reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Comisia Europeană propune creșterea sprijinului financiar în sectorul apicol

Adrian OROS, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, susține propunerea Comisiei Europene exprimată în cadrul Reuniunii AGRIFISH de a crește sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022.

Propunerea de a crește alocarea după 2022 vizează Programul Național Apicol, întrucât în ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului. Facem precizarea că din această sumă 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian OROS și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară.

Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm de aceea toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul OROS în cadrul Consiliului AgriFish.

România este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29.000 tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2.961.000 familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a hotărât care sunt cei mai periculoși 20 de dăunători ai culturilor

Recent, Comisia Europeană a adoptat și a publicat lista celor mai periculoși 20 de dăunători de urmărit în carantină. Printre aceștia se numără Xylella fastidiosa, Scarabeul japonez, gândacul asiatic cu coarne lungi, înverzirea citricelor și pătarea neagră a citricelor, al căror impact economic, de mediu și social asupra teritoriului UE este cel mai sever.

În continuare vă prezentăm lista acestor dăunători, cu câte o scurtă prezentare.

Agrilus anxius este un gândac originar din America de Nord, mai numeros în părțile mai calde ale continentului și mai rar în nord. Atacă în mod obișnuit mesteacănul, ucigând frecvent păduri întregi.

Agrilus planipennis, numit și smaraldul sculptor în cenușă, după culoarea sa verde, este tot un gândac, originar din Asia de Nord-Est. care se hrănește cu specii de cenușă. Femelele depun ouă în crăpăturile cojii frasinilor, iar larvele se hrănesc sub coajă, timp de unul sau doi ani, până când devin adulți.

Anastrepha ludens, numită și musca mexicană a fructelor, este o specie de muște tephritide și produce distrugeri importante ale fructelor.

Anoplophora chinenis, numit și CLHB, este un dăunător periculos al citricelor, originar din China. În 2001 a apărut în SUA într-o pepinieră din Washington. Un program de eradicare a fost implementat imediat și ulterior nu au existat noi rapoarte de infestare. Cu o gamă de specii-gazdă de peste 40 de specii de foioase, CLHB reprezintă o amenințare potențială pentru zonele naturale, precum și pentru pomii fructiferi și plantele ornamentale lemnoase (Anonim 2002b).

Anoplophora glabripennis, numit și croitorul asiatic, gândacul asiatic cu coarne lungi, cerul înstelat, gândacul cerului sau ALB, este originar din China de Est și Coreea Această specie a fost introdusă acum în mod accidental în Statele Unite, în 1996, precum și în Canada și mai multe țări din Europa, inclusiv Austria, Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.

Anthonomus eugenii este o insectă care distruge în mod special ardeii, originară din Mexic. Primul semn al atacului este distrugerea mugurilor de înflorire și a fructelor imature. Atât hrănirea adultă, cât și cea larvă determină căderea mugurilor. Punctele de hrănire pentru adulți apar ca pete întunecate pe fructe și nu sunt foarte dăunătoare. Uneori fructul este deformat. Căderile de fructe sunt foarte frecvente și este poate cel mai evident semn de infestare. Hrănirea larvelor în interiorul fructului matur face ca miezul să devină maroniu și adesea mucegăit. 

Aromia bungii este cunoscut și ca gândacul cu coarne lungi și gât roșu. Pentru prima dată a fost detectat în Europa în 2008, când trei adulți au fost descoperiți printre paleții de lemn dintr-un depozit din Marea Britanie. Prima raportare a apariției speciilor pe câmp deschis în Europa a fost în Germania, în iulie 2011. În 2012, Aromia bungii a fost descoperită și la pruni din parcuri, grădini și livezi din Campania, Italia, iar în 2013 și în Lombardia. Este considerat unul dintre cei mai distructivi dăunători ai copacilor. Atacă în special caisul și piersicul.

Bactrocera zonata, numită și musca piersicii,  este originară din Asia de Sud și de Sud-Est, unde atacă o mare varietate de fructe moi, precum piersica, guava și mango. Nu se știe exact când s-a răspândit în Orientul Mijlociu, dar există o înregistrare din Arabia Saudită în 1982, iar mai recent a fost găsită în Oman.

Bactericera cockerelli este o specie de psyllid originară din sudul Americii de Nord. Se găsește în mod obișnuit în culturile de cartofi și tomate, dar are o gamă de subspecii care atacă peste 40 de specii de plante solanece și până la 20 de alte genuri. Plantele-gazdă sunt limitate în principal la Solanaceae, incluzând specii importante de culturi și buruieni comune și câteva specii de Convolvulaceae, inclusiv cartoful dulce.

Bactrocera dorsalis, cunoscută anterior ca Dacus dorsalis și denumită în mod obișnuit musca orientală a fructelor, este o specie de muscă de fructe tephritide care este endemică în Asia de Sud-Est. Este una dintre speciile dăunatoare majore din genul Bactrocera, cu o gamă largă de gazde, cultivate sau fructe sălbatice. Masculii speciilor răspund puternic la metil eugenol și acest lucru este utilizat pentru monitorizarea și estimarea populațiilor. 

Bursaphelenchus xylophilus, cunoscut în mod obișnuit sub numele de nematod din lemn de pin sau nematodul de pătrundere a pinului, este o specie de nematod care infectează pinii și determină ofilirea arborilor. Apare pe zone întinse din Statele Unite, Canada și Mexic

Candidatus liberibacter, numită și înverzirea citricelor (în chineză „boala dragonului galben“ sau HLB), este o boală a citricelor cauzată de un agent patogen transmis de vectori. Agenții cauzali sunt bacteriile motile, Candidatus liberibacter spp.  Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1929. În cele din urmă, a afectat Statele Unite, ajungând în Florida în 2005. În trei ani s-a răspândit la majoritatea fermelor de citrice.

Conotrachelus nenuphar, zis și gândacul prunului, poate fi găsit în măr, nectarin, prun, vișin, piersic, cais, păr și gutui. Poate supraviețui și pe corcoduș, păducel și măr pădureț. Se găsește cel mai frecvent în zonele de la est de Munții Stâncoși și în estul Canadei. Gândacii prunului pot provoca daune ireparabile la recolta de fructe. La fructele rău deteriorate se pot identifica cicatrici mari și denivelări. Majoritatea fructelor deteriorate în interior (prin împrăștiere în fructe) cad prematur.

Dendrolimus superans, numit și molia de mătase cu căptușeală albă, molie de mătase Sakhalin, omidă japoneză, molie de mătase siberiană, molie siberiană, molie de conifere siberiană sau omidă de zada, este o molie din familia Lasiocampidae. Larvele se hrănesc cu speciile Larix, Picea și Pinus. Este defoliatorul major al pădurilor de conifere din Rusia asiatică.

Phyllosticta citricarpa este o boală fungică cauzată de Guignardia citricarpa. Această ciupercă afectează citricele din toată zona subtropicală, cauzând o reducere a cantității și a calității fructelor.

Popillia japonica sau gândacul japonez este o specie de scarabeu. Adultul măsoară 15 mm lungime și 10 mm lățime, are elitra de culoare cupru iridentă și un torace și cap verde. În timp ce larvele gândacilor japonezi se hrănesc cu rădăcinile multor genuri de ierburi, adulții consumă frunzele unei game mult mai largi de gazde, inclusiv aceste culturi obișnuite: fasole, căpșuni, roșii, ardei, struguri, hamei, trandafir, cireș, prune, pere, piersică, zmeură, mure, porumb, mazăre și afine.

Rhagoletis pomonella, numită și vrăjitoarea merelor, sau vierme de cale ferată, este o specie de muscă a fructelor și atacă mai multe tipuri de fructe, în principal mere.

Spodoptera frugiperda. Dacă larvele acestei insecte sunt numeroase, ele pot defolia complet plantele. După ce și-au epuizat sursa de hrană, invadează vegetația vecină – care poate fi adesea o altă cultură – în număr mare, devorând aproape tot materialul vegetal aflat în calea lor.  În porumb omizile se hrănesc adânc în nervura frunzei, ascunse adesea sub propria lor secreție. Larvele se hrănesc frecvent și cu miezul imatur din interiorul știuletelui în curs de dezvoltare. În fânețe sau pășuni, simptomele infestării se aseamănă adesea cu efectele secetei. Pe legume precum ardei și roșii mugurii și punctele de creștere pot fi distruse; fructele vor fi străpunse, ceea ce le poate determina să cadă sau să putrezească.

Thaumatotibia leucotreta, cunoscută în mod obișnuit ca molia cu coadă falsă sau molia portocalie,  este o molie din familia Tortricidae. Se hrănește cu o gamă largă de culturi, de la bumbac la nuci de macadamia și la unele specii de citrice. Larvele au o dietă mai puțin selectivă decât molia care se hrănește în principal cu culturi de fructe temperate. Se crede că este originară din Africa Subsahariană. A fost detectată în Europa și Statele Unite.

Xylella fastidiosa este o bacterie aerobă, gram-negativă, a genului monotipic Xylella. Este un agent patogen al plantelor și este transmis exclusiv de insectele din pădure care se hrănesc cu lichidul xilem Multe afecțiuni ale plantelor se datorează infecțiilor simptomatice ale X. fastidiosa, incluzând scorbutul bacterian al frunzelor, scorbutulul frunzelor de oleandru, scorbutul frunzelor de cafea (CLS), pătarea lucernei, boala piersicului și boala Pierce la struguri (PD) și citrice (CVC). În Europa a atacat măslinii din zona Salento, din sudul Italiei, provocând sindromul de declin rapid al măslinilor (OQDS). În timp ce distribuțiile bolilor legate de X. fastidiosa sunt limitate în mare parte în America, focare au apărut în Taiwan, Slovacia și alte țări din întreaga lume.

Alexandru GRIGORIEV

Raportul Comisiei Europene asupra consumului de îngrășăminte

La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a publicat un raport privind consumul și comerțul de fertilizanți în agricultura comunitară. Concluzia finală este că în ultima perioadă consumul a scăzut în mod constant, iar adoptarea tehnologiilor oferite de agricultura de precizie creează premisele ca îngrășămintele să fie folosite cu și mai multă eficiență.

Agricultura de precizie – pârghie de reducere a consumului de fertilizatori

De-a lungul istoriei umane, gunoiul de grajd a fost nutrientul de bază pentru plante. Odată cu dezvoltarea producției agricole și creșterea nevoii de hrană, agricultorii au căutat noi metode pentru a îmbunătăți eficiența pe câmpurile lor. Pe de altă parte, în condițiile urbanizării crescânde, circulația nutrienților de la animale și oameni către sol a devenit mai dificilă. Așa s-a ajuns la dezvoltarea îngrășămintelor comerciale.

Reformele succesive ale Politicii Agricole Comune, cu trecerea de la susținerea prețurilor la sprijinul acordat prin plățile decuplate a condus și la reducerea cantității de îngrășământ considerată ca economic optimă pentru a fi aplicată și, pe cale de consecință, a dus la o reducere puternică a utilizării îngrășămintelor. În ultimii ani, utilizarea de îngrășăminte în UE s-a stabilizat. În zilele noastre, fertilizarea precisă dă agricultorilor posibilitatea adaptării aplicării nutrienților în funcție de nevoile plantelor și prin aceasta crește productivitatea, reducând în același timp cantitatea îngrășămintelor utilizate, se arată în preambulul raportului.

UE – importator net de îngrășăminte

Azotul, fosforul și potasiul sunt principalele componente ale îngrășămintelor, dar, adesea, îngrășăminte compuse mai conțin macronutrienți secundari cum ar fi calciu, sulf și magneziu. În multe dintre ele compușii micronutrienți sunt adăugați (de exemplu cupru, fier, mangan, bor). De aceea, adesea produsele rezultate sunt complexe adaptate pentru nevoile utilizatorului final. Ponderea substanțelor nutritive secundare și a micronutrienților poate fi mare și, prin urmare, poate reprezenta o parte semnificativă din valoarea anumitor compuși.

Un aspect important și oarecum îngrijorător este acela că piața de îngrășăminte este dominată de puține țări producătoare. UE depinde în mare măsură de importuri pentru majoritatea îngrășămintelor minerale. În timp, îngrășămintele pe bază de azot au fost cele mai tranzacționate produse între UE și țările terțe. Mai mult de trei milioane de tone sunt importate anual în UE. Dacă este inclus și amoniacul, atunci nivelul importurilor ajunge la șase milioane de tone de produse pe bază de azot/an. Îngrășămintele cu fosfați (ca mono/diamoniu fosfat) au fost cele mai puțin tranzacționate, în jur de un milion de tone anual. În ceea ce privește importurile de fertilizanți pe bază de potasiu, acestea oscilează în jurul valorii de două milioane de tone pe an.

Stăm la mâna Rusiei, Norvegiei și Algeriei

Din anul 2014, balanța comercială a UE s-a inversat, astfel încât, dintr-un exportator net, Comunitatea Europeană s-a transformat în importator. În anul 2017 importurile nete au ajuns la 153 000 de tone.

Principalele țări producătoare de îngrășăminte pe bază de azot din apropierea UE se află în Africa de Nord (Egipt, Algeria) și în Europa de Est (Belarus, Rusia și Ucraina). Importurile UE de îngrășăminte pe bază de nitrați provin mai ales din Rusia, Egipt și Algeria. Din 2010, amoniacul este în cea mare parte importat în UE din Rusia (50% din importurile medii totale ). Asta până în 2017, când cel mai mare furnizor a devenit Algeria.

Produsele bazate pe fosfat provin în principal din Maroc (22% din totalul importurilor UE). Exporturile de fosfați diamoniu (DAP) din Maroc și Rusia în UE au crescut semnificativ și au ajuns la 70% din importurile totale de DAP ale UE în 2017.

În sfârșit, importurile de clorură de potasiu provin în principal din Rusia și Belarus (aproximativ 70% din totalul importurilor UE). Compușii de tip NPK, cei mai utilizați în agricultură, sunt în cea mai mare parte importați din Rusia și Norvegia. Din 2015, Rusia a preluat de la Norvegia poziția de cel mai mare furnizor al UE pentru aceste produse.

Deși consumul s-a stabilizat, prețul a tot crescut

Estimările de consum ale îngrășămintelor de sinteză sunt stabile în întreaga UE. Statele care au aderat la UE după 2004 (UE-N13) au manifestat o tendință de creștere a consumului, dar pornind de la un relativ nivel scăzut față de celelalte state membre. În perioada 2006-2016, cea mai mare creștere de îngrășăminte aplicate pe hectar a avut loc în Bulgaria (8,5%) și România (5,9%), dar începând cu 2017 a scăzut în comparație cu media UE.

Fertilizarea terenurilor agricole din UE se face, de asemenea, și prin aplicarea de materii organice, cum ar fi gunoi de grajd, mai menționează raportul. Când este produs de efectivele de animale din ferme, gunoiul de grajd (sau suspensia) se aplică pe culturi și pășuni atât în producția convențională, cât și în cea ecologică.

Începând cu anul 2000, producția crescută de lactate a determinat o scădere a numărului total de bovine și astfel cantitatea de gunoi produsă a scăzut în întreaga UE. Conform datelor colectate la nivelul anului 2016, costurile legate de îngrășăminte au reprezentat aproximativ 10% din consumul intermediar. Există diferențe mari între statele membre după cum s-a observat, de la 2% în Țările de Jos la 21% în Lituania. Între 2006 și 2016 cota a rămas stabilă la nivelul UE, însă a crescut semnificativ în anumite țări.

Fermele agricole specializate în cultură mare au cele mai mari costuri de îngrășăminte, cu o parte a consumului intermediar de 19%, în medie, între 2006 și 2016. Costurile îngrășămintelor au ajuns la 7.500 euro/fermă în 2016, sumă majorată cu 4% anual pe parcursul întregii perioade a UE. Cu toate acestea, în unele state membre (PL și LU) fermele de cultură de câmp au redus costurile de fertilizare în timpul aceleiași perioade.

La fermele de creștere a vacilor de lapte costul pe hectar pentru îngrășăminte a crescut cu 1,7% anual între 2006 și 2016. În aceeași perioadă, alte ferme de creștere a animalelor (în special ovine și caprine) și-au redus costurile pentru îngrășăminte în aceeași perioadă.

Alexandru GRIGORIEV

Reuniunea Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020

Vineri, 21 iunie 2019, a avut loc, în prezența reprezentanților Comisiei Europene - Direcția generală pentru agricultură, a VIII-a reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, organizată de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Comitetul de Monitorizare este format din reprezentanți ai partenerilor relevanți (parteneri sociali, asociații profesionale, ONG-uri și reprezentanți ai societății civile) și ai administrației publice centrale și locale și are rolul de a urmări implementarea programului.

În cadrul întâlnirii au fost dezbătute o serie de subiecte de interes pentru agricultura românească și a fost prezentat calendarul propus pentru submăsurile PNDR care vor fi lansate până la sfârșitul anului 2019, respectiv:

  • sM 4.2 GBER MINIMIS - „Sprijin pt servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pt procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”
  • SM 4.2a „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”
  • SM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • sM 7.4 „Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente”.
  • sM 9.1 "Înființarea grupurilor de producători"
  • sM 9.1a "Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol" sM 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - irigații"
  • sM 19.3 „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate

Agenda a cuprins o informare a membrilor Comitetului de Monitorizare privind acțiunile incluse în planul anual de evaluare pentru 2019 și rezultatele înregistrate în implementarea acestuia. Un alt subiect discutat a fost Raportul anual de implementare a PNDR pentru anul 2018, care a fost aprobat de membrii Comitetului de Monitorizare.

La eveniment au fost făcute informări cu privire la stadiul implementării instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului finanțat prin PNDR, precum și la acțiunile derulate în anul 2018 pentru implementarea Strategiei de Informare și Publicitate.

Totodată, agențiile de plăți au prezentat stadiul măsurilor PNDR 2014-2020 și progresele înregistrate în implementarea programului.

Fonduri rambursate Romaniei de la Comisia Europeană pentru agricultură și dezvoltare rurală

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

O noua tranșă de fonduri rambursată României de către Comisia Europeană

În data de 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Națională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă, sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 - 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Această sumă se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declaratiei de cheltuieli corespunzatoare platilor efectuate de catre APIA in luna februarie 2019, va fi efectuata în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie, sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 mil euro.

În total, în perioada 2017-2019, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro.

Pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019 procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%.

Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25000 euro

Plafonul aplicabil sprijinului național acordat fermierilor va crește în mod semnificativ, făcând posibilă o mai mare flexibilitate și mai multă eficiență, în special în perioade de criză și în situații care necesită o reacție rapidă din partea autorităților publice.

Comisia a adoptat astăzi norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol (așa-numitele ajutoare de minimis), majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei. Această decizie va permite țărilor UE să majoreze sprijinul acordat fermierilor fără a denatura piața, reducând totodată sarcina administrativă care revine autorităților naționale.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a declarat: „Propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la ajutoarele de stat pentru sectorul agricol reflectă valoarea acestei forme de sprijin în perioadele de criză. Prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autoritățile naționale vor dispune de o mai mare flexibilitate și vor putea reacționa mai rapid și mai eficace pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. În unele cazuri, cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor în mod individual va crește cu 66 %. Noile norme vor continua să însoțească normele obișnuite privind ajutoarele de stat notificate, pe care statele membre le pot aplica în continuare.

Cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15 000 EUR la 20 000 EUR. Pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare țară din UE dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși. Fiecare plafon național va fi stabilit la 1,25 % din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani (o creștere față de valoarea de 1 % prevăzută în normele actuale). Aceasta reprezintă o majorare a plafonului național cu 25 %.

Dacă o țară nu cheltuiește mai mult de 50 % din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora și mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 000 EUR, iar plafonul național la 1,5 % din producția anuală. Aceasta reprezintă o creștere cu 66 % a plafonului per fermier și o creștere cu 50 % a plafonului național.

Pentru țările care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd crearea unor registre centrale obligatorii la nivel național. Se va putea astfel ține o evidență a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea și monitorizarea așa-numitelor ajutoare de minimis să fie mai simple și mai eficiente. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.

Context

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, țările UE notifică ajutoarele de stat Comisiei și nu pot să pună în aplicare măsura de ajutor înainte de autorizarea sa de către Comisie. Când însă cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor de minimis, țările UE nu trebuie să notifice Comisiei măsura și nici să solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintă o amenințare la adresa concurenței și a comerțului pe piața internă.

Ajutoarele de minimis sunt utilizate, de regulă, de statele membre atunci când acestea trebuie să acționeze rapid, fără să instituie o schemă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de criză. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încă de la apariția primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, cum ar fi porcii mistreți. Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincși, urși etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre și părțile interesate, cerându-le să contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele de minimis. Contribuțiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificările.

Workshop pentru îmbunătățirea gestionării apei în sectorul agricol

Marți, 5 februarie 2019, Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs”, eveniment organizat de către Comisia Europeană și Ministerul Apelor și Pădurilor. Manifestarea a ajuns la cea de-a doua ediție   dintr-o serie de trei workshop-uri regionale organizate la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2018-2019 de către Grupul de Coordonare al Comisiei Europene privind “Apa și Agricultura”.

Inițiativa a urmărit sporirea gradului de conștientizare cu privire la importanța unei abordări trans-sectoriale privind gestionarea acestor două domenii vitale pentru populație, dar și crearea unor noi modalități de integrare a cercetării și inovării cu analiza nevoilor de investiții și a experiențelor privind buna guvernanță, pentru a îmbunătăți gestionarea apei în sectorul agricol.

Cu peste 60% consum mondial, agricultura este sectorul economic cu cel mai mare consum de apă. De la începutul secolului XX, suprafața de teren cultivată în general, dar și cea irigată, în special, a crescut pentru a face față creșterii populației și a nevoilor alimentare. Consumul mondial de apă al agriculturii a crescut de șase ori până în 1975. Irigațiile, fie cele utilizate de civilizațiile egiptene și mesopotamiene, sau până în zilele noastre, beneficiază de tehnici noi. Prin tehnicile standard de irigare, între 30% și 60% din apa utilizată se evaporă, ea neajungând să fie încorporată în plantă. Apa potabilă este cel mai important ”aliment”, iată de ce trebuie să avem un “respect profund” față de aceasta, să ne gândim că milioanele de oameni ai planetei nu se pot bucura de această resursă inestimabilă, pe care noi o risipim”, a declarat Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs” urmărește utilizarea resurselor financiare inovatoare și asigurarea fondurilor pentru a crea noi sinergii pozitive pentru apă și agricultură.

Totodată, factorii de decizie se axează pe necesitatea investițiilor în sectorul agricol și asocierea dintre instrumentele de planificare a mediului și proiectarea mecanismelor de finanțare relevante în cadrul PAC – Politica Agricolă Comună, inclusiv a unei soluții inovatoare pentru pilonii I și II, în cadrul propus.

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Mediu

Comisia Europeană a virat României o primă tranșă de 10 milioane de euro pentru combaterea pestei porcine africane

Comisia Europeană a virat României, în data 11 decembrie, o primă tranșă, de 10.000.000 de euro, din grant-ul în valoare de 34.278.750 de euro, reprezentând contribuția financiară a Uniunii la acțiunile angajate de țara noastră pentru combaterea pestei porcine africane.

Această plată a fost efectuată în condițiile în care Decizia „SANTE/EM/AH/2018/ASF/RO”, de acordare a subvenției permite plata unui avans de până la 50% și a plăților ulterioare.

În acest stadiu, o primă tranșă de 10 milioane de euro a fost deja plătită și ținând cont de formalitățile interbancare, această sumă ar trebui să se afle în contul autorităților române în data de 13.12.2018.

Intenția Comisiei Europene este de a plăti, o altă sumă în avans, înainte de sfârșitul anului, dacă situația bugetară o permite.

Efectuarea acestei prime plăți, într-un timp foarte scurt de la acordarea Deciziei Grant, este o confirmare a faptului că Guvernul României a acționat și acționează pentru combaterea pestei porcine africane în  conformitate cu cele solicitate de către Comisia Europeană.

Convorbiri în acest sens se poartă la Bruxelles, de către președintele ANSVSA, dr. Geonimo Brănescu, prezent la întâlnirea cu șefii serviciilor veterinare din Uniunea Europeană.

Cu acest prilej, președintele instituției a avut întâlniri bilaterale, atât cu reprezentanți ai Comsiei Europene – DG-SANTE, cât și cu oficiali ai Republicii Austria. În acest cadru, au fost abordate tematici specifice, în contextul preluării, de către țara nostră, a președinției Consiliului Uniunii Europene, tematici care au inclus și problematica evoluției pestei porcine africane în România și la nivel european.

Sursa: ANSVSA

Vești bune de la Comisia Europeană! României i se rambursează suma de 16.452.203 euro, sumă ce trebuie plătită fermierilor până pe data de 15.10.2018

Ca urmare a demersurilor susținute întreprinse de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe lângă Comisia Europeană, în data de august 2018 a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul¹ privind rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2017.

Astfel, României i se rambursează suma de 16.452.203 euro, sumă ce trebuie plătită fermierilor până pe data de 15.10.2018, de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Această sumă, care va intra în conturile fermierilor pănă pe 15 octombrie 2018, va fi redistribuită tuturor agricultorilor care au avut un sprijin financiar de peste 2.000 euro, aferent Campaniei 2017

Aceste sume corespund reducerii disciplinei financiare aplicată efectiv de statele membre în decursul exercițiului financiar 2017 pe baza declarațiilor statelor membre privind cheltuielile efectuate în perioada 16 octombrie 2016 - 15 octombrie 2017.

Comisia Europeană ia în calcul acordarea unui nivel crescut al avansurilor pentru plăți directe și dezvoltare rurală

Pentru a veni în sprijinul fermierilor români, în urma fenomenelor climatice dificile din acest an, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a solicitat Comisiei Europene – comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil HOGAN - sprijin prin creșterea avansului pentru plățile directe și dezvoltare rurală pentru a fi acordate în toamna acestui an.

În urma acestei intervenții, comisarul european Phil Hogan răspunde pozitiv solicitării ministrului Petre Daea, prin scrisoarea cu nr. (2018) 4270299, cu privire la posibilitatea creșterii nivelului avansurilor pentru plăți directe (de la 50% la 70%) și pentru anumite măsuri de dezvoltare rurală (de la 75% la 85%).

Există și posibilitatea acordării separate a avansurilor pentru SAPS sau sprijinul cuplat, odată ce controalele au fost finalizate pentru aceste scheme, precum și alte instrumente care ar putea veni în ajutorul fermierilor, cum ar fi anumite scheme din Programul de Dezvoltare Rurală sau ajutoarele de stat.

Sursa: madr.ro

România: Creștere economică puternică, însă în curs de încetinire

Creșterea PIB-ului real a continuat și în 2017, determinată de creșterea consumului privat, impulsionat la rândul său de o politică fiscală expansionistă. Se estimează că creșterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piața muncii se așteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflația a crescut la sfârșitul anului 2017 și prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va crește  semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public. Acestea sunt principalele concluzii pentru România din cadrul previziunilor economice de primăvară, publicate de Comisia Europeană joi, 3 mai 2018.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi, a afirmat: „Europa se bucură în continuare de o creștere economică solidă, care a ajutat la reducerea șomajului la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Investițiile sunt în creștere, finanțele publice se îmbunătățesc, iar deficitul public din zona euro urmează să scadă la doar 0,7% din PIB în acest an. Cel mai mare risc pentru această perspectivă optimistă este protecționismul, care nu trebuie să devină noua normă, deoarece nu ar face altceva decât să îi afecteze pe aceia dintre noi pe care trebuie să îi protejăm.”

Pe ansamblul Uniunii, ratele de creștere înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4%. Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% și, respectiv, la 2,0% atât în UE, cât și în zona euro. Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile și investițiile au înregistrat creșteri. Rata șomajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei. Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici și cu un caracter negativ mai pronunțat. O creștere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului și a datoriei publice, precum și o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii. În prezent, deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre din zona euro.

Previziunile economice de primăvară se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 23 aprilie. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, acestea iau în considerare informațiile disponibile până la data de 23 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivelul acestora.

În acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și evoluția inflației pentru anul în curs și pentru anii următori pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

Următoarele previziuni economice ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice intermediare din vara anului 2018, care vor fi publicate în luna iulie.

Sursa: https://ec.europa.eu

Noi avantaje pentru consumatori în UE

Pachetul de propuneri „Noi avantaje pentru consumatori”, propus de Comisia Europeană miercuri, 11 aprilie, este menit să garanteze faptul că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile conferite de legislația Uniunii. Acestea vor permite unor entități calificate să introducă acțiuni de reprezentare în numele consumatorilor și vor conferi autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre competențe consolidate pentru aplicarea de sancțiuni. Totodată, ele vor extinde protecția acordată consumatorilor în mediul online și vor clarifica faptul că legislația UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii.

Comisarul european Věra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat:„Într-o lume globalizată în care marile societăți comerciale au un avantaj imens în fața consumatorilor individuali, trebuie să echilibrăm balanța. Acțiunile de reprezentare, în accepțiunea europeană a conceptului, vor duce la mai multă echitate pentru consumatori, nu la mai multă muncă pentru cabinetele de avocatură. Totodată, sancțiunile mai severe legate de cifra de afaceri anuală a companiilor vor oferi în sfârșit autorităților de protecție a consumatorilor mijloace pentru a-i pedepsi aspru pe cei care trișează. A trișa nu poate fi rentabil.”

Printre rezultatele așteptate se numără:

  • consolidarea drepturilor consumatorilor în mediul online, prin asigurarea unei transparențe mai mari în acest mediu, inclusiv în ce privește rezultatele căutărilor pe platformele online, dar și noi drepturi ale consumatorilor pentru serviciile digitale „gratuite”;
  • punerea la dispoziția consumatorilor a unor instrumente prin care să se asigure că le sunt respectate drepturile și să obțină despăgubiri, cum ar fi acțiunile de reprezentare și o mai bună protecție împotriva practicilor comerciale neloiale;
  • introducerea unor sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor;
  • abordarea produselor de consum cu dublu standard de calitate, o primă măsură fiind actualizarea Directivei privind practicile comerciale neloiale;
  • condiții îmbunătățite pentru companii, prin eliminarea sarcinilor administrative inutile și o mai multă flexibilitate în comunicarea comercianților cu consumatorii.

Etape următoare

Propunerile Comisiei vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliu.

Context

Pachetul „Noi avantaje pentru consumatori” include două propuneri de directive:

- o propunere de modificare a multor directive, și anume a Directivei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, a celei privind protecția consumatorului, a celei privind practicile comerciale neloiale și a celei privind drepturile consumatorilor;

- o propunere privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE privind acțiunile în încetare. 

Pachetul a fost însoțit de o comunicare ce include un plan de acțiune pentru dezvoltarea și consolidarea acțiunilor coordonate de asigurare a respectării legislației între autorități, precum și a cooperării lor internaționale cu autoritățile țărilor care sunt principalii noștri parteneri comerciali.

De asemenea, a fost publicat un studiu privind transparența platformelor online, ce sprijină propunerile din pachet pe partea referitoare la piețele din mediul virtual.

Sursa: ec.europa.eu

Comisia Europeană pune tunurile pe marile lanțuri alimentare

Comisia Europeană pare mai hotărâtă ca niciodată să rezolve problemele din lanțul alimentar, dar și a produselor neconforme din supermarketuri. Iar „fitilul“ a fost aprins în urmă cu un an de scandalul din estul Europei, când oficiali din mai multe țări au reclamat o reală discriminare în ceea ce privește plățile către fermieri a marilor retaileri, dar și calitatea mai slabă a produselor comparativ cu cele din vestul Europei. Drept urmare, anul trecut CE a comandat un studiu la care au luat parte peste 1.500 de fermieri, procesatori, distribuitori, angrosişti, consumatori, retaileri, dar şi membri ai guvernelor. Concluzia?

Greșeala recunoscută...

Din studiul european a reieșit fără putință de tăgadă că pe lanţul alimentar, de la producător la raft, au avut loc practici comerciale incorecte. Mai precis, potrivit studiului, 90% dintre respondenţi au fost total sau parţial total de acord cu existenţa practicilor comerciale neloiale, enumerând printre acestea plata la mai mult de 30 de zile sau schimbări ale contractelor unilaterale sau retroactive. Astfel, conform rezultatului studiului, practicile incorecte includ anulări ale comenzilor de produse perisabile în ultima oră, cereri de plată anticipată pentru a asigura sau păstra contractele sau plăți suplimentare pentru a avea produse afișate într-un loc preferenţial pe rafturi. Totodată, majoritatea respondenților au declarat că aceste practici au avut loc în mod regulat sau foarte regulat, iar majoritatea au fost de acord că agricultorii au fost cei mai afectați de acestea.

„Cele peste 1.500 de răspunsuri la consultare vor genera o evaluare a impactului practicilor comerciale neloiale şi vor ajuta la identificarea modalităților de îmbunătățire a fluidității și funcționării eficiente a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Continuarea lucrărilor privind transparența pieței este așteptată mai târziu în 2018.

Pe baza rezultatelor evaluării actuale a impactului, Comisia Europeană dorește să facă propuneri legislative privind abordarea practicilor comerciale neloiale în prima jumătate a anului 2018“, a informat Comisia Europeană. La rândul său, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene, a recunoscut că „agricultorii primesc o cotă din ce în ce mai scăzută din valoarea adăugată generată în lanțul alimentar al UE. De aceea, în 2018 Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente prin consolidarea poziției lor pe piață și prin sprijinirea protejării acestora de șocurile viitoare“.

Trebuie spus că, în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, a mai existat un raport CE pentru piețele agricole din noiembrie 2016 care a semnalat, printre altele, întârzierea plăților pentru produse agricole, în special în cazul celor perisabile.

Statul român e obligat să apere fermierii

Autorităţile naţionale sunt obligate de Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale să intervină în conflictul dintre retaileri și producătorii români. Anunțul vine din partea europarlamentarului Daniel Buda, care a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe tema conflictului dintre retaileri și producătorii români, informează eurostiri.eu. Astfel, potrivit presei din ultima perioadă, marile hypermarketuri au început un război împotriva companiilor românești care nu plătesc furnizorii nici la 90 de zile, în timp ce Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare impune maximum 30 de zile. Fermierii au anunțat că vor ieși în stradă, pentru că nu mai pot tolera această situație în care munca lor și a procesatorilor români nu este remunerată conform legii de către marile rețele de supermarketuri. Totodată, se pare că supermarketurile impun prețuri mai mici la produsele lactate și elimină procesatorii care nu vor să se conformeze. În același timp, cresc prețurile la raft pentru consumatori. „Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt instrumentele avute la îndemână în vederea eradicării acestui fenomen, astfel încât autoritățile din România să stabilească un echilibru corect și responsabil în ceea ce privește activitatea retailerilor din România și producătorii autohtoni“, a declarat Daniel Buda. La rândul său, Elżbieta Bienkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat că „directiva privind întârzierea efectuării plăților este menită să creeze un mediu juridic și de afaceri favorabil efectuării la timp a plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale, pentru a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta prevede că, în cazul întârzierii plăților, creditorii au automat dreptul la dobândă pentru plăți efectuate cu întârziere și la o compensație de minimum 40 euro pentru costurile de recuperare“.

CE vizează și România

După ce s-a lămurit în privința viciilor lanțului alimentar, CE trece „la faza a doua“. Astfel, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să desfășoare audituri în 2018 cu privire la sistemele de control legate de etichetarea produselor alimentare în patru state membre, printre care și România, potrivit eurostiri.eu. Celelalte state sunt Belgia, Franța și Italia.

Totul a plecat de la sesizarea Asociației Consumatorilor (Infocons) care a semnalat faptul că o cantitate semnificativă de produse semipreparate din carne care se comercializează sunt false. Astfel, 40% dintre aceste semipreparate din carne nu respectă standardele de calitate și de siguranță alimentară impuse atât de la nivel național, cât și de la nivel european. Mai mult, analizele realizate în cadrul laboratoarelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au arătat că există o diferență semnificativă de compoziție față de cea indicată pe etichetă.

În aceste condiții, consumatorului nu i se respectă dreptul la o identificare corectă a conținutului produselor alimentare consumate, existând un risc la adresa sănătății sale. Astfel, pe lângă faptul că multe dintre semipreparatele din carne sunt nocive pentru sănătate, având un conținut ridicat de aditivi alimentari, rezultatele prezentei cercetări duc la concluzia că aceste alimente sunt mult mai toxice decât este specificat pe etichetă.

Problema e că nu doar produsele din carne ar avea eticheta viciată, ci și alte produse de la dulciuri la conserve, mezeluri sau chiar pâine.

Ce spune comisarul european

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a recunoscut că, în acest moment, legislația UE nu este încă pusă la punct.

„Comisia ar dori să precizeze că produsele semipreparate din carne nu sunt definite în legislația UE. Ar trebui, de aceea, să se clarifice dacă se face referire la preparate din carne, produse din carne sau alte produse definite de origine animală pentru care au fost stabilite standarde armonizate de siguranță alimentară aplicabile direct. Condițiile de utilizare și nivelurile de utilizare menționate în legislația UE privind aditivii alimentari țin seama de avizele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. Prin urmare, nivelurile de utilizare a aditivilor alimentari care sunt conforme cu legislația UE nu reprezintă niciun risc în ceea ce privește siguranța la adresa sănătății consumatorilor.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare în ceea ce privește, printre altele, caracteristicile produsului alimentar și în special în ceea ce privește natura, identitatea, compoziția, metoda de fabricație sau producție și trebuie să fie precise, clare și ușor de înțeles de către consumator.

Deoarece sunt responsabile de punerea în aplicare a legislației UE, statele membre trebuie să se asigure că cerințele aplicabile sunt puse în aplicare corect de operatorii din sectorul alimentar care introduc produse alimentare pe piața UE“, conchide comisarul.

Bogdan Panțuru

Primii bani rambursați de la Comisia Europeană pentru 2018 au intrat în conturile Ministerului Agriculturii

În prima săptămână a lunii ianuarie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 milioane euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European  de Garantare Agricolă).

Aceste cheltuieli au fost finanțate inițial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene și se rambursează ulterior de la Comisia Europeană.

Se precizează că plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, plățile în avans s-au acordat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017.

Se menționează că, în conformitate cu art.75, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Comisia Europeană alocă 179 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole în interiorul și în exteriorul UE

Producătorii europeni vor avea anul viitor un buget de 179 de milioane de euro pentru a promova produsele agricole în interiorul și în exteriorul UE, dar și pentru a continua să găsească noi piețe, se arată într-un comunicat publicat marți de Comisia Europeană.

Bugetul adoptat miercuri de Comisia Europeană va cofinanța campaniile promoționale care se adresează în special piețelor cu potențial ridicat de creștere, în particular China, Japonia, Asia de Sud-Est, Mexic, Columbia și Canada.

Această orientare este în linie cu campania lansată la începutul anului de Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, menită să găsească noi piețe de desfacere și să sprijine consumul produselor din UE pe plan global.

În interiorul UE, campania se va concentra pe cofinanțarea programelor destinate să-i informeze pe consumatori în legătură cu diversele scheme și etichete de calitate în UE: organică, Indicație Geografică Protejată (PGI), Denumire de origine Protejată (PDO), Specialitate tradițională garantată (TSG). În plus, un buget special va fi alocat pentru promovarea consumului de fructe și legume pentru a-i încuraja pe cetățenii europeni să adopte obiceiuri alimentare sănătoase dar și pentru a-i sprijini pe producătorii europeni de fructe și legume.

Sursa: AGERPRES

Președintele Comisiei Europene anunță măsuri privind calitatea alimentelor în statele membre

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a afirmat că nu poate accepta ca alimente de calitate inferioară să fie vândute cetățenilor din Europa Centrală și de Est (CEE), transmit AP și Reuters.

Câteva studii au arătat că multe dintre produsele alimentare vândute de multinaționale în CEE conțin ingrediente mai ieftine, de calitate mai scăzută, în comparație cu versiunile identice vândute în Europa Occidentală.

Practica este deja ilegală, iar Comisia Europeană va adopta mai multe măsuri pentru a asigura calitatea alimentelor în Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker a discutat problema luna trecută cu premierul slovac, Robert Fico.

"Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută", a afirmat Juncker, într-o conferință de presă comună.

Companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele au gusturi diferite, iar ingredientele sunt specificate cu acuratețe. De asemenea, firmele susțin că, în Est, consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. Alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania.

Fico a afirmat că refuză în mod strict standardele duble la calitatea alimentelor și a apreciat că Juncker vede această problemă ca pe una europeană, nu doar regională.

AGERPRES

Comisia Europeană pregătește o metodă comună pentru analizarea produselor alimentare din statele membre

Comisia Europeană (CE) pregătește o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite state calitatea alimentelor este mai scăzută, așa cum se pretinde, a declarat, marți, Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, pentru publicația online EUobserver.

''Lucrăm la o metodologie solidă pentru a îmbunătăți testarea produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta această problemă pe o bază științifică și solidă, care să fie aceeași pentru toți'', a afirmat Christian Wigand.

În 25 iulie, Comisia Europeană va începe ''o discuție cu producătorii și retailerii pentru a analiza concret cum vor lucra împreună în această problemă'', a precizat purtătorul de cuvânt al forului comunitar.

Acesta a dat asigurări că CE ia foarte în serios această problemă și de aceea adună dovezi de la statele membre pentru a vedea în ce țări diferă calitatea alimentelor și care sunt produsele implicate.

Dezvăluirile privind calitatea mai slabă a unor mărci comercializate de unii producători în țările est-europene ale UE față de mărcile similare vândute în țările din vest evoluează către un scandal internațional, a declarat săptămâna trecută premierul slovac, Robert Fico.

''Nu pot accepta ca cetățenii Slovaciei să fie tratați în acest mod'', a spus Fico, în timpul unei conferințe de presă.

Șeful Guvernului de la Bratislava a mărturisit că a constatat el însuși un astfel de dublu standard al calității produselor alimentare, după ce a cumpărat fish fingers (file de pește pane) produs de aceeași companie, dar care în Austria avea 65% carne, iar în Slovacia 58%.

''Trebuie să ne apărăm. Nu putem accepta acest lucru! Dorim doar ca cetățenii slovaci să aibă acces la alimente de aceeași calitate cum au cei din Vest'', a insistat premierul slovac, amintind că societățile care practică standarde duble în calitatea produselor încalcă normele europene.

În urma efectuării unor cercetări, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia și Slovacia au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calității produselor vândute de unele companii în est, față de cele din vest.

O cercetare coordonată de eurodeputatul ceh Olga Sehnalova a relevat că aproximativ o treime dintre produsele comercializate în Cehia au o calitate inferioară celor similare comercializate de aceleași companii în Germania.

Avocatul Poporului din Bulgaria, Maia Manolova, a făcut apel anul acesta, pe 14 martie, la încetarea discriminării și a folosirii de standarde duble împotriva consumatorilor bulgari, în scrisori adresate comisarului european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, și ombudsmanului european, Emily O'Reilly.

Ulterior, la sfârșitul lunii martie, Avocatul Poporului din România s-a sesizat din oficiu cu privire la informațiile privind protestul statelor din Grupul de la Vișegrad împotriva standardelor duble practicate de marile branduri la produsele alimentare și monitorizarea fenomenului de către Ministerul Agriculturii din România.

Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a două articole din Constituție privind egalitatea în drepturi și dreptul la ocrotirea sănătății și a pornit de la articole publicate în mass-media în care se arată că asociațiile pentru protecția consumatorilor și Guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale și de Est.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat atunci constituirea unui 'colectiv de muncă' format din reprezentați ai ministerului, Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în vederea stabilirii dacă folosirea standardelor duble este practicată de marile branduri și în România.

Sursa: AGERPRES

Agnes Richroch: „Eu cred că CE îi lipsește curajul să se pronunțe!“

Dna Agnes Ricroch este secretarul secției „Științele Vieții“ a Academiei Agricole Franceze. De curând, domnia sa a vizitat România, unde a prezentat și o expunere despre viitorul agriculturii și agricultura de precizie în cadrul simpozionului „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“. Domnia sa este unul dintre numeroșii oameni de știință care susțin necesitatea cultivării în Europa a plantelor transgenice. De asemenea, mai susține, ca mulți alții, că editarea genomului cu ajutorul biotehnologiilor moderne nu are ca rezultat ceea ce actualele reglementări UE numesc OMG (organisme modificate genetic).

Agnes RichrochCu această ocazie, doamna Ricroch a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate pentru revista Lumea Satului.

– Considerați că ne aflăm la o intersecție de drumuri, în sensul că de-acum va trebui să facem diferențierea între organisme modificate genetic și organisme cu genomul editat?

– Cred, mai degrabă, că există o continuitate pe drumul cunoașterii și, pe măsură ce avansăm în timp, înțelegem mai bine cum funcționează genomul și cum genele exprimă însușiri, caracteristici. Acum, mulțumită acestor cunoștințe, putem imita natura și să accelerăm efectiv niște modificări în cadrul genomului. Dar, așa cum ați spus, ne aflăm la intersecția cu o cale care ne permite să facem niște modificări precise ale caracteristicilor care sunt guvernate de anumite gene. În același timp, editarea genomului permite, de asemenea, și introducerea de gene, ca și transgeneza, dar putem introduce gene străine, cum s-a făcut, dar mai ales gene din aceeași specie. Actualele cunoștințe permit ca prin mici modificări la nivelul genomului, dar foarte precise, să obținem mari modificări ale caracteristicilor plantei. Pentru mine aceasta rămâne o modificare genetică, dar, după cum am mai spus, modificările genetice au parcurs un drum lung, începând din anii '30, când erau rezultatul hazardului, și până în zilele noastre când, printr-un act voit, se introduc mai multe gene exact acolo unde se dorește, cu rezultate cunoscute dinainte.

Rich a

– De unde credeți că se trage această întârziere a autorităților europene în reglementarea cadrului privind organismele modificate genetic? Care considerați că sunt motivele ce stau la baza acesteia?

– Cred că politicile și actorii politici, bărbații și femeile implicate în politică la Bruxelles, sunt prea ocupați să asculte minorități, precum Green Peace și altele asemenea, sunt prost sfătuiți și nu sunt consiliați de mediul științific. De exemplu, există un Comitet pentru Mediu care consiliază Comisia europeană și care a devenit exponentul unor ideologii, ceea ce nu este normal!

Europa este prea atentă să asculte aceste minorități și are o atitudine protecționistă față de plantele transgenice, în sensul că a dorit să păstreze varie­tatea nontransgenică în cadrul întreprinderilor europene.

Din punctul meu de vedere cred că această întârziere mai vine și din aceea că poate CE așteaptă să vadă ce vor aduce plantele rezultate din editarea genetică. Eu cred că CE are de rezolvat mai multe probleme. Cred că această întârziere a mai venit și din aceea că membrii Comisiei au dorit să lase câmp liber diferitelor Academii și Institute pentru a se pronunța, pentru a interpreta texte etc. Dar cred și că principala lor problemă este că le-a lipsit curajul, pentru că productivitatea, competitivitatea întreprinderilor europene – care sunt direct implicate în chestiune – privesc și instituțiile publice.

– Nu este o contradicție în atitudinea CE ca, pe de o parte, să interzică cultivarea plantelor modificate genetic, iar, pe de altă parte, să permită importul lor?

– Desigur, este un paradox, pentru că nu le cultivăm deloc, dar le importăm în cantități mari!

– Și ce poate să înțeleagă din aceasta un simplu cetățean al UE?

– Au apărut deja magazine care susțin că nu vând decât produse alimentare nontransgenice, inclusiv carne de animal care nu a fost hrănit cu furaje modificate genetic. Asta înseamnă că, practic, nu a fost hrănit cu soia sau cu porumb transgenic. Dacă se va continua pe această linie, zeci de mii de ferme se vor închide, pentru că cea mai mare parte din furajele șeptelului din Europa provine din import și e alcătuită din soia și porumb transgenic.

E un paradox și, după părerea mea, nu se mai poate continua multă vreme în modul acesta, adică importând plantele transgenice pe care le-am putea produce. Și asta cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste plante sunt produse de către firme europene în laboratoare din SUA sau din altă parte.

Rich b

Un exemplu este China, care a cumpărat Syngenta pentru a avea acces la resurse genetice, la tehnologii și la piețe.

– Din ce direcție credeți că va apărea mai rapid o reacție în chestiunea reglementării OMG și a plantelor cu genomul editat? De la Curtea de Justiție a UE sau de la Comisie?

– Curtea de Justiție are la dispoziție 14 luni pentru a aprecia dacă are competență în această cauză. Eu cred că CE nu va lua o decizie și, până la urmă, va lăsa statele membre să decidă dacă vor cultiva sau nu plante transgenice. Ceea ce ar fi de știut este dacă CE va dori ca această varietate, a plantelor cu genomul editat, să fie evaluată precum o varietate standard sau ca o varietate de OMG. Dacă se va lua o decizie bazată pe argumente științifice – și știința nu are nimic de-a face cu democrația, care este o chestiune politică – atunci nu le va considera modificate genetic, pentru că ADN-ul lor nu conține fragmente din genomul altor specii. Dacă se va lua o decizie care să le considere OMG, aceasta va fi o decizie politică.

Pe de altă parte există și varianta ca CE să rămână inactivă, lăsând diverse academii să dezbată și să alcătuiască tot felul de comisii de etică și să ia poziții. Există și un organism care consiliază științific Comisia Europeană, SAM (Scientific Advisory Mechanism) care a ajuns la aceleași concluzii ca, de exemplu, Academia Agricolă a Franței, și care poate da avizul său. Un alt factor îl constituie orientările politice, dar și binomul Germania – Franța. Aceste două țări reunesc o parte foarte importantă din populația și din tehnologia UE. Dacă aceste două țări vor da un semnal pozitiv în privința acestei inovații, Comisia Europeană va trebui să țină cont de el. Nu știu cum va reacționa Emanuelle Macron, nici Angela Merkel, dar știu că Suedia a luat deja o decizie favorabilă.

De altfel, și în Franța deja mai multe înalte foruri științifice s-au pronunțat în favoarea cultivării fără restricții a plantelor cu genomul editat și a utilizării acestor tehnologii.

A consemnat Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 44-45

România riscă cea mai mare creştere a deficitului bugetar din UE

După ce în ultimii ani România a fost campioana creșterii economice în Uniunea Europeană, anul acesta riscăm să ajungem la polul opus, cu un deficit record. Cel puțin așa susțin reprezentanții Comisiei Europene care au prezentat Raportul de Țară pentru România pe 2017. Dar indiferent ce spun oficialii europeni sau statisticile, cert este că această creștere economică cu care s-au mândrit oficialii de la București și care a atras ”invidia” majorității țărilor din UE, nu s-a reflectat deloc în nivelul de trai al populației. Chiar și cu recentele creșteri de salariu (în sectorul de stat) românii, alături de bulgari rămân cel mai prost plătiți lucrători din Europa. În aceste condiții de ce ne-ar îngrijora deficitul record?

Țara paradoxurilor

Cu ocazia lansării Raportului Economic pentru România, Angela Cristea, șefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti a ținut să sublinieze că documentul consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei româneşti. ”România a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,9%. În același timp, raportul atrage atenția asupra riscului ca anul acesta să aibă cea mai mare creștere a deficitului public. Noi am primit asigurări de la Guvern că nu avem motive de îngrijorare, dar suntem ca părintele ăla care își face întotdeauna griji ca nu care cumva să se îmbolnăvească copilul. Mai bine să fim îngrijorați și să nu se întâmple nimic, că putem trage concluzia în raportul de anul viitor că ne-am făcut griji degeaba”, a spus Cristea. Totodată, reperezentantul CE a spus că paradoxurile economice crează noi paradoxuri sociale.

”Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale şi este, cred, cea mai mare creştere din UE a inegalităţilor de venituri în România şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012. Am remarcat că este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu efectele globalizării. Potrivit previziunilor ale CE, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. Totodată, Raportului de Țară că ”bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”.

Abonează-te la acest feed RSS