ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Sep 2021

Campania de imagine a primului Broker de Asigurare din România coordonat de fermieri este semnată de MullenLowe România

Prima campanie de comunicare a Brokerului de Asigurare al Clubului Fermierilor Români poartă semnătura Mullen România și se adresează fermierilor care fac agricultură performantă, dezvoltă planuri de lungă durată pentru creșterea afacerii și investesc permanent în tehnologie și inovare, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români. 

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este fostul Agricover Broker de Asigurare, o companie de brokeraj în asigurări înființată în 2011, cu o experiență de 10 ani în domeniul intermedierii asigurărilor agricole. Brokerul de Asigurare este deținut de Agricover Credit IFN (51,02%) și Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (48,98%).

Brokerul de Asigurare al Clubului Fermierilor Români susține fermierii prin consiliere tehnică și consultanță profesionistă în intermedierea produselor de asigurare agricolă, analiză și evaluarea riscurilor, negociere individualizată, consiliere și monitorizare dosare de daună, consiliere gratuită în depunerea cererilor de finanțare la AFIR (Submăsura 17.1).

Abordare emoțională

Atât campania de lansare, cât și identitatea vizuală a Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare este dezvoltată de agenția Mullen, care a ales o abordare emoțională pentru prima campanie de comunicare a Brokerului de Asigurare, după rebranding-ul realizat în urma intrării Asociației Clubul Fermierilor Români ca acționar în Broker, făcând apel la modul în care fiecare fermier este mândru de munca pe care o va lăsa în urma sa. Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare își propune să protejeze  afacerile fermierilor români, mai ales într-o perioadă marcată de un nivel ridicat de impredictibilitate în agricultură (factori economici, sociali, politici, schimbările climatice).

Insight-ul campaniei a plecat de la un fapt întâlnit în cazul oricărui om de succes, care s-a dedicat muncii sale toată viața, iar acum se mândrește cu faptul că poate lăsa ceva în urmă, copiilor săi, pe care îi îndrumă de asemenea să continue și să dezvolte afacerea familiei.

Provocarea în campanie a fost cum să-i facem pe fermieri să simtă că Brokerul Clubului este în fapt al fermierilor. Soluția a venit de la sine: să le arătăm că Brokerul Clubului îi înțelege mai bine ca oricine, pentru că este deținut de oameni asemenea lor, fermieri care și-au crescut afacerile de-a lungul timpului, s-au adaptat avansului tehnologic și modului în care industria a evoluat. În prezent, fermierii continuă eforturile de creștere a afacerii și se mândresc că pot lăsa în urma lor o moștenire însemnată. Acesta este publicul căruia ne adresăm și cu care vrem să intrăm într-un dialog”, a spus Mihai Costache, Group Creative Director Mullen România.

Parteneriatul Brokerului de Asigurare cu Clubul Fermierilor Români reprezintă o premieră în România: este pentru prima dată când o asociație a fermierilor intră ca acționar într-un Broker de asigurare, urmărind să se implice direct în gestionarea riscurilor la adresa culturilor și bunurilor fermierilor. Compania a parcurs un amplu proces de rebranding pentru a reflecta parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români și intrarea Asociației ca acționar în Broker. Credem că doar împreună cu fermierii, printr-un dialog permanent, transparent și constructiv putem crește performanța afacerilor agricole din România. Încrederea că afacerile lor sunt în siguranță în orice moment dacă aleg să lucreze cu Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este esențială în orice parteneriat dezvoltăm cu fermierii, iar campania de comunicare realizată împreună cu echipa de la Mullen transmite acest lucru. Fermierii sunt cei care au grijă de fermieri: protejează, asigură, reprezintă, negociază, obțin în numele fermierilor, pentru fermieri”, declară Oana Iftime, Director Comunicare&PR Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare  reprezintă exclusiv fermierii din România și acționează în mod unic în susținerea intereselor acestora, prin consilierea fermierilor pentru realizarea unui management corect al riscului, negocierea celor mai bune condiții pentru polițele de asigurare, demersurile către asigurători pentru crearea de polițe noi, precum și prin redirecționarea veniturilor obținute de Broker către programele și proiectele dedicate agriculturii românești, dezvoltate de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Mixul de comunicare include un spot TV dedicat, care poate fi vizualizat aici, un spot radio, machete de presă și vizualuri pentru promovarea în online și social media.

Echipele implicate în campanie:

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare – Oana Iftime (Director Comunicare & PR Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă), Georgiana Rusu (Director Executiv Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare)

Mullen România – Silviu Antohe (Executive Creative Director), Mihai Costache (Group Creative Director), George Bucurescu (Copywriter), Valentin Ionescu (Art Director), Adrian Radu (A/V Director), Andra Panaitescu (Client Service Director), Alexandra Todirica (Account Director), Maria Barbu (Account Executive).

19 septembrie este ultima zi pentru înscrierea la cursurile Antreprenor în Agricultura 4.0. Vă așteptăm alături de elitele agriculturii performante!

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Decizii radicale pentru producția de cartofi din România

Statisticile arată că în ultimii 7 ani producția de cartofi a scăzut de la 56.000 ha cultivate la 28.000 ha cultivate pentru a obține culturi de cartofi pentru consum. Astfel, s-a gândit un Plan național strategic al cartofului prin care se dorește o creștere a producției.

Pentru acest lucru s-au realizat o serie de calcule concrete care au fost prezentate reprezentanților Ministerului  Agriculturii, iar în prezent se caută surse de finanțare. Din acest plan reiese faptul că, anual, este nevoie de aproximativ 60 mil. de euro, bani cu care se poate rezolva definitiv această problemă a cartofului, spun reprezentanții Clubul Fermierilor Români. Și asta pentru că aproape aceeași sumă este deficitul bugetar creat de importul de cartof: „De ce să nu echilibrăm această balanță investind în acest sector? Astfel se reduce automat deficitul bugetar și ne rezolvăm o problemă importantă: situația a ceea ce se numește a doua pâine a țării“, ne-a spus Laszlo Becsek, membru Consiliu Director Clubul Fermierilor Români referitor la rolul și importanța spațiilor de depozitare pentru producătorii de cartofi, ca importanță strategică în vederea îndreptării balanței comerciale specifice acestui produs.

Actuala situație „de criză“ a cartofului s-a produs treptat

„Fermierul a produs și pentru că nu a mai vândut în toamnă, dar a avut soluții: să scadă suprafața cultivată cu cartofi, să scadă cantitatea și să producă atât cât poate să valorifice în toamnă“, explică Becsek.

În ultimii ani s-a schimbat și comportamentul cumpărătorului, care în prezent merge la piață pentru 1-2 kg de cartofi. Restul de marfă trebuie să o țină producătorul. Numai că producătorul a fost prins cam nepregătit de acest val în care a avut loc o expansiune a supermarketurilor. În momentul în care piața s-a mutat de la depozitul consumatorului la spațiul de depozitare al producătorului, s-a constatat că producătorul nu are unde să-și mai țină marfa. Și s-a ajuns la situația în care, fără construirea de depozite, nu ai cum să crești și suprafața de hectare, și cantitatea produsă în țară.

În acest Plan național strategic al cartofului este luat în calcul cartoful mediu cu o producție de 27 tone/ha, în timp ce în statistici această producție se situează undeva în jur de 15 tone/ha. Pentru îmbunătățirea producției este necesar ca în paralel să se ofere ajutor fermierilor atât pentru sămânță, material săditor cât și pentru depozitare și irigații.

Contracarăm sau concurăm importurile?

„Importurile nu avem cum să le evităm sau să le oprim. Dacă noi nu producem suficient, de undeva țara trebuie să se aprovizioneze. Dacă lanțurile de magazine nu pot să se aprovizioneze de la producătorii autohtoni, fie că nu e marfă suficientă, fie că nu au spațiu de depozitare ca să poată livra în cursul anului, atunci aceste magazine și piețele agroalimentare se vor aproviziona de altundeva. Putem contracara importurile producând aici, acasă. Dar nu e suficient să produci, trebuie să ai și unde să ții marfa, în condiții bune, să fie de calitate și să existe marfă în fiecare lună a anului, până la producția nouă“, mai spune Laszlo Becsek, care explică că pentru a asigura necesarul de consum de cartofi al țării, asta însemnând 1.700.000 de tone, ne-ar trebui o perioadă de 7-8 ani. Depinde, în primul rând, de sprijinul pe care îl vor primi producătorii și dacă aceștia vor fi stimulați să investească în continuare în această producție.

Cât costă un cartof de import?

„Fermierii din vestul Europei vând cartoful cu 10 cenți, care este pentru ei un preț foarte scăzut, au acest preț doar în anii cu supraproducție. Cartoful de 10 cenți (45 de bani) este sub prețul de producție. Transportul lui de acolo la noi în țară costă încă 45 de bani, apoi fiecare importator mai pune fiecare câte 10 bani, probabil marjă, deja ești la 1 leu cartoful care ajunge în piață / supermarket. Aici prețul crește din nou. Pentru noi, un preț mediu de 70-80 de bani constant este în regulă. Din acest preț al cartofului poți să faci investiție, poți să te dezvolți“, a mai declarat pentru revista Lumea Satului Laszlo Becsek.

Anca LĂPUȘNEANU

VIDEO

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială ”Antreprenor în Agricultura 4.0”

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, în sprijinul fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii 10 ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” care va debuta în data de 03 noiembrie 2021. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experiență managerială.

Calendar înscrieri și selectare participanți

Perioadă înscrieri: 26 august – 19 septembrie 2021

Anunțarea candidaților selectați: 27 septembrie 2021

Completarea fișei de profil pentru fermierii participanți: 27 – 30 septembrie 2021

Începerea cursurilor: 03 noiembrie 2021

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Perioadă desfășurare

Programul se desfășoară pe o perioadă de 5 săptămâni, în intervalul 03 noiembrie 2021 – 05 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.

România realizează o treime din producția anuală de floarea-soarelui din Uniunea Europeană dar pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi

Clubul Fermierilor Români consideră că țara noastră are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase, realizată concomitent cu investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale.

România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte.

În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

  • Stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare;
  • Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare;
  • Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare;
  • Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare;
  • Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite.

”Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aprox. 1,2 – 1,3 mil. tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021, de 3,3 mil. tone. Această cantitate reprezintă aprox. 34% din producția Uniunii Europene specifice acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 mil. ha”, explică Cezar Gheorghe, consultantul Clubului și expert analist în comerțul cu cereale.

”Anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aprox. 1,22 mil. tone față de anul 2020. Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aprox. 400.000 tone/an), Turcia (aprox. 400.000 tone/an), Ungaria (aprox. 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, aprox. 2 milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE”, concluzionează Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă). Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc.).

Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafața totală a Uniunii Europene, aspect care indică încă o dată potențialul de valorificare a acestei materii prime pe plan național. În comparație cu Franța, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă la nivel european, care a însămânțat în acest an aprox. 660.000 ha, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, anul trecut țara noastră a raportat un deficit important privind producția de floarea-soarelui, respectiv 820 mii de tone față de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale prețurilor aferente principalelor produse agroalimentare și nu numai.

”Acest randament se poate menține sau poate înregistra creșteri anuale doar prin realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative , care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale. Diminuarea producției agricole din ultimii ani, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din țara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidențiat încă o dată importanța vitală a apei pentru agricultură. Întregul spațiu comunitar beneficiză în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Țări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei țări.

”Considerăm că dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltarea industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază și care la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială”, consideră Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. ”Clubul Fermierilor Români își manifestă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vizează implementarea cu succes a unor politici care să permită dezvoltarea unităților de procesare la nivel național și a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național.”

Sursa: Clubul Fermierilor Români 

Sistemul de irigații, tot mai „sec“ în ultimii 30 de ani

Deși irigațiile reprezintă fundamental existența unei agriculturi sănătoase, bogate, în România de-a lungul timpului nu s-a acordat o atenție deosebită acestui sector. Doar teoretic... Prin urmare, Politica Agricolă Comună impune noi standarde și constrângeri privind utilizarea apei, acestea reprezentând mai mult decât o necesitate.

În acest context, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, ne-a declarat: „În ultimii 30 de ani intervențiile prin finanțare în irigații au fost minime sau inexistente. Și asta în condițiile în care în România sunt zone care suferă de exces de umiditate pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte zone suferă de secetă extremă. Chiar dacă irigațiile au reprezentat o prioritate declarată oficial, din păcate nu a fost încă transpusă într-o realitate efectivă a unui proiect. Mai cu seamă în ultimele luni fermierii au avut așteptări mari din partea autorităților privind finanțări în vederea reabilitării și extinderii sistemului de irigații, alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Din păcate, toate aceste proiecte nu au fost incluse pe lista de finanțare în programele PNRR. A fost un eșec neașteptat și o pierdere extrem de dură pentru români.“

Agricultura reprezintă în primul rând domeniul care asigură securitatea alimentară a populației, iar proiectele strategice de îmbunătățire a sistemului agricol vor fi întotdeauna un subiect de discuție între ministere, Guvern și asociații. De aceea, armonizarea gestionării apei și a solului, care sunt fundamentale în agricultură, pot asigura realizarea recoltelor scontate atât de necesare acestui scop. Florian Ciolacu a subliniat: „Legat de PNRR, este clar că a fost un refuz al Comisiei Europene pentru un proiect de anvergură, propus de România, care însuma mai mult de 4 mld de euro partea de irigații și drenaj, motivele fiind legate de propunerile pentru refacerea, modernizarea, extinderea infrastructurii și modul în care sunt în raport cu constrângerile de mediu. Am făcut o propunere aducând în atenția autorităților următorul aspect: pactul ecologic european prin strategia privind biodiversitatea, strategia privind de la Fermă la Furculiță, alte prevederi privind directive de mediu și climă, aspectele energetice, utilizarea și tranziția către energie verde.“

Propuneri strategice pentru irigații

Florian Ciolacu explică necesitatea acordării unei atenții deosebite din partea autorităților pentru domeniul irigațiilor. De asemenea, remarcă faptul că finanțările multianuale pentru acest sistem ar fi o rezolvare pentru fermieri: „Am propus la Ministerul Agriculturii un concept privind o strategie de gestiune privind integrarea apei și a solului și a fost bine primită. Am apelat și la consultanții noștri externi cu experiență în domeniul politicii europene de mediu și gestiune pe climă și apă. Suntem acum la pasul de a face parteneriate cu universități care au facultăți de hidrotehnică ce includ îmbunătățiri funciare sau în Politehnică unde există facultăți cu activitate relevantă în domeniul de gestiune a apei sau a energiei, astfel încât să producem un document care să fie pus în discuție într-un grup de lucru ce cuprinde Ministerul Mediului, Dezvoltării și Ministerul Digitalizării. Vedem această strategie ca pe o asumare guvernamentală, vrem ca gestiunea apei pentru agricultură să fie asumată și să permită un plan de finanțare multianual, în favoarea fermierilor, dar cu respectarea acestei condiții privind mediul și clima.“

Politica Agricolă Comună

Un alt obiectiv principal pentru agricultura din România este Politica Agricolă Comună. Noua PAC a fost aprobată de Comisia Europeană până în 2030, cu un buget de 270 mld euro, sub formă de subvenții directe acordate fermierilor.

Politica Agricolă Comună este cea mai bine finanțată din bugetul comun european deoarece susține ideea ca țările Uniunii Europene să lucreze împreună pentru a oferi cetățenilor hrană de calitate accesibilă și predictibilă și pentru evitarea unei crize alimentare. În acest context, Florian Ciolacu explică: „Politica Agricolă Comună intră în vigoare în 2023, după 2 ani de tranziție. România va utiliza și pe perioada de tranziție, plus cei 5 ani ce urmează, pe aplicarea noilor reforme, aproximativ 20 mld euro, distribuiți pe 2 piloni, 13 miliarde pilonul 1 – plăți directe și 6, 7 – pilonul 2 – investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Pentru România este strategic să-și elaboreze planul după care își va distribui această finanțare pe următorii ani, adică planul național strategic și care e făcut după alte reguli decât cele cu care ne-am obișnuit până acum. Dorim să găsim cele mai bune propuneri pentru ministerele din domeniu, pentru ca fermierii să beneficieze integral de direcții care să asigure o creștere a volumului producției și să fie asigurați de stabilitate financiară. În România Politica Agricolă Comună a avut niște riscuri, o parte au dispărut și mă refer la plafonarea subvențiilor pentru că România, deși are un model de agricultură performant, are de asemenea și o agricultură de subzistență.“

Colaborarea cu AFIR

După cum știm, Clubul Fermierilor Români sprijină fermierii pentru o integrare sănătoasă și stabilă în sectorul agricol. Este o asociație nonprofit și nonguvernamentală, însă cu modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și ghiduri de bună practică în agricultură. În acest sens, specialiștii clubului sunt într-o colaborare permanentă cu APIA, AFIR și Ministerul Agriculturii. „Printre ultimele proiecte gestionate de noi a fost colaborarea cu AFIR privind măsura polițelor pentru asigurări agricole. Statul român îi poate încuraja pe fermieri cu bani europeni să-și dezvolte afacerile. Printre problemele pe care le avem, cum ar fi seceta sau excesul de umiditate, asigurarea rămâne cea mai importantă. Cel mai bine ar fi să avem sistem de irigații ca să nu existe secetă, să avem sisteme de drenaj ca să nu mai avem probleme de exces de umiditate, să avem sistem de anti grindină în toată țara. Am colaborat cu Afir și am reușit să modificăm împreună ghidurile, pe domenii/măsuri, astfel încât fermierii au putut beneficia de până la 70% din costurile poliței de asigurare“, ne spune reprezentantul Clubului Fermierilor.


Piețele de desfacere

În ultimii 10 ani, România a fost printre primele țări din Europa în ceea ce privește producția de cereale, devenind astfel un competitor important pentru țările europene. Deși specialiștii susțin că România are forță de producție, totuși o mare problemă o reprezină desfacerea produselor. „Problema piețelor de desfacere este sistemică; aceasta înseamnă că sunt măsuri care țin de relația comercială directă între furnizor și distribuitor și aici trebuie regândită relația de parteneriat. În primul rând produsele autohtone trebuie să prezinte o prioritate la raft. De prea mult timp consumăm mai mult din produse agroalimentare din import decât din producție autohtonă. Nu în ultimul rând, avem nevoie de educarea populației și de măsuri cu scheme de calitate pentru produsele românești“, a conchis Florian Ciolacu.


Liliana Postica

România, rating de recoltă la nivel Excepțional

Pe 28 iulie 2021, Geoglam (cropmonitor.org) a emis un raport privind culturile la nivel global. Geoglam este un organism care generează prognoze de recoltă printr-un sistem de sateliți la nivel planetar.

Pe harta desfășurată a Pământului, România este singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel Excepțional (toate culturile de pe tot teritoriul României au primit acest rating).

”Putem considera că acesta este un moment de referință pentru România, care nu se întâmplă de două ori în timpurile noastre. Rating-ul de recoltă de nivel ”Excepțional” readuce în atenția lumii potențialul agriculturii din țara noastră. Totodată, reprezintă un bun prilej de conștientizare și recunoaștere a rolului și contribuției fermierilor în asigurarea siguranței alimentare. Această evaluare demonstrează rezultatele care pot fi obținute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurată de companiile de agribusiness, în condiții climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condiții de lucru optime pentru fermieri”, consideră Cezar Gheorghe, analist consultant Clubul Fermierilor Români pentru comerțul cu cereale.

„Irigațiile reprezintă factorul esențial pentru ca România să-și atingă potențialul în agricultură. Doar cu o gestiune integrată a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultură și protejarea mediului. Este necesară o planificare multianuală pentru asigurarea irigațiilor (sistem național și proiecte locale) și desecării, în baza strategiei integrate a apei. În 2020, Guvernul României a alocat din bugetul național despăgubiri în valoare de 850 milioane de lei. Irigațiile elimină riscul pierderii recoltelor din cauza secetei și a plății prin despăgubiri. România este țara cu cea mai spectaculoasă creștere de producție și randament în agricultură din Uniunea Europeană, în ultimii 10 ani. Avem nevoie de politici și programe care să susțină creșterea profitabilității și performanței în agricultura românească”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei și solului pentru agricultură, care va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. Prima reuniune a grupului de lucru a avut loc pe 16 iulie la Timișoara, cu participarea conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a Consiliului Județean Timiș, a USAMVB din Timișoara și a fermierilor din regiune.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Clubul Fermierilor Români propune elaborarea și aplicarea unei strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură

Clubul Fermierilor Români consideră că elaborarea și punerea în aplicare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații.

Realizarea și implementarea unei strategii integrate a apei pentru agricultură reprezintă singura cale pentru armonizarea măsurilor de asigurare a funcționării și extinderii infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu respectarea noilor prevederi europene privind agricultura (Reforma PAC), de mediu și climă (Pactul Ecologic European și Strategiile subsecvente – Biodiversitate și Farm to Fork).

Strategia urmează să asigure un cadru de convergență și coerență pentru toate măsurile și proiectele care privesc gestiunea apei și solului pentru agricultură, printr-o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a României și realizarea obiectivelor necesare în zona de mediu și climă.

Clubul Fermierilor Români propune valorificarea analizelor, evaluărilor și proiectelor privind reforma sistemului de gestiune a apei pentru agricultură cuprinse în propunerea de reformă făcută recent de MADR în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și realizările din cadrul Planului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.  

Succesul strategiei depinde de asigurarea unei cooperări eficiente guvernamentale inter-instituționale (Guvern - MADR, MMAP, MDLPA, MFP) și multi-parteneriale (public-privat-neguvenamental), pentru o planificare financiară multi-anuală și multi-sursă coerentă a măsurilor de modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie realizat echilibrul între noile condiții de mediu și climă și asigurarea competitivității fermelor din România.

În mod concret, soluționarea problemelor existente de îmbunătățiri ecosistemice și funciare poate fi realizată în noul context european al Politicii Agricole Comune printr-o abordare integrată a gestiunii resurselor sol – apă – aer, pentru o productivitate optimă și sustenabilă, care să țină cont în egală măsură de protecția mediului și de competitivitatea fermierilor.

Refacerea sistemului de irigații reprezintă o problemă pe care România n-o mai poate amâna. Diminuarea producției agricole din ultima perioadă, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Întregul spațiu comunitar beneficiază în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă.

Modernizarea și extinderea îmbunătățirilor ecosistemice și funciare se poate realiza la cele mai noi standarde, utilizând cele mai noi tehnologii în domeniu, astfel încât impactul aplicării Strategiei integrate de gestionare a apei să conducă la:

  • asigurarea siguranței producției, cu impact direct asupra securității alimentare a României;
  • creșterea nivelului de reziliență a fermelor, care presupune stabilitate financiară și dezvoltare rurală;
  • creșterea producției naționale și a productivității fermelor, în condițiile în care România este un jucător major pe piața cerealelor la nivel mondial;
  • protejarea investițiilor fermierilor, realizate în ultimii 30 de ani;
  • siguranța Uniunii Europene privind accesul la cereale, având în vedere că România este considerată un rezervor de porumb și floarea-soarelui.

În acest sens, Clubul Fermierilor Români propune:

  • Crearea la inițiativa MADR a unui Consiliu inter-ministerial cu participarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Cercetării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor Publice și multi-parteneriate (inclusiv mediul universitar și asociații) pentru elaborarea Strategiei naționale integrate de gestiune a apei pentru agricultură, a Planului de acțiune privind implementarea Strategiei, inclusiv estimări bugetare, termene și responsabilități în program.
  • Elaborarea și implementarea Programului național privind dezvoltarea proiectelor locale de irigații (ca parte a Strategiei) vizează următoarele direcții:
  • simplificarea și armonizarea legislativă care să încurajeze proiectele locale de irigații;
  • coordonare inter-agenții din cadrul MADR și MMAP pentru eficientizarea investițiilor, reducerea birocrației și încurajarea proiectelor locale cu finanțare privată;
  • facilități fiscale pentru investițiile (private/fermieri) în proiectele de irigații locale.
  • Elaborarea unui Ghid de bune practici și proiecte în domeniul gestionării integrate a apei pentru agricultură, care să țină cont de:
  • armonizarea cu legislația europeană referitoare la problemele de mediu, climă și agricultură;
  • modele de proiecte (tipologie) în acord cu reglementările europene de mediu și dezvoltare durabilă (pe tipuri de ferme/culturi; zone geografice; specificitatea reliefului);
  • identificarea surselor de finanțare complementare pentru susținerea investițiilor în proiectele de irigații locale.
  • Coordonarea măsurilor specifice unui sistem integrat de gestiune eficientă a apei în agricultură cu cele cuprinse în strategiile locale pentru dezvoltare durabilă (implicarea dimensiunii regionale și locale în susținerea aplicării Strategiei).

În data de 23 iunie 2021, Clubul Fermierilor Români a prezentat propunerea privind elaborarea Strategiei integrate de gestiune a apei pentru agricultură în cadrul întâlnirii cu conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la care au participat fermieri membri în Club (în particular din regiunea Dobrogea) și reprezentanți ai Consiliului Director al Clubului. Întâlnirea de la MADR este prima dintr-o serie de reuniuni inițiate de Club pentru promovarea către ministerele responsabile din Guvern a propunerii de elaborare a Strategiei.

”Inițiem această acțiune în consens cu membrii noștri, în principal cu fermierii din zonele afectate de secetă, inclusiv cei care dețin ferme în ariile de acoperire ale sistemelor de irigații și desecare. Dorim să fim un contributor activ la elaborarea Strategiei, prin punerea la dispoziție a unor experți consultanți români și străini. De asemenea, lansăm invitația către universități și institute de cercetare din România de a participa la proiectul coordonat de Club pentru elaborarea unor analize tehnice, economice și de mediu privind modernizarea și extinderea funcționării unei infrastructuri de gestiune a apei pentru agricultură, care sa fie armonizat cu noile prevederi europene privind mediul și clima, inclusiv cele care vor deveni operaționale odată cu Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

“Clubul Fermierilor Români își exprimă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vizează implementarea cu succes a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național. Clubul urmărește să asigure colaborarea cu alți actori inter-guvernamentali și organizații internaționale (precum Banca Mondială sau BERD), din domeniul educației și cercetării (universități) și organizații neguvernamantale cu activitate, expertiză și capacitate pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiei integrate de gestionare a apei”, declară Dan Hurduc, reprezentantul Consiliului Director al Clubului.

Ce se poate întâmpla fără o gestionare eficientă a apei (I)

Ca investiție primară în agricultură, apa și costurile asociate sunt vitale. Gestionarea eficientă a apei înseamnă atât producție sporită și profit pentru fermă, dar și un aspect extrem de important în siguranța și securitatea alimentară. Vulnerabilitatea înseamnă criză alimentară și, în consecință, foamete, arată o analiză a Clubului Farmerilor Români.

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate și transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în aprilie către autoritățile de la Bruxelles și consideră că finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului de gestiune a apei este o activitate ce se încadrează în condițiile stabilite de Comisie.

De altfel, Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România pentru a susține agricultura performantă din România. „Evoluția prețurilor produselor agricole la nivel global, datorată efectelor generate de schimbările climatice (seceta și valuri de frig din SUA, seceta de toamnă și frigul aferent iernii din Rusia), influența factorului politic asupra pieței cerealelor (sistemele de protecție prin taxe de export aplicate materiilor prime din Rusia, protecția ucraineană asupra materiei prime de oleaginoase), creșterea enormă a cererii și achizițiilor Chinei de materii prime agricole (grâu, porumb și soia) constituie factori de care Uniunea Europeană și România trebuie să țină seama pentru asigurarea securității alimentare, care trebuie cauționată prin investițiile în sistemele de gestionare a apei, în speță irigațiile și desecarea“, arată analiza efectuată de Clubul Fermierilor Români.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene De asemenea, organizația atrage atenția că poziția României devine „extrem de vulnerabilă în mecanismele de piață care gestionează cererea-oferta de produse agricole la nivel mondial“, în lipsa acestor investiții strategice în sistemele de gestiune a apei destinate agriculturii.

Vulnerabilitatea României se transferă întregii Uniuni Europene pe dimensiunea de aprovizionare cu materie primă agricolă.

În perspectiva deja anunțată a unor recolte agricole de dimensiuni reduse la nivel regional (Marea Neagră), FAO insistă asupra măsurilor pentru evitarea intrării către o spirală negativă în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la produse agroalimentare, evidențiind chiar perspectiva unui fenomen de criză alimentară puternică = foamete. Pentru România, investițiile în infrastructura de gestiune a apei asigură capacitatea pentru realizarea obiectivului principal al oricărei guvernări prezente sau viitoare a țării și siguranța alimentară a cetățenilor săi. Infrastructura de irigatii și desecare-drenaj reprezintă baza acestui proces.

Mai mult decât atât, creșterea rezilienței fermelor înseamnă atât creșterea producției naționale, cât și protejarea investițiilor fermierilor în terenul agricol lucrat.

Dar creșterea nivelului de reziliență a fermelor depinde de accesul predictibil la apă deoarece acesta este ordonat de doi factori: producție și desfacere. Iar pentru a produce este nevoie de investiție primară și costuri asociate. Apa este o investiție primară care generează reziliență fermei prin faptul că sporește producția și, deci, profitul fermei.


Potrivit Clubului Fermierilor Români, sistemele funcționale și moderne de gestiune a apei permit creșterea producției la nivel național, asigurând totodată o predictibilitate sporită. Apa reprezintă condiția principală și ireductibilă în agricultură. Producția națională poate urca în următorii zece ani până la nivelul de 50.000.000 tone, față de cca 30.000.000 în prezent, într-un an normal. Totuși, condiția principală rămâne apa deoarece fermierii români folosesc deja o tehnologie avansată în agricultură. Randamentele depind doar de apă, comparația la nivel de țări membre ale UE fiind sugestivă, statul nostru având de recuperat zeci de procente.


Sistemele de gestionare a apei reprezintă elemente de siguranță ale fermierilor, prin capacitatea de a proteja investițiile în terenul agricol, ca mijloc al producției agroalimentare. Investiția este inițială și anuală. Cea inițială constă în achiziția sau închirierea de la proprietarul de drept și necesită ulterior investiții anuale prin două categorii distincte de cheltuieli, fixe și variabile. Cele fixe sunt determinate de costurile cu tehnologia în fermă (utilaje, active fixe – spații de stocare etc.), iar cele variabile sunt cele care determină costurile de înființare a recoltelor (îngrășăminte, spectrul de produse pentru protecția culturilor, semințe și costurile cu energia, adică combustibili și energie electrică), costurile generate de angajații din fermă, costurile financiare atașate finanțării culturilor și a împrumuturilor pentru finanțarea activității în fermă.


Simona Nicole DAVID

Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor  Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

 

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

”În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

”În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională ”Cartoful” din România solicită sprijin cuplat la măsura cartofului timpuriu pentru industrializare și la cartoful pentru sămânță

În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu domnul Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmițarea excesivă a suprafețelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploatațiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

”România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului.  În acest fel, în fiecare an, în țara noastră au loc importuri masive de cartof”, declară Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

”Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

”Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România, alianță strategică pentru relansarea sectorului de cartof

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat ieri un protocol de colaborare privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor ”de minimis” pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

”Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională Cartoful din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”, apreciază Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

”Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

”Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”, consideră Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

”Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională ”Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (ministerul agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”, declară Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România.

”Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională ”Cartoful” și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”, declară Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională ”Cartoful” din România.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare, se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor  eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Protocolul de colaborare a fost semnat joi, 15 aprilie, din partea Clubului Fermierilor Români de Nicușor Șerban, președinte, Laszlo Becsek, vicepreședinte, Florian Ciolacu, director executiv, și din partea Federației Naționale Cartoful din România de Romulus Oprea, președinte, Cleonic Sucaciu, vicepreședinte, Ioan Moroianu, director executiv. Alături de semnatarii protocolului, au onorat cu prezența și mesaje de susținere membrii fondatori ai Clubului Fermierilor Români.

Comasarea terenurilor agricole, un subiect de interes major pe agenda comună a Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României

Clubul Fermierilor Români și Coaliția pentru Dezvoltarea României se alătură într-un demers comun privind susținerea unei teme de interes major pentru fermierii din România – comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

În acest sens, cele două organizații au elaborat o poziție comună, argumentată, care susține și promovează interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în afacerile agricole pe care aceștia le derulează, prin comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

Demersul comun al Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României urmărește implementarea unui cadru legal care să vizeze flexibilitatea și simplificarea activităților pentru fermierii care doresc să-și optimizeze timpul și costurile aferente exploatării terenurilor agricole. Echipele de specialiști de la cele două organizații au experiența și competențele necesare pentru a realiza expertize pe care să le pună la dispoziția autorităților abilitate, cu scopul realizării unei bune implementări a cadrului legislativ necesar comasării și consolidării terenurilor agricole.

”Elaborată și aplicată corect, procedura de consolidare poate constitui un instrument adecvat de management al terenurilor agricole, orientat spre folosirea rațională și eficientă a acestor terenuri și care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonei rurale”,  declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Cadastrarea și Consolidarea terenurilor agricole sunt măsuri de importanță sistemică, iar coroborarea acestor două măsuri este esențială pentru descătușarea capitalului din sectorul agricol, accelerarea investițiilor în acest domeniu și atingerea adevăratului potențial agricol al țării”, declară Cătălin-Adrian Drăgan, Coordonator Task Force Agricultură Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Ca parte a acțiunilor de organizare și amenajare a teritoriului agricol, consolidarea reprezintă un complex de acțiuni juridice și tehnice ce au drept scop (i) formarea unor terenuri compacte,  (ii) crearea unor condiții optime pentru folosirea lor rațională și conformă destinației și (iii) conservarea mediului în zonă, în timpul pregătirii terenurilor, prin proiectele de consolidare, urmărindu-se inclusiv implementarea unor măsuri de reducere a eroziunii solului, păstrarea umidității solului, păstrarea biodiversității, refacerea perdelelor forestiere, fertilizarea corespunzătoare a solului, amenajarea și refacere peisajului.

Comasarea se face cu respectarea următoarelor principii: principiul echivalenței terenurilor afectate – conform căruia niciun proprietar/titular de drepturi nu va avea o situație mai puțin favorabilă decât cea anterioară comasării, principiul sustenabilității și protecției mediului, principiul consultării și participării titularilor de drepturi, principiul transparenței procesului de comasare și principiul egalității de șanse.

Comasarea se realizează doar în zonele unde este necesară și oportună pentru a deservi un interes public, astfel că derularea procesului de comasare se face pe baza de proiect și afectează terenurile dintr-o zona geografică limitată.

Comasarea se realizează prin voința proprietarilor, care se pot constitui în Asociații de Consolidare și Amenajare la nivel local, cu participarea autorităților statului care vor primi atribuții în procesul de comasare prin legislația secundară.

Din punct de vedere procedural, etapele comasării vizează elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului de comasare, Emiterea actului administrativ de adoptare a proiectului de comasare de către autoritatea învestită în acest sens și emiterea titlurilor de proprietate conform noului amplasament, precum și înregistrarea drepturilor de proprietate și a celorlalte drepturi (folosință, arendă etc.) conform actului proiectului de comasare adoptat, de către autoritățile cu atribuții în acest sens (ANCPI, prin OCPI județene, APIA etc.).

Terenurile sunt un bun economic de nivel înalt care poate fi delimitat, dar nu multiplicat. Protecția proprietății este de aceea unealta primordială în procesul de comasare. Prin introducerea unei atare măsuri, se vor îmbunătăți condițiile de muncă, va crește productivitatea în agricultură, precum și concurența între societățile comerciale, astfel fiind asigurate locurile de muncă în zona unde măsura a fost implementată cu succes.

O provocare a procedurii de consolidare a terenurilor agricole va fi implicarea tuturor proprietarilor/fermierilor, cărora trebuie să le fie explicate beneficiile și oportunitățile ce pot rezulta în urma procesului de consolidare. Depășirea acestei provocări se poate realiza prin elaborarea cadrului juridic pentru consolidarea terenurilor, pentru că doar astfel se creează un mediu juridic, organizatoric, economico-financiar și tehnic favorabil pentru o activitate productivă și eficientă în sectorul agricol și în zona rurală.

Documentul de poziție comună a celor două organizații a fost pus la dispoziția dlui. Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii, a dlui. Adrian Ionuț Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, a dlui. George Scarlat, președintele Comisiei de Agricultură a Senatului și poate fi consultat integral pe site-urile celor două organizații.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro 

Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România: AmCham, CCIFER, Concordia, AHK, CNIPMMR, FIC, RBL, AOAR.

CDR este construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceștia remarcându-se printr-o poziționare solidă ca organizații.

Pentru a-și atinge obiectivele, CDR își desfășoară activitatea prin intermediul a 14 grupuri de lucru tematice conectate cu agenda economică, precum și cu cea extinsă interconectată a ministerelor.

Aceste grupuri de lucru sunt coordonate de lideri experți în aceste domenii și alcătuite din reprezentanți la nivel de management din companiile organizațiilor membre.

www.coalitia.org

Clubul Fermierilor Români dă startul celei de-a doua serii a Programului “Tineri Lideri pentru Agricultură”

  • Programul are înscriși un numărul dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești;
  • Zece bursieri Agricover se alătură tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică.

București, 17 noiembrie 2020 – Clubul Fermierilor Români continuă pentru al doilea an consecutiv programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” și se implică responsabil în pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri, răspunzând unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, aceea de pregătire specializată în domeniul agricol, pentru a asigura succesiunea afacerii, implicit a conducerii viitoarelor ferme.

Ca reprezentant al fermierilor performanți, Clubul Fermierilor Români se implică activ în elaborarea și implementarea unor programe specifice, dedicate situațiilor complexe cu care se confruntă toți producătorii agricoli: nevoia de oameni pregătiți, calificați, motivați, angajați stabili și pro-activi.

Luna trecută am dat startul celei de-a doua serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă gândită fundamental pentru antrenarea viitorilor lideri din agricultură. Având în vedere rezultatele obținute cu prima grupă, am fost încurajați și motivați să continuăm programul de pregătire cu o nouă serie, cu mai mulți participanți, astfel încât am început cursurile cu 30 de tineri fermieri din toate zonele României.  Anul acesta implicăm mai mulți parteneri educaționali și traineri, introducem cursuri noi și folosim o programă mult mai aplicată pe nevoile de business și de dezvoltare profesională și personală a tinerilor lideri fermieri. În cadrul procesului de selecție, ne-au făcut plăcere discuțiile cu tinerii, apreciem mult energia și entuziasmul lor, ideile pe care le au, planurile de viitor și ambiția de a le pune în aplicare”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Lansat în 2019, Programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii fermierilor membri ai Clubului pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în afacerile familiei și în comunitate, și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, sau în dialogul cu acestea. 

”Anul acesta suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Salutăm inițiativa Grupului Agricover care a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și susține 10 burse pentru anul 2020-2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate socială”, a continuat Florian Ciolacu.

Succesul viitorului afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, atât în plan profesional, pentru a asigura continuarea afacerii, cât și în cel al reprezentării intereselor fermierilor în cadrul instituțiilor europene responsabile pentru dezvoltarea agriculturii. Contribuim la dezvoltarea și responsabilizarea acestor tineri pentru a deveni LIDERI, așa cum are nevoie și merită agricultura din România.

Program: cfro.ro/tineri/

Clip video: youtu.be/XoD-_fYMpbM

***

DETALII PROGRAM TINERI LIDERI PENTRU AGRICULTURĂ

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil Participanți

Tineri cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri.

Curricula Program

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel: 

  • INIȚIERE: Cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; leadership; managementul strategic; marketing; administrarea afacerilor; resurse umane; simulare de business.
  • APROFUNDARE: Cursuri de 3 zile, de pregătire în următoarele domenii: legislativ-juridic; fiscal-audit; marketing și comunicare pentru afaceri; tehnologie.
  • CONSOLIDARE: Stagii de internship la Bruxelles: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; ComAgri din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor – ELO, FARM EUROPE, COPA-COGECA; Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României; Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole.

Perioadă desfășurare Program

Octombrie 2020 – Iunie 2021

Clubul Fermierilor Români, alături de organizațiile europene împotriva plafonării obligatorii a plăților directe

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra Statelor Membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală“, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.“

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  1. Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  2. Camera Agrară a Republicii Cehe
  3. Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  4. Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  5. Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  6. Confagricoltura, Italia
  7. Consiliul Agricol Danez
  8. Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  9. Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  10. „Parlamentul Fermierilor“ Letoni
  11. Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

Clubul Fermierilor Români își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, asociația a pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021. Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

Reabilitarea infrastructurii de desecare la nivel național anunțată de ministrul agriculturii

Clubul Fermierilor Români salută anunțul făcut marți, 23 iunie 2020, de ministrul agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului.

Clubul Fermierilor Români a susținut și contribuit direct la luarea acestei decizii, prin punerea la dispoziția autorităților române a unor studii, analize și evaluări privind necesitatea și oportunitatea refacerii și modernizării infrastructurii strategice de irigații-desecare, fiind identificate argumentele de mediu, economice, sociale, de biodiversitate și protecția solului.

Evidențiem în acest sens proiectul Clubului Fermierilor Români pentru realizarea unui ”Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României” de către o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, în perioada octombrie 2019 – martie 2020. Fondurile necesare realizării studiului au fost asigurate de Club, prin contribuția financiară a unui grup de membri, fermieri performanți din regiunea Banat, care se confruntă anual cu problemele cauzate de inundații și secetă.

Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național.

„Studiul integral și concluziile acestui proiect le-am pus dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și a Președinției, Guvernului și Parlamentului României (prin Comisia de agricultură de la Camera Deputaților), instituții cu care ne aflăm într-un dialog permanent. În cadrul demersurilor făcute, am susținut necesitatea identificării unor surse de finanțare europeană și, prin realizarea acestui studiu, am oferit autorităților române argumentele știintifice pentru extinderea la nivel național a programului de reabilitare a sistemului de desecare”, a declarat Florian CIOLACU, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

”Salutăm inițiativa Ministerului agriculturii și acordul guvernamental obținut privind alocarea în programul de investiții din planul de relansare economică a României a unor sume importante pentru reabilitarea întregii infrastructuri de irigaţii, desecare şi drenaj, cât și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului. Apreciem decizia adoptată la nivelul ministerului, suntem onorați de deschiderea cu care autoritățile au primit propunerile Clubului Fermierilor Români și ne bucurăm că demersul nostru a condus la acest rezultat. Alocarea sumelor necesare pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a sistemelor de desecare și drenaj arată importanța acordată de către autoritățile române acestui domeniu strategic pentru agricultura din România”, a mai spus Florian CIOLACU.

„Situația actuală a sistemelor de desecare din România, în particular a celor din regiunea de Sud-Vest generează permanent riscuri majore de compromitere a culturilor, deteriorare a solului și reducere a biodiversității. Din acest motiv am decis împreună cu un grup de fermieri din regiunea Banat să susținem financiar realizarea studiului de către USAMVB Timișoara și să sprijinim astfel proiectul lansat de Clubul Fermierilor Români. Demersurile susținute ale Clubului în fața autorităților române s-au concretizat și, în acest sens, am primit cu bucurie anunțul ministrului agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj la nivel național, inclusiv în Banat”, a declarat Nicolaie APOPI, vicepreședinte al Clubul Fermierilor Români.

„Suntem onorați de parteneriatul Universității noastre cu Clubul Fermierilor Români, care a organizat și lansat acest proiect de importanță majoră pentru agricultura românească. Rezultatele studiului au arătat că reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametri optimi va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, a apei și a vieții oamenilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cosmin Alin POPESCU, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

Studiul coordonat de Prof. Dr. Paul PÎRȘAN a vizat arealul cuprins în amenajările de desecare și combatere a eroziunii solului din județele Timiș, Arad și Caraș Severin, cu o suprafață de 788.661 ha, reprezentând cca. 50 % din totalul suprafeței agricole a zonei (1.584.007 ha). Studiul a avut ca obiectiv argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului, care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).

Reabilitarea sistemului de desecare la nivel național va conduce la creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și va sprijini productivitatea fermelor, în contextul în care schimbările climatice afectează tot mai mult culturile și potențialul productiv al agriculturii.

Clubul Fermierilor Români lansează un serviciu specializat de brokeraj pentru comerțul cu cereale

Clubul Fermierilor Români anunță lansarea, în premieră, în România, a unui serviciu specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale, adresat fermierilor. Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional,  prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști.

”Conform studiului recent realizat de către Clubul Fermierilor Români în rândul membrilor, a rezultat că fermierii au un grad mare de vulnerabilitate în faza de valorificare a recoltelor. Adăugăm în portofoliul nostru activitatea de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real. Stabilim o premieră în România prin acest tip de serviciu oferit de către o asociație de fermieri, cu scopul de a maximiza și securiza profiturile fermierilor. Susținem interesele fermierilor în dialogul acestora cu partenerii comerciali, pentru încheierea unor contracte reciproc avantajoase”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

Pentru coordonarea acestui nou serviciu de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale,  Clubul Fermierilor Români l-a cooptat în echipă pe Cezar Iulian Gheorghe, analist și trader cu o expertiză recunoscută de peste 18 ani pe piața de agribusiness. Comerțul cu cereale are anumite particularități și se bazează pe o serie de reglementări și proceduri care trebuie cunoscute și urmărite, la care se adaugă condițiile contractuale, logistice și de depozitare, care și ele trebuie gestionate și negociate cu maximă atenție.

”Fermierii nu au întotdeauna acces la informații specializate, în timp util. Interpretarea în mod corect și rapid a acestora poate face diferența în vânzarea și valorificarea recoltei. Pentru analizele noastre folosim instrumente avansate de lucru, urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse și realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier. Punem la dispoziția fermierilor un portofoliu extins de opțiuni de desfacere și îi asistăm pe durata întregului proces de contractare și execuție. Invit fermierii să apeleze cu încredere la serviciile noastre de consultanță pentru a putea lua cele mai bune decizii”, a declarat Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe au la dispoziție următoarele date de contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon 0749.777.711.

CLUBUL FERMIERILOR ROMÂNI salută inițiativa KAUFLAND de sprijinire a furnizorilor autohtoni de produse agro-alimentare

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificarea unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile.

Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agro-alimentare, ajutând la menținerea unui cashflow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punct de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare.  

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la Kaufland și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate celelalte lanțuri de retail să ia măsuri similare, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agro-alimentare, în beneficiul cetățenilor.

Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români 2020

Conferinţa Naţională Inovaţie pentru Agricultura Performantă, organizată pe 6 februarie la Palatul Parlamentului de către Asociaţia Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români şi europeni cu responsabilităţi în dezvoltarea politicilor şi strategiilor în domeniul agriculturii, experţi în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum şi lideri din partea celor mai importante asociaţii ale fermierilor la nivel european şi naţional.

Modernizarea fermelor prin achiziţia de tehnologii

Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români şi-a propus să dezvolte iniţiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor şi să devină vocea acestora la nivel european. Organizaţia promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor şi atragerea tinerilor în agricultură; formarea şi creşterea competenţelor acestora.

În deschiderea conferinţei Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a punctat printre altele şi finanţările odată cu noul PAC pentru o agricultură digitală. „Subvenţiile europene, în orice fel ar fi ele disponibile, fie că sunt direct pe suprafaţă, fie că sunt pe măsuri ori pe proiecte, vor avea legătură cu mediul. Ideea cu zero pesticide este nerealistă pentru că ele au un rost, să facem lucrări care să fie prietenoase cu mediul (...). Lucrul acesta l-am identificat sub forma unei performanţe multivalente, adică performanţa nu trebuie judecată doar prin randament, competitivitatea nu trebuie măsurată doar prin profit, acestea trebuie măsurate şi prin ceea ce reuşeşti să faci ca să protejezi şi să ajuţi afacerea ta să fie sustenabilă şi pe termen lung. În acest sens soluţia pe care noi o găsim şi o propunem este de a moderniza fermele şi de a eficientiza agricultura digitală, care vine cu soluţii concrete şi reuşeşte să facă o distribuţie a inputurilor, a pesticidelor sau a îngrăşămintelor într-o măsură mai sigură şi mai eficientă, astfel încât să reducă şi costurile. Ceea ce facem noi este să îi pregătim pe fermieri să acceseze finanţările care urmează să fie disponibile prin noul PAC pentru agricultură digitală, adică achiziţia de tehnologii, de sisteme informatice, de abonamente pentru imagini satelitare, care îi ajută pe aceştia în planificare“, a precizat în cadrul evenimentului Florian Ciolacu.

Promovarea competitivităţii în agricultura românească, prin atragerea tinerilor fermieri

Nicuşor Şerban, președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat  dorinţa fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic, precum şi la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicaţi în sectorul agricol.

„Este rolul şi responsabilitatea noastră, a fermierilor performanţi, care nu am moştenit, ci am muncit pentru succesul şi prosperitatea afacerii noastre, să ne implicăm mai mult şi să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. De aceea, în cadrul clubului a fost organizată o serie întreagă de activităţi care duc la atragerea tinerilor fermieri în agricultură. Fără a pregăti «schimbul de mâine», orice afacere moare mai devreme sau mai târziu, mai ales în contextul dezvoltării în următorii ani a unei agriculturi care se va baza pe inovaţie şi digitalizare. De aceea, cu cât nevoia de tineri în acest sector este mai mare, cu atât mai uşor vor recepta şi vor putea pune în aplicare noile tehnologii digitale care apar şi vor ajuta agricultura cu costuri reduse la folosirea de inputuri şi de pesticide foarte puţine (…) şi în respectarea cerinţelor care nu vor fi puţine impuse de către Uniunea Europeană, respectiv cerinţele de mediu“, a spus Nicuşor Şerban la evenimentul de la Palatul Parlamentului.

Tehnologizare şi digitalizare tot mai multă la „cârma fermelor“ unde se află tineri

Un exemplu de tânăr fermier competitiv prezentat în cadrul evenimentului a fost Alexander Degianski, care face parte din Clubul Fermierilor Români şi din Comitetul de Iniţiativă pentru Consiliul Tinerilor Fermieri. Acesta este din comuna Giulvăz, judeţul Timiş, fiind unul dintre tinerii care duce mai departe ferma familiei, respectiv 5.000 ha de teren arabil, cu cultură mare, 250 ha culturi energetice şi 5.000 ha de păduri. „Pot spune că trăiesc şi respir pentru a face agricultură! Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar din străfundul sufletului urăsc să stau închis între patru pereţi, aşa am fost crescut. Ferma familiei este înfiinţată din 1991, iar pentru mine este ceva natural «să mă privească soarele de sus în jos şi eu să îl privesc de jos în sus» sau «să ne sărute pământul tălpile în fiecare zi», dar cel mai important lucru în zilele acestea, din păcate, sunt banii, iar agricultura este o meserie bănoasă dacă o faci cum trebuie şi la scară corespunzătoare. Fără tehnologie nu se poate, toate tractoarele sunt dotate cu autopilot, avem un sistem creat intern de monitorizare a flotei, de gestionare a resurselor, a terenurilor, a contractelor de arendă etc. Toate acestea sunt necesare deoarece cel mai important lucru este să reducem costurile de unde putem. Clubul are iniţiative bune, mai ales în domeniul legislativ care este pe departe cel mai important lucru şi cel care poate periclita culturile mai rău decât orice calamitate naturală“, adaugă Alexander Degianski, fermier din judeţul Timiş.

Un alt tânăr pasionat de agricultură este Ciprian Andrei Olteanu, care administrează o fermă de 3.000 ha cu cultură mare şi legume în judeţul Călăraşi. „Am fost implicat în afacere încă de la 18 ani, veneam vară de vară în timpul recoltei, asta practic mi-a aprins o scânteie şi nu am considerat că este cazul să fac pasul către altceva. Îmi doresc foarte mult să preiau tot ceea ce a construit tatăl meu şi să-l duc la următorul nivel. Pas cu pas, în fiecare an încercăm să alocăm o anumită sumă către tehnologizare şi digitalizare“, a adăugat tânărul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS