Tehnologia se schimbă, la fel și agricultura

La sfârșitul lunii mai, în ferma Probstdorfer, Călărași, a avut loc ediția a XIII-a a întâlnirii anuale a fermierilor din zona de sud a țării, cu tema „Ziua tehnologiilor moderne în agricultură.“ Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Stației de Procesare-Condiționare a companiei Probstdorfer Saatzucht Romania (PSR) din localitatea Modelu, județul Călărași, iar întâlnirea care s-a bucurat de prezența a peste 200 de participanți a fost organizată în parteneriat cu compania ALCEDO. Gazdele întâlnirii au fost prof. dr. Mihai Berca, administrator Probstdorfer Saatzucht România, dr. Michael Gohn, patron Probstdorfer Saatzucht Austria, și dna Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

„Noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi“

Dezbaterea a început cu vizitarea loturilor demonstrative ale PSR, prezentarea tehnologiilor de protecția plantelor oferite de Alcedo și a continuat cu descrierea soiurilor aflate în portofoliul companiei PSR. Detalii amănunțite despre genetica soiurilor au fost oferite de prof.dr. Mihai Berca.

Marian Butoianu, director tehnic, și Cristian Cioineag, manager zonal PSR, ne-au oferit informații extrem de utile despre soiurile prezente în loturile demonstrative, punând accent pe comportamentul acestora în raport cu condițiile pedoclimatice din România şi pe rezultatele previzionate pentru acest an.

Gabriela Rizescu, președinte Alcedo: „Compania Alcedo se schimbă în pas cu vremurile pe care le trăim pentru că fără schimbare nu există dezvoltare, iar noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi. Un exemplu concret pe care îl pot oferi în acest sens este cel al unui coleg, care e și director de vânzări. Acesta a renunțat ușor-ușor la tehnologia clasică cu arătură și a trecut la tehnologii precum no till, minimum till, covoare vegetale. Toate aceste schimbări îl ajută din punctul de vedere al economisirii de resurse pentru că a renunțat să facă anumite lucrări mecanice din lipsă de personal.

În plus, covoarele vegetale rețin umiditatea și nu mai lasă solul expus. Alți colegi au început să folosească îngrășăminte cu rată variabilă de aplicare și asta pentru că până acum un sezon folosirea anumitor îngrășăminte nu era o problemă, dar, de când cu noile reglementări ale Uniunii Europene, regulile jocului se schimbă și pe această piață a îngrășămintelor.“

„Promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric“

Prof. Mihai Berca, reprezentantul firmei Probstdorfer Saatzucht România: „De circa 17 ani avem aici un centru de cercetare destinat creării de soiuri și tehnologii pentru soiuri de grâu. Dar nu orice soiuri de grâu, ci soiurile cu proteină mai multă. O parte dintre soiuri au fost dezvoltate la Viena pentru că ne-am gândit să aducem aici soiuri care să se potrivească și condițiilor climaterice de aici. Le-am adus, le-am folosit, și-n momentul de față facem soiuri noi, în paralel cu promovarea celor vechi și bune, dar le și eliminim pe cele depășite din punct de vedere genetic, care nu răspund bine condițiilor de mediu. Noi încercăm acum să promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric, mai ales la variațiile bruște. Până la urmă, grâul e un produs hibrid format din trei soiuri antice, cu 21 de cromozomi și peste o sută de mii de gene, dar cu 80.000 de gene inactive. E foarte important ca soiurile să reziste la stres. Personal, observ stresul climateric major cam de 12 ani, dar cele mai grave situații le-am avut în ultimii cinci ani. Pornind de la principiul că grâul nu te lasă, în sensul că orice ar fi grâul dă producție, la recolta din 2020, cel puțin aici, am avut o limitare de sub o mie de kilograme la hectar, față de 6.000, cât obținem aici, în zonă. Aici creăm soiuri, depozităm sămânța, după care o vindem celor interesați.

La evenimentul de azi prezentăm stadiul actual al dezvoltării soiurilor în câmp și modalitățile de a rezista la seceta care a fost până acum. Compania austriacă pe care o reprezint, Probstdorfer Saatzucht Romania, oferă soiurile și, împreună cu Alcedo, care vine cu produsele de întreținere a culturilor, asigură fermierilor soluții complete pentru culturile de grâu. În plus, prin această alianță am dorit să avem o acoperire cât mai mare din verigile tehnologice. Drept urmare, asigurăm sămânța, produsele de întreținere, dar și genetica. Nu în ultimul rând, avem și un sistem de monitorizare a vremii, a condițiilor climatice, dar și de monitorizare a solului. Astfel știm câtă apă avem la dispoziție, cât lipsește, iar în final estimăm producția pe care o putem obține.“

Bogdan PANȚURU

GALERIE FOTO

Agricultura Conservativă este o practică agricolă ce urmărește stoparea degradării terenurilor și  menținerea aportului de apă în sol, prin restabilirea fertilității naturale a acestuia. Având la bază tehnici ce implică utilizarea covoarelor vegetale și realizarea de lucrări minime la nivelul solului, acest model de agricultură a fost prezentat în cadrul unei demonstrații practice organizate recent de ALCEDO în parteneriat cu fermele Agro Fondinvest și Stimex în localitatea Valea Argovei din județul Călărași.

Agricultura conservativă, principii de funcționare, modele de adoptat și practici reușite

Utilizată pe scară largă de mai mult de 20 de ani în țări din vestul Europei și de peste Ocean, agricultura conservativă funcționează pe baza a trei principii importante:

1. Mobilizarea minimă și superficială a solurilor. Având în vedere că principalele forme de eroziune la care este supus terenul agricol sunt de natură hidrică și eoliană este necesară adoptarea unor tehnici de prelucrare de tipul minimum-tillage, strip-till sau no-till. În lipsa arăturii, se face doar o afânare a solului, astfel fiind conservată diversitatea microbiologică a solului (conținutul organic) și redusă evaporarea apei.

„De 5 ani, de când am ales acest model de agricultură, noi nu mai arăm. În perioada de tranziție au fost producții mai mici, dar și cheltuielile au fost reduse, apoi producțiile au crescut, chiar peste cele avute înainte, fără să revenim la costurile anterioare“, a declarat Ionel Gheorghe, fondatorul Agro Fondinvest, companie ce deține 600 de hectare de culturi la Valea Argovei.

2. Păstrarea resturilor vegetale la suprafața solului. Constituind un covor de vegetație uscată, aceste resturi îndeplinesc un dublu rol, pe de o parte protejează pământul de acțiunea factorilor externi și pe de altă parte reglează porozitatea, regimul aerohidric și cel mineral din sol.

Conform Gabrielei Rizescu, director de marketing ALCEDO, „un alt avantaj al agriculturii conservative este reținerea carbonului în sol și reducerea necesarului de fertilizanți, în special a azotului care este stocat și redat culturilor datorită descompunerii covoarelor vegetale cu leguminoase. Agricultura devine astfel un instrument pentru a capta carbonul în sol și a lupta împotriva schimbărilor climatice, iar în combinație cu aplicarea fertilizării localizate agricultura conservativă ajută la reducerea poluării cu nutrienți în exces.“

3. Diversificarea și introducerea în rotație a culturilor intermediare. În perioadele de trecere de la o cultură la alta, covoarele vegetale se completează cu plante leguminoase sau furajere (mazăre, linte, muștar, trifoi) al căror rol este să favorizeze procesele biologice ce stimulează eliberarea mineralelor în sol. Din acest punct de vedere există două tipuri de covoare vegetale: cele care se distrug natural ca urmare a gerului și cele asupra cărora trebuie intervenit chimic înainte de semănarea culturilor, motiv pentru care este necesară o bună coordonare a lucrărilor executate.

Deși poate părea complicat, în realitate trecerea la agricultura conservativă este destul de facilă, ea putând fi adoptată de peste 90% dintre fermieri cu utiliajele pe care le dețin acum în exploatații, după cum au explicat organizatorii evenimentului.

Mai mult de atât, numărul de treceri și consumul de combustibil pot fi reduse cu peste 60%.

Daniel Plăiașu

Fermierul Constantin Anghel conduce din anul 1991 Societatea Agricolă Agrozootehnica Independenţa SA din Județul Călărași. Prin muncă și pricepere, și-a câștigat renumele și respectul în agricultură. Cu toate acestea, ca orice fermier, a trăit și dezamăgiri. Încercând să facă un proiect pentru creșterea vacilor de carne, a realizat treptat că afacerea nu este rentabilă…

Pentru înființarea unei ferme de bovine se pot accesa fonduri prin Măsura 121, de încurajare a modernizării exploatațiilor agricole.

Pentru a demara o astfel de investiție, a cărei valoare medie este de 100.000 de euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată, asociație familială sau societate comercială cu capital 100% privat. Sunt acceptate și persoane fizice neautorizate, cu singura condiție de a se autoriza în termen de 30 de zile de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanțare. Asociațiile în domeniu cu statut juridic, grupurile de producători sau cooperativele sunt cele mai recomandate forme juridice pentru a demara astfel de investiții.

Fermierul Anghel Constantin a făcut la vremea respectivă demersuri pentru ferma de vaci pentru carne prin AFIR- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, acțiune făcută pentru a se putea da banii. Însă, concluzia la care a ajuns, în timp, a fost că nu exista preț bun pentru o vacă de carne. „Au un preț foarte mare junicile pe care le cumperi. De momentul în care fată, trebuie să aștepți 18 luni până se fac tăurași și ajung la 600 de kg… În primii ani, îngrășam tăurașii. Am renunțat și la ei, pentru că prețul este extraordinar de mic. Normal, prețul bun ar trebui să fie de 13-14 lei pe kg. Dacă facem un calcul simplu: 100 de junici, 100 de vaci, se înmulțesc cu material sexat, îți fată 70 de tăurași. Din 70 de tăurași, vă dați seama că mai am 30-40 de vițele“, ne dezvăluie, dezamăgit, fermierul.

Reticența față de ferma cu vaci pentru carne a venit și din faptul că în urmă cu zece ani a început un program privind însămânțarea din material seminal, din rase de carne, pe rasa Holstein, care nu s-a dovedit a fi tocmai un succes. „Noi avem aici, la Dragalina, Călărași, un complex de îngrășare al tăurașilor, cu abator cu tot, de ce nu sunt interesați dinainte să spună haideți să creșteți tăurași și să fixăm un preț? Ca să știm și noi, implicit eu: mă apuc să cumpăr vaci de carne să fac tăurași de carne sau nu mă apuc? Trebuie să iau pixul, să iau calculatorul, să încep să socotesc dacă este sau nu rentabil. Am fost, m-am interesat, ele se cresc mult mai ușor. Lași vițeii acolo până la 8 luni, sug,  apoi îi înțarci. Sincer, consider că afacerea cu vaci pentru carne se pretează perfect pentru zona de deal și de munte. Aici, la câmpie, sunt costurile mult mai mari“, spune Anghel Constantin.

Cea mai mare problemă este unde și la cât vinzi

Fermierul a oprit din timp investițiile în afacerea cu vaci de lapte, după ce a făcut unele calcule și a realizat că în zona în care are cooperativa, această afacere nu este profitabilă: „Am zis, luăm 50 de vițele, de junici, plecăm cu ele în 2-3 ani, să vedem cum facem. Dar nici nu putem să ne aruncăm așa în neant, pentru că și costurile sunt extrem de mari.

Dacă aici, în Călărași, s-ar dori să se facă vaci de carne, probabil că autoritățile trebuie să gândească: 50% din costul junicilor îl suport eu, ca guvern. Au mai fost hotărâri de Guvern de acum 20 de ani, precum și de minimis acum 4 ani, când nu trebuia să cumperi decât 20 de junici. Dar mai întâi să știm dacă vrem să ne extindem, pentru că nu există cultul pentru carne de bovine, la noi în țară. Trebuie să ai și desfacere, pentru că dacă nu ai desfacere, cei de la abator nu vor cumpăra, el va sacrifica în funcție de comenzile pe care le are“, explică fermierul.

Creșterea vacilor de carne este o afacere foarte grea și pentru aceasta, ea trebuie să fie foarte bine gândită. „Noi am mai făcut în România treburi negândite, de genul: dă-i subvenții, ajutăm omul și vaca… Sau putem spune, da, facem, pentru că avem piață de export. Atunci fac un centru, să știu cât trebuie să export, pentru că acum nu mai merg la export animale în viu, pe motiv de protecție a animalelor. Trebuie să le tai în carcase, ca să le duci la export. În agricultură, oamenii nu mai au probleme cu tehnologiile, utilajele, cea mai mare problemă este unde vinzi și la cât vinzi? Deși noi nu prea știm pentru că nimeni nu-și permite din toamnă să spună haide să încheiem contracte“, a conchis Anghel Constantin.

Anca LĂPUȘNEANU

Autoritățile publice ale județului Călărași descriu zona ca având trei avantaje competitive: situarea la granița cu Bulgaria, relația rutieră București-Constanța, parte a coridorului paneuropean 4 și Coridorul Dunării 7, ce interconectează cele 14 țări riverane fluviului. Întrebare: a fructificat județul pe deplin cele trei atuuri? Răspunsul încercăm să-l aflăm astăzi.

Suprafața Călărașului este de 5.088 kmp (2,1% din teritoriul României), ocupând locul 28 ca mărime în rândul județelor țării. Populația numără 308.655 de locuitori (1,64% din populația țării): 38,45% din populație trăiește în mediul urban (Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară) și 61,55% în mediul rural (50 de comune), gradul de urbanizare fiind sub media națională.

Infrastructură generală deficitară

Prima reacție când vizităm un loc, un oraș, o comună, o stațiune turistică sau cu pretenții turistice este să ne uităm la drumuri, la modul în care sunt întreținute spațiile din fața gospodăriilor, parcuri, spații verzi, clădiri. Apoi ne interesăm de gradul de conectare la utilități, respectiv apă, canalizare, gaze, de felul în care arată școlile, sistemul de sănătate etc. Toate acestea vorbesc despre puterea economică a unei zone. Ei bine, județul Călărași nu creează, fie și statistic, impresia că ar fi realizat foarte multe în 30 de ani. Sau în 14 ani de acces la fondurile europene.

• Drumuri. Institutul Național de Statistică ne spune că, la sfârșitul anului 2018, ultimul de raportare integrală, județul dispunea de o rețea rutieră de 1.346 km, din care 104 km autostrăzi, 397 km drumuri naționale, 684 km drumuri județene și 161 km drumuri comunale. 195 km de drumuri (14,48% din total rețea) erau ori sunt din pământ, iar 239 km (17,75%) – din pietriș. Ar rezulta așadar că 400 km, respectiv, 29,71% din șosele, sunt încă nemodernizate. La acestea se adaugă o rețea de 331 km de străzi orășenești, din care modernizate sunt numai 252 km de artere (76,13%).
• Apă potabilă. Aparent, la acest capitol, lucrurile stau extrem de bine. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă este de 1.403,3 km, din care în mediul urban 274,1 km, iar numărul de localități cu rețea de apă în sistem centralizat este de 50, dintr-un total de 55 de unități administrativ-teritoriale (90,90%). Dar, cu privire la mediul urban, în două din cele cinci orașe procentul de racordare a populației la sistemul centralizat de alimentare cu apă este unul minor, respectiv 5% la Fundulea și 4,1% la Budești. Nu se spune care este situația în toate cele 160 de sate arondate comunelor (152 de sate) sau orașelor (8 sate).
• Canalizare. Județul dispune de o rețea de colectare și epurare a apelor uzate de 354 km, repartizată în cinci orașe, dar cu procente de deservire a populației cuprinse între 2,29% în Budești și 64,89% în municipiul Călărași, și 8 comune, rezultând un procent la nivel de județ de 23,63%%.
• Gaze. Sistemul de alimentare cu gaze este prezent în 13 localități (354,4 km de rețea), din care 4 orașe (fără Budești) și 9 comune, procentul la nivel de județ fiind de 23,63%.
• Școli. La acest capitol reținem o singură informație de la sfârșitul anului 2019 a Inspectoratului Școlar Județean: „Numărul total de clădiri în care funcționează unitățile de învățământ din județul Călărași este 351, din care 33 de clădiri necesită reparații, opt clădiri noi sunt aflate în curs de execuție, în 32 de clădiri se execută lucrări de reabilitare, consolidare, extindere, reparații capitale, iar 20 au grupul sanitar în curte.”
• Sănătate. Județul dispune de 5 spitale, cu ambulatorii integrate, 3 dispensare umane, 14 cabinete de medicină generală, 125 cabinete de familie, 82 de cabinete stomatologice, 36 de laboratoare generale, 96 de farmacii, 1.224 de paturi de spital.

Al șaselea cel mai mic PIB din țară

Ca dezvoltare economică, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Călărași a avut, în 2019, un Produs Intern Brut de 9.666 milioane de lei, ceea ce înseamnă 7,5% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia și 0,9% din PIB-ul național. Față de perioada anterioară, PIB-ul a înregistrat o evoluție de 8,4%, dar între județe, ca valoare absolută, înseamnă al șaselea cel mai mic PIB din România, după judeţul Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița și Tulcea. Produsul Intern Brut pe locuitor, exprimat de data aceasta în euro, s-a situat la 7.224 euro, respectiv, 78,32% față de valoarea înregistrată la nivel de regiune (9.223 euro) și 63,74% din PIB-ul/locuitor la nivel național (11.333 euro). PIB-ul /cap de locuitor situează Călărași pe locul 35 în țară, înaintea județelor Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt. În ordine, contribuția la PIB revine activităților din servicii și comerț, industrie, tranzacții și agricultură. Vorbind despre sectorul agricol, în Strategia de dezvoltare a județului se arată: „Potențialul natural, economic și uman de care dispune județul face ca agricultura să constituie un sector de bază în economie, aceasta fiind susținută atât de ponderea populației ocupate (peste 50%), cât și de ponderea suprafeței agricole (de 84%) din total suprafață. Pentru Călărași, agricultura – ramură care asigură hrana populației și importante cantități de materii prime pentru industria alimentară și nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiția să devină competitivă în privința calității produselor și nivelului prețurilor.” De altfel, cele mai multe întreprinderi active sunt concentrate în domeniul agriculturii, urmate de cele din următoarele domenii: comerț, industrie, construcții și servicii. Cât privește turismul, deși are deschidere la Dunăre și locuri fascinante (rezervația naturală avifaunistică Iezer-Călărași, ostroavele Ciocănești, Haralambie și Șoimul), un port altădată de referință (Oltenița), situri arheologice și monumente istorice de importanță națională, acesta este aproape inexistent. Cifrele o arată de la sine: 30 de structuri de primire turistică (0,35% din numărul de unități la nivel național); 894 locuri de cazare (0,23% din totalul la nivel național); 22.357 sosiri în structurile de cazare turistică (0,17% din numărul de sosiri la nivel național); 54.664 de înnoptări în structurile de cazare (0,19% din total național.

Maria Bogdan

Fermierii din județele Călărași și Ialomița au ales în acest an diverși hibrizi Pioneer®, unii dintre ei nou apăruți în portofoliul companiei Corteva Agriscience™, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în zonele cu precipitații mai reduse.

Primul fermier campion din această zonă este Valentin Orneață din localitatea Grădiștea, județul Călărași, care a cultivat hibridul P9911 și a obținut 12.650 kg/ha. „Lucrez 4.065 ha, iar porumb am avut anul acesta pe 1.047 ha. Cea mai bună producție am obținut-o cu hibridul P9911 – 12.650 kg/ha, iar media în fermă a fost de 11.835 kg/ha. La acest hibrid, plantă premergătoare a fost porumbul, astfel că terenul a fost scarificat la 45 cm și discuit în primăvară. Am fertilizat cu îngrășământ complex - 200 kg/ha, am semănat la începutul lunii aprilie 78.000 b.g/ha, iar după semănat am aplicat azot lichid. Cultura a primit două erbicide, unul preemergent și postemergent. Am recoltat pe 9-10 septembrie și am fost mulțumit de producții, chiar a fost un an mai bun. În ceea ce privește următoarea campanie, voi semăna mai mulți hibrizi Pioneer® printre care P9911 și P0217”, a declarat fermierul campion.

În județul Ialomița, primul fermier campion este domnul Florin Toader. Acesta lucrează 900 ha, iar porumb a cultivat în acest an pe 220 ha. Hibridul P9911 i-a asigurat 12.400 kg/ha, un hibrid pe care îl cultivă de mai mulți ani, iar anul acesta i-a oferit cea mai bună producție din fermă. „Acest hibrid a fost semănat după rapiță, astfel că terenul a fost arat, în primăvară am fertilizat cu azot– 250 kg/ha, apoi am discuit. Am semănat la începutul lunii aprilie, densitatea de 72.000 b.g/ha, și atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, iar atunci când am administrat al doilea erbicid am dat și un îngrășământ foliar, asta atunci când plantele aveau 6 frunze. Nu am prășit cultura și nu am mai administrat nimic altceva”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 200 ha cu porumb și va alege cu siguranță hibridul P9911, pentru că este un hibrid stabil, l-a cultivat timp de 4 ani, iar în 3 ani a fost cel mai performant hibrid din fermă.

Următorul fermier campion din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care a obținut 12.350 kg/ha cu hibridul P9978. “Lucrăm 2.800 ha, dintre care 900 au fost semănate cu porumb. Hibridul P9978 a fost semănat pe sole unde doi ani consecutiv a fost soia. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am pregătit terenul, în primăvară am fertilizat pe rând, iar densitatea pe care am mers a fost de 75.000 b.g/ha. Am administrat un erbicid preemergent, apoi încă două erbicide, într-o singură trecere. Cultura a primit un insecticid, iar la prășit, în stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu azot – 200 kg/ha. Am recoltat începând cu 12 septembrie. În următoarea campanie voi semna în jur de 800 ha cu porumb, jumătate cu hibrizi Pioneer®, am ales în general hibrizi noi. Hibridul P9978 îl voi semăna pe 240 ha, mi-a plăcut cel mai mult și mi-a oferit cea mai bună producție din fermă”, a punctat Alexandru Chiriță.

Marius Zărnescu a devenit și el fermier campion în județul Călărași. A semănat 736 ha cu porumb doar cu hibrizi Pioneer®, iar cea mai bună producție i-a oferit-o hibridul P0217 – 11.750 kg/ha. “Lucrez 1.700 ha, iar cultura premergătoare pentru porumb a fost grâul. Astfel că am dezmiriștit, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care am arat. Mai apoi am aplicat uree - 250 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Semănatul a avut loc începând cu data de 10 aprilie, densitatea pentru care am optat a fost de 72.000 b.g/ha, atunci am mai administrat îngrășământ 8-30-0, 100 kg/ha. Am erbicidat, unul dintre erbicide a fost Titus® Plus și cultura a fost prășită în stadiul de 8-10 frunze. Aceasta a fost tehnologia pentru hibridul P0217. Am recoltat în luna septembrie, însă în irigat tehnologia a fost alta și am obținut rezultate mai bune, chiar și 17 tone/ha”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 600 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer®.

Următorul fermier campion este Ionuț Gheorghe, din Sinești – Ialomița. Acesta lucrează 3.300 ha, cu porumb a avut în acest an aproximativ 1.000 ha, iar hibridul P0217 i-a asigurat 11.284 kg/ha. “Am semănat hibridul P0217 după rapiță, astfel că terenul a fost arat și am administrat fosfor în toamnă. După care în primăvară am administrat uree – 200 kg/ha și apoi am pregătit patul germinativ. În prima parte a lunii aprilie am semănat 70.000 b.g/ha și am administrat pe rând 170 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am erbicidat în 3 treceri și cam atât, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. În următoarea campanie vom crește suprafața cultivată cu porumb”, a declarat fermierul campion.

În județele Călărași și Ialomița cele mai bune producții la floarea-soarelui le-a oferit hibridul P64LE99. Producții de peste 4 tone/ha s-au obținut în mai multe ferme, iar în localitatea Grădiștea, județul Călărași, s-au atins chiar și 5 tone/ha.

Primul fermier campion este domnul Dan Iosif, care lucrează 200 ha, cu floarea-soarelui având acest an 50 ha, iar hibridul P64LE99 i-a asigurat 5.090 kg/ha. “Am semănat florea-soarelui după porumb, astfel că am arat la 30-35 cm, am discuit de 2-3 ori în funcție de câte ori a fost nevoie pe fiecare solă, apoi am mărunțit, adică am pregătit patul germinativ pentru semănat. Am aplicat triplu 16  - 220 kg/ha înainte de semănat, am semănat la finalul lunii aprilie, iar după semănat am mai aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat și tratamente, în 3 treceri – primul cu foliar și erbicid, apoi la următoarele am adăugat și fungicid, mai întâi unul mai simplu, al doilea mai complex. Cultura a fost prășită, trebuie să spunem că terenurile sunt într-o zonă de baltă, cum spunem noi, pe Lunca Dunării. Am recoltat în ultima săptămână din august, am început cu umiditate de 8.6 % și am încheiat cu 7.8%. Campania de recoltat a durat 3-4 zile. Am fost mulțumit, semăn acest hibrid de mult timp, sunt mai conservator și am avut mereu producții bune”, a declarat fermierul campion.

Domnul Georgian Corniță este următorul fermier campion din județul Călărași, acesta a cultivat hibridul P64LE99 pe 65 ha și a obținut 4.355 kg/ha. “Lucrez 700 ha, iar în această campanie floarea-soarelui am semănat pe 200 ha. În funcție de solă, planta premergătoare a fost porumb sau grâu. Acolo unde am avut hibridul P64LE99, planta premergătoare a fost porumbul, așa că lucrarea de bază a solului a fost arătura. Apoi am pregătit terenul cu discul și combinatorul, după aceea, în prima parte a lunii aprilie, am semănat 68.000 b.g/ha și am administrat îngrășământ complex 11.52.0 – 200 kg/ha. Cultura a fost prășită de două ori, iar la prima prașilă am mai dat 80 kg/ha de azot. Am erbicidat cu Express® 50 SG și cu antigramineic, iar în stadiul de 4-6 frunze am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Campania de recoltat a avut loc la finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun și sunt mulțumit de producție”, a specificat domnul Corniță. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe 150 ha și va rămâne fidel hibridului P64LE99, pe care îi cultivă de mai mulți ani și care îi oferă producții constante.

Un  alt fermier campion la floarea-soarelui din această zonă este Alexandru Chiriță. Acesta lucrează în cadrul a două ferme 2.900 ha, dintre care 310 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui. A ales hibridul P64LE99 pentru toată suprafața și a obținut 4.180 kg/ha. “Porumb și grâu am avut pe solele unde am semănat în acest an floarea-soarelui. În toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, după care am semănat 73.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ - 200 kg/ha. În vegetație, atunci când am prășit, am fertilizat cu azotat de amoniu – 150 kg/ha. Am erbicidat într-o singură trecere și am administrat două tratamente cu fungicid. Am început recoltatul la mijlocul lunii august, a fost un an bun. În următoarea campanie intenționez să semăn floarea-soarelui pe 400 ha, voi alege același hibrid pentru că este cel mai productiv. Am mai încercat și hibrizii altor companii, însă mereu m-am întors la P64LE99”, a precizat agricultorul.

Și în județul Ialomița hibrizii de porumb, marca Pioneer® au oferit rezultate foarte bune la proba cântarului. Unul dintre fermierii mulțumiți de producția obținută datorită hibridului P64LE99 este Florin Toader din localitatea Roșiori. “Lucrez 930 ha, floarea-soarelui am avut pe 130 ha, iar planta premergătoare a fost porumbul. Am obținut o producție de 4.080 kg/ha cu hibridul P64LE99. Trenul a fost arat din toamnă, apoi în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 15 și am încorporat cu combinatorul. Am semănat în aprilie, 70.000 b.g/ha, și atunci am mai administrat 200 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și apoi cu Express® 50 SG, cultura a mai primit un fungicid în stadiul de 6-8 frunze și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august, iar în ceea ce privește următoarea campanie, este destul de dificil de estimat ce suprafață voi semăna. De obicei semăn până în 150 ha cu floarea-soarelui, însă acum am semănate 250 ha cu rapiță, dar a răsărit doar pe 60 ha, astfel că e posibil să cresc suprafața cu floarea-soarelui și voi alege în principiu același hibrid”, a declarat agricultorul.

Domnul Vali Istrate este și el fermier campion la floarea-soarelui în județul Ialomița. A avut 60 ha cu floarea-soarelui în acest an, a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost porumbul, iar terenul a fost scarificat și pregătit cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am fertilizat cu nitrocalcar - 300 kg/ha, iar la semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am început semănatul în data de 17 martie și am optat pentru densitatea de 65.000 b.g/ha. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar și un fungicid în stadiul de 10 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, iar în data de 25 august floarea era deja recoltată. Anul viitor voi semăna cel puțin 50 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid pentru că nu am avut probleme cu el nici cu bolile, nici cu căderile, a precizat fermierul.

În localitatea Modelu din județul Călărași, companiile Alcedo și Probstdorfer Saatzucht au organizat un eveniment în cadrul căruia fermierii din sudul țării au putut analiza în câmp 26 de soiuri de cereale.

Noutăți de la Probstdorfer Saatzucht

„Am prezentat 26 de soiuri de cereale, trei noi soiuri de grâu pe care le-am ameliorat și sunt deja înregistrate – Getic, Mirastar și Mauritzio, iar la orz avem două soiuri noi – Finola și Arcanda. S-au dezvoltat foarte bine, neașteptat chiar, mai ales dacă ținem cont de faptul că în luna decembrie nu era mai nimic aici, plantele abia încercau, să spun așa, să răsară. Apoi au fost condiții optime pentru răsărire, dar chiar și așa credeam că vom avea foarte multe paie, dar nu și spice. Ei bine, s-a dovedit încă o vorbă din bătrâni – Grâul nu te lasă niciodată! Și pot spune cu mândrie că mai ales soiurile pe care le-au văzut și fermierii în cadrul evenimentului au confirmat zicala aceasta și vor oferi producții bune“, a declarat prof. dr. univ. Mihai Berca, administrator Probstdorfer Saatzucht.

Ca în fiecare an, în loturile demonstrative de la Modelu au fost aplicate produse de protecția plantelor din portofoliul Alcedo, însă în condițiile climatice ale acestui an produsele aplicate au fost mai puține. „În acest an s-a folosit un singur erbicid, Atlantis, care controlează atât buruienile monocotiledonate, cât și pe cele dicotiledonate. A fost apli­cat la alungirea paiului până la internodul doi în doză de 0.2 litri/ha. A mai fost administrat un singur fungicid pentru că nu a fost nevoie de alte produse în această primăvară“, a precizat Marian Butoianu, director tehnic Alcedo.

Soiuri iscusite

Începând cu toamna acestui an, fermierii vor putea beneficia, alături de produse de protecția plantelor iscusite, și de soiuri iscusite. Iar compania Alcedo le va comercializa în exclusivitate. „Colegii noștri de la Probstdorfer au lucrat pentru ameliorarea unor soiuri în România, sunt soiuri autohtone, care ne oferă o mai mare încredere că le putem oferi fermierilor cu care noi colaborăm. Astfel vom comercializa începând din această toamnă mai multe soiuri, dintre care amintesc soiul de grâu Getic, care se pretează foarte bine mai ales în zona de sud a României și este un soi premium, care valorifică foarte bine investițiile în fertilizare. Vom avea și soiuri de orz, orzoaică și mazăre“, a punctat Vicențiu Cremeneanu, președinte Alcedo.

Getic – soi de grâu timpuriu cu conținut ridicat de proteină și gluten, rezistent la iernare și secetă. Este un soi aristat, de talie medie, care se seamănă în perioada 1-20 octombrie, 300 b.g/mp și înfrățește în primăvară.

Troubadur – soi de grâu durum, rezistent la secetă, boli și dăunători, dar care are nevoie de condiții de iernare mai blânde. Este un soi nearistat, ce trebuie semănat în perioada 1-10 octombrie, 400 b.g/ha.

Aida – soi tardiv de orzoiacă de toamnă, ce are calități excelente pentru producerea de malț și este rezistent la secetă. Se recomandă semănarea lui în Dobrogea, Câmpia Română, Banat și sudul Moldovei în perioada 20 septembrie - 10 octombrie, 400 b.g/mp.

Elektra – soi de orzoiacă de primăvară, recomandat pentru producerea de malț. Este un soi cu germinație la temperaturi scăzute, putând fi semănat mai timpuriu, 20 februarie - 10 martie, 400 b.g/mp.

Belmondo – soi de mazăre cu bobul galben de tip afila, cu creștere semideterminată, rezistență mare la cădere și secetă. Este semitardiv, are înfloritul timpuriu și are un potențial de producție de peste 7 tone/ha.

Atacama – soi timpuriu de soia nemodificată genetic, ce are o creștere semideterminată și prezintă rezistență la boli și dăunători. Se recomandă semănarea lui în perioada 15-25 aprilie, este de talie medie și are înfloritul timpuriu.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Comuna Vlad Țepeș, deși poartă un nume atât de măreț, nu are mai nimic cu ce să iasă în evidență. Aflată în județul Călărași, în zona în care Bărăganul începe să coboare spre Dunăre, e compusă din două sate. Două sate cu nume mari: Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. În ele în mod oficial trăiesc în jur de 2.400 de oameni. Primarul comunei, Constantin Mihalache, ne spune însă că, în realitate, numărul real al locuitorilor abia dacă depășește puțin 1.800. „Mulți dintre ei sunt plecați în străinătate, la muncă. Unii se mai întorc câte o perioadă, alții nu. Mai sunt și copii care au părinții despărțiți și doar unul dintre părinți locuiește în comună. Acei copii stau când la părintele din Vlad Țepeș, când la celălalt, din altă localitate. De aici rezultă o altă imprecizie în evidențe“, povestește edilul-șef.

Ceea ce deosebește comuna de cele din vecinătate este dinamica pe care dezvoltarea urbanistică a cunoscut-o în ultimul deceniu. Deși nu recunoaște, primarul a fost motorul și sufletul acestei dezvoltări. În ultimii ani au fost accesate mai multe programe. Milioane de euro provenind din fonduri europene au ajuns și la Vlad Țepeș. Așa se face că școlile și grădinițele din comună au fost renovate și aduse la standarde moderne. Rețelele de alimentare cu apă curentă în sistem centralizat, după ce au fost întâi un vis, apoi o minune, acum sunt o chestiune firească. Cu canalizarea a fost ceva mai greu: „Am realizat rețeaua și am dus-o până la fiecare gospodărie, la punctul de branșament. Numai că oamenii nu s-au prea grăbit să se branșeze, așa cum au făcut cu apa. Așa că majoritatea gospodăriilor nu sunt încă legate, deși pot s-o facă oricând!“, povestește primarul.

„Nu prin pomeni se rezolvă problemele!“

Lista lucrărilor de modernizare a comunei ar putea continua cu centrul de permanență pentru asistență medicală, cu farmacia, cu asfaltarea străzilor și încă multe altele. Dar toate acestea, după cum s-a vădit, nu își împlinesc menirea dacă cea mai importantă valoare a comunei, respectiv oamenii, nu sunt ajutați să se dezvolte, să se redescopere, să se adapteze vremurilor. Așa crede Mihalache Constantin, primarul din Vlad Țepeș. Și îndată ce s-a ivit posibilitatea a depus proiecte care să-i permită să se concentreze asupra acestui aspect. Ocazia a venit odată cu lansarea Programului Operațional „Capital Uman“ (POCU).

„Am pornit de la faptul că un studiu a arătat că în comuna noastră în jur de 560 de oameni trăiesc în condiții aflate sub pragul sărăciei. Primul pas a fost să încercăm să facem ceva pentru ei, să îi ajutăm să iasă din această situație“, povestește edilul. În optica sa, a da pomeni nu reprezintă o soluție. Adevărata rezolvare constă în a crea condițiile ca oamenii să aibă posibilitatea să aibă activități productive, care să le aducă niște câștiguri îndestulătoare. „E foarte important acest aspect în condițiile în care aici în localitate se trăiește la limita subzistenței. Există doar două activități principale: agricultura și comerțul. Comerțul înseamnă cele câteva magazine. În aceste condiții, oamenii trebuie să se implice și în alte activități, neagricole, aș zice eu. Dezvoltarea unor ateliere meșteșugărești, de exemplu, ar fi o soluție. Cred că în dezvoltare trebuie să se pună mai mult accent pe școală. Niște oameni mai bine pregătiți pot face mai multe. Acum, cei care locuiesc în sate se ocupă de vii și de grădinile de legume pentru propria lor subzistență. Nu în felul acesta se rezolvă problemele“, spune domnia sa.

Patru milioane de euro pentru o viață mai bună

De aici a pornit prima activitate prinsă în proiect: organizarea unor cursuri de antreprenoriat pentru 40 dintre locuitorii comunei, selectați în urma trierii de către o comisie independentă. La sfârșitul cursurilor, fiecare absolvent va trebui să depună un plan de afacere. Autorii primelor 15 cele mai fezabile dintre proiecte vor primi câte un grant de 25.000 de euro pentru a le pune în practică! Astfel, probabil că în cel mult un an comuna va beneficia de 15 noi afaceri care să poată ridica gradul de bunăstare a localității.

O altă activitate constă în organizarea unor cursuri de calificare în anumite meserii cerute în zonă. Tot din bani europeni, timp de trei ani câte zece elevi din ultimul an de liceu primesc meditații. Primii cinci clasați în ordinea mediilor la bacalaureat primesc ca premiu câte un laptop!

Dar lucrurile merg și mai departe. În cadrul unei alte activități vor fi reparate și modernizate 50 de locuințe. Suma alocată lucrărilor pentru fiecare dintre ele este de nu mai puțin de 30.000 de lei. Această sumă trebuie să acopere costul proiectului, al materialelor și al manoperelor. Între alte lucrări se dorește și construcția unor grupuri sanitare moderne, în casă, acum, când există apă curentă și canalizare. Proiectul mai cuprinde și alte activități, precum acela de asigurare a unor tratamente stomatologice pentru grupul-țintă.

În total, peste patru milioane de euro din cadrul POCU au fost alocate proiectului de la Vlad Țepeș.

Principala piedică – mentalitatea beneficiarilor

Principala piedică în derularea programului n-o constituie nici birocrația (cu toate că și aceasta ridică nenumărate bariere), nici funcționarii, ci, paradoxal, chiar beneficiarii proiectului. „Pentru repararea caselor, singura condiție pentru a participa la selecție este ca cei care doresc să depună copii după actele de cadastru. Ei bine, nu am primit decât 17 cereri. Fiind vorba de bani europeni, trebuie să existe la dosar dovada că beneficiarul este proprietarul casei. Or, oamenii pur și simplu au neglijat aspectul și acum nu au acte de proprietate valabile. Vom căuta o modalitate să rezolvăm cumva și această problemă. E paradoxal cum oamenii găsesc bani de țigări și pentru altele, dar nu găsesc niciodată bani pentru cadastru! La fel și în cazul cursurilor de antreprenoriat: deși nu eu am făcut selecția, m-am pomenit cu oameni care mă întrebau malițios când să vină să-și ia câte 25.000 de euro ca să își deschidă afaceri. Numai că ei nu știau nici să citească. Or, o afacere înseamnă și o anumită pregătire. Mulți îi privesc pe cei 40 selectați pentru curs ca fiind «piloși». În realitate, cei neacceptați erau niște oameni fără nicio pregătire, care au trecut prin sistemul de învățământ ca rața prin apă. Din păcate, asta ne frânează cel mai mult: mentalitatea că alții sunt favorizați și incapa­citatea de a ne recunoaște propriile limite, propriile greșeli, propriile lipsuri“, descrie, cu amărăciune, primarul din Vlad Țepeș principalul dușman al progresului.

Alexandru GRIGORIEV

IPSO Agricultură, lider în piața de mașini și utilaje agricole din România participă în perioada 16-19 mai, la AgriPlanta-RomAgroTec 2019, eveniment ce se desfășoară în aceeași locație consacrată, lângă localitatea Fundulea, județul Călărași.

”Distribuitor exclusiv al utilajelor John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar FMT, participarea IPSO Agricultură în cadrul celui mai important târg agricol al primăverii este marcată de un concept de stand deosebit, prin intermediul căruia ne propunem să vă oferim o experiență inedită. Flota impresionantă de utilaje aparținând mărcilor John Deere, Kuhn, Manitou, Bednar FMT, Pellenc, Fliegl au fost selectate în așa fel încât să găsiți la noi toate echipamentele de care sunteți interesați. O zonă pentru demonstrații este pregătită în imediata vecinătate a standului nostru, pentru a-i permite fermierului să testeze utilajul de care este interesat împreună cu un specialist IPSO. Având în vedere succesul pe care l-am înregistrat anul trecut cu turul de stand, am decis să continuăm și în acest an, într-un format mai ”proaspăt” cu informații importante legate de exploatarea eficientă a utilajelor și echipamentele expuse. Pentru cei care vor să vadă o demonstrație dusă la nivel de artă, îi așteptăm în zona de demo, unde avem pregătit un încărcător telescopic Manitou ce va fi manevrat cu multă precizie și îndemânare. Nu i-am neglijat nici pe cei mici, așa că am pregătit și câteva utilaje ”de demo”, ce pot fi testate în perimetrul destinat lor. Iată numai câteva motive pentru care nu trebuie să ratezi standul IPSO Agricultură de la AgriPlanta-RomAgroTec 2019. Echipa IPSO Agricultură te așteaptă la Fundulea de joi și până duminică, în perioada 16-19 mai” -  a declarat Gabriela DUMITRU – Specialist Comunicare IPSO Agricultură.

Așa cum i-a obișnuit pe fermieri, de la ediție la ediție, construcția standului IPSO Agricultură la AgriPlanta-RomAgroTec a fost modificată pentru a răspunde cerințelor fermierilor. Anul acesta, compania și-a propus să le ofere partenerilor o experiență inedită. Cu o interfață prietenoasă, în interiorul construcției vizitatorii pot afla informații despre ofertele valabile pe perioada târgului, detalii legate de campaniile de piese de schimb și service, informații prețioase despre eficientizarea activității în fermă cu ajutorul soluțiilor inteligente ce sunt integrate pe utilajele din portofoliu, dar și cum se pot alătura echipei IPSO Agricultură. Departamentul de Resurse Umane va fi prezent pe toată perioada expoziției pentru a răspunde solicitărilor candidaților interesați să construiască o carieră de succes în cadrul companiei. De asemenea, pentru acei fermieri care sunt interesați de achiziția de echipamente de ocazie, am pregătit câteva oferte speciale valabile pe perioada târgului. Echipa responsabilă de utilajele rulate comercializate de IPSO Agricultură va fi prezentă pe stand pentru a oferi toate informațiile legate de modalitățile de achiziție, precum și de oferta disponibilă.

Fermierii vor petrece câteva momente plăcute în compania echipei IPSO Agricultură, într-un cadru special, iar atmosfera plăcută va fi completată de voia bună a specialiștilor prezenți.

Tur de stand și demonstrații de îndemânare cu Manitou

Producătorii agricoli care vor trece pragul standului IPSO Agricultură pot participa la a doua ediție a turului de stand. Având în vedere succesul înregistrat anul trecut, turul de stand își așteaptă și în acest an participanții. Înscrierea la turul de stand este gratuită și se face direct în standul companiei.

Un al punct de interes va fi reprezentat de sesiunile de demonstrații ce se vor desfășura în imediata vecinătate a standului IPSO Agricultură, acolo unde un specialist va face o demonstrație de mare artă cu un încărcător telescopic Manitou. Demonstrațiile se vor desfășura zilnic, în mai multe sesiunii.

Mai multe detalii legate de aceste acțiuni vor fi furnizate, fie în standul companie, fie accesând pagina de FACEBOOK IPSO Agricultură. 

Utilajele din portofoliul IPSO Agricultură în demonstrații

Utilajele IPSO Agricultură pot fi văzute în acțiune în zona de demonstrații, la prelucrarea solului, dar și în zona special amenajată pentru defilarea echipamentelor agricole. La demonstrațiile pentru prelucrarea solului sunt prezente utilajele: John Deere 8400R împreună cu cultivatorul Kuhn Performer 4000, tractorul John Deere 6215R împreună cu semănătoare Kuhn ESPRO 4000R și tractorul 8370R împreună cu grapa Bednar XE 10000. În zona de defilare poate fi admirat sprayer-ul autopropulsat John Deere R4030.

IPSO Agricultură distribuitor CaBa Industrie – cu un portofoliu complet pentru prelucrarea solului în vie și livadă

În 2017 compania și-a mărit portofoliul de produse cu marca Pellenc specializată în producerea de utilaje pentru viticultură. Având în vedere interesul acordat pentru acest tip de echipamente, compania IPSO Agricultură a pus bazele unui parteneriat pe termen lung cu producătorul CaBa Industrie - grupul de mărci de renume capabile să furnizeze pentru piața horticolă o gamă largă de echipamente de înaltă calitate. Urmare a acestui parteneriat, un echipament cu palpatori pentru prelucrarea solului între rânduri va fi expus la AgriPlanta-RomAgroTec 2019 în standul IPSO Agricultură, în platforma de viticultură.

Achiziționând un astfel de echipament, fermierul beneficiază și de întregul suport oferit de IPSO Agricultură. Tehnicienii noștri sunt pregătiți să intervină oriunde este nevoie și sunt instruiți periodic pentru a face față oricărei provocări. Suntem prezenți peste tot în țară prin intermediul celor 8 sedii principale distribuite în cele mai importante zone agricole. De asemenea, cele 19 puncte de lucru le permit fermierilor accesul facil la tehnicieni și piese de schimb.

Despre IPSO Agricultură

Prezentă în România încă din 1996, IPSO Agricultură este numărul 1 pe piața utilajelor agricole. Rezultatele obținute de companie confirmă poziția sa de lider pe piață din România. Cu peste 500 de angajați și 19 puncte de lucru distribuite pe tot teritoriul țării, IPSO Agricultură răspunde în cel mai scurt timp tuturor solicitărilor fermierilor.

Compania este parte a grupului francez Monnoyeur, cu o rețea de birouri extinsă în 9 țări din lume, cele mai multe din Europa.

IPSO Agricultură oferă soluții integrate producătorilor agricoli din România, de la piese de schimb, service în câmp, pregătirea operatorilor, optimizarea și monitorizarea flotei de utilaje prin pachetele de servicii FarmSight și până la soluții de finanțare adaptate nevoilor acestora.

Lapte proaspăt, direct de la „sursă“! În localitatea Ileana, satul Ștefănești, județul Călărași, Cristina Luca a avut curajul să își facă o fermă de vaci care a luat naștere din dragostea acesteia pentru animale. Fermă de familie, înființată în anul 2012, produce lapte conform standardelor europene, totul fiind automatizat.

Stabulație liberă & pășune închisă cu gard electric

În urmă cu șapte ani, Cristina a considerat că o fermă de vaci este o afacere bună pentru creșterea veniturilor familiei și pentru un trai decent. Astfel, cu pași mici dar siguri s-a hotărât să investească în jur de 15.000 de euro într-o astfel de fermă, mai ales în achiziționarea utilajelor necesare producerii hranei pentru animale. La această sumă s-au adunat și alte investiții pentru a-și ușura munca și a crește productivitatea, ne spune aceasta. „Am pornit de la 15 văcuțe și am ajuns la un efectiv de 60 de capete, iar ca rase avem în prezent Bălțată cu Negru Românească și Holstein. Furajarea este unică, făcându-se cu ajutorul unei remorci tehnologice, iar mulsul se face la conductă. Totul este automatizat deoarece avem o remorcă tehnologică unde punem lucerna și siloz (porumb tocat și borhot din bere). Văcuțele noastre stau la stabulație liberă, însă merg și la o pășune închisă cu gard electric, aceasta fiind lângă ferma noastră, într-o zonă plină de iarbă. Pot spune că investiția inițială (clădirea, instalația de muls, terenul, apa curentă ș.a.m.d.) a fost de 15.000 euro. Mai apoi, bineînțeles, au urmat alte investiții pentru a ne ușura munca și a crește productivitatea: aici mă refer la utilajele agricole, terenul pentru cultivarea hranei și un sistem de supraveghere video“, a precizat Cristina Luca.

Orice muncă cere sacrificii și dedicare, mai ales când este vorba de animale. De altfel, pentru a porni cu dreptul într-o astfel de investiție trebuie să ai răbdare și să iei în calcul și anumite riscuri, adaugă Cristina. „Dacă există un plan bine stabilit și dorință, se pot face multe! Putem spune că nu este deloc ușor deoarece în continuare muncim foarte mult să întreținem această afacere, având în vedere că mâncarea animalelor este scumpă, iar prețul laptelui este mic. Am ajuns să vindem cu 3.5 lei/litru la dozatorul propriu și cu 1 leu/litru la procesatorul din zonă. Așadar, recomandăm celor care doresc să investească într-o astfel de fermă să se gândească de două ori și să țină seamă și de riscuri. Ne dorim să ne dezvoltăm mai mult și să meargă lucrurile cel puțin ca până acum. Sperăm ca în 10 ani să avem o fermă complet automatizată, care să ne ușureze și mai mult munca. De asemenea, ne dorim să ne mărim producția și să ne lărgim gama de produse“, a încheiat Cristina.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ultimii ani tot mai mulți fermieri descoperă avantajele includerii unor leguminoase în schemele de rotație a culturilor. Și, odată făcut acest pas, caută și tehnologii noi, care să permită obținerea unor randamente cât mai ridicate, cu scopul final de a mări profiturile. Și în cadrul întâlnirilor asociației Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă (AIDER), unii dintre acești fermieri vin cu drag să își împărtășească experiențele. În cele ce urmează vom povesti despre experiența de anul trecut a lui Aurel Petruș, de la ferma Eco Fruct, din județul Călărași.

„Am încercat și năut, și fasole, și linte...“

Aurel Petruș lucrează 1.300 ha de pământ în județul Călărași. Toate culturile pe care le practică sunt bio. Fie că este vorba despre rapiță, mazăre, grâu, porumb sau in pentru ulei, toate sunt lucrate cu tehnologii bio, fără utilizarea pesticidelor sau a îngrășămintelor de sinteză. „Uneori, când trebuie să vorbesc despre experiențele mele după ce înaintea mea au povestit fermieri care folosesc tehnologii clasice, mi se pare delicat. Eu am uitat ce sunt pesticidele și erbicidele. Nu mai folosesc așa ceva de 18 ani. Nu zic că e bine sau e rău, dar iată că trăim!“, își începe, hâtru, povestea. La ora actuală deține un parc de utilaje despre care spune că este mândru, iar în 2019 va beneficia și de irigații pe suprafețe mari din fermă. „Toate acestea mă vor ajuta să fac lucruri noi“, consideră el.

„Cel mai mare insucces din viața mea l-am avut în 2018, când am semănat, pentru prima dată, 120 ha cu năut. Totul a fost compromis din cauza îmburuienării excesive. Nu am avut acea unealtă care să ne permită să intervenim într-o astfel de situație.  Însă, pe viitor, vom putea rezolva și aceste situații“, își povestește Aurel Petruș necazul. „Am încercat și linte în 2017. Mai am încă pe stoc 80 de tone. Eu sunt optimist, sunt convins că o s-o vindem. Întrebarea este când. Am încercat și fasole. Doi ani la rând nu am reușit-o deloc, iar anul acesta (2018 – n.red.) a răsărit atât de rară încât am întors-o și am semănat soia“, ne mai istorisește fermierul despre câteva dintre căutările sale.

„Fără suport, mazărea s-a scuturat înainte de recoltare!“

De trei ani încoace, Aurel Petruș a experimentat și o variantă combinată: mazăre cu camelină. Secretul său, după cum consideră, este că semănatul se face în toamnă. „Acum trei ani am folosit soiul Baltag, simplu, fără niciun fel de suport. În primăvară producția a fost bună, de aproximativ 3.500 kg/ha, dar s-a scuturat cu câteva zile înainte de recoltare. Asta ne-a dat ideea de a introduce în cultură și o plantă-suport. Așa am ajuns la camelină. Deja noi jonglăm cu camelina de ceva vreme și am folosit-o ca suport la mazărea de primăvară. Dar în toamna lui 2017 am semănat-o împreună cu mazărea“, ne mai spune.

Semănătura a fost făcută între 25 octombrie și 5 noiembrie, astfel încât la intrarea în iarnă coarda de mazăre să ajungă la o lungime de circa 10 cm. „Camelina nu are nicio problemă peste iarnă. Poate să aibă și doi-trei centimetri la venirea iernii, rezistă și trece sezonul rece fără nicio problemă“, explică fermierul.

Pregătirea terenului a fost aceeași ca pentru grâu, fără nicio diferență. Preferabil este ca premergătoare să fi fost floarea-soarelui. Concret, s-a arat în toamnă, apoi s-a trecut cu un disc. Înainte de semănat s-a trecut și cu un combinator. Norma de semănat aplicată a fost de 2,5 kg/ha pentru camelină și de 250 kg pentru mazăre. Aceasta înseamnă o densitate de peste 150 plante/mp la mazăre și 40 de plante la camelină. „Toată arta este să știi cum să jonglezi cu distanța între rândurile de camelină!“, apreciază agricultorul. „Am început de la 12 cm, apoi am trecut la 25, la 37, iar în toamna lui 2018 am semănat la 50 cm. Dacă este prea deasă, camelina tinde să sufoce cultura de mazăre.“ În toamna lui 2017, când a fost înființată cultura despre ale cărei rezultate a povestit, distanța între rândurile de camelină a fost de 37,5 cm, iar cea dintre rândurile de mazăre de 12,5 cm.

Un succes economic cu eforturi reduse

Pe lângă faptul că este un suport excelent, reușind să susțină foarte bine plantele de mazăre, camelina mai are și alte proprietăți. După cum a constatat Aurel Petruș, acționează și ca repelent pentru gărgărița de mazăre. Ca fertilizant a fost utilizat gunoiul de pasăre. După o compostare de aproximativ șase luni, a fost aplicată o doză de 15 tone/ha, în toamnă, înainte de trecerea cu combinatorul.

Unul dintre avantajele unei astfel de culturi este că din toamnă până la recoltare nu mai necesită niciun fel de intervenție. Un alt avantaj este că mazărea și camelina ajung concomitent la maturitate. Ca utilaj se folosește combina, reglată pentru mazăre. O „șmecherie“ pe care fermierul o recomandă este ca, în cazul în care nu se dorește mazăre pentru sămânță, combina să fie astfel reglată încât să spargă recolta. Astfel gărgărițele vor dispărea și nu vor mai da bătăi de cap în timpul depozitării. Separarea nu pune probleme, căci semințele de camelină sunt de dimensiunile celor de lucernă, în timp ce mazărea este mult mai mare. Din punctul de vedere al productivității, în 2018 s-au obținut 2.500 kg de mazăre/ha și 700 kg/ha la camelină. Prețul de vânzare pentru mazăre, având în vedere că provine dintr-o cultură bio, a fost de 440 euro/tonă. Camelina, deși clienții sunt ceva mai greu de găsit, se vinde cu 500 – 700 euro/tonă.

Un alt avantaj al acestei culturi, consideră Aurel Petruș, este că după recoltare terenul este numai bun pentru semănatul cu porumb sau cu floarea-soarelui. O altă variantă pe care domnia sa a mai testat-o a fost și aceea a înființării unei culturi de mei. „Oricare dintre aceste variante e aplicată, rezultatele sunt foarte bune. În ceea ce mă privește, voi continua să cultiv mazăre. Regret doar că toamna lui 2018 s-a dovedit foarte secetoasă. Din acest motiv, deși îmi propusesem să semăn în jur de 330 ha cu mazăre, nu am semănat decât 100 ha, cu mazăre furajeră. Pentru primăvară îmi propun să pun pe restul de 230 ha mazăre legumicolă uscată și mazăre alimentară, bineînțeles în aceeași combinație cu camelina“, a încheiat administratorul Eco Fruct.

Alexandru GRIGORIEV

În data de 15 august a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării din comuna Borcea, județul Călărași, situată la limita teritorială cu județul Ialomița.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială și au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport si a fost dispusa  uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Ialomita reunit astăzi, a dispus, conform planului de măsuri adoptate, pentru a preveni răspândirea bolii, uciderea preventivă a porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele moarte și cele sacrificate.

Proprietarii animalelor vor beneficia de despăgubiri conform prevederilor HG 1214/2009, modificată și completată prin HG 484/2018.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Sursa: ANSVSA

De când s-a dat liber la accesarea fondurilor europene toată lumea a mizat pe faptul că aceasta trebuie să fie pârghia de care satul românesc trebuie să se prindă pentru a ieși din mocirlă. Nu s-a întâmplat în toate comunele așa. Mai mult, uneori lipsa experienței în acest proces alambicat de absorbție a fondurilor europene a creat probleme. Și atunci, care este șansa de dezvoltare a comunelor unde, din diferite motive, nu mai ajung banii europeni? Cine din mediul privat, cu putere financiară, se mai gândește să își mute afacerile la sat? Să pună în valoare resursele lui? La mai puțin de 60 km de București există un lac care ar putea transforma comuna căreia îi aparține, Mitreni, într-un fel de Amara sau Techirghiol. Este doar o idee de afacere ce poate fi dezvoltată aici, spune primarul comunei Tudorică Minciună. Dacă se găsesc investitori interesați, comuna este gata să bată palma cu ei.

În implementarea proiectelor europene orice greșeală costă

Istoria comunei Mitreni începe în anul 1815, când ciobanii s-au așezat pe malul Argeșului. Din cauza apelor repezi care ieșeau din matca râului aceștia au fost nevoiți să se mute pe colinele din împrejurimi și așa au apărut satele comunei: Clătești, Mitreni și Valea Roșie. Astăzi comuna se întinde pe 5.800 de hectare și are 4.150 de locuitori. Și iată că am revenit în contemporaneitate.

„Comuna noastră a beneficiat în 2004 de un proiect european, cu o valoare de cca 900.000 de euro, pentru realizarea alimentării cu apă. Proiectul a fost bine implementat, doar că, la vremea aceea, din cauza neînțelegerilor dintre oamenii care se aflau la conducerea primăriei s-au făcut niște sesizări și s-a deschis un proces care s-a încheiat în decembrie 2017. Acest proces a îngreunat foarte mult situația economică a comunei pentru că instanța a hotărât ca primăria să plătească cca 1 milion de euro. Am preluat mandatul la primărie cu această povară și constant am căutat soluții să rezolv această problemă. Am putut amâna achitarea acestei sume până la 1 mai anul acesta, când a devenit alierat. Dacă suma nu era plătită în 90 de zile se proceda la blocarea conturilor și astfel primăria nu ar mai fi putut funcționa. Am prevăzut acest lucru și am dimensionat salariile din primărie astfel încât și angajații să fie mulțumiți, dar și să ne permitem să achităm această datorie. Printr-o economie pe care am făcut-o în ultimii cinci ani am reușit să strângem peste șapte miliarde, am pus încă cinci miliarde din bugetul local și am achitat această datorie istorică. Fondurile europene sunt o mană cerească pentru toți cei care știu să le folosească. Eu recomand tuturor să implementeze proiecte europene, dar să fie foarte atenți la fiecare amănunt, pentru că altfel pot ajunge în situația primăriei Mitreni. Tot ce scrie în proiect trebuie pus în practică literă cu literă. Orice greșeală costă. Pe noi ne-a costat bugetul pe aproape un an și jumătate. Ne-am salvat în ultima clipă, pe tampoanele din spate, ca să spun așa. În contextul prezentat am fost nevoiți să accesăm doar proiecte naționale, dar de acum ne vom orienta și pe proiecte europene.“

Pe avarie, dar comuna s-a dezvoltat totuși

În pofida presiunii uriașe create de această „datorie istorică“, primarul Minciună spune că a făcut eforturi pentru a dezvolta comuna. A folosit ca drept resursă veniturile proprii ale primăriei, „destul de mici, ce-i drept, dar bine gândite și repartizate“. Cea mai evidentă metodă de a schimba imaginea unei comunități este prin a îmbunătății infrastructura. Comuna are în total 54 km de drum, din care doar 10% mai sunt drumuri de pământ. O altă realizare menționată de primarul din Mitreni este iluminarea comunei. Aproape fiecare stâlp de curent are o lampă de iluminat, iar din cele 700 de lămpi 300 au fost schimbate pe leduri. „Dacă nu am fi avut această datorie puteam anul acesta să rezolvăm integral prin forțe proprii tot ce înseamnă iluminat public.“ În satele Valea Roșie și Mitreni există școală și dispensar. Tudorică Minciună spune că renovarea școlilor și construirea unei noi grădinițe în Valea Roșie au fost prioritățile sale încă de la începutul mandatului pentru că educația copiilor înseamnă un viitor mai bun. Primarul încurajează și sportul, motiv pentru care a construit un stadion modern și vestiare pentru echipa de fotbal a comunei. Pentru activitățile de gospodărire a comunei primarul a găsit ca soluție înființarea unui SRL al cărui administrator este primăria. „De ce am ales să facem asta? Pentru că putem rezolva problemele prompt, atunci când este nevoie, iar prețurile nu sunt mari. Dacă este nevoie, spre exemplu, să schimbi o lampă din circuitul iluminatului public poți face asta foarte rapid, trimițând un om atunci, imediat. Întreținerea spațiilor verzi, de asemenea, se face prin intermediul acestui SRL. Păstrarea curățeniei în comună este prioritatea zero a primăriei. Oamenii nu au încă o educație în acest sens și mai aruncă gunoaie. Ca să controlăm fenomenul și să putem lua măsuri am fost nevoiți să instalăm camere pe drumul comunal. Am montat până acum 15 camere. Colaborăm acum și cu o firmă specializată în salubrizare cu ajutorul căreia sper să păstrăm comuna curată.“

Ce afaceri se pot dezvolta aici

„Comuna Mitreni poate fi un bazin legumicol foarte bun. Avem soluri foarte bune, iar confirmarea acestui lucru este că pe vremea comunismului aici era baza de producție care alimenta și fabrica de conserve închisă în anul 1995. Aș vrea să găsim un investitor care să facă o fabrică de conserve. Cum spuneam, legumele se dezvoltă foarte bine în acest loc, plus că avem și oameni foarte pricepuți care pot realiza conservele. Așadar, cei care ar vrea să dezvolte o astfel de fabrică ar găsi și forță de muncă. Comuna noastră are și o altă resursă naturală neexploatată foarte importantă. Este vorba despre lacul Mitreni, care se întinde pe 20 de hectare. Această apă are o cantitate imensă de nămol terapeutic. Pe lângă mărturiile celor care au folosit nămolul, avem și buletinele de analize eliberate de Laboratorul de Balneologie Fizică din București care confirmă proprietățile terapeutice ale acestui nămol. Ca urmare, s-ar putea face investiții în tratamentul balnear. Eu am încercat să fac acolo o bază de tratament. Am construit până la etajul 1 și, după o perioadă în care am abandonat proiectul, mă gândesc să accesez fonduri europene pentru a-l duce la bun sfârșit. Sperăm că, odată cu crearea facilităților de drum, apă și gaze, să atragem și investitori.“

În comuna Mitreni cele mai multe terenurilor agricole au fost date în arendă către societățile agricole din comunele vecine. Nu există palmă de pământ nemuncit. Terenurile care nu sunt lucrate prin asociație sunt îngrijite de micii producători pe care primarul încearcă să îi convingă să se asocieze. Nu doar pentru a-și eficientiza munca, ci și pentru o miză mult mai mare.

„Pe raza comunei sunt două stații de irigat, ambele sunt dezmembrate și este necesar să fie puse în funcțiune. Suma de bani aferentă pentru fiecare stație este de 1 milion de euro, iar pentru partea de rețele încă 1 milion de euro. Dacă se vor pune în funcțiune, apa va veni din lacul Mostiștea prin vechile canale și probabil că și aici vor trebui făcute niște lucrări. Din informațiile mele, suma de bani pentru acest proiect există, dar acordarea ei este condiționată de înființarea unor asociații ale producătorilor pe raza comunei. Acum acestea nu există. Am discutat cu micii producători pe care îi avem în comună, toți sunt conștienți că este necesar să punem în funcțiune stațiile de irigații, dar până acum nu am reușit să îi mobilizez.“

Laura ZMARANDA

Înființat în anul 1963, imediat după încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii din România, Centrul Școlar Agricol Fundulea a avut menirea de a pregăti necesarul de tehnicieni agricoli pentru unitățile agricole nou înființate în Câmpia Bărăganului.

Amplasat în aceeași curte cu cel mai mare institut de cercetări agricole din țara noastră – ICCPT Fundulea – elevii, pe tot parcursul școlarizării și în special în perioadele de practică, veneau în contact direct cu cele mai noi probleme privind dezvoltarea și modernizarea agriculturii.

Este suficient să arătăm că săptămânile de practică se efectuau numai în laboratoarele din cadrul institutului, venind în contact direct cu oamenii care reprezentau vârfurile științei și cercetării agricole din România.

• Astfel, la laboratorul de ameliorarea porumbului i-am cunoscut pe N. Giosan, T. Murașan, O. Cosmin, T. Sarca, I. Ciocâzan ș.a.
• La ameliorarea grâului – N. Ceaproiu, N.N. Săulescu, Gh. Ittu.
• La ameliorarea orzului – L. Drăghici, Al. Bude
• La ameliorarea florii-soarelui – A.V. Vrânceanu, I. Vulpe.
• La laboratorul de agrofitotehnie – I. Picu, Gh. Sin, N. Hulpoi.
• La laboratorul de îngrășăminte – Cristian Hera, I. Toncea.
• La laboratorul de erbicide – Nicolae Șarpe.

În acest fel, miile de elevi pregătiți de-a lungul timpului la Fundulea erau înarmați la absolvire cu tot ce era mai nou în agricultura românească, putând participa direct la îmbunătățirea activității în unitățile agricole în care erau repartizați.

Așa se explică și faptul că, ani de-a rândul, la concursurile pe meserii, la nivel județean și național, elevii de la Fundulea au obținut mereu locul I, cu o singură excepție, când au obținut locul II, locul I fiind ocupat de elevii Liceului Agricol Podul Iloaiei.

Nivelul de pregătire a absolvenților poate fi confirmat și de faptul că, la Facultatea de Agricultură din București, deși participau candidați din toată țara, în rândul celor admiși, în anumiți ani, aproape jumătate proveneau de la Fundulea.

De curând s-a sărbătorit Semicentenarul liceului, la care au participat fostele cadre didactice și sute de absolvenți care în prezent desfășoară activități importante în agricultura din Bărăgan.

Cu acest prilej a fost organizată și o vitrină cu aspecte din activitatea foștilor profesori în care sunt expuse manuale și cărți de specialitate care au contribuit la instruirea foștilor elevi și a fermierilor din țară.

Pe parcursul timpului, în cadrul liceului agricol Fundulea s-au pregătit tehnicieni în domeniile: agronom, horticultor, protecția plantelor, culturi irigate, zootehnie și veterinară.

În ultima perioadă, la conducerea liceului a venit un director tânăr și sufletist, Carmen Poliana Maxim, care cunoaște foarte bine zona întrucât s-a născut și a crescut în colonia de locuințe din curtea Institutului de cercetări, tatăl său fiind tehnician agronom la acest institut.

Dânsa a reușit accesarea a peste 22 de milioane lei fonduri europene cu care a modernizat clădirile existente – școală, cămin, cantină – și a construit noi obiective: sală modernă de sport, două ateliere de agricultură și mecanizare, garsoniere pentru cadrele didactice și centrală termică proprie. Toate acestea se pot urmări în fotografiile alăturate.

Cât privește profilul liceului în prezent, s-a repliat foarte bine pentru a răspunde cerințelor actuale. Alături de tehnicieni în agricultură, pregătește tehnicieni economici, tehnicieni ecologiști și pentru protecția calității mediului, dar și specializați în matematică – informatică.

Astăzi Liceul Tehnologic Nr. 1 Fundulea se pre­zintă ca un complex școlar modern cu peste 800 elevi, de la preșcolari la liceu, putând satisface toate cerințele populației din zonă în problema școlarizării copiilor. Dispune de o bibliotecă cu peste 17.000 de volume, este dotat cu peste 60 de calculatoare, are o revistă școlară – „Noi“, are echipe artistice și sportive etc.

Și, bineînțeles, liceul este încadrat cu cadre didactice calificate și dornice să contribuie la ridicarea nivelului de instruire și educare a elevilor.

Semnatarul acestor rânduri se mândrește cu faptul că a funcționat 15 ani ca profesor la acest liceu.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Anul 2017 a fost anul producțiilor record, mai ales la porumb unde la nivel național rezultatele obținute au depășit așteptările multor agricultori. Hibrizii de porumb Pioneer au oferit producții record în toate zonele țării, motiv pentru care dăm startul prezentărilor fermierilor campioni. Începem cu sudul țării, județele Ialomița și Călărași, unde hibrizii P0023, P0937, P9903, P9537, P0412, și P9911 au oferit producții de peste 11 tone/ha.

Primul fermier campion din județul Călărași este domnul George Alexandru din localitatea Ulmu. Acesta a obținut 15.800 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 550 ha, iar porumb am semănat 150 ha, doar cu hibrizi Pioneer. Pot spune că am respectat cantitatea de azot, fosfor și potasiu ce trebuia aplicată, deci chiar o tehnologie ca la carte. La semănat, pe 26 martie, am aplicat 220 kg/ha complexe, iar la prășit, în luna mai, am mai aplicat 200 kg/ha. Cultura a fost în neirigat și a beneficiat doar de un singur erbicid. Am semănat porumbul după rapiță și nu am întâmpinat niciun fel de problemă, am fost foarte mulțumit și de cum s-a comportat cultura și de producție. De aceea, pentru anul viitor am achiziționat deja sămânța pentru 230 ha, și am ales hibrizii P0023, P9903, P9911 și P0023”, a punctat fermierul campion.

Tot în județul Călărași, localitatea Vâlcelele, fermier campion a devenit și Florin Moldoveanu. Acesta lucrează 410 ha, cu porumb a avut 160 ha, iar cu hibridul P0023 a obținut 14.800 kg/ha în neirigat. “Păioasele au fost culturi premergătoare, am arat și tăvălugit în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am aplicat azotat, 250 kg/ha. Am semnat la începutul lunii aprilie, densitatea de 70.000 boabe germinabile/ha, și am mai dat 200 kg/ha complexe 18.46.0. Cultura a mai beneficiat de îngrășământe microgranulate starter, erbicide, unde am aplicat în funcție de solă, preemergent și postemergent, și am mai aplicat un insecticid și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la jumătatea lunii septembrie și am terminat la 1 octombrie”, a declarat Florin Moldoveanu. Anul viitor va semăna 180 cu porumb, iar hibrizii pe care i-a ales sunt P0023, P9911 și P9903.

Adrian Georgescu a devenit fermier campion în județul Ialomița, deoarece a obținut 14.600 kg/ha cu hibridul P0937 și 13.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.500 ha, iar cu porumb am semănat anul acesta 550 ha. Am semănat după cultură de porumb, dar și după soia și nu am avut nici un fel de probleme pe parcursul procesului de vegetație. Am început pregătirea patului germinativ încă din toamnă, atunci când pe jumătate din suprafață am aplicat TSP -200 kg/ha  și primăvară am aplicat azot substanță brută 200 kg/ha. Am erbicidat, și am aplicat 3-4 tratamente în funcție de solă. Din toată suprafața, doar 85 ha nu au beneficiat de irigații, dar și acolo am obținut 13.200 kg/ha cu P9903. Anul viitor voi semăna tot 550 ha cu porumb și voi merge pe aceeași hibrizi,” a specificat fermierul campion.

Cristian Ionuț Constandache a devenit fermier campion datorită producției de 14.390 kg/ha obținută cu hibridul P9911. Acesta își desfășoară activitatea în judeșul Ialomița, iar anul acesta a semănat 1.000 ha cu porumb. “În toamnă am arat sau scarificat, în funcție de solă, și am discuit, iar în primăvară am fertilizat, am aplicat 2 tipuri de complexe, 20.20.0 cu sulf în cantitatea de 200 kg/ha, apoi am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat, 70.000 boabe germinabile/ha la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Am mai aplicat culturii 2 erbicide, în unele sole și preemergent și postemergent, un tratament foliar cu zinc în faza de 6-8 frunze, dar și 2 fertilizări cu azotat de amoniu, prima aplicare în stadiul de 6-8 frunze, respectiv 6-8 frunze. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat pe parcursul lunii septembrie, campania de recoltare a durat 3 săptămâni”, a declarat agricultorul.

Un alt agricultor din județul Ialomița care a devenit fermier campion la porumb este domnul Nicolae Stoica, care a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.700 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 640 ha, cu porumb am avut 180 ha, semănate după culturi de porumb, păioase sau rapiță. Am arat în toamnă, iar în primăvară am intrat cu combinatorul, apoi am fertilizat 180 kg/ha nitrocalcar și am discuit. La semănat, în perioada 28 martie -15 martie, am mai aplicat 180 kg/ha complexe 20.20.0 și un îngrășământ starter. După semănat am aplicat un erbicid și a urmat o nouă aplicare în postemergență. După care la stadiul de 10-12 frunze am mai aplicat un îngrășământ foliat pe bază de zinc, 3 l/ha. Am avut un recoltat sănătos cum îmi place să spun, nu am întâmpinat probleme cu cultura. Campania de recoltat am început-o pe 20 septembrie și a durat până pe 10 octombrie. Anul viitor voi semăna 200 ha cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Lista fermierilor campioni din această zonă a țării continuă cu domnul Barbu Oprea din Rovine, județul Ialomița, care a obținut 12.100 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 270 ha, porumb am avut pe 50 ha. Am semănat tot după cultură de porumb, deci am arat în toamnă, în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 250 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat la început de aprilie. Pe parcursul procesului de dezvoltare am aplicat 2 erbicidări și 3 tratamente, iar la prășit, în faza de 10-12 frunze, am mai aplicat azot, 300 kg/ha. Cultura a fost în neirigat, am recoltat după jumătatea lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 90 ha cu porumb și am ales hibrizii Pioneer P9911 și P0023. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, de producții și de aceea am ales și la rapiță hibrizii Pioneer. În acest moment cultura se prezintă impecabil”, a punctat domnul Oprea.

În localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, își desfășoară activitatea și fermierul campion Sorin Buriceanu. Acesta lucrează 450 ha, dintre care 100 au fost semănate cu porumb. “Am obținut 11.800 kg/ha cu hibridul P0412, în neirigat. Am semănat după culturi de porumb și grâu și am arat în toamnă. În primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul și am fertilizat cu 250 kg/ha complexe. Am semănat la începutul lunii aprilie, când am mai aplicat azotat de amoniu, 180 kg/ha, și îngrășăminte microgranulate 25 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am mai aplicat un foliar cu zinc și un erbicid, la faza de 6-8 frunze, iar la prășit am mai aplicat azot, 170 kg/ha. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat la început de octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a specificat faptul că a fost mulțumit de hibrizii Pioneer și a mai adăugat că în următoarea campanie ca semăna 200 ha cu porumb.

În data de 08 septembrie 2017, la orele 11.00, în localitatea Chiselet, județul Călărași, la Ferma de Familie Dumitru, va avea loc evenimentul “Fermă mică, potențial mare”. Cu această ocazie, veți putea afla chiar la fața locului informații legate de metodele aplicate într-o fermă de familie pentru a-i crește cât mai mult eficiența și productivitatea, prin utilizarea seminței certificate și a altor verigi tehnologice.

“Mesajul pe care dorim să îl transmitem este acela că viitorul satului românesc își poate afla resorturile si în fermele de familie, mai ales dacă sunt încurajate politicile dedicate. Cu veniturile corespunzătoare, și o astfel de fermă poate deveni competitivă. Agricultura europeană de astăzi se bazează pe produse inovative și tehnologii moderne, dar și pe acordarea de subvenții care să crească gradul de competitivitate al fermierului european.” declară Emil Dumitru, Președinte al Federației Naționale ProAgro și unul dintre fondatorii Fermei de Familie Dumitru.

“Suntem alături de fermierii din România și susținem demersurile asociațiilor din domeniul agricol și ale entităților conexe, pentru a găsi împreună soluțiile optime pentru creșterea randamentelor din fermă. Când în agricultura de astăzi se pune accentul pe inovație, iar cifrele vorbesc, nouă nu ne rămâne decât să fim alături de fermieri și să îi încurajăm să facă performanță cu DEKALB.” afirmă Daniel Stanciu Director de Marketing si Strategie al Monsanto România.  

“Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, organizație cu profil tehnic, susține creșterea productivității culturii de porumb, indiferent de dimensiunea fermei, atâta vreme cât fermierii sunt conștienți de rolul aplicării tehnologiilor noi, performante și mai ales, adaptate condițiilor pedo-climatice din țara noastră.”, spune Alina Crețu, Director Executiv al APPR.

În cadrul evenimentului vor fi prezentați hibrizi semitardivi de porumb convențional marca DEKALB si tehnologiile aplicate, informații referitoare la situația reală din teren și exemple din provocările pe care le-a depășit Ferma de Familie Dumitru.

Evenimentul este susținut de Federația Naționala PRO AGRO, Monsanto România și Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, având partener media Agrointeligența. 

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26

Luna iunie este dedicată evenimentelor în câmp organizate pentru fermierii interesați de noutățile care le sunt oferite de companiile distribuitoare de inputuri. De altfel, mai toată vara au prilejul de a participa la astfel de evenimente, pentru că doar așa pot observa pe rând culturile. În prima jumătate a lunii, în localitatea Modelu din județul Călărași, companiile Probstdorfer și Alcedo au organizat Ziua tehnologiilor moderne, un eveniment la care au participat fermieri din sudul țării și care au putut să observe o paletă vastă de soiuri de grâu, orz, orzoiacă și mazăre.

„A fost un eveniment în cadrul căruia Probstdorfer a prezentat o serie de soiuri, în special cele de grâu Premium și Durum, dar și soiuri de orz și orzoaică. Fiind niște soiuri care aduc un plus de productivitate, fermierii trebuie să fie atenți la tehnologia pe care o aplică. Știm că alegerea unei tehnologii de calitate este esențială, de aceea toți agricultorii trebuie să fie atenți la fertilizare, la aplicarea regulatorilor de creștere, la ierbicide sau fungicide. Noi în câmpul demonstrativ de aici am conceput alături de specialiștii Probsdorfer un pachet tehnologic ce a cuprins îngrășăminte complexe, îngrășăminte pe bază de azotat de amoniu ce au fost aplicate în două faze, apoi regulatorii de creștere, până în prezent au fost aplicate și 3 fungicide, insecticide și fertilizanți foliari. Fermierii trebuie să participe la un altfel de eveniment în câmp, pentru a vedea modul în care se dezvoltă aceste soiuri atunci când este aplicată o tehnologie completă“, a declarat Vicențiu Cremeneanu, președinte Alcedo.

Una dintre gazdele evenimentului a fost directorul executiv Doru Epure, care le-a prezentat fermierilor prezenți fiecare soi și tehnologia aplicată.

„În cadrul acestui câmp demonstrativ am prezentat 36 de soiuri din diverse specii, în special grânele Premium, apoi grâul Durum, unde suntem lider de piață, asigurăm 60% din necesarul de sămânță pe piața din țara noastră, orz și orzoaică, dar și două soiuri de mazăre. Pentru toate soiurile a fost aplicată aceeași tehnologie: în toamnă 150 kg de diamoniu fosfat, în primăvară am aplicat 150 kg de azotat de amoniu, iar în stadiul de burduf am aplicat cca 80 kg azotat de amoniu. În cazul tratamentelor, atunci când plantele sunt crescute până la al doilea nod, am aplicat ierbicidul Mustang și un fungicid tebu­conazol și ca insecticid Biscaya, în faza de burduf am aplicat fungicidul Duett Ultra și al doilea tratament cu Biscaya“, a specificat Doru Epure.

Tot de la reprezentantul companiei Probstdorfer am aflat că printre cele 36 de soiuri pe care le-am văzut în câmp, două dintre ele sunt soiuri noi, proaspăt omologate în luna aprilie la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – ISTIS. Este vorba de soiurile de grâu Getic și Topkapi.

Getic este un soi cu maturizare semitimpurie și este recomandat pentru cultivare în Podișul Getic și Câmpia Română. Are talia medie, bună rezistență la iernare, până la -28 °C, iar densitatea recomandată este de 300 b.g/mp. Producțiile obținute în anul 2016, în rețeaua ISTIS, au atins 7.814 kg/ha.

Topkapi este cel mai timpuriu soi din portofoliul Probsdorfer, prezintă rezistență la iernare până la -25 de grade, dar și la arșița și seceta din Bărăgan și Dobrogea. Densitatea recomandată este de 300 b.g/mp. În cazul acestui soi, producțiile obținute în rețeaua ISTIS au ajuns la 7.905 kg/ha. Ambele soiuri sunt din gama Premium și conțin 15% proteină.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 10

84% (426.600 ha) din suprafața județului Călărași o reprezintă terenurile agricole, acestea având următoarea structură: 97,5% teren arabil, 1,3 % pășuni și fânețe și 1,2% vii și livezi. Arabilul este concentrat în Câmpiile Bărăganului, Mostiștea, Lunca Dunării și Balta Borcea. Înainte de 1989 existau lucrări de irigații pentru 360.584 ha (84,52% din totalul terenului agricol) și desecări pentru 171.671 ha. În prezent, din întreaga suprafață amenajată pentru irigații, de utilitate publică mai sunt doar 130. 974 ha (36,32% din total amenajări). În 2016 au fost încheiate contracte sezoniere pentru 21.143 ha (16,14% din totalul irigațiilor de utilitate publică), dar s-au udat efectiv, potrivit ANIF Călărași, 15.057 ha (11,49% din totalul irigațiilor de utilitate publică). Dacă e să ne raportăm la ceea ce era dinainte de 1989 și ceea ce avem astăzi, fermierii folosesc doar 4,17% din vechiul sistem de irigații!

Unitatea de Administrare Călărași din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare are în administrare 15 sisteme hidroameliorative amenajate cu lucrări de irigații deservite de 17 stații de pompare de bază, 32 de stații de repompare, 151 de stații de punere sub presiune, 1.865 km de conductă principală, secundară și de distribuție. UA Călărași asigură apă și pentru județele Ialomița (amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare) și Giurgiu (amenajarea Gostinu - Greaca Argeș).

39 de OAUI înființate, 10 proiecte europene aprobate

În județ s-au înființat 39 de organizații ale utilizatorilor de apă; 10 dintre ele au accesat fonduri euro­pene pentru reabilitarea irigațiilor din ferme. Ce a făcut statul român, prin instituțiile sale? Anul trecut, din fonduri proprii, UA Călărași a continuat lucrările la impermeabilizarea canalului și la stațiile de bază Pietroiu din amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare și la stațiile din amenajarea Gostinu - Greaca Argeș. De asemenea, s-au depus documentațiile pentru intervenții la amenajările Gălățui - Călărași și Borcea de Sus și s-au întocmit note de fundamentare pentru promovarea altor investiții. Ultimele fac parte din Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații care prevede, pentru Călărași, intervenții în trei etape:

Plan de reabilitare pentru infrastructura principală de irigații

Etapa I-a

- amenajarea Gostinu Greaca Argeș (Călărași - Giurgiu): 3 OUAI înființate, 2 în Călărași + 1 Giurgiu, un proiect european aplicat de OUAI Prundu Ghirnogi, suprafața amenajată - 25.718 ha, intervenții la stația de pompare de bază și 5,6 km de canale de aducțiune;

- amenajarea Borcea de Sus: 5 OUAI înființate, un proiect european aplicat de OUAI Agrozootehnica Pietroiu, suprafață amenajată - 11.404 ha, reabilitare - stația de bază, 23,4 km canale de aducțiune, 23 de construcții hidrotehnice;

- amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare (Călărași - Ialomița): 12 OUAI înființare, 6 în Călărași + 6 în Ialomița, trei proiecte europene implementate, suprafață amenajată - 52.428 ha, reabilitare - stație de pompare, stații de repompare, 31,8 km de canale de aducțiune, 13,8 km canale de distribuție, 50 de construcții hidrotehnice;

- amenajarea Boianu - Sticleanu: 7 OUAI înființate, 3 proiecte europene aplicate (OUAI Grădiștea SPP5 + 6 Boianu, OUAI Rasa SPP2 Boianu 1, OUAI Bogata SPP1 Boianu), suprafața amenajată - 19.296 ha, reabilitare - stație de pompare de bază;

- amenajarea Gălățui Călărași: 11 OUAI înființate, 2 proiecte europene aplicate (OUAI Vâlcele și OUAI Dragoș Vodă), suprafața amenajată - 75.197 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, stații de repompare, 82 km de canale de aducțiune, 121,3 km canale de distribuție, 62 de construcții hidrotehnice.

Etapa a II-a

- amenajarea Călărași - Râul: 1 OUAI înființat, suprafața amenajată - 6.845 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, 19,3 km canale de aducțiune, 15 construcții hidrotehnice;

- amenajarea Mostiștea: 2 OUAI înființate, suprafață amenajată - 20.000 ha, reabilitare - stație de pompare de bază, 7,6 km canale de aucțiune, 12,7 m canale de distribuție, 9 construcții hidrotehnice;

- amenajare sistem Jegălia: 5 OUAI înființate, suprafața amenajată - 22.268 ha, reabilitare stație de pompare de bază, stații de repompare, 34 km canale de aducțiune, 13 km canale de distribuție, 30 de lucrări hidrotehnice.

Etapa a III-a

- amenajare sistem irigații Oltenița – Surlari - Dorobanțu: suprafața amenajată - 9.788 ha, reabilitare - 3 stații de pompare de bază, 13 km canale de aducțiune, 10 construcții hidrotehnice.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 24-25

Comuna Vlad Țepeș se află în județul Călărași, undeva pe un drum județean ce taie Bărăganul nesfârșit. Iarna crivățul suflă în voie peste localitate, vara soarele topește casele cu arșița sa, iar oamenii trăiesc și ei cum pot. Mai ales din agricultură, ca aproape toți cei pe care Dumnezeu i-a hărăzit să locuiască în Câmpia Bărăganului. Dar, de la an la an, locuitorii comunei sunt tot mai puțini, în ciuda eforturilor autorităților locale de a îmbunătăți condițiile existente. Cam așa s-ar putea sintetiza în trei fraze discuția pe care am avut-o cu dl Mihalache Constantin, primarul comunei.

Patru secole de istorie în inima Bărăganului

„Comuna Vlad Țepeș este alcătuită din două sate, ambele botezate după numele unor mari domnitori: Vlad Țepeș și Mihai Viteazul“, spune primarul. Cel mai vechi este satul Mihai Viteazul, a cărui atestare docu­mentară datează de pe la 1600. Doar că pe atunci se numea Bărăganu și se afla pe alt ampla­sament decât astăzi, pe Valea Berzei. În timpul unei epidemii de ciumă, locuitorii și-au părăsit casele și au reîntemeiat satul. Și așa s-a mai întâmplat încă de două ori. Abia a treia oară a fost cu noroc și localnicii au rămas așezați definitiv.

Cu Vlad Țepeș, povestea e mai scurtă. Prin 1893 a apărut ca un sat micuț, aproape de Mihai Viteazul. În mare parte era locuit de tineri care și-au întemeiat acolo gospodării. Inițial s-a numit Bărăganul Nou, după satul Bărăgan, de unde veneau și locuitorii săi. Apoi, în anul 1920, după ce ambelor sate li s-a schimbat numele, a devenit sediul comunei. Era mai mare și mai modern.

„Că Mihai Viteazul este un sat mai vechi se vede în primul rând după structura sa urbanistică. Străzile sunt înguste, strâmbe, orientate cumva haotic. Asta ne creează foarte mari probleme atunci când facem lucrări de modernizare“, constată edilul-șef al comunei.

Tinerii au plecat în străinătate

La ora actuală, în cele două sate mai trăiesc, oficial cam 2.400 de oameni. „În realitate, eu estimez că nu mai sunt decât 2.100. Cel puțin 200 sunt plecați la muncă în străinătate. Restul, tot la muncă, care pe unde a găsit. Necazul meu cel mai mare este că oamenii aceștia despre care vorbesc au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani. Adică sunt exact oamenii tineri, în putere, care dau viață unei localități“, își mărturisește oful dl Constantin. „Jumătate dintre locuitori sunt oameni în vârstă, de peste 60 de ani. Unii dintre ei au trăit aici toată viața și acum au câte o pensie de la CAP, iar alții au trăit la oraș, la Călărași, Giurgiu sau chiar București, unde au lucrat în fabrici. După pensionare s-au întors în casele bătrânești și și-au lăsat copiii în apartamentele de la oraș“, își continuă domnia sa ideea. Copiii din comună sunt în număr de 250 – 260. „Există câțiva copii ale căror familii s-au destrămat. Ei stau când la noi, la unul dintre părinți, când în alte localități. De aici vine această aproximație“, explică primarul.

Pentru copii, autoritățile locale s-au străduit destul de mult și cu rezultate frumoase. Școala gimnazială din comună a fost reabilitată în urmă cu doi ani. Acum este o clădire elegantă, căreia tencuiala și zugrăveala modernă nu reușesc să-i îndepărteze un anume iz patriarhal. Reabilitarea nu a cuprins doar modernizarea clădirii. Școala a fost dotată cu tot ceea ce îi trebuie unei instituții de învățământ moderne, fie că vorbim despre mobilier sau despre zestrea laboratoarelor școlare.

Acum, pe listă urmează grădinița și școala primară. Deja licitația pentru unul dintre proiecte s-a încheiat, dar deocamdată nu a demarat pentru că au apărut două contestații, care trebuie soluționate. Este o investiție de 1,3 milioane de euro, la care se mai adaugă încă 260.000, cofinanțarea locală. Scopul este modernizarea grădiniței din Mihai Viteazul. Studiul de fezabilitate pentru modernizarea școlii primare a fost și el depus la Ministerul Dezvoltării, în cadrul PNDR.

Facilități ca la oraș

Dar nu numai școlile au constituit obiective de investiții pentru primăria locală. O altă direcție importantă pe care s-a mers a fost modernizarea comunei. Prin Agenția Fondului de Mediu se derulează două programe care au ca obiect extinderea alimentării cu apă a locuitorilor din Mihai Viteazul și a canalizării în Vlad Țepeș. „În Vlad Țepeș alimentarea cu apă era deja încheiată, așa că, în mod firesc, era necesară și canalizarea“, consideră edilul. „În Mihai Viteazul nu era făcută alimentarea cu apă, așa că o facem. Încă două proiecte mai sunt depuse la Ministerul Dezvoltării. Unul este legat de asfaltare, căci după lucrările de construire a cana­lizării și a alimentării cu apă, este necesară oricum refacerea drumurilor. Așa că dacă tot o facem, atunci să o facem odată și bine. Alt proiect urmărește construirea rețelei de canalizare și în Mihai Viteazul. Așa vom ajunge să avem, din acest punct de vedere, o comună modernă.“

„Soluția constă în activități nonagricole“

Mai are și alte planuri primarul Constantin. Numai că „nu prea mai sunt bani la PNDR“, spune el. Ar vrea să facă și un after-school în comună, pentru a veni în ajutorul celor care nu au cu cine lăsa copiii. Un alt proiect este cel intitulat „Școala pentru toți“, care a trecut de evaluarea tehnică și financiară. E vorba de un buget de aproximativ patru milioane de euro. În cadrul programelor din acest proiect se vor organiza diverse cursuri pentru locuitorii comunei, indiferent de vârstă. Ba, mai mult decât atât, circa un milion de euro sunt alocați pentru sprijinirea celor care, după absolvirea unor cursuri de antreprenoriat, își vor începe afaceri proprii. „E foarte important acest aspect, în condițiile în care aici în localitate se trăiește la limita subzistenței. Există doar două activități principale: agricultura și comerțul. Comerțul înseamnă cele câteva magazine. În aceste condiții, oamenii trebuie să se implice și în alte activități, neagricole, aș zice eu. Dezvoltarea unor ateliere meșteșugărești, de exemplu, ar fi o soluție. Cred că în dezvoltare trebuie să se pună mai mult accent pe școală. Niște oameni mai bine pregătiți pot face mai multe. Acum, cei care locuiesc în sate se ocupă de vii și de grădinile de legume pentru propria lor subzistență. Nu în felul acesta se rezolvă problemele. Cred că e nevoie de o descentralizare mai accentuată, astfel încât autoritățile locale, care cunosc cel mai bine problemele, să se poată implica mai eficient. Spre exemplu, programul „Cornul și laptele“ să fie transferat la nivel local. Astfel elevii ar primi niște produse proaspete, produse de comunitatea locală. Și acesta e doar un exemplu...“, își expune părerile edilul.

Dar până la Dumnezeu te mănâncă sfinții. De vreo trei ani se chinuie să rezolve o problemă simplă și absurdă. Pentru că prin comună trece un sistem de irigații care nu a mai funcționat de prin 2004, agricultorii primesc o subvenție mai mică decât cei din alte zone. Primarul a bătut pe la toate ușile, demonstrând că acel sistem de irigații nu mai poate funcționa de cel puțin 13 ani și, ca atare, neacordarea integrală a subvenției nu are nicio bază. Degeaba a fost și la ministrul Daniel Constantin, și la ministrul Achim Irimescu. Degeaba a scris și în revista noastră, în urmă cu un an, despre această situație. Nu s-a schimbat nimic. Așa că primarul i-a adunat la un loc pe fermierii din comună ca, împreună, să dea Statul în judecată. Deocamdată au reușit să adune banii pentru taxa de timbru...

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 48-49