reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Oct 2019

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județul Constanța

Și în Dobrogea hibrizii de floarea-soarelui Pioneer® au întrecut așteptările fermierilor. Chiar dacă, unii dintre ei au renunțat din cauza secetei să aplice tehnologia necesară, rezultatele obținute la proba cântarului le-au demonstrat încă o dată faptul că cei doi hibrizi - P64LE99 și P64LE25 sunt alegerea potrivită pentru a avea o recoltă bogată.

Ionuț Cosmin Constantinescu este primul fermier campion la floarea-soarelui din județul Constanța. Lucrează 230 ha, iar în acest an a semănat 30 ha cu floarea-soarelui, iar datorită hibrizilor P64LE25 și P64LE99 a obținut o producție medie pe fermă de 4.625 kg/ha. “Floarea-soarelui a fost semănată după porumb, de aceea am arat și am discuit. La pregătirea terenului am aplicat 200 kg/ha de uree. În prima parte a lunii aprilie am semănat și am aplicat îngrășământ triplu 15 – 150 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor – 5 l/ha, iar atunci când am prășit, am aplicat și 150 kg/ha de azotat de amoniu. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august, iar în următoarea campanie intenționez să semăn aceeași suprafață cu floarea-soarelui și voi alege hibrizii P64LE99 și P64LE25”, a declarat fermierul campion.

ionut constantinescu

Un alt fermier campion din această zonă a țării este domnul Mihai Raftu care lucrează 2.500 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 400 ha și a obținut 4.600 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Am semănat după păioase, așa că am arat în toamnă, în  primăvară am discuit și am efectuat o lucrare cu combinatorul, după care am semănat la început de aprilie, atunci când am fertilizat cu îngrășământ pe bază de azot – 33% și sulf – 22% - 100 kg/ha. Am erbicidat în două treceri și doar atât am dat culturii, pentru că era prea secetă și credeam că nu o să fie cultura prea bună, însă a plouat totuși și s-a îndreptat, astfel că am făcut o producție bună”, a punctat fermierul constănțean.

raftu mihai

Mihai-Paul Peniu a semănat în acest an 430 ha cu floarea-soarelui, a ales hibrizii P64LE99 și P64LE25 și a obținut o producție medie de 4.120 kg/ha. “În fermă am lucrat 1.700 ha și am semănat floarea-soarelui după grâu. Așa că, am dezmiriștit și am semănat strat vegetal, după care l-am arat. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am fertilizat cu îngrășământ complex 20.20.0 – 300 kg/ha. Semănatul a avut loc în jurul datei de 15 martie și am erbicidat o sigură dată. Nu am aplicat niciun fel de tratament și nu am prășit. Am recoltat începând cu data de 25 august, iar în următoarea campanie vom semăna 410 cu floarea-soarelui. Vom rămâne pe aceeași hibrizi pentru că am fost foarte mulțumiți”, a precizat fermierul campion.

peniu mihai

Hibrdul P64LE99 a fost în acest an și alegerea fermierul Florin Bădițeanu care a obținut 3.850 kg/ha. În cadrul societății SC Agrozoo Company SRL acesta lucrează 1.100 ha, dintre care, în această campanie, 250 ha au fost semănate cu floarea-soarelui  “Floarea-soarelui am semănat-o după grâu, astfel că în toamnă am arat și am discuit, iar în primăvară am lucrat terenul cu combinatorul, am semănat și fertilizat cu îngrășământ triplu 15 – 250 kg/ha. În vegetație, atunci când am prășit, am mai fertilizat cu 250 kg/ha de sulfat de amoniu și am erbicidat cu ExpressSun™. De regulă, nu facem tratamente la floarea-soarelui, aceasta a fost toată tehnologia. Anul viitor vom semăna în jur de 250 ha, vom alege aceeași hibrizi ca în ultimii 5 ani – P64LE99 și P64LE25”, a specificat agricultorul.

florin baditeanu

Focar de Pestă Porcină Africană în Constanța

La finalul lunii august a fost întocmită de către DSVSA o Decizie de plasare sub supraveghere în suspiciune de pestă porcină africană a unei exploatații de aproximativ 60 de capete, din zona localității Cumpăna, județul Constanța. Asta după ce medicul veterinar arondat localității a găsit 3 porci morți. Autoritățile, în urma verificărilor efectuate, au luat decizia sacrificării a peste 150 de porci din gospodării, ca măsură de limitare a focarului de PPA.

În realitate, echipele din teren au găsit 152 de porci pe care i-au sacrificat. Proprietarii animalelor au semnat documentele necesare, urmând ca, după completarea dosarelor, să fie despăgubiți.

DSVSA realizează dezinfecția necesară. A realizat dezinfecția preliminară, conform procedurilor, urmând ca vineri să aibă loc a doua etapă și în 7 zile etapa finală a dezinfecției.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 22 de județe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 428.744 de porci afectați de boală și există 1.845 de cazuri la mistreți.

În judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 2.401 de exploataţii dintr-un total de 2.513 exploataţii în valoare de 6.558.000 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Evoluţia bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Semne specifice care indică boala:

  • temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Mortalitatea este mare, aproape de 100%, și intervine într-un timp extrem de scurt. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceștia, virusul având însă impact la nivel economic şi social, au precizat medicii veterinari.

Ruxandra HĂBEANU

Fermierii campioni la floarea-soarelui din Dobrogea

Floarea-soarelui a fost pentru mulți fermieri dobrogeni cultura câștigătoare din acest an, unii dintre ei au obținut chiar și producții de 4.600 kg/ha. Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm tehnologiile de cultură aplicate de cei mai productivi fermieri din această zonă.

Primul dintre fermierii campioni din Dobrogea este Ionuț Costoiu din județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE99 4.600 kg/ha. “Lucrez 800 ha, floarea-soarelui am semănat în acest an 124 ha, am ales doar hibrizii Pioneer. Culturi premergătoare am avut orz și grâu. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și complexe 20.20.0, aproximativ 350 kg/ha. Am aplicat culturii Acanto Plus, un erbicid și un insecticid. Am vrut să prășesc, însă nu mi-a permis timpul deoarece a plouat mai mereu, iar plantele s-au dezvoltat foarte mult. La început de septembrie am recoltat și sunt foarte mulțumit de producția obținută”, a punctat fermierul campion. În următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, însă suprafața poate fi și mai mare dacă rapița nu se va dezvolta așa cum trebuie. Va alege același hibrid,  P64LE99, un hibrid pe care îl cultivă pentru al doilea an consecutiv.

Costoiu Ghe 2

Următorul fermier campion a semănat același hibrid, P64LE99, și a obținut aceeași producție – 4.600 kg/ha, de această în județul Tulcea. Este vorba despre Florin Costache, care lucrează 75 ha, iar floarea-soarelui a avut 12 ha în acest an. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de legume și după porumb. În toamnă am arat la 30-35 cm și am trecut cu discul, în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ cu eliberare controlată, apoi am semănat. Cultura a fost irigată și a primit două erbicide, dintre care unul Express și două tratamente. Am prășit o singură dată și am recoltat începând cu 1 septembrie, iar pentru următoarea campanie voi alege același hibrid, P64LE99 pentru 20 ha”, a declarat agricultorul.

Florin Costache Nova Floresim

În localitatea Căscioarele, județul Constanța, își desfășoară activitatea și doamna Paraschiva Constantinescu, care lucrează în familie 220 ha. Despre cultura de floarea-soarelui din acest an ne-a detaliat fiului dumneaei, Iulian Constantinescu, care a punctat faptul că la hibrizii P64LE25 și P64LE99  a obținut 4.300 kg/ha “Am semănat în acest an 50 ha cu floarea-soarelui, iar cultură premergătoare a fost porumbul. În toamnă am arat la 35 cm și am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, am fertilizat cu DAP 150 kg/ha și sulfat 150 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul, apoi am semănat în jur de 25 martie, când am fertilizat pe rând cu 100 kg/ha de triplu 15.  La prășit am aplicat azot - 150 kg/ha. Cultura a mai primit un fungicid și un foliar, plus două erbicide. Am recoltat la sfârșitul lunii august. Producțiile au fost bune, cred că și anul viitor vom semăna aproximativ 35 ha cu floarea-soarelui și vom alege aceeași hibrizi ca în acest an”, a declarat Iulian Constantinescu.

II CONSTANTINESCU PARASCHIVA

Adrian Neagoie  este un alt fermier campion din județul Constanța. Acesta lucrează 170 ha, floarea-soarelui a avut pe 27 ha și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25. „Pentru floarea-soarelui cultură premergătoare a fost grâul. Așa că am dezmiriștit, am arat pe 7 august la 27-30 cm, apoi am aplicat în perioada noiembrie-decembrie 200 kg/ha triplu 14 plus microelemente sulf și magneziu, apoi am încorporat cu discul. În primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am aplicat pe rând 170 kg/ha 18.46.0. La răsărire am aplicat un insecticid de corecție, apoi am prășit, iar la 8 frunze am erbicidat cu Express și am aplicat un insecticid, pentru că în zona noastră a fost secetă și a apărut Tanymecus. După două săptămâni am mai prășit o dată, iar după aceea am aplicat un fungicid și bor. Recoltatul l-am început în jur de 20 august”, a subliniat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de producții, iar anul viitor va semăna în jur de 50 ha cu floarea-soarelui pentru că vremea din această toamnă nu permite semănatul.

PFA NEAGOIE ADRIAN

Un alt fermier campion din această zonă a țării este Constantin Irimia, care a obținut 4.180 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 366 ha, iar în acest an a semănat după porumb floarea-soarelui pe 63 ha. “Prima lucrare pe care am făcut-o a fost arătura la 30-35 cm, în primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat pe 1 aprilie, cu sămânță tratată, atunci când am aplicat 150 kg/ha și îngrășăminte complexe plus încă 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate. Am dat un singur erbicid Express și atât. A fost un an bun, am avut și apă, am recoltat în jur de 25 august, deci pot spune că a fost o campanie bună. Pentru următoarea campanie păstrăm aproximativ 70 ha, pentru că semăn floarea-soarelui după asolament de 5 ani. Voi alege doar hibridul P64LE25, chiar dacă în acest an am avut și alți hibrizi, acesta a fost mai productiv”, a declarat agricultorul constănțean.

Irimia Constantin

În județul Tulcea își desfășoară activitatea un alt fermier campion la floarea-soarelui, Ionuț Dumitrache. Acesta lucrează 70 ha, dintre care 27 ha au fost semănate cu floarea-soarelui și a obținut 4.000 kg/ha cu hibrudul P64LE99. “Am semănat după grâu, în toamnă am arat, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. La semănat am aplicat 250 kg/ha complexe 18.46.0, asta în prima parte a lunii aprilie. La prașila mecanică, atunci când plantele aveau aproximativ 10 frunze, am mai aplicat 80 kg/ha de azot, am mai aplicat un erbicid, un fungicid și un îngrășământ foliar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în perioada 2-3 septembrie”, a precizat fermierul campion.

Dumitrache Ionut floare

Fermier campion în această zonă a țării este și domnul Hristu Fudulea  din localitatea Dorobanțu, județul Constanța, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Hristu Fudule Fundulea

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Campionii marilor recolte la porumb din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov

Începem noul an cu prezentarea fermierilor campioni din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov. În aceste zone, hibrizii Pioneer au oferit agricultorilor recolte mulțumitoare, iar la proba cântarului producția obținută pe fiecare parcelă a asigurat un bun venit fermei.

În localitatea Căscioarele - județul Constanța, Iulian Constantinescu a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P9903, care i-a asigurat producția de 10.690 kg/ha. “Lucrez 90.53 ha, iar porumb am semănat anul trecut pe 23.37 ha. Astfel că am început cu arătură de toamnă, la 30 cm, și am efectuat o trecere cu discul. Am continuat în primăvară cu o trecere cu combinatorul, am semănat în jurul datei de 15 aprilie și tot atunci am fertilizat – 200 kg/ha, complex triplu 15. Am aplicat 2 erbicide, unul pentru frunză lată și altul pentru costrei, dar și 2 tratamente cu îngrășământ foliar, în faza de 8-10 frunze, al doilea a fost aplicat la o distanță de 7 zile față de primul”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că porumbul nu a beneficiat de irigații, iar recoltatul a avut loc în jurul datei de 12-13 octombrie. A fost mulțumit de modul în care s-a dezvoltat cultura și din acest motiv în 2018 va miza tot pe hibridul P9903.

iulian Constantinescu

Tot în județul Constanța, agricultorul Jean Marc Lacrouts a devenit fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha. Acesta lucrează 938 ha, dintre 167 ha au fost semănate cu porumb. “În toamnă am arat, apoi în primăvară, luna martie, am aplicat superfosfat - 150 kg/ha și uree 150 kg/ha incorporat în patul germinativ, iar la semănat am aplicat 150 kg/ha complex 8.24.24 și microgranulate, după care la stadiul de 3 frunze am aplicat și 150 kg/ha azotat de amoniu. Am semănat în prima săptămână a lunii aprilie, iar cultura a mai beneficiat  de 2 erbicide, dar al doilea erbicid doar pe anumite parcele. Nu am mai aplicat tratamente de nici un fel și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 septembrie. Anul acesta voi semăna 90 ha de porumb și am ales aceeași hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

Jean Marc Lacrouts

În județul Tulcea, Tudor Florentin a devenit fermier campion hibridul P9537 i-a asigurat producția de 10.100 kg/ha. Acesta lucrează în localitatea Niculițel 133 ha, dintre care porumb a semănat pe 25 ha. “În toamnă am scarificat și am arat la 25 cm,  am continuat cu pregătirea terenului, înainte de semănat am aplicat 100 kg/ha de complexe 14.20.0 și am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat 2 erbicide în postemergență, dar în perioade diferite și am efectuat un tratament cu fungicid și foliar, atunci când am efectuat și a doua erbicidare. Cultura a fost în neirigat, dar a beneficiat de 3 treceri cu prășitoarea, tot atunci am și fertilizat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul acesta voi semăna 30 ha cu porumb, am optat pentru hibridul P9537 plus un nou hibrid din portofoliul companiei Pioneer”, a declarat fermierul campion.

Tudor Florentin

În județul Teleorman, fermier campion a devenit Cristi Isvoranu din localitatea Sfințești, care a obținut 10.980 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 400 ha, pe 150 am semănat anul trecut porumb. Am fost mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar și de producție. Mai întâi am discuit, am efectuat o lucrare cu subsolierul, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci am dat și 200 kg/ha de uree. În vegetație am mai aplicat 200 kg/ha de azotat de amoniu în faza de 8-10 frunze, dar și un foliar. Am mai aplicat erbicide în preemergență și postemergență și doar atât, fără altfel de tratamente. Această producție am obținut-o în irigat, dar am irigat doar atunci când a fost cazul. Am recoltat în prima parte a lui octombrie. Pentru acest an am comandat deja sămânța, am ales tot hibrizii Pioneer , dintre care P0412 și P0023, și voi semăna 150 ha”, a conchis fermierul teleormănean.

Cristi Isvoranu

Tot în județul Teleorman a devenit fermier campion și Adi Spânu, care a obținut 10.100 kg/ha cu hibridul P9537.

Adi Spanu

În localitatea Ștorobăneasa, județul Teleorman, domnul Aurel Magereanu a obținut 10.000 kg/ha cu hibridul P0412. “Anul trecut am semănat porumb pe 170 ha și am ales numai hibrizi Pioneer. Am început cu arătura, și am încercat să mențin apa în sol, de aceea pe unele sole am intrat direct cu combinatorul, unde nu s-a putut, am discuit și apoi am trecut cu combinatorul. Fertilizarea de bază am făcut-o cu 300 kg/ha de uree,  iar de semănat am semănat la sfârșitul lunii martie, pentru că temperaturile au permis acest lucru. Doar pe o porțiune de 50 de ha, am mai fertilizat la semănat, iar producția trebuie să spun că a fost mai bună. Am erbicidat și preemergent și postemergent. Pe o solă am mai fertilizat. Nu am aplicat tratemente, am prășit o singură dată, dar nu pe întreaga suprafață. Am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a punctat fermierul campion. Pentru campania din 2018, fermierul a precizat că va semăna porumb pe 250 ha și va alege tot hibrizii Pioneer.

Aurel Magereanu

Și în județul Ilfov agricultorii au obținut producții bogate cu hibrizii Pioneer. Fermieri campioni au devenit aici Cosmin Iancu, care a obținut 10.600 kg/ha cu hibridul P9903, și Eugen Voicu, căruia hibridul P9911 i-a oferit producția de 10.100 kg/ha.

Cosmin Iancu

“Lucrez 1.100 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 300. În toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară devreme am discuit și am fertilizat cu 200 kg/ha de complexe 20.20.0, am incorporat cu combinatorul și imediat am însămânțat, începând cu 5 aprilie. Am erbicidat în preemergență, la faza de 6 frunze unde a fost cazul am mai aplicat un erbicid, iar la faza de 8 frunze am efectuat o prașilă și fertilizare cu 180 kg/ha azotat de amoniu. Toată suprafața a fost în neirigat și am recoltat în prima jumătate a lunii septembrie, iar campania de recoltare a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion, Cosmin Iancu. Mulțumit de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer, fermierul a ales pentru ca în acest an să semene hibrizii P9903 și P9537, însă pe 250 ha pentru că așa îi permite rotația culturilor.

Voicu Bogdan Porumb

Dobrogea - zootehnie din ce în ce mai plăpândă

Efectivele de animale din Constanța, scăderi de peste 65% în 2015 față de 1990

Constanța are o suprafață agricolă de 558.204 ha (arabil – 484.103 ha, pășune – 58.693 ha), ceea ce reprezintă 78,93% din întreaga întindere a județului, de 707.129 ha. În același timp, Constanța este și cel mai urbanizat județ din România; 80% din populație, respectiv, 506.458 de locuitori, din totalul de 630.679, domiciliază în cele 3 municipii și 9 orașe. Probabil din acest motiv agricultura nu a mai căpătat atenția cuvenită. În fine, să spunem că viticultura, pomicultura și mai ales cultura cerealelor sunt bine reprezentate, nu însă și zootehnia. Nu și creșterea oilor, mai ales că aici se află Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, locul unde a fost obținută apreciata rasă Merinos de Palas, și ne-am fi așteptat ca măcar acest sector să fie dezvoltat. Ei bine, efectivul de ovine din 2015 se află la 48,89% față de cel din 1990! Dar ce pierd zootehniștii constănțeni la oi câștigă la caprine. Numărul acestora este mai mare cu 434% față de cel din 1990! În rest, la bovine efectivul este în scădere constantă (mai mic cu 76,36% decât în 1990), la fel și la porcine (mai mic, în 2015, cu 70,65% față de 1990) ori păsări (mai mic cu 65% comparativ cu 1990).

zootehnie tabel 1

Tulcea – condiții mai dificile, zootehnie mai puțin pusă pe butuci

Suprafața județului este de 849.875 ha, din care 43% (365.446 ha) înseamnă teren agricol (80,8% - arabil, 17% – pășuni), iar aproape 17% din acesta se află în Delta Dunării. „Analiza structurii fondului funciar și a suprafețelor agricole cultivate – se arată în Strategia de dezvoltare a județului Tulcea –ilustrează un potențial deosebit pentru realizarea acelor producții agricole care să susțină dezvoltarea unui sector zootehnic reprezentativ. În anul 1989, activitatea de creștere a animalelor a fost principalul debușeu de valorificare a producției agricole vegetale. Între timp însă au dispărut marile ferme de stat, iar sectorul privat și gospodăriile populației n-au avut forța economică de a menține efectivele de animale și, mai ales, matca. Pe fondul recesiunii economice, se înregistrează diminuarea efectivelor de animale de la an la an.“

Noi am spune altfel: având în vedere condițiile naturale aparte din acest județ, diminuarea nu este atât de catastrofală ca în alte județe, de exemplu ca la vecinii din Constanța: în 2015, numărul de bovine a scăzut cu 54,28% față de 1990, cel de porcine – cu 51,74%, ovine – cu 24,64%, păsări – 42,68%. Creș­terea caprinelor este singurul sector apărut mai târziu (în 2005, cel puțin în statisticile INS) și s-a dezvoltat bine până în 2015. Probabil și ovinele vor întregistra, în viitor, același trend de creștere, dacă e să ne uităm la cifrele din ultimii 10-15 ani.

zootehnie tabel 2

Maria BOGDAN

Agricultura Constanței, la pământ cu sistemul de irigații

Chiar dacă este cel mai urbanizat județ din România, cu o pondere de locuire la oraș de 80%, Constanța deține suficient teren agricol: 558.204 ha din suprafața totală de 707.129 ha (78,93%). Pe categorii de folosință predomină arabilul (484.103 ha), pășunile naturale (58.693 ha), vița-de-vie (11.007 ha) și livezile (3.096 ha). În 1989 existau amenajări pentru irigații pe 431.022 ha (77,21% din suprafața agricolă), iar în 2016, statistica spune că există amenajări pe 430.830 ha, din care suprafață agricolă - 421.400 ha. Alte cifre (datele nu seamănă de la o instituție la alta) vorbesc despre o suprafață amenajată de 423.341 ha. Viabile din punct de vedere sunt însă mai puțin de 30% din amenajările de altădată.

Vom ţine cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, în 2015, afirmă că există amenajări totale pe o suprafață de 167.008 ha (38,74% din totalul suprafeței amenajate), din care mai sunt viabile economic sisteme de irigații ce acoperă 127.581 ha (29,59%). În administrarea filialei ANIF sunt următoarele amenajări: Seimeni - 22.784 ha, din care 16.484 ha viabile; Nicolae Bălcescu - 29.813 ha, din care 24.455 ha viabile; Sinoe - 60.474 ha, din care 42.161 ha viabile; Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha, din care 17.025 ha viabile; Orezărie Hârșova - 2.954 ha viabile; Incinta Ciob. Gârliciu - 2.489 ha viabile; Carasu CDMN/PAMN Sud - 3.341 ha viabile; Galeșu - 4.726 ha viabile; Carasu/ Movilița - 8.043 ha viabile; Basarabi - 5.903 ha viabile. În 2016 au fost încheiate contracte pentru 7.438 ha, fiind irigate efectiv doar 6.918 ha. Înseamnă că mai puțin de 2% din suprafața amenajată în 1989 a fost irigată sau, referindu-ne la suprafața viabilă, s-au aplicat udări pe 5,4% din terenuri. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 23 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar dintre acestea, doar cinci și-au reabilitat infrastructura secundară prin fonduri europene.

Amenajări propuse pentru reabilitare

Planul Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Primare de irigații cu fonduri guvernamentale cuprinde toate amenajările. În prima etapă vor fi reabilitate:

  • amenajarea Carasu/Galeșu, 4.726 ha (6 OUAI înființate, 2 au accesat Măsura 125), reabilitare stație de pompare Galeșu, stații de repompare, 17.133 ml conductă de aducțiune, 7.700 ml conducte de distribuție, 19 construcții hidrotehnice;
  • Carasu/Movilița, 8.034 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect accesat), reabilitare stație de pompare de bază, aducțiune Poarta Albă, stații de repompare SP Basarabi Pădure, 62.749 ml canale de aducțiune, 18.138 ml canale de distribuție, 45 de construcții hidrotehnice;
  • Carasu CDMN/PAMN Sud, 3.341 ha (4 OAUI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pomoare de bază;
  • Sinoe, 60.474 ha (2 OUAI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pompare de bază, 2 stații de repompare, 48.001 ml canale de aducțiune, 11 construcții hidrotehnice.

În a doua etapă, programată pentru 2018-2020 (teoretic; practic, abia în acest an se fac formalitățile pentru prima etapă!), sunt propuse pentru reabilitare următoarele sisteme de irigații: amenajarea Carasu/ Basarabi - 5.903 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Orezărie Hârșova - 2.954 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Seimeni - 22.784 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Nicolae Bălcescu - 29.813 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha (4 OUAI înființate).

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 20

Au fost confirmate două focare de boala limbii albastre

Diagnosticul de "boala limbi albastre" (Bluetongue disease) a fost confirmat, pe baza probelor prelevate și analizate, în două focare de pe raza județului Constanța, informează un comunicat de presă al Prefecturii Constanța.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța a confirmat existența focarelor de boala limbii albastre în localitățile Lipnița și Băneasa, iar Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) a dispus activarea Unităților Locale de Sprijin pe raza celor două unități administrative și informarea publică a cetățenilor despre situația apărută, menționează sursa citată.

De asemenea, vor fi aplicate măsuri de avertizare publică în zona gospodăriilor unde au fost identificate focarele, vor fi instituite măsuri specifice de supraveghere și protecție epidemiologică pe căile de acces din zona focarelor, vor fi luate măsuri urgente de dezinfecție și dezinsecție în special în zona de depozitare a gunoiului de grajd și informarea proprietarilor de animale prin medicul veterinar oficial asupra despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor, precizează comunicatul.

"Primarii celor două localități menționate pot solicita sprijinul necesar privind asigurarea la nivelul localității a unor reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Poliție și Inspectoratului Județean de Jandarmi, în vederea gestionării situației generate de măsurile care trebuie aplicate la nivel local pentru stingerea focarelor de boală", se arată în comunicatul Prefecturii Constanța.

 

Oltina, săraca comună bogată

Multe comune din România nu au nici minimul de utilităţi necesare unui trai demn de secolul în care trăim. Poate de cele mai multe ori ţine de primarul localităţii, dar în multe situaţii instituţiile statului sunt cele care pun piedici, în loc să întindă o mână de ajutor primăriilor din mediul rural. Comuna Oltina, la care sunt arondate satele Răzoarele, Satu Nou şi Strunga, este una dintre acele aşezări care a reuşit să ajungă la un nivel pe care localnicii şi-l pot permite. Să nu uităm că orice utilitate, orice beneficiu adus într-o localitate duce la creşterea taxelor plătite de localnici. Aşa că toţi vrem să avem sate cu apă curentă, sistem de canalizare, curent electric, străzi asfaltate, încălzire centralizată şi, de ce nu, accesul la Internet să devină la fel de simplu şi accesibil precum au devenit, de exemplu, telefoanele mobile. Situată în partea de sud-vest a judeţului Constanţa, la o distanţă de 105 km de municipiul cu acelaşi nume, la 40 km de oraşul Cernavodă şi 18 km de oraşul Băneasa, comuna Oltina ocupă o suprafaţă de 11.767 ha.

Oltina este situată în Lunca Dunării, pe malul estic al lacului cu acelaşi nume. Comuna, după ultimul recensământ al populaţiei, are 2.700 de locuitori şi, în comparaţie cu penultimul recensământ efectuat, populaţia a scăzut cu 300 de persoane. Primarul localităţii Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că natalitatea este în scădere deoarece populaţia este îmbătrânită, iar tinerii au plecat la oraş pentru un trai mai bun.

Realizările comunei, pe forţe proprii

La capitolul realizări primarul din Oltina este pe deplin satisfăcut, pentru că localnicii au încă din 2008 apă curentă non stop. „Satisfacţia cea mai mare este că avem apă potabilă 24 de ore din 24 pentru că, înainte de 2008, era cu program. Şi asta în condiţiile în care reţeaua de apă nu era contorizată, iar oamenii foloseau apa foarte mult la irigarea terenurilor agricole. În plus, singurul puţ din localitatea Oltina nu mai făcea faţă fluxului în timpul verii“, a mai spus Gheorghe Chirciu. Edilul localităţii susţine că valoarea proiectului de extindere şi modernizare a reţelei de apă în satul Oltina, realizat cu bani de la bugetul local, a ajuns la aproape 200.000 de lei, pentru că au fost înlocuite coloana şi bazinul principal de apă. Din păcate, spune primarul, refacerea reţelei de apă ar fi putut fi realizată cu fonduri europene, dar localitatea nu s-a încadrat, în anul 2009, să atragă banii UE, deoarece, culmea, cei de la Bucureşti au considerat că Oltina este o comună bogată şi nu reprezenta o urgenţă aprobarea unui astfel de proiect. Aşa că totul s-a realizat pe spinarea autorităţilor locale din Oltina. În acelaşi timp, Gheorghe Chirciu afirmă că, în prezent, 10 - 20% dintre localnici folosesc apa şi pentru toalete, adică au băi în gospodării şi nu în curte. Primarul a precizat că are un proiect pentru realizarea unui sistem de canalizare în localitatea Oltina, dar acest lucru va duce, automat, la dublarea preţului la apă, iar localnicii, cei mai mulţi săraci şi bătrâni, nu-şi vor permite un astfel de cost, în prezent metrul cub de apă ajungând la doi lei. „Populaţia este foarte săracă şi nu poate să plătească utilităţi mai scumpe. De exemplu, am probleme cu câteva persoane care nu vor să achite serviciile de salubrizare“, a mai spus edilul. De la venirea acestuia s-a modernizat puţin şi centrul localităţii. În plus, Gheorghe Chirciu a afirmat că a renovat şi sediul Primăriei, pentru că, în urmă cu opt ani, când a preluat conducerea administraţiei locale, ploua în câteva încăperi. De asemenea, edilul susţine că a reuşit chiar pietruirea mai multor uliţe din localitate, care, din păcate, au fost distruse anul trecut de o viitură şi nu s-a primit niciun sprijin pentru a le reface. Astfel că reprezentanţii Primăriei au achiziţionat un buldoexcavator şi cu cel pe care deja îl aveau în dotare au reuşit să refacă o parte din drumuri. În plus, administraţia locală mai are şi un tractor, care, împreună cu celelalte utilaje, este folosit la pietruirea uliţelor, dar şi la deszăpeziri pe timpul iernii.

Ajutor elveţian

Primăria din Oltina este printre singurele unităţi din judeţ care este dotată şi cu o maşină de pompieri, echipamentele necesare şi trei autoutilitare. „În 2010, prin bunăvoinţa unei fundaţii din Elveţia, am primit aparatură pentru un mic centru pentru situaţii de urgenţă, care deserveşte voluntari din comună. Intervenţia echipei de pompieri se face în 5-15 minute, spre deosebire de echipajul de la Cernavodă, care ar fi ajuns într-o oră şi jumătate“, a spus Chirciu. Primarul din Oltina a luat şi o serie de măsuri pentru sistemul de învăţământ din localitate. În acest sens, pentru că avea nevoie şi de un mijloc de transport pentru şcolari, edilul a obţinut de la Inspectoratul Şcolar un microbuz, iar numărul elevilor care făceau naveta de la Satu Nou la Oltina, pentru a ajunge la şcoala cu clasele I- VIII, a crescut de la 5 la 18. De asemenea, din acest an a fost dată în folosinţă şi grădiniţa din Răzoarele, în care s-au investit 580.000 lei, dintre care 70.000 lei au fost obţinuţi de la Consiliul Judeţean. Totodată, s-a mai reuşit şi asfaltarea a 5 km de drum între Satu Nou şi Oltina din fonduri europene.

Ţinte pentru 2014

Când vine vorba de viitor, primarul comunei Oltina, Gheorghe Chirciu, spune că preferă să-şi propună mai puţine şi să facă mai multe lucruri. Astfel că acesta consideră ca urgentă alimentarea cu apă potabilă a satelor Răzoarele şi Satu Nou, pentru că apa primită de localnici este ruginită din cauza sistemului foarte vechi. O altă prioritate a administraţiei locale este amenajarea unei văi care să preia apa pluvială de pe versanţi, dar şi construirea unor podeţe pentru a evita calamităţile produse de inundaţii.

Marieta IORGA

Merinos de Palas, de ani buni în estul ţării

Oaia Merinos de Palas, linia de carne, este rezultatul muncii reprezentanţilor Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea ovinelor şi caprinelor (ICDCOC) Palas. Ea a fost creată în cadrul institutului, fiind omologată ca rasă în anul 1960, iar astăzi poate fi considerată cea mai performantă rasă de oi din România, fiind competitivă pe plan internaţional cu rase de tip Merinos. Nu degeaba crescătorii de ovine din judeţul Constanţa mizează de ani buni pe această rasă.

Ile de France a sporit productivitatea rasei

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP

Pe malul mării se bea lapte de la capre franţuzeşti

De 4 ani, cele 25 de capre franţuzeşti ale domnului Marian Cârnu din localitatea Năvodari, judeţul Constanţa, satisfac gusturile alese ale turiştilor şi clienţilor aflaţi în staţiunile de pe malul mării.

Dilema crescătorului: mult şi prost sau puţin şi bun?

După ce a crescut timp de 7 ani capre româneşti din rasa Carpatină Românească, Marian Cârnu a trecut la creşterea caprelor franţuzeşti, din rasa Alpină Franceză, iar acum, după 4 ani, se declară mulţumit de producţiile înregistrate, mai ales că are unde să valorifice atât laptele cât şi brânza. Un motiv în plus pentru care crescătorul şi-a adus în fermă capre franţuzeşti este şi costul destul de mic pe care îl are cu furajele.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS