Sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) anunță cea de-a șasea ediție a Galei "Women In Economy" cu tema "We dream, we can, we lead!". În cadrul galei vor fi premiate zece personalități care contribuie constant la o societate mai echitabilă, mai deschisă și mai incluzivă. Evenimentul va avea loc marți, 5 martie 2024, începând cu ora 19:00, în clădirea Ateneului Român.

Luna martie debutează la Ateneul Român unde, sub înaltul patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF organizează gala de recunoaștere a femeilor care contribuie în fiecare zi la dezvoltarea economică și la promovarea echității și incluziunii sociale. Prin acest eveniment devenit tradiție, CONAF recunoaște calitățile și valoarea antreprenoarelor din România ca exemple de bune practici în economia și în cultura europeană. Evenimentul se desfășoară cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene, în prezența Excelenței Sale, doamna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene. Ediția anterioară a fost marcată de prezența doamnei Helena Dalli, Comisarul European pentru Egalitate. Participarea Comisarului European pentru Egalitate și participarea constantă a șefei Reprezentanței Comisiei Europene subliniază importanța pe care Comisia Europeană o acordă inițiativelor CONAF de promovare a egalității de gen și antreprenoriatului feminin.

“Reprezentarea echitabilă a femeilor în sfera economică și socio-politică a societății dă buna măsură a felului în care reușim să construim societăți incluzive. Egalitatea de șanse nu este un moft și nici un joc de sumă zero, cu învinși și învingători, ci un principiu esențial al democrației europene. Echipa CONAF lucrează cu multă dăruire pentru includerea acestor teme pe agenda publică și decizională din România și o felicit, și cu ocazia acestui eveniment de excepție”, a declarat E.S. Ramona CHIRIAC, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă.

Aceasta urmează propunerii Comisiei prezentate la 31 ianuarie și discuțiilor cu statele membre în cadrul reuniunilor comitetelor. Regulamentul va intra în vigoare mâine, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024.

Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4 % din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4 % din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză. 

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: 

„Numai dacă fermierii noștri pot locui în afara terenurilor lor, vor investi în viitor. Și numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice și de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noștri sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri.”

Istoricul dosarului

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90 % din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.

Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 241 de milioane EUR (1,2 miliarde RON) pentru sprijinirea sectorului agricol al producției vegetale primare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023,în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru reducerea dependenței de combustibili.

Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unor granturi directe cu valoare limitată. Măsura va fi deschisă producătorilor agricoli de anumite produse vegetale, în special producătorilor de cereale de iarnă și de rapiță, care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În special, în cadrul schemei României ajutorul (i) nu va depăși 280 000 EUR per beneficiar și (ii) se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici sunt disponibile mai multe informații privind Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie cu zero emisii nete. După ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate, versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.111997 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 56 de milioane EUR pentru sprijinirea sectorului porcinelor și a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 56 de milioane EUR (278,6 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului porcinelor și a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023și modificat la 20 noiembrie 2023, în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și pentru reducerea dependenței de combustibili.

Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unor granturi directe cu valoare limitată. Măsura va fi deschisă crescătorilor de porcine și de păsări de curte care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăților de pe piața agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În special, în cadrul schemei României ajutorul (i) nu va depăși 280 000 EUR per beneficiar și (ii) se va acorda cel târziu până la 30 iunie 2024. Comisia a concluzionat că schema este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Aici sunt disponibile mai multe informații privind Cadrul temporar de criză și de tranziție, precum și alte măsuri luate de Comisie pentru a aborda impactul economic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a promova tranziția către o economie cu zero emisii nete. După ce vor fi soluționate eventualele aspecte legate de confidențialitate, versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.112165 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței.

În luna iulie 2023, s-a atins un nou pas în procedura de revizuire a reglementărilor europene care vor fi aplicate Noilor Tehnici Genomice (NTG). Această revizuire a legislației se desfășoară printr-o inițiativă europeană, care presupune un proces foarte complex, cu multe etape, și se va realiza în următorii ani.

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a declarat, pe 25 iulie 2018, că toate produsele modificate prin inginerie genetică cu Noile Tehnici Genomice (NTG) dezvoltate după anul 2001 trebuie reglementate drept organisme modificate genetic, fără nicio excepție. Având în vedere consecințele deciziei CJUE asupra economiei UE într-un context incert al pieții globale, Mecanismul de Consultare Științifică (SAM, numele grupului de consilieri științifici principali ai Comisiei Europene) a intervenit prompt. Încă din noiembrie 2018, a publicat o declarație intitulată „O perspectivă științifică asupra statutului reglementar al produselor derivate din modificarea genetică și implicațiile sale pentru directiva Organismelor Modificate Genetic“, în care sublinia că, datorită noilor cunoștințe științifice și progreselor tehnice recente, directiva Oragnismelor Modificate Genetic nu mai este potrivită. În urma acestui fapt, Consiliul European a cerut Comisiei Europene, în data de 8 noiembrie 2019, să schimbe legislația privind NTG cu noile propuneri.

Comisia a solicitat, așadar, studii către JRC (Centrul Comun de Cercetare) privind evoluția în domeniul cercetării și dezvoltării (R&D). Următoarea etapă a acestei revizuiri a avut loc în aprilie 2021, când, pe baza concluziilor acestor studii, Comisia Europeană a trimis o scrisoare oficială țării care deținea președinția rotativă a Uniunii Europene la acea vreme Portugalia, prin care a cerut să se inițieze procesul unei inițiative europene pentru a schimba reglementările privind NTG.

Următorul pas, cunoscut sub numele de pasul hărții rutiere, s-a încheiat în octombrie 2022 cu adunarea de opinii din partea cetățenilor europeni, actorilor economici și diferitelor organizații cu privire la propunerile ce urmează a fi făcute. Această etapă a fost într-adevăr subiectul unui atac cibernetic menit să oprească inițiativa. Sprijinită de unii membri ai Parlamentului European, această manevră antidemocratică a fost totuși stopată. Procesul a continuat apoi cu o consultare publică între 22 aprilie și 22 iulie 2022. Rezultatele au fost indiscutabile: 80% dintre respondenți au declarat că sunt pentru o schimbare în reglementare și 17% împotrivă (în principal ONG-uri bine cunoscute pentru poziția lor anti-tehnologică). Ca urmare a acestor rezultate, Comisia Europeană a publicat o propunere de reglementare pe 5 iulie 2023, care este acum supusă dezbaterii publice până pe 1 septembrie 2023. Scopul acestei consultări este de a informa Parlamentul European și Consiliul European cu privire la opinia cetățenilor, care vor dezbate acest aspect în toamna/iarna 2023-2024. Întregul proces va dura, deci, mai mult de cinci ani!

Comisia Europeană propune reglementarea a două categorii de produse derivate din NTG: mutageneza țintită (cum ar fi tehnica CRISPR) și cizogeneza. Tehnica CRISPR permite tăierea precisă a ADN-ului celular (asemănătoare unor foarfece moleculare) cu ajutorul unei proteine celulare (Cas) asociate cu un ghid ARN. Această tăiere poate fi reparată în mai multe moduri, cu modificări minore precum ștergerea sau înlocuirea unui număr mic de unități de bază ale ADN-ului (nucleotide), însoțite de o rearanjare genomică sau cu inserția de material genetic mai substanțial.

Cizogeneza este o modificare genetică în care se utilizează doar material genetic din aceeași specie sau din specii cu o origine comună și care poate fi realizată și prin tehnici de selecție convenționale.

Noua propunere de reglementare europeană face distincție între două cazuri:

Plantele NTG-1 sunt cele care, prin noua reglementare, sunt clasificate drept echivalente cu plantele convenționale. Modificările genetice minore produse în laborator cu ajutorul NTG, care ar fi putut să apară și în mod spontan în natură sau să rezulte dintr-un proces de selecție convențională, fără adăugarea de ADN străin la patrimoniul genetic, sunt exceptate de la reglementarea organismelor modificate genetic. Nu sunt supuse evaluării de risc sanitare și de mediu. Dacă produsele derivate din aceste semințe nu sunt etichetate în mod specific, semințele în sine sunt etichetate pentru a informa fermierul care le cultivă. După depunerea unui dosar și după opinia Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), plantele incluse în această categorie „Cat-NTG1“ primesc aviz favorabil de la autorități, care le înregistrează într-o bază de date publică.

Plantele NTG-2 sunt cele care au fost de asemenea modificate cu ajutorul NTG, dar modificările lor nu îndeplinesc criteriile pentru categoria NTG-1. Aceste plante NTG-2 sunt supuse unor reglementări corespunzătoare organismelor modificate genetic, care trebuie să fie proporționale cu trăsătura modificată, dar includ o evaluare a riscurilor de mediu și de siguranță. Dosarul de autorizare pentru plantele NTG-2 este mult mai dificil decât cel pentru plantele NTG-1. În special, trebuie să includă: (1) instrumente de tratabilitate moleculară; (2) etichetare care poate include mențiuni despre toleranță la secetă sau la boli, îmbunătățirea calității alimentelor etc. și (3) planuri de monitorizare a mediului. Deciziile autorităților sunt înregistrate în bazele de date publice.

Mai multe organizații profesionale, precum Euroseeds la nivel european, Asociația Spaniolă a Bioindustriei (ASEBIO) în Spania, care deține președinția Uniunii Europene din 1 iulie 2023, și Uniunea Franceză a Producătorilor de Semințe (UFS) în Franța, au salutat crearea unei categorii de plante NTG-1 exceptate de la reglementările Organismelor Modificate Genetic. Cu toate acestea, au insistat asupra necesității unor reglementări echilibrate pentru a ține seama de progresul științific și pentru a anticipa dezvoltarea acestor soiuri la nivelul Uniunii Europene, fără a genera distorsiuni de concurență cu restul lumii.

Revizuirea propusă a reglementărilor reprezintă un impact redus din cauza domeniului restrâns al modificărilor genetice autorizate pentru clasificarea NTG-1 și, de asemenea, pentru că exclude aplicațiile în domeniul animal și microbiologic.

Proiectul propus se limitează la reglementarea modificărilor genomice ale produselor vegetale din categoria NTG, care ar putea fi obținute și prin mutații naturale sau selecție convențională. Deoarece numeroase produse NTG-1 sunt asemănătoare cu cele convenționale, de ce ar trebui să fie supuse unei proceduri speciale de notificare și introducerea acestora într-o bază de date specifică?

Orice soi nou care dorește să fie comercializat în Europa trebuie să treacă testele DHS și VATE înainte de a fi înregistrat în Catalogul Oficial al Speciilor și Soiurilor de Plante cultivate. La nivel european, orice soi înregistrat într-un catalog național apare în Catalogul Comun European, permițându-i să fie comercializat în întreaga UE. Până în 2023, Catalogul Comun European conține peste 23.000 de soiuri. Fiecare soi nou de plante este recunoscut și certificat pe baza unor evaluări exigente, prin caracteristicile produsului finit. Acest procedeu este foarte selectiv, deoarece doar 30% până la 40% dintre soiurile care solicită această recunoaștere o obțin. Metoda folosită pentru obținerea noului soi, respectiv mutație sau încrucișare genetică, nu este solicitată în dosarul DHS-VATE.

În Canada, reglementările aplicate noilor produse se bazează pe următoarea abordare: se evaluează caracteristicile produsului finit și calitatea produsului independent de metoda de producție: încrucișare tradițională, transgeneze (Organisme Modificate Genetic) sau NTG, prin reglementarea alimentelor noi. Această abordare extrem de rațională este marcată de pragmatism și eficiență. A fost posibilă pentru că principiul precauției este diferit în America de Nord față de ce exista în Uniunea Europeană, unde inovația tehnologică a evoluat într-un ritm mult mai lent.

Proiectul de reglementare propus nu acoperă, prin urmare, tehnici de modificare genetică în afara cisgenezei sau mutagenezei țintite. Această restricție ține cont de ascensiunea anumitor tehnici de editare a genomului care domină acum cercetarea în acest domeniu, cu tehnica CRISPR în frunte, ale cărei autoare, Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020. Să luăm act de această alegere rațională, care se bazează pe o avansare tehnologică ce aduce inovația biotehnologică într-o dimensiune nouă și promițătoare.

Dar noile reglementări nu se aplică nici micro-organismelor, nici animalelor. Rapoartele comandate de la JRC au subliniat faptul că peste 80% dintre proiectele de cercetare agri-food R&D se concentrează pe organismele vegetale. Înseamnă oare că aplicațiile la animale ar trebui excluse din sfera noii reglementări propuse? Într-o perioadă în care importanța sănătății solului și a milioanelor de microorganisme este evidențiată ca un mijloc de îmbunătățire a agriculturii? Într-o perioadă în care cercetarea privind editarea genelor la animalele ajută nu doar la îmbunătățirea sănătății acestora, ci și la bunăstarea lor, însă în alte părți ale lumii, nu în UE!

Academia Veterinară Franceză a subliniat în mai multe rânduri că, deoarece cercetarea asupra animalelor se desfășoară într-un mediu extrem de controlat, este de neînțeles faptul că cercetările din acest domeniu nu pot fi încurajate de reglementările europene de o manieră corespunzătoare. Această poziție este împărtășită pe deplin de Uniunea Academiilor Europene de Agricultură (UEAA), care este îngrijorată că, într-o perioadă de zoonoze, cercetările și inovările asupra animalelor din Europa sunt împiedicate prin această excludere.

Cercetările din ultimii douăzeci de ani au arătat că modificările genomice prin inginerie genetică, considerate anterior artificiale, adică rezultatul manipulării umane, apar spontan în natură într-un moment independent de intervenția omului. S-a identificat faptul că, în natură, există nu doar mutații genetice, ci și fluxuri transgenice complet spontane. Pe de altă parte, ingineria genetică ne permite să alegem modificarea pe care dorim să o facem într-un moment, eliberându-ne de efectele capriciilor naturii.

Odată cu progresul cunoașterii, cercetările au arătat că Directiva 2001/18/CE a devenit învechită. Publicată în 2001, într-o perioadă în care încă exista multă incertitudine, și pentru că este definită de principiul precauției (Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene din 2016), Directiva Europeană privind Organismele Modificate Genetic trebuie actualizată.

S-ar fi putut crede că noile reguli de reglementare solicitate în anul 2019 de către Consiliul Europei și inițiate de către Comisia Europeană ar fi fost o ocazie de a reconsidera legislația privind modificările genomice în Uniunea Europeană. Multe țări din America de Nord și de Sud, precum și din Asia, au adoptat această soluție.

Propunerea recentă a Comisiei Europene, publicată la 5 iulie 2023, arată că acest lucru încă nu este o prioritate. Această atitudine precaută reprezintă un semnal față de riscul potențial al inovației în domeniul biotehnologic, economic și agri-food cu care se confruntă Uniunea Europeană într-o lume globalizată?

Soluția corectă este să lăsăm oamenii de știință să decidă înaintea politicienilor!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Vineri, 13 octombrie 2023, statele membre au votat, în cadrul unui comitet permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCOPAFF), propunerea Comisiei de a reînnoi, pentru 10 ani, utilizarea glifosatului. Majoritatea necesară pentru adoptarea (sau respingerea) propunerii nu a fost atinsă.

Drept urmare, propunerea, care se bazează pe un aviz emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), va fi înaintată Comitetului de Apel.

Se așteaptă ca Comitetul să discute și să voteze propunerea Comisiei în prima jumătate a lunii noiembrie. O decizie privind reînnoirea glifosatului trebuie luată până la 14 decembrie 2023, deoarece aprobarea actuală expiră la 15 decembrie 2023.

Voting SCoPAFF 13 0ct 23

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis Comisiei Europene declarația de cheltuieli pentru decontarea fondurilor europene în valoare de 202,8 milioane de euro (202.820.673,66 euro). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în primul trimestru al anului 2023 către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Documentul transmis Comisiei Europene cuprinde totalul plăților efectuate de AFIR în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile efectuate provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), respectiv suma 192,6 milioane de euro (192.643.697,57 euro), precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu valoarea de 10,2 milioane de euro (10.176.976,09 euro).

„Toate aceste sume pe care le-am solicitat la Comisia Europeană sunt rezultatul plăților pe care AFIR le-a făcut beneficiarilor și vin să reîntregească bugetul de stat. Agenția lucrează în ritm alert pentru a rambursa solicitanților sumele necesare în urma derulării proiectelor și astfel să accelerăm ritmul de absorbție a fondurilor europene pe care le gestionăm”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general AFIR.

Conform fluxului procedural stabilit la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2023 a fost încărcată în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României 7,88 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii aferente Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, precum și perioadei de tranziție 2021 – 2022.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat 253,25 milioane euro, fonduri europene, în contul deschis la Banca Națională a României, în data de 13 decembrie 2022. Suma reprezintă rambursarea de către Comisia Europeană (CE) a cheltuielilor aferente contribuției externe nerambursabile a Uniunii Europene la finanțarea PNDR 2014-2020, pentru cheltuielile efectuate de către Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), în cursul trimestrului III al anului 2022.

Prin adăugarea acestei plăți la încasările din perioada ianuarie–noiembrie anul curent, valoarea totală a sumelor intrate în agricultura României în cursul acestui an se ridică la 2,87 miliarde euro. Această sumă reprezintă contribuția UE la finanțarea PNDR 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și EURI, precum și cea corespunzătoare finanțării plăților directe și măsurilor de piață finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

Clubul Fermierilor Români readuce în atenția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale o serie de sugestii care vizează o abordare tehnică și coerentă a observațiilor Comisiei Europene privind elaborarea Planului Național Strategic. Totodată, considerăm imperios necesară continuarea colaborării dintre minister și mediul asociativ în vederea alinierii Planului Național Strategic la observațiile Comisiei Europene și la nevoile fermierilor din România.

Sugestiile transmise Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cuprind următoarele aspecte:

  • realizarea unei strategii privind orientarea investițiilor către sectoarele și domeniile cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare - cu accent pe creșterea producției privind produsele agroalimentare deficitare la nivelul balanței comerciale;
  • propunerea unei abordări strategice privind reglementarea cantităților maxime de pesticide, îngrășăminte și a produselor anti-microbiene, care să nu afecteze și să nu discrimineze fermierii români în raport cu cei din alte state membre, având în vedere că România se numără printre statele membre cu utilizarea medie cea mai redusă din UE a acestor substanțe; în același timp, atragem atenția privind posibilitatea impunerii unui procent de reducere tuturor fermierilor, indiferent de nivelul de utilizare, a produselor vizate de țintele din strategia Farm to Fork;
  • includerea în acest document cheie a unor instrumente de sprijin care să permită menținerea competitivității afacerilor agricole performante, ținând seama de pierderile datorate efectelor schimbărilor climatice, sub forma degresivității plăților directe, indiferent de perioada de timp în care activitatea agricolă este afectată (avem un exemplu concret în acest an, în care există prejudicii diferite la nivel național cauzate de secetă, grindină și alte fenomene extreme);
  • realizarea unei consolidări a lanțurilor de aprovizionare cu produse agroalimentare printr-o măsură de sprijin sub forma unei alocări financiare nerambursabile într-o pondere ridicată pentru realizarea unor spații de depozitare adecvate la nivel individual (IMM/ cooperativă/ grup de producători);
  • stabilirea unui sistem de consiliere agricolă performant la nivel național, de o importanță vitală pentru fermierii români în condițiile cerințelor și standardelor extrem de înalte introduse prin noua PAC, prin Green Deal și strategiile Farm to Fork și Biodiversitate, Carbon Farming, LULUCF, Strategia solului;
  • includerea în cadrul Sistemului de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) a unor platforme care să permită schimburi de bune practici între fermieri, mediul asociativ și cel universitar;
  • oferirea de informații tehnice care să consolideze viziunea României privind gestionarea zonelor umede și activitatea de desecare-drenaj (avem un specific aparte al reliefului în special în zona de vest a țării, unde sectorul agricol deține o importanță strategică, care se reflectă în mod direct asupra sectoarelor de activitate complementare);
  • acordarea plății de bază (BISS) pe baza analizei nevoilor de venit, astfel încât fermierii care își desfășoară activitățile agricole în zone cu constrângeri naturale (altele decât cele din zonele cu constrângeri naturale semnificative) să poată beneficia de un sprijin financiar adecvat, care să le permită menținerea și dezvoltarea afacerilor;
  • modificarea zonelor care înregistrează constrângeri naturale semnificative, pe baza unor consultări purtate cu Agenția Națională de Meteorologie, care realizează în această perioadă implementarea unei platforme prin care se urmărește radiografierea indicilor de secetă și ariditate la nivel local, regional și național;
  • includerea în cadrul proiectelor de irigații locale a consumului responsabil de apă, sub forma unei monitorizării continue (aspect care să vizeze chiar și cantitatea de apă extrasă din cadrul zonelor umede în bazinele de retenție specifice);
  • realizarea unei simplificări a eco-schemei PD-04: Practici benefice pentru mediu aplicabile pe terenurile arabile, astfel încât condițiile de acceptare să fie mai simple și ușor de înțeles de către toții fermierii la nivel național;
  • elaborarea unui plan justificativ asupra alocării de 3% din plățile directe către un instrument de gestionare a riscurilor, prin oferirea unui plan cadru de funcționare a acestuia.

Ca organizație care reprezintă interesele fermierilor performanți la nivel național, Clubul urmărește cu atenție inițiativele care corespund obiectivului asumat de consolidare a sectorului agroalimentar, în scopul atingerii performanței și competitivității din punct de vedere economic, și apreciază deschiderea către dialog a ministerului în urma negocierilor purtate cu mediul asociativ privind elaborarea Planului Național Strategic, indiferent de stadiul negocierilor purtate cu Comisia Europeană.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat, în prima zi a lunii martie, încărcarea în sistemul electronic al Comisiei Europene a Planului Strategic Național (PNS), împreună cu toate documentele aferente.

PNS a fost transmis Comisiei Europene în ultima zi din luna februarie, în termenul pe care oficialii MADR și l-au asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Potrivit MADR, Planul Național Strategic a rezultat în urma unui dialog cu reprezentanții tuturor sectoarelor – industrie alimentară, agricultură, dezvoltare rurală. Reuniunile constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic (PNS), care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni – ianuarie și februarie – au fost coordonate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Am transmis spre Bruxelles un document complex, care, alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție“, a explicat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Ce alte documente au mai fost trimise la Comisia Europeană

Potrivit site-ului MADR, versiunea din 1-28 februarie a PNS a fost însoțită de o serie de documente, și anume: consultări publice, prezentări intervenții, prezentare privind Politica Agricolă Comună post 2020, analiză SWOT Planul Național Strategic 2021-2017 – Versiunea a-III a, analiză SWOT PNS 2021-2027 – Versiunea a II-a, draft analiză SWOT PNS 2021-2027, analiză nevoi PNS 2021-2027 (versiunea 2), analiză nevoi PNS 2021-2027.

În cea de-a treia versiune a analizei SWOT se precizează că „România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, cu un nivel de dezvoltare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene. Cu o suprafață totală de 238.397 km² și o populație de 19.414.458 de locuitori înregistrată la nivelul anului 2019, România este pe locul 9 în UE-28, după suprafață (5,33%)“. Documentul mai menționează că zonele rurale, reprezentative pentru România, au „resurse substanțiale de dezvoltare, spațiul rural având o suprafață de 207.633 km² (87,09%)“. Potrivit analizei trimise Comisiei Europene, în 2019 populația rurală reprezenta aproape 9 milioane (46,14%) din populația țării. Densitatea populației în România la nivelul anului 2019 reprezenta la nivel național 81,44 locuitori / km², iar în mediul rural aceasta era de 43,15 km².

Analiza SWOT arată că există încă multe provocări ce trebuie abordate în perioada imediat următoare, printre care se menționează: numărul mare de ferme mici, dotarea slabă din punct de vedere tehnologic și structura duală a exploatațiilor agricole, numărul mare al parcelelor agricole, schimbări climatice și ambiția de mediu asumată de UE și alte aspecte de mediu ce pot conduce la diminuarea productivității agricultorilor, degradarea spațiului rural și îmbătrânirea populației în spațiul rural, precum și depopularea satelor, accesul redus la servicii de bază și infrastructura rurală deficitară, infrastructura de îmbunătățiri funciare deficitară, numărul redus de produse cu valoare adăugată, deficitul balanței comerciale exterior cu produse agroalimentare, gradul scăzut de inovare, deficitul de personal calificat în sectorul agricol, slaba diversificare a veniturilor fermierilor și populației din lumea satului românesc.

Care sunt principalele obiective ale PNS

Potrivit documentului de 60 de pagini trimis către Comisie, primul obiectiv general este promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară. Printre rezultatele așteptate în cadrul acestui obiectiv general se numără și: asigurarea unor venituri sigure și stabile în rândul fermierilor; creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar prin sprijinirea dezvoltării lanțului complet de la materia primă la produsul finit și comercializare; creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare; creșterea veniturilor fermierilor prin sporirea valorii adăugate a producției agricole; creșterea nivelului de digitalizare în sectorul agroalimentar și în mediul rural; facilitarea legăturilor dintre sectorul de cercetare-inovare și fermieri.

Mediu și schimbări climatice

Alte obiective vizează protejarea mediului, consolidarea structurii socio-economice a zonelor rurale, precum și nevoia de creștere a cooperării între actorii implicați în lanțul alimentar și încurajarea investițiilor colective. De altfel, în document se punctează nevoia unei abordări mai intense a conceptului de cooperare atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul cooperativelor, a grupurilor și organizațiilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, depozitare, cantitate și calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare), optimizându-și în acest mod costurile, având o putere de negociere mai mare și un acces mai facil pe piața internă, inclusiv locală, dar și pe piața internațională.

Accesul la instrumente financiare

De asemenea, un alt obiectiv menționat în documentul strategic este și nevoia de acces la instrumente financiare. Se știe că fermierii și unitățile de procesare au nevoie, pentru realizarea investițiilor necesare, de un acces mai facil la sursele de finanțare, iar sistemele de creditare și garantare să fie adaptate permanent în raport cu nevoile sectorului de producție agricol și pentru procesare (din punctul de vedere a costurilor de finanțare și al garanțiilor). Pentru ca accesul la finanțare să crească este „nevoie de educație financiară în rândul fermierilor, astfel încât relațiile cu instituțiile bancare și nebancare să fie mai bune“.

N-au fost uitați nici producătorii de vin

Creșterea competitivității sectorului vitivinicol este un alt obiectiv cuprins în document, situația actuală a sectorului vitinicol arătând posibilitățile limitate ale producătorilor mici și mijlocii, precum și nevoia continuă de sprijinire a acestora. „România consideră esențială sprijinirea susținută a acestui sector, orientarea către piață a producătorilor mici și mijlocii care produc pentru piață în sistem organizat, pentru a deveni competitivi și adaptați la cerințele pieței“, se mai arată în document.

Simona-Nicole David

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente. În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de 3 luni de la data transmiterii.

Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni. Liniile directoare ale Planului Național Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție” a declarat ministrul CHESNOIU.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a cerut Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor de astăzi din Consiliul Agricultură și Pescuit, să se implice pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. 
 
În intervenția sa, oficialul român a mai explicat Comisiei că „derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile”. 
 
De altfel, așa cum a mai subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, „riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”. 
 
Ministrul Agriculturii și-a încheiat discursul scurt, clar și ferm spunând că așteaptă poziția Comisiei la finalul dezbaterilor, subliniind că sunt necesare măsuri urgente, „pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”. 
 
 

Comisia Europeană a adoptat, în 3 decembrie 2021, un Regulament care stabilește pentru prima dată niveluri maxime de opiu în semințele de mac destinate consumatorului final și în produsele de panificație care conțin semințe de mac și/sau produse derivate din acestea.

La baza deciziei a stat opinia științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care stabilește o doză acută de referință (DAR) pentru alcaloizii de opiu (morfină și codeină) de 10 mg morfină/kg greutate corporală.

EFSA justifică necesitatea stabilirii unor niveluri maxime pentru aceste tipuri de alcaloizi prin faptul că, atunci când se consumă porții mari sau mai multe alimente care conțin semințe de mac neprelucrate, este posibil ca DAR să fie depășită.

Bunele practici pentru prevenirea și reducerea conținutului de alcaloizi de opiu, stabilite în Recomandarea Comisiei Europene ramân în vigoare, însă operatorii economici implicați în industria de profil vor trebuie să aplice și noile cerințe legislative privind nivelurile maxime admise din semințele de mac.

Regulamentul Comisiei Europene se aplică de la 1 iulie 2022, dar produsele alimentare introduse pe piață înainte de aplicarea prezentului regulament pot fi comercializate până la data durabilității lor minimale sau până la data limită de consum, astfel încât operatorii economici să aibă timpul necesar pentru implementarea noilor prevederi legislative.

Sursa: ansvsa.ro

Comisia Europeană a lansat în luna octombrie o consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor. Se doreşte ca în termen de doi ani să fie prezentată statelor membre și Parlamentului European o propunere legislativă nouă ca parte a strategiei sale „De la fermă la furculiță“.

Aceasta va viza, pe de o parte revizuirea legislaţiei existente pentru găini ouătoare, scroafe şi viţei iar pe de altă parte, va fi inclusă şi cea pentru iepuri, găini de reproducţie, pui broiler, prepeliţe, raţe şi gâşte cuprinse în iniţiativa cetăţenească „fără cuşti“ semnată de peste 1 milion de europeni.

De asemenea, Comisia va încerca să identifice măsuri de sprijin financiar şi stimulente pentru a-i ajuta pe fermieri să-şi modernizeze unităţile, astfel încât acestea să ţină mai mult seama de bunăstarea animalelor şi să corespundă noilor standarde.

Consultarea, va dura până pe 21 ianuarie 2022 şi ar trebui să permită strângerea opiniilor publicului larg și a diferiților actori din sector. Foaia de parcurs a fost publicată în mai 2020 şi a primit aproape o mie de comentarii.

Scopul revizuirii planificate este de a asigura un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor, de a alinia legislația europeană la cele mai recente dovezi științifice, de a extinde domeniul de aplicare și  a facilita implementarea acesteia.

„Bunăstarea animalelor este un punct de referință pentru societățile civilizate. Producția alimentară durabilă nu ar putea fi realizată fără a fi luată în considerare și de aceea este un pilon al strategiei noastre «De la fermă la furculiță». Cetăţenilor europeni le pasă de animale şi doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru ele. Prin urmare, opinia cetățenilor este esențială pe măsură ce ne angajăm în dezvoltarea viitoarelor norme europene privind bunăstarea animalelor. De asemenea, vom acorda o atenție deosebită la ceea ce fermierii, operatorii din sectorul alimentar, ONG-urile și autoritățile publice trebuie să ne aducă pe acest subiect. Ajutați-ne să construim un viitor mai bun pentru animale în UE, participând activ la consultarea pe care o lansăm“ a declarat Stella Kyriakides, Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară.

Teofilia BANU

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

Văzut de multe ori în interdependență cu agricultura și silvicultura, mediul rural oferă mai mult de atât: spațiul de locuire și muncă pentru o treime dintre europeni, atractivitate turistică, un punct central în cadrul tranziției ecologice și un sistem socio-economic dinamic care ar putea fi un punct de reziliență în fața unei crize sanitare sau economice.

Totuși, discrepanțele între urban și rural în ceea ce privește nivelul de venituri și accesul la servicii și infrastructură reprezintă în continuare principala provocare pentru realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

Ce lecții au fost învățate din criza Covid-19? Cum ar putea ajuta digitalizarea la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și cum ar putea arăta satele noastre în următoarele decenii?

Rural sondaj eurobarometru agr

Provocări și oportunități pentru zonele rurale – o viziune pe termen lung

Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, iar o altă treime în orașe mici și suburbii, reprezentând zona de tranziție între urban și rural. În total, ariile rurale acoperă 83% din suprafața UE, însă nivelul lor de dezvoltare și problemele cu care se confruntă nu sunt uniforme.

Datele Comisiei Europene, dintre care merită amintit Eurobarometrul zonelor rurale, inițiat în aprilie anul curent, arată că principalele probleme din mediul rural sunt: depopularea, îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii (sănătate, educație, infrastructură), nivelurile reduse de venituri, conectivitatea redusă cu alte regiuni sau cu mediul urban și oportunitățile limitate în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă (de multe ori agricultura, zootehnia și silvicultura fiind singurele domenii de activitate).

Plecând de la aceste constatări, reprezentanții Comisiei Europene, în virtutea articolului 174 din TFUE, propun, ca parte a noilor politici comune europene, un set de măsuri și directive menite să revitalizeze zonele rurale europene și să crească atractivitatea lor. Prezentată și dezbătută în cadrul mai multor consultări publice (cea mai recentă fiind la începutul lunii iulie), strategia Comisiei pentru zonele rurale are ca țintă finală anul 2040 și prevede elaborarea și adoptarea unui Pact Rural și a unui Plan de Acțiune Rurală.

Care sunt necesitățile urgente în mediul rural

Din cercetările care stau la baza celor două inițiative europene a reieșit că peste 50% dintre locuitorii din mediul rural consideră infrastructura de transport și conexiunile cu centrele urbane cea mai presantă necesitate, urmată de accesul la servicii și facilități de bază, cum ar fi apa și energia electrică, precum și băncile, cabinetele medicale, școlile și oficiile poștale; 43% dintre respondenți menționându-le pe acestea ca necesități urgente.

De asemenea, din cadrul consultărilor cu Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR) și cu comunitățile rurale din statele membre a reieșit că, „în următorii 20 ani, atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățire a performanțelor agricole în materie de climă și de mediu (92%)“, după cum a declarat Mario Milouchev, director pentru Dezvoltare Rurală în cadrul DG Agri, în cadrul unui webinar recent.

Astfel, cele două documente vor reprezenta cadrul de dezvoltare și finanțare a zonelor rurale din Europa.

Trei piloni pentru a avea zone rurale puternice

Pactul Rural, ce va fi realizat până la sfârșitul anului 2021 de Comisia Europeană, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va identifica principalele domenii și tipuri de proiecte necesare pentru a satisface nevoile și aspirațiile locuitorilor din zonele rurale. Totodată, el va reprezenta cadrul de colaborare între diverși agenți: de la instituțiile europene la autorități naționale și locale și până la structurile de acțiune din comunități (asociații, ONG-uri, formatori de opinie etc.). Scopul final al pactului este facilitarea schimbului de idei și bune practici atât între comunitățile rurale de la nivelul întregii uniuni, cât și între autorități, instituții, mediul urban, pe de o parte, și zonele rurale, pe de alta.

Planul de Acțiune Rurală urmărește realizarea unui ecosistem de inițiative durabile la nivelul zonelor vizate, urmărind finanțarea de proiecte pe baza a patru direcții:

  • îmbunătățirea accesului la servicii și facilitarea inovării sociale;
  • îmbunătățirea conectivității, atât în ceea ce privește transportul, cât și a accesului digital;
  • dezvoltarea rezilienței în mediul rural, prin ecologizarea activităților agricole pentru a contracara schimbările climatice (tranziție energetică, refacerea turbăriilor, modificarea practicilor agricole în conformitate cu noile norme) și prin oferirea accesului la cursuri de formare și la diverse oportunități de locuri de muncă de calitate (incluziunea femeilor și a grupurilor vulnerabile în zonele rurale, dezvoltarea de servicii sociale și comunitare etc.);
  • diversificarea activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a activităților agricole și agroalimentare și a agroturismului prin stimularea antreprenoriatului local. Se au în vedere în special proiectele de economie socială, economie circulară, reciclarea și domeniul serviciilor digitale și informatice.

În ceea ce privește sursele de finanțare, Planul de Acțiune Rurală implică atât fonduri PAC, cât și fonduri structurale și de coeziune. În plus, conform Silviei Michelini, director în cadrul DG Agri, „se va introduce o condiție de adaptabilitate la mediul rural, cu ajutorul căreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivă rurală. Scopul este de a identifica mai bine și de a lua în considerare impactul și implicațiile potențiale ale unei inițiative politice a Comisiei privind locurile de muncă din mediul rural, creșterea economică și dezvoltarea durabilă.“


Daniel PLĂIAȘU

O serie de animale crescute la ferme nu vor mai avea nevoie de cuști, anunță Comisia Europeană care va veni cu o propunere legislativă până în 2023. Anunțul vine în urma unei inițiativei cetățenești europene susținute de peste un milion de oameni.

Aplicarea măsurilor ar putea începe din 2027 și vizează într-o primă etapă eliminarea treptată a cuștilor, urmând ca apoi acestea să fie interzise.

Vor fi vizate, în mod special:

  • animalele care fac deja obiectul legislației: găinile ouătoare, scroafele și vițeii;
  • alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

„Un sistem alimentar durabil este indisolubil legat de respectarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Mulțumită cetățenilor noștri, Comisia își va spori și mai mult ambițiile în această privință și va elimina treptat utilizarea sistemelor de cuști pentru fermele de animale”, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

Această propunere este inclusă în procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Fermierii vor primi stimulente și sprijin pentru modernizarea unităților, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://romania.representation.ec.europa.eu

Anca Lăpușneanu

Joi, 10 iunie, a fost dezbătută în Plenul Parlamentului European inițiativa cetățenească intitulată „Să punem capăt erei cuștii”. Propunerea de rezoluție a fost formulată de Norbert Lins, președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European și are ca obiectiv interzicere totală a utilizării cuștilor în vederea creșterii animalelor de fermă până în 2027. În cadrul discuțiilor, eurodeputata Carmen Avram a ținut o alocuțiune de la tribuna Parlamentului în care, alături de susținerea pentru acest demers, a atras atenția că, fără suport adecvat din partea factorilor decizionali, o astfel de tranziție ar putea afecta financiar domeniul zootehniei.
 
Renunțarea la utilizarea cuștilor în zootehnie este din perspectiva europarlamentarei românce un pas către o guvernare responsabilă și un act de respect față de bunăstarea animalelor, însă acest lucru implică și o serie de provocări ce privesc finanțarea producției și competitivității crescătorilor de animale. Din acest motiv, Carmen Avram a cerut ca, măcar de această dată, Comisia Europeană să vină cu un studiu de impact privind aplicarea reformei „Fără cuști”, astfel încât crescătorii de animale să știe la ce să se aștepte:

„Inițiativa cetățenească «End the Cage Age» (Sfârșitul erei cuștilor) e o premieră în istoria Uniunii Europene, prin cei 1.5 milioane de semnatari preocupați nu doar de ce mănâncă, ci mai ales de modul în care hrana ajunge la ei. Această inițiativă e și un pas firesc în contextul Green Deal, în care bunăstarea animalelor ocupă un loc prioritar pe agenda Parlamentului European și a Comisiei pentru Agricultură.

Prin eliminarea cuștilor, atunci când se poate și numai pe baza dovezilor științifice, zootehnia europeană, care deja îndeplinește cele mai înalte standarde din lume, face încă un pas spre o eră guvernată de responsabilitate și respect față de bunăstarea animalelor.

Trebuie doar să avem grijă ca această eră să nu fie decontată de fermier, care a mai făcut recent investiții și care are nevoie, în continuare, de sprijin ca să nu fie afectată competitivitatea sectorului și, cu atât mai puțin, să nu se pună presiune pe buzunarul consumatorului european. Iar rolul nostru este acela de a echipa corespunzător agricultorii europeni - aliații noștri - pentru a livra așa cum ne-au obișnuit, la cele mai înalte standarde. Doar așa putem duce agricultura europeană la următorul nivel, fără să afectăm securitatea alimentară a Uniunii Europene și dreptul fundamental al cetățenilor la mâncare proaspătă, sănătoasă, care respectă bunăstarea animalelor, dar și la prețuri corecte și accesibile.

«End the Cage Age» nu trebuie să devină un atac voit sau accidental la adresa zootehniei europene și la tradițiile culinare ale bătrânului continent. De aceea, sper că, măcar de această dată, pe lângă comunicarea sa, Comisia Europeană va pune pe masă și un studiu de impact, pentru a-i ajuta pe fermieri să-și calibreze business-ul.” a precizat eurodeputata în intervenția sa.

Actuala directivă privind protecția animalelor de crescătorie ce datează din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978. După numeroase modificări, apărute de-a lungul timpului, în prezent, Comisia Europeană analizează revizuirea legislației europene în ceea ce privește bunăstarea animalelor.

Noul program Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 a fost lansat, bugetul fiind aproape dublu față de programul aferent perioadei 2014-2020, pentru care suma alocată a fost de 14,7 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, pe site-ul căreia au fost publicate aceste informații recent, cu acest buget mărit Erasmus+ va fi mai cuprinzător, mai digital și mai verde. Va include, de asemenea, DiscoverEU, care va oferi tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obține un permis de călătorie în Europa pentru a învăța din alte culturi și pentru a întâlni tineri din alte țări europene. Cel puțin așa spune Comisia Europeană... Încă nu se știe nimic despre restricțiile ce vor fi impuse sau nu din cauza pandemiei.

Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport în Europa ce oferă cetățenilor europeni posibilitatea de a studia, de a se forma și de a dobândi experiență în străinătate. Structurat pe două categorii – persoane fizice și organizații –, Erasmus+ oferă persoanelor de orice vârstă posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe și de a-și împărtăși experiențele în cadrul unor instituții și organizații din diferite țări, iar organizațiilor le oferă oportunități pentru o gamă largă de domenii, atât pentru universități, cât și altor furnizori de servicii de educație și formare, grupuri de reflecție, institute de cercetare și întreprinderi.

Erasmus+ KA3 – Centre de Excelență VET

Și România beneficiază de aceste programe, unul dintre acestea fiind Proiectul Erasmus+ KA3 – Centre de Excelență VET, cuprins în Erasmus+ 2014-2020. Perioada de implementare a programului este 01.10.2020 – 30.09.2024, iar bugetul aprobat este de aproape 4 milioane de euro (3.999.803 euro), ceea ce reprezintă 80% din valoarea proiectului. În acest proiect sunt 15 parteneri din 6 țări ale Uniunii Europene, respectiv din Olanda, Finlanda, Spania, Cehia, Danemarca și România. Alături de organizațiile europene, din România s-au alăturat proiectului Centrul European de Excelență în Ecologizarea Urbană (The European Platform for Urban Greening): Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ (care a primit recent acreditarea Erasmus+, așa cum am scris în numărul anterior), Fundația Worldskills România și Terano Construct SRL. Proiectul a pornit de la o problemă care ne afectează tot mai mult: lumea se confruntă cu diverse provocări de mediu în spațiul urban. Biodiversitatea scade, schimbările climatice își arată impactul – condițiile meteorologice sunt tot mai dure, de pildă, în timp ce orașele încă se extind. În tot acest timp, betonul înlocuiește spațiile verzi. Cercetările arată că peisajele verzi urbane nu au doar importanță estetică; acestea răspund mai multor provocări contemporane, în vreme ce au un impact pozitiv și asupra bunăstării oamenilor și a economiei urbane, creând astfel coeziune socială. Cineva care lucrează în acest domeniu nu este un simplu grădinar, ci un specialist care poate contribui la rezolvarea problemelor menționate. Schimbările rapide ale societății necesită răspunsuri rapide din partea sectorului de afaceri. European Platform for Urban Greening (EPLUG) își propune să intensifice colaborarea în triunghiul cunoașterii (VET – Cercetare și Dezvoltare Afaceri) pentru a facilita aceste ajustări și pentru a dezvolta curriculum și calificări de înaltă calitate, axate pe aceste competențe necesare în domeniul ecologizării urbane (urban greening). Ca motor al excelenței și inovației, fiecare Centru European de Excelență în Ecologizarea Urbană promovează rolul esențial pe care formarea profesională îl are în dezvoltarea locală și regională.

Scopul și obiectivele proiectului

Personalul din școlile VET va fi instruit pentru a crea programe educaționale inovatoare online și offline pentru elevi, cursanți și angajați. Prin aceasta, EPLUG își propune să contribuie în mod pozitiv la biodiversitate, adaptare la climă și bunăstare în mediul verde urban. Unul dintre obiectivele proiectului este să ofere școlilor VET, companiilor și factorilor de decizie la nivel local și regional un cadru pentru a identifica nevoile actuale în domeniul ecologiei urbane. De asemenea, proiectul mai urmărește să ofere un cadru în care diverse Centre de Excelență să învețe unele de la altele, inclusiv printr-un schimb de know-how între angajații organizațiilor membre și să creeze un centru de instruire și experiență care să abordeze nevoile de învățare din domeniul ecologiei urbane, în special în peisagistica verde verticală. Proiectul mai are ca obiectiv să co-creeze un curriculum relevant, inovator și atractiv cu privire la biodiversitate, adaptare la climă, bunăstare în mediul urban și ecologie urbană, care va fi utilizat de școlile VET pentru a răspunde nevoilor actuale din cadrul ecosistemului de competențe. Proiectul își mai propune: să consolideze educația pentru mediu, de la învățământul primar până la cel universitar, inclusiv în activitatea de cercetare, să faciliteze transpunerea cunoașterii științifice în practică în domeniul ecologiei urbane în toată Europa, să atragă mai mulți elevi în acest domeniu, să inspire alte ecosisteme de competențe regionale în peisagistica ecologică urbană și să își extindă Platforma Centrelor de Excelență VET dincolo de rețeaua sa și de termenul proiectului.

Simona Nicole David

Pagina 1 din 4
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti