul Ilfov orientat spre performanță în agricultură. În prezent lucrează 1.100 ha, a însămânțat în toamnă 600 ha cu grâu și rapiță și este îngrijorat cu privire le creșterea prețurilor pe piața îngrășămintelor. Din acest motiv am vrut să aflăm care este strategia sa în ceea ce privește planul de fertilizare din acest an agricol.

Reporter: Cosmin, înainte de a vorbi despre acest an agricol aș vrea să te întreb ce producții ați obținut anul trecut și care a fost cultura vedetă din fermă.

Cosmin Iancu: Anul 2021 a fost ca un pansament pe o rană făcută în anul agricol 2019-2020, când știm foarte bine emoțiile prin care toți cei din sectorul agricol au trecut din pricina secetei. Putem caracteriza 2021 ca fiind un an normal, cu producții rezonabile valorificate la un preț corect. Ca producții, ferma noastră a înregistrat valori record în special la rapiță, unde am obținut o producție de 4.250 kg/ha, dar și la porumb, unde media a depășit 10 t/ha. În schimb, producțiile la floarea-soarelui au fost mult diminuate din cauza fenomenelor meteo extreme din lunile iunie și iulie. Categoric, aceste producții au rezultat ținând cont de doi factori: primul, și cel mai important, a fost reprezentat de condițiile meteo, iar cel de-al doilea, tehnologia de cultură adaptată acestor condiții.

Rep.: Cum se prezintă culturile înființate în toamnă?

C.I.: În toamnă am semănat 220 ha cu rapiță și 380 ha cu grâu. Pot spune că, în momentul de față, discutăm despre o situație delicată deoarece iarna semne bune nu are, iar precipitațiile, sub orice formă, absentează cu desăvârșire. De asemenea, în ultima perioadă am înregistrat temperaturi scăzute ce au ajuns și până la -15°C, care afectează foarte mult culturile de rapiță ce se prezintă într-un stadiu subdezvoltat de 2-4 frunze. Trebuie să amintim că acest lucru s-a întâmplat din cauza toamnei extrem de secetoase, cu temperaturi peste mediile multianuale, de unde rezultă și o cultura de rapiță răsărită eșalonat și neuniform. Din această cauză, din cele 220 ha pe care le-am semănat, am întors încă din toamnă aproximativ 20 ha. În ceea ce privește grâul, lucrurile nu arată grozav din cauza stadiului întârziat pe care această cultură îl prezintă. Din cauza lipsei de precipitații, pregătirea terenului s-a realizat defectuos, iar semănatul a fost amânat până la venirea primelor precipitații semnificative. Având în vedere acest lucru, mare parte din suprafața de grâu a fost însămânțată în afara epocii optime, ceea ce determinat ca în acest moment să existe sole cu un grad de înfrățire redus.

Rep.: Ce tratamente ați aplicat până acum și ce urmează să aplicați în primăvară?

C.I.: Programul fitosanitar joacă un rol definitoriu în realizarea unei tehnologii performante și de aceea, cum îmi place mie să spun, fermierul trebuie să-și facă temele din timp. În ceea ce privește cultura de rapiță, am acordat o atenție sporită combaterii dăunătorilor, despre care știm foarte bine că în perioadele secetoase devin mult mai agresivi și pot compromite cultura. Având în vedere faptul că planta premergătoare culturii de rapiță a fost grâul, o atenție sporită a fost acordată și combaterii samulastrei de cereale. La grâu, atenția cea mai mare a fost acordată erbicidării de toamnă. Este imperios necesar să înțelegem că avem nevoie de o cultură de grâu lipsită de concurență în primăvară, atunci când de obicei se făcea erbicidarea. Buruieni problemă precum Veronica pot produce pagube destul de mari acestei culturi. Anul acesta toată suprafața de grâu din fermă a fost erbicidată cu produsul Bizon, în doză de 1 l/ha, produs care aparține companiei Corteva și pot spune că rezultatele sunt mai mult decât satisfăcătoare. Pentru primăvară, programul fitosanitar va fi direct influențat de nivelul pluviometric. La rapiță vom erbicida cu produsul Korevetto în doză de 1 l/ha din cauza faptului că în toamnă ne s-a erbicidat și, bineînțeles, combaterea gândacului lucios se va realiza cu produsul Inazuma în doză de 0,2 kg/ha. Mai mult decât atât, nu trebuie ratat momentul cheie pentru combaterea sclerotiniei, cea mai păgubitoare boală a acestei culturi. Produsul utilizat va fi Capartis. Toate produsele menționate fac parte din portofoliul companiei Corteva. La grâu sunt planificate cel puțin două tratamente care vor avea ca scop combaterea bolilor foliare, urmând ca, în situații excepționale cu aport pluvial în luna mai, să fie făcut un tratament suplimentar pentru combaterea bolilor spicului, în special a fuzariozei.

Rep.: Care este planul de fertilizare pentru aceste culturi?

C.I.: Planul de fertilizare devine un subiect tabu anul acesta din pricina crizei pe care acest sector o străbate. Norocul meu, daca îi pot spune așa, este că planul de fertilizare nu va cunoaște schimbări semnificative față de anul trecut datorită faptului că o mare parte din necesarul de fertilizanți, cca 80%, a fost achiziționat înaintea valului de scumpiri. Din punct de vedere tehnologic acest plan de fertilizare va fi aplicat în conformitate cu nevoile plantelor de cultură și în raport cu precipitațiile pe care le avem. Anul acesta atenția pentru aplicarea fertilizanților trebuie să fie una extrem de ridicată din pricina costurilor exagerate. Menționez că dețin cca 50% din suprafață cartată agrochimic, iar acest lucru mă ajută să aplic corect atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ fertilizanții necesari.

Rep.: Este clar că scumpirile afectează toți fermierii, cum priviți această problemă la nivel național?

C.I.: O apreciez ca fiind o problemă de interes național și de securitate alimentară. Faptul că fermierii nu vor reuși sa realizeze fertilizări corecte se va răsfrânge asupra producțiilor care vor fi afectate cu cel puțin 30% în sens negativ doar din cauza lipsei nutrienților. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să avem probleme cu vremea. Din păcate, nimeni nu s-a așteptat că această criză poate evolua de la zi la zi și din rău în mai rău. Greșeala noastră a fost așteptarea. Prețurile au crescut, disponibilitatea a scăzut, fabricile s-au închis și iată că astăzi discutăm despre prețuri de 5.000 lei pentru tona de uree, 4.300 lei/t azotatul de amoniu și lista poate continua. Gândiți-vă ca 30% din costul de producție al unei culturi este reprezentat de cheltuieli cu fertilizanții, iar acest cost a crescut cu cca 300%. Concret, dacă înainte o fertilizare corespunzătoare se învârtea în jurul valorii de 1.000-1.200 lei/ha, acum se ridică la cca 3.000 lei/ha. Or acest lucru este imposibil de susținut ținând cont de prețurile cerealelor și automat acest lucru va forța fermierul să dea mai puțin și, automat, să producă și mai puțin. Vreau să trag un mare semnal de alarmă, în contextul în care, cu toate aceste cheltuieli exagerat de mari, avem parte și de condiții meteo care vor periclita culturile. Pentru guvernanții noștri trebuie evidențiat ce va însemna să investești într-un hectar cca 5.000 de lei și să nu ai nici cea mai mică siguranță că acești bani vor fi recuperați. De aceea acest lucru va pune în pericol sustenabilitatea multor afaceri din țara noastră care abia și-au revenit după rezultatele din anul 2019-2020.

Rep.: Ce măsuri aveți în vedere pentru propria fermă?

C.I.: Modificarea prețurilor la inputuri afectează substanțial costul de producție. Totul se întâmplă sub forma unui cerc vicios care, într-un final, va afecta cel mai tare consumatorul. Cu siguranță, în perioada următoare vom asista la scumpiri ale alimentelor la rafturile magazinelor. Este deosebit de important ca anul acesta, mai mult ca niciodată, să fim atenți la cheltuieli, să fim atenți la intervențiile în câmp și să încercăm pe cât posibil să limităm costurile. Cu siguranță în anii următori va fi necesară o adaptare substanțială a tehnologiilor de cultură, având în vedere și prețul carburanților. Va fi o perioadă delicată pentru că trebuie să amintim că până acum fermierii au investit major în tot ce înseamnă dotarea tehnică, iar acum se pune problema schimbării acesteia în vederea adaptării tehnologiei de lucru, or aceste utilaje au început și ele să aibă costuri fantastice. Perioada următoare va fi definită de un singur lucru: cine se adaptează trăiește, cine nu, dispare. Acest lucru se realizează atunci când ai cunoștințe și când știi ce ai de făcut, iar agricultura făcută după ureche va fi o afacere care va atrage falimentul.

Larissa DINU

Cosmin Iancu, tânăr fermier: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați "eroii naționali" ai acestor vremuri

Cosmin Iancu administrează peste 1100 ha în Grădiștea, Ilfov. Tânărul fermier, este responsabil de tot ce înseamnă tehnologia de cultură și instrumentele prin care reușește ca această tehnologie să fie pusă în practică, iar prin intermediul ideilor noi pe care le-a promovat a reușit să crească cu mult profitabilitatea și rentabilitatea afacerii.

RALF: Ce măsuri recente ați luat în noul context economic creat de pandemia de coronavirus?

Cosmin Iancu: Situația generată de acest context epidemiologic nu este una deloc îmbucurătoare. Observăm perturbări masive atât în viața cotidiană a oamenilor, cât și în viața economică, lucru care afectează și va afecta simțitor sectorul agricol. Având în vedere aceste aspecte, am încercat să abordăm o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative care aveau să apară, astfel încât activitatea noastră să nu aibă de suferit, iar lucrurile să se desfășoare pe cât posibil de normal.

Primul aspect pe care am încercat să-l rezolvăm a fost legat de aprovizionarea cu inputuri, lucru pe care l-am realizat cu succes. Ne aflăm la sfârșitul lunii martie, campania de primăvară este în plină desfășurare, lucru care îi determină pe fermieri să iasă în câmp pentru a efectua lucrările specifice acestei perioade (semănatul culturilor prășitoare, efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de toamnă etc.). Inputurile sunt esențiale în această perioadă însă, în acest context al noului coronavirus, acestea au avut întârzieri în ajungerea la fermieri, producând pagube.

Am reușit, prin propriile forțe, să-mi asigur necesarul de produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină pentru întreg anul, astfel încât să nu existe vreo întârziere în efectuarea lucrărilor. Îi sfătuiesc pe toți fermierii care încă nu și-au procurat toate inputurile să o facă cât de repede posibil, până când situația nu se va înrăutăți, iar pierderile să fie maxime.

O altă măsură adoptată în acest context, a fost reprezentată de o creștere a salariilor pentru întreg personalul societăților pe care le administrez. Am vrut să-mi țin oamenii aproape, să-i sprijin în aceste vremuri, să simtă ca sunt aproape de ei și ca, pe cât posibil, să ne facem treaba, astfel încât să producem hrana fără de care nu putem trăi.

RALF: Care sunt solicitările dumneavoastră pentru autorități?

Cosmin Iancu: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați "eroi naționali" ale acestor vremuri, fiind principalii responsabili de producerea hranei. Autoritățile trebuie să înțeleagă că lucrările agricole nu se pot efectua de acasă sau din birou. În acest sens sper ca orice set de măsuri va fi adoptat să nu interzică stoparea lucrărilor agricole. Efectele pe termen lung ar fi dezastruoase. Totodată mi-aș dori să avem parte de o relaxare și de o simplificare birocratică pentru a limita deplasările noastre la anumite instituții. Este imperios necesar să fim lăsați să ne facem treaba la câmp.

RALF: Cum arată anul 2020, în acest moment, pentru fermieri?

Cosmin Iancu: "Semne bune anul n-are" sunt cuvintele prin care pot rezuma situația actuală a anului agricol. Ne confruntăm cu o secetă excesivă, astfel încât capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire, lucru care se va concretiza în pierderi foarte mari de producție dacă în perioada imediat apropiată nu vor apărea precipitații însemnate cantitativ care să mai diminueze din deficitul de umiditate existent.

De asemenea, ne confruntăm cu amplitudini foarte mari ale temperaturii, lucru care a condus la o afectare foarte puternică a culturilor înființate în toamnă. Nu putem efectua tratamente, nu putem erbicida, avand în vedere acest context climatic, care a indus un stres deosebit plantelor de cultură. Fermierii sunt legați de mâini și de picioare pentru că nu există nici măcar o soluție pentru a limita aceste pierderi, iar dacă vremea continuă în același ritm, siguranța alimentară va deveni o nouă problemă a societății în care trăim. 

Cosmin Iancu a participat în calitate de Speaker și de Fermier Invitat  la Forumul Internațional al Marilor Fermieri RALF 2019. Ediția 2020 va avea loc pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel, în București.

Marter Partner RALF 2020 – Corteva. Partener: FMC.

Mai multe pe https://www.borocommunication.ro

  • Publicat în Social