Prima reuniune din cadrul Consiliului AgriFish din timpul președinției germane și prima cu prezență fizică de la începutul pandemiei de COVID-19 a avut loc la Bruxelles, în cea de a doua jumătate a lunii iulie.

Prezent alături de miniștrii Agriculturii și Pescuitului din UE a fost și Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, printre subiectele întâlnirii fiind reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discuțiile au vizat, în special, regulamentul privind planurile strategice PAC și arhitectura verde. De asemenea, una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish a fost Strategia „De la fermă la consumator“, care a fost prezentată de Comisia Europeană anul acesta în data de 20 mai. Obiectivul strategiei este creșterea durabilității sistemelor alimentare din Europa. De altfel, la 8 iunie miniștrii au desfășurat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, în combinație cu propunerea privind o strategie a UE în domeniul biodiversității. Ambele fac parte din inițiativa Comisiei intitulată „Pactul verde european“.

În cadrul intervenției sale, ministrul Oros a spus că soluțiile trebuie să fie pe măsura ambițiilor, atât din perspectiva bugetului, cât și a cerințelor pentru transformarea durabilă a modului de producție agroalimentară a UE. „Strategia „F2F“ (From Farm to Fork – n.red.) propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului și climei, prin stimularea aplicării unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni“, a subliniat ministrul Oros.

Atingerea obiectivelor F2F reprezintă o mare provocare și ar putea duce chiar la ineficiența acestei strategii pentru că cerințele sunt foarte ambițioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Din acest motiv, este posibil ca fermierii să nu acceseze fondurile. Totodată, reducerea utilizării inputurilor chimice va conduce la reducerea productivității și a veniturilor fermierilor, astfel că trebuie găsite soluții prin care să se evite punerea în pericol a siguranței alimentare și falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse ce nu respectă standardele UE.

„PAC are ca obiectiv și garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură. Dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forței de muncă, diferențe de sprijin comunitar între statele membre, diferențe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergența externă a plăților directe“, a mai spus ministrul Oros. În opinia sa, plățile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-și susține poziția în cadrul lanțului alimentar.

Simona Nicole DAVID

Pandemia de coronavirus de tip nou a dus la o serie de măsuri restrictive și de prevenție, unele dintre acestea devenind adevărate oportunități de business. Dar cum deontologia și etica în afaceri nu sunt mereu principalele calități ale unor oameni de afaceri, pe piață au apărut și produse neconforme. Mai grav este că aceste produse sunt deosebit de periculoase și, în loc să prevină infectarea cu noul tip de virus, pot afecta grav sănătatea și pun în pericol chiar viața.

Un exemplu de produs periculos este un dezinfectant de mâini asupra căruia atrage atenția directorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel.

Potrivit oficialului ANPC, gelul de mâini produs în Turcia a fost notificat de către Danemarca, existând de altfel o alertă RAPEX. Produsul conține metanol (valoare măsurată: 11,6 %), care este deosebit de toxic pentru sistemul nervos central și pentru ochi. În plus, lipsesc pictogramele de pericol și avertizările necesare. Prin urmare, utilizatorii nu au nicio informație cu privire la toxicitatea și la inflamabilitatea produsului.

Totodată, ambalajul nu este prevăzut cu sistem de închidere de siguranță pentru copii. Produsul nu respectă regulamentele privind produsele biocide și regulamentele privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP).

Trebuie menționat că ingestia sau contactul cu metanolul poate duce la orbire și la deces.

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen care le produce, în următoarele categorii:

• zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;
• zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
• zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
• zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);
• zoonoze micotice - (dermatofitoze); 
• zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și  un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și  cercetare, în baza responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la :

• acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
• evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
• asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
• sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
• implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:
• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);
• contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
• alimentele provenite de la animale bolnave;
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
• monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;
• Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
• garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
• dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.       Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.              

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.        

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce deţin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

„Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie“, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară – 925 lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

„Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi nu trebuie să greşim“, a mai detaliat Adrian Oros.

Ajutoare financiare pentru fermierii din diaspora

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

Adrian Oros a mai precizat că în luna iulie se lansează o măsură pentru sprijinirea zonei montane.

„În iulie mai avem o măsură pentru zona montană pentru că în acest exerciţiu bugetar nu au fost destinate sume expres pentru această zonă, iar la începutul anului am alocat pentru abatoare de mică capacitate în zona montană 12 milioane de euro“, a spus ministrul Oros.

Totodată, în luna august vor fi luate măsurile de sprijin pentru participarea la schemele de calitate şi pentru activităţile de informare şi promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne.

Ministrul a mai spus că, începând cu data de 30 iunie, este activă și măsura pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, pentru această măsură fiind alocată o sumă în valoare de 1.985.000 de euro.

Analiza SWOT a PNS, în discuție cu mediul asociativ

Ministrul Oros a mai amintit și despre cea de-a doua variantă a analizei SWOT a Planului Național Strategic (PNS) 2021- 2027, supusă consultărilor cu mediul asociativ în prima parte a lunii iulie.

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) a fost deja comunicată Comisiei Europene, însă pandemia de coronavirus și tot ce a rezultat din aceasta a făcut ca lucrurile să se miște mai încet.

„Din cauza acestei pandemii şi la nivelul Comisiei Europene lucrurile s-au mişcat destul de greu, nu este agreat până acum nici măcar noul Cadru Financiar Multianual, dar noi am continuat munca la Planul Naţional Strategic. Am terminat analiza SWOT, cea de-a doua variantă pe care am comunicat-o şi Comisiei Europene, şi începând de săptămâna viitoare, mai precis de marţi (7 iulie – n.red.), vom începe consultările cu mediul asociativ. Marţi se va întâlni grupul de lucru tematic pe fiecare domeniu în parte, sigur că în paralel se derulează şi evaluarea ex-ante a PNS, care este un demers obligatoriu“, a mai declarat ministrul Adrian Oros.

Potrivit oficialului MADR, în noul Plan Național Strategic obiectivele României au rămas aceleași, și anume: convergența, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal și vegetal.

Este important ca discuțiile cu partenerii, respectiv mediul asociativ, să fie deja finalizate, deoarece la nivelul Comisiei Europene, atunci când se definitivează cadrul financiar multianual, România să fie pregătită și să poată obțină sumele de bani ce îi vor fi alocate.

„Sigur, noi vom milita în continuare, la fiecare întâlnire cu Consiliul de Miniştri, pentru aceleaşi obiective pe care vrem să le obţinem: convergenţă, grăbirea convergenţei, acordarea în continuare a ajutorului naţional tranzitoriu, dar şi acordarea în continuare a sprijinului cuplat voluntar atât pentru sectorul animal cât şi pentru sectorul vegetal“, a mai spus ministrul Adrian Oros.

Sprijin pentru afacerile afectate de COVID-19

În cadrul conferinței, ministrul a anunțat și sprijinul pentru agricultori și pentru cei care activează în industria alimentară care au fost afectați de pandemia COVID-19.

Potrivit ministrului Oros, formele de sprijin și detaliile vor fi anunțate pe site-ul ministerului.

„Pentru ajutoarele de stat în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19 – am pregătit acte normative atât Ordonanţe de Urgenţă, cât şi Hotărâri de Guvern pentru unele specii, în aşa fel încât toţi cei care activează în agricultură şi industrie alimentară să beneficieze de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine şi caprine, pentru porcine, pentru păsări, pentru bovinele de lapte şi carne, dar şi pentru sectorul apicol. Amănunte pentru toate aceste scheme o să dăm în săptămânile următoare, când vor fi afişate şi pe site-ul ministerului“, a mai afirmat Oros.

Apicultura este zona în care se înregistrează pierderi mari, de aproape 80%, astfel că apicultorii vor primi și în acest an sprijin financiar pe familia de albine.

„Pentru fiecare specie în parte o să acordăm un sprijin financiar. Ştim ce probleme au apicultorii, am un consilier care este apicultor şi ştiu în timp real exact ce se întâmplă. O să acordăm şi anul acesta o formă de sprijin. Ştim că au avut anul acesta pierderi foarte mari, de 80%. Încercăm să-i ajutăm pe toţi. Este o perioadă mai deosebită, mai grea, s-au suprapus mai multe crize şi încercăm să-i ajutăm pe toți cei care sunt în nevoie și au probleme cât este posibil pentru că vorbim în mare parte de bugetul naţional“, a mai explicat ministrul Agriculturii.

De altfel, recent, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a atras atenția că producția de miere va avea de suferit în acest an din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În opinia sa, producția de miere va scădea cu 15-20% față de 2019.

Înființarea grupurilor de producători pomicoli

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, program pentru care se va aloca o sumă în valoare de 1.985.644 euro.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție pot fi găsite și consultate în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Simona Nicole David

Sfârșitul anului 2019 a marcat trecerea către o perioadă umanitară și economică pentru care se pare că nu am fost pregătiți. Dezlănțuirea virusului Covid-19 în Asia și mai apoi pe celelalte continente a pus din nou omenirea în fața unor realități care apar ciclic în istorie. Economia este în continuare fragilă și fiecare fisură determină un val de sărăcire care împovărează și mai mult omenirea. Așa că obiectivul organizațiilor mondiale de a stopa foametea este aproape de fiecare dată zădărnicit de către o criză economică pretextată într-un fel sau altul. Pandemia Covid-19 nu a fost cu nimic diferită de situațiile anterioare. La fel ca și în celelalte puncte zero ale economiei mondiale, și acum au apărut taberele pro și contra veridicității crizei. A fost independentă de factorii de decizie umani, a fost provocată? Până să avem răspunsurile oneste, avem cifrele care arată că pandemia și criza economică care i-a succedat au condamnat în continuare la sărăcie 35 de milioane de oameni.

35 de milioane de oameni condamnați în continuare la sărăcie

După fiecare val al crizelor mondiale urmează analiza. Așadar, ce spune Banca Mondială? Într-unul dintre scenariile cele mai sumbre prefigurate, instituția prevede că aproape 35 de milioane de oameni vor fi condamnați în continuare la sărăcie, asta însemnând că trebuie să își asigure traiul zilnic cu doar 5,50 USD pe zi. Potrivit Băncii Mondiale, din cei 35 de milioane de oameni, impactul financiar al pandemiei de coronavirus îl vor resimți cel mai puternic cca 24 de milioane de oameni din Asia de Est și Pacific, în special cei care muncesc în industrii vulnerabile în fața acestor schimbări economice provocate de pandemie. Spre exemplu, turismul din Thailanda și insulele din Oceanul Pacific, alături de alte domenii de manufacturiere din Vietnam și Cambodgia. 

Deși Asia, în special China, a fost considerată motorul economic mondial în ultimul deceniu, previziunile Băncii Mondiale sugerează că pandemia coronavirusului a oprit această dezvoltare, iar recuperarea va fi lungă și dificilă. În China, unde a început focarul, impactul virusului asupra economiei, în contextul în care pandemia nu se agravează, va înregistra o creștere lentă de 2,3% anul acesta față de 6,1% anul trecut. Și pentru alte țări din Asia de Est și Pacific previziunile Băncii Mondiale sunt la fel de sumbre. Scenariul de bază prevede o creștere  economică lentă de până la 2,1% în scenariul de bază, comparativ cu creșterea de 5,8% înregistrată în 2019. Dincolo de cifre, concluzia Băncii Mondiale este aceea că numărul oamenilor săraci va crește, iar cei deja săraci vor deveni și mai săraci. Lupta împotriva crizei se va purta și în țările bogate care vor trebui să găsească soluții pentru a-și menține pe linia de plutire afacerile şi economia.

„Urmează o foamete de proporții biblice“

La finalul anului 2019 Organizația Națiunilor Unite în colaborare cu alte instituții de profil a dat publicității un raport potrivit căruia cel puţin 265 de milioane de persoane se aflau în pragul înfometării încă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19. Deși raportul nu a fost încă reactualizat, reprezentanții ONU sunt de părere că această cifră a crescut considerabil după declanșarea pandemiei.

Într-un interviu televizat acordat postului CNN, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a afirmat că „peste 30 de ţări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste ţări există deja peste 1 milion de oameni în pragul înfometării. Nu e vorba despre oameni care adorm fără să fi mâncat. Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă, oameni care vor muri în lipsa hranei. Nu e doar pandemie, ci o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară. Suntem martori la un fenomen extins, foamete de proporţii biblice.“

Potrivit oficialului, acesta a semnalat Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite și lideri mondiali că trebuie să se acționeze rapid și inteligent.

„Dacă avem bani şi menţinem lanţurile de aprovizionare deschise putem evita foametea. Putem opri tragedia dacă acţionăm acum. Banii singuri nu vor fi suficienţi. Pentru ajutoare este dificil să treacă de blocajele de circulaţie impuse în întreaga lume. Avem nevoie de bani şi de acces. Nu una sau alta, ne trebuie amândouă. Putem preveni foametea la nivel global.“

Raportul foametei arată o creștere în ultimii trei ani consecutivi

Ultimele date statice ale ONU arată că, prin comparație cu anul 2018 când existau 811 milioane de oameni care nu dispuneau de hrană suficientă, în 2019 numărul lor a crescut la 820 de milioane. Este al treilea an consecutiv de creștere a numărului de oameni săraci. Foametea este în creștere în multe țări în care creșterea economică este întârziată, în special în țările cu venituri medii și în cele care se bazează foarte mult pe comerțul internațional de mărfuri primare. Raportul anual al ONU a constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor este în creștere în multe dintre țările în care foametea este în creștere.

Raportul din 2019 semnalează și impactul insecurității alimentare. Astfel se arată că 17,2% din populația lumii nu are acces regulat la „hrană nutritivă și suficientă“. Chiar dacă nu este neapărat vorba despre foamete, acești oameni pot dezvolta diverse forme de malnutriție și sănătate precară, se arată în raport.

În ceea ce privește copiii, raportul a dezvăluit că, începând cu 2012, nu s-au înregistrat progrese în creșterea numărului de nou-născuți care să aibă o greutate optimă la naștere. În plus, în timp ce numărul de copii sub cinci ani afectați de creșterea scăzută în înălțime s-a diminuat în ultimii șase ani cu 10% la nivel global, ritmul progresului este prea lent pentru a atinge obiectivul din 2030 de reducere la jumătate a numărului de copii care nu cresc în înălțime din cauza hranei deficitare sau a foametei.

Laura ZMARANDA

Înainte de Sărbătorile Pascale am făcut o vizită prin ţară pentru a afla care este pulsul din fermele crescătorilor de animale, în plină pandemie. De la cei mai optimiști am aflat că nu s-au lăsat depășiți de situație, de aceea au găsit soluții, respectiv livrările la domiciliu. Dar cât a ajuns să fie prețul mieilor și al iezilor în viu sau carcasă la stâne, care a scăzut chiar și cu 50% faţă de anul trecut?... Cel mai bine îi lăsăm pe crescători să vorbească!

„Vindem 100 kg de brânză telemea de oaie şi capră în fiecare zi“

Prima oprire a fost la Mihai Băicoianu, din Găgeni, judeţul Prahova, care are un efectiv de cca 400 de capete de oi Țigaie și 120 de capre rasa Carpatină. Acesta spune că a moștenit această fermă de la părinții săi, în urmă cu patru ani, cu toate că pe atunci efectivul era mult mai mic.

Rasa aceasta de oi Țigaie spune că se potrivește zonei de aici, fiind una mixtă de carne-lapte, iar exemplarele sale sunt înscrise în registrul genealogic al rasei Țigaie. „Anul acesta am vândut 150 de miei de vreo trei săptămâni, cu 14 lei/kg în viu, iar pentru cei care vin acasă mai am arvuniți la 20 lei/ kg carcasa. Media mieilor a ieșit în jur de 18 kg în viu. În carcasă am oprit peste 10 kg și au o greutate cuprinsă între 10-18 kg. În total am avut 300 de miei.“

Pe lângă efectivul numeros de oi, acesta are și 100 de capre adulte din rasa Carpatină, care la fel se potrivesc zonei, fiind o rasă mixtă de carne-lapte, și sunt înscrise în Registrul Genealogic la Caprirom, de aproximativ 4 ani. „Prețul la ieduți a fost tot 20 lei/kg, dar sincer au fost cam mici, i-am vândut în viu iubitorilor de animale cu 12 lei/kg. Pentru mine este mult mai rentabil să fac telemea decât să mă chinui cu iezii până în septembrie. La noi în zonă numai telemeaua se caută și în momentul acesta nu mai am stoc, se vând foarte bine, cu 18 lei/kg“, adaugă Mihai Băicoianu.

„Carcasa de miel s-a vândut cu 20-22 lei kilogramul, un preț bun pentru vremurile care sunt“

Am rămas tot în Găgeni, județul Prahova, unde am stat de vorbă și cu Iulian Nițoiu, un crescător care în urmă cu aproximativ 12 ani a început de la două vaci și 14 oi; una dintre vaci a fost de la bunicii săi, dar ulterior le-a tot înmulțit, până a ajuns la un efectiv de 30 de animale. „Rasa de vaci este Bălțată Românească alb cu negru, o rasă autohtonă, cu o medie foarte bună de 25-35 litri de lapte; pe lângă acestea avem și un Red Holstein. Pentru marea parte a producției am abonați, iar dintr-o mică parte din lapte fac brânză telemea. Legat de viței, mi i-am format în așa fel încât să-mi fete în perioada de toamnă, să am lactația vacilor pe timp de iarnă, pentru că atunci este mai mult laptele.“

Crescătorul prahovean are și 180 de oi (...), iar la el în staul predomină rasa Țigaie și câteva exemplare de Țurcană. „Am rămas la Țigaie deoarece vreau să ajung la o subvenție mai mare. Cea normală este de 20 lei/animal, la toate oile (...),  pe rase, va fi în jur de 100 lei de oaie și de aceea am zis să achiziționez 5 berbeci de rasă. Țigaia este de fapt o rasă mixtă lapte-carne, bună de lapte, producția medie de lapte fiind de 200 grame până la 1 kg de animal“, mai adaugă Iulian.

Fătările din ferma sa au început la sfârșitul lui ianuarie-începutul lunii februarie,și în momentul când am ajuns noi la fermă, mai avea în jur de 10 oițe care se pregăteau de fătat. „130 de miei au fost dați la 20-22 lei/kg carcasa, nu știu exact, că nu s-a rupt încă prețul, dar pot spune că este un preț bun pentru vremurile care sunt (...). Cumpărătorii optează pentru o greutate de peste 15-20 kg carcasa, dar sunt și care cer între 10-12 kg; cu toate acestea, mai rămân și pentru toamnă în jur de 50 de miele pe care deja le-am și crutaliat pentru ținere.“

Din partea autorităților nu prea este înțelegere

Am lăsat Prahova şi am ajuns în comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, din judeţul Iaşi, unde tânărul Marius Traian Mindirigiu împreună cu fratele său Radu se ocupă de mici cu creşterea animalelor. În anul 2012 au început cu 50 de oi, iar acum au ajuns la un efectiv de 400 de capete, rasa Țurcană cu varietatea Oacheşă. Cei doi tineri spun că produsele ajung la clienţii formaţi în timp sau la samsari, în lipsă de cumpărători. În schimb, acum ca niciodată se confruntă cu mari probleme din cauza coronavirusului. Dacă la începutul anului se preconiza un preț bunicel, odată cu această pandemie preţul a scăzut considerabil, ceea ce este dezastruos pentru crescători.

Tânărul mai adaugă că din partea autorităților nu este înțelegere mai deloc, astfel încât cumpărătorul a fost descurajat să mai vină la producător să-și achiziționeze brânza și carnea de miel în perioada Paștelui, când ar trebui să crească vânzările. „Acum ca niciodată mă confrunt cu foarte mari probleme din cauza coronavirusului. Anul a început foarte bine, se spunea că o să fie prețuri de 15 lei/kg în viu, dar se pare că odată cu această epidemie s-a năruit totul, prețul a scăzut, încetul cu încetul, la 8-9 lei/kg, și ceea ce m-a descurajat și mai mult este faptul că am văzut zilele acestea un anunț de 6,6 lei/kg, ceea ce este dezastruos pentru noi, crescătorii de oi. Problema este foarte gravă, mai ales cu această interdicție, în care mulți oameni nu se pot deplasa să-și ia un miel. La piață suntem iar restricționați (...); din partea autorităților nu prea este înțelegere, astfel omul este descurajat să mai vină la mine, la producător, să-și ia o bucată de brânză și un miel, preferă să renunțe să cumpere cu un preț bun, în jur de 400 lei, cât fac produsele mele, decât să-și ia o amendă de 2.000 lei cel puțin“, specifică ieşeanul.

„Piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele“

Probleme în fermă sunt și la tânăra Rahela Vulcu din Luduş, județul Mureş, care împreună cu familia sa se ocupă de o fermă de 500 de oi și câteva vaci. Aceasta precizează că este greu în această perioadă ca un producător să-și comercializeze produsele lactate. De altfel, numărul de miei vânduți a fost unul redus și s-a realizat doar pe comandă, cu livrări la domiciliu. „Din păcate, din cauza pandemiei noi nu putem comercializa produsele lactate deoarece oamenii sunt speriați de acest virus. O parte din miei i-am vândut, o altă parte i-am distribuit la domiciliu, iar restul sunt pe săivan. Ne bucurăm tare mult că piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele.“

În continuare, am tras o fugă să îl cunoaştem şi pe Alex Adobriţei, un tânăr crescător în vârstă de 26 de ani din Dulceşti, judeţul Neamţ, care în urmă cu 7 ani, împreună cu părinţii, a achiziţionat câteva capre. În prezent, întregul efectiv este considerabil, cu tot cu prăsilă şi ţapi de reproducţie. Rasa este Carpatină şi se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă deoarece valorifică foarte bine pășunea, ne mărturisește crescătorul. „În plină pandemie vânzările au scăzut undeva la 50%, iar prețul iezilor a început de la 15 lei/kg în viu și 25 lei/kg carcasa. Rasa Carpatină, din punctul meu de vedere, se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă și în același timp valorifică foarte bine pășunea. În momentul de față produc lapte, caș, urdă, telemea și iezi pentru consum. În prezent, facem trecerea caprelor de la perioada de stabulație la perioada de pășunat și administrăm caprelor tratamente de parazitare internă și externă. Sperăm ca anul acesta să se îndrepte lucrurile și să fie mult mai bine.“

Livrările la domiciliu: soluţia salvatoare

Ultima oprire a fost la Mariana şi Petrică Lucan care locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, și sunt alți doi crescători afectați de pandemie și de restricțiile care au fost impuse. Aceștea se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de 17 bovine şi cca 110 oi, iar la un astfel de efectiv de animale producţia de lapte pe zi ajunge deseori să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Din păcate, în această perioadă de pandemie numărul cumpărătorilor a început să scadă, dar acest lucru a fost compensat cu livrările la domiciliu. Momentan animalele sunt pe stabulație, urmând să fie scoase curând la pășune. Perioada prin care trecem ne afectează și pe noi, ca producători. Produsele le vindem pe piață, iar aici a trebuit să fie sporite măsurile de siguranță; noi am început să folosim PET-uri și caserole noi, de unică folosință, pentru produsele noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Pandemia care bântuie lumea a fost și este un punct de cotitură pentru actuala civilizație. Politic, economic, social, cultural, spiritual... Lucrurile se schimbă din mers și nimeni și nimic nu poate anticipa ce va fi peste o lună, peste un an... Singurul lucru care rămâne constant este credința și ea greu încercată pe perioada stării de urgență. Bisericile au fost închise, cimitirele, la fel, fapt ce i-a nemulțumit pe mulți. Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, afirma într-un eseu scris în timpul stării de urgență că poporul român este foarte credincios, iar accesul oamenilor în lăcașele de cult este esențială. Probabil, la data apariției acestui articol bisericile sunt deja deschise, dar considerăm că ceea ce contează este imaginea de ansamblu a problemei punctate de prof. Ioan-Aurel Pop. Mai jos vă prezentăm fragmente din mesajul academicianului. (Intertitlurile ne aparțin)

O normalitate diferită

(...) Auzim mereu, în ultima vreme, despre o posibilă relaxare a măsurilor drastice de izolare, deopotrivă în Europa și în România. Știrea este și bună și rea, în același timp. Este bună, pentru că ne dă speranța reîntoarcerii treptate la normal, deși acest „normal“ – arată tot mai multe voci autorizate – nu va mai fi niciodată cum a fost. Este rea, pentru că posibilitatea de reaprindere a virusului, dacă nu suntem precauți, rămâne foarte mare. Iar noi, românii, popor latin cu antecedente istorice atestate, nu suntem nici foarte ordonați, nici disciplinați, nici dornici de supunere față de măsurile luate de autorități. Pe de altă parte, autoritățile nu au întotdeauna capacitatea de a ne explica lucrurile așa cum ne-ar plăcea multora dintre noi. În noianul de zvonuri care circulă pe mijloacele acestea rapide de difuzare în masă este greu de ales grâul de neghină. De exemplu, se vorbește de perspectiva redeschiderii parcurilor, a hotelurilor, a grădinițelor, școlilor și universităților, a sezonului la mare și la munte, de accesul lărgit în magazine alimentare, de îmbrăcăminte și încălțăminte, de menaj și grădinărit, în muzee, de reluarea zborurilor externe și interne etc. Se vorbește mult și de restaurante, baruri, cluburi. Ceea ce este foarte bine, pentru că retrăim senzația vieții care va pulsa din nou. Sigur că ne-ar conveni acum – după ce am experimentat singurătatea, cu relele și cu bunele sale – să nu mai avem aglomerații masive și blocaje în trafic, să nu mai poluăm atmosfera și mediul, să nu mai tăiem pădurile în chip necugetat, să nu mai prețuim lucrurile minore etc. Firește, suntem asigurați că revenirea la normalitate se va face gradual și numai cu respectarea unor reguli stricte, ceea ce este de înțeles, de așteptat și de acceptat.

Nimic despre biserici...

Dar nu am auzit mai nimic despre biserici și cimitire. Veți zice că nu asta are prioritate acum, că bisericile – fiind locuri de adunare a oamenilor – nu au cum să fie deschise și că cimitirele nu au de ce să primească oameni vii, ele fiind necropole, adică „orașe ale morților“. Așa este, numai că în aceste rânduri ale mele nu este vorba nici de adunări bisericești (de slujbe publice) și nici de ceremonii în cimitire. Românii nu merg la biserică numai pentru slujbele din duminici și sărbători, nu merg numai să se spovedească și să se cuminece, nu merg neapărat să sărute icoanele și nici ca să stea unii lipiți de alții. Foarte mulți români merg la biserică peste săptămână, preț de câteva minute, ca să se roage în liniște și chiar în singurătate, să fie doar cu Domnul și cu sfinții, să se despartă un pic de zgomotul străzii, de rele, de amenințări și de ispite. La noi, credința nu este ca la alte neamuri. În multe locuri din Europa, mai ales în Occident și mai ales în țările nordice, bisericile – cu excepția monumentelor istorice vizitate de turiști – sunt, în afara scurtelor servicii divine, închise. Oamenii de-acolo nu au aproape nimic în comun cu formele tradiționale de manifestare a credinței creștine, mai ales după ce s-a raționalizat totul prin Reforma protestantă și prin nașterea cultelor neoprotestante și după ce Biserica Catolică a trecut, după Conciliul Vatican II, la variate aggiornamenti („aduceri la zi“, modernizări). Dincolo de aceasta, însă, bisericile se identifică cu lumea și cu problemele sale. O mărturie sunt și donațiile Bisericii Catolice (cinci ventilatoare pulmonare) și Bisericii Ortodoxe Române (12 milioane de lei, echivalentul a 3 milioane de dolari) pentru vindecarea bolnavilor noștri și prevenirea bolii.

Toate popoarele creștine au destui numitori comuni, dar românii au specificul lor. Ei se declară religioși și creștini (circa 99%), majoritatea ortodocși (86,45% conform datelor din 2011), chiar dacă nu sunt practicanți și nu respectă (în aceeași măsură în care declară) canoanele, posturile, sărbătorile etc. Unii români se duc la biserică doar de Crăciun și de Paști, alții se duc mai des. Dar mai sunt și alte chestiuni care-i individualizează pe români față de alții, chiar față de alți creștini. Să enumerăm câteva: românii care se cunună religios, care se închină în biserici și sărută icoane, care își botează copiii, care se mărturisesc (spovedesc), care aprind lumânări, care respectă cultul morților etc. sunt, totuși, mai mulți decât alții, decât membrii altor popoare. Românii își sfințesc casele, mașinile, alte bunuri și chiar animalele; țin mai multe sărbători de peste an decât alții; își urează de ziua numelui „La mulți ani!“, iar ziua aceasta celebrează câte un sfânt din calendarul creștin; își mai spun, când se întâlnesc și când se despart, „Doamne ajută!“, „Dă-ne, Doamne, bine!“; românii, când află de un deces, spun și scriu „Dumnezeu să-l/ s-o ierte!“ etc. Se poate obiecta că nu este vorba aici despre chestiuni de fond (de dogmă), ci de formă (de rit, de cutumă), dar, dincolo de aceasta, ele jalonează viețile oamenilor.

Credința face parte din ființă

Românii se îmbrățișează și se pupă des, dau mâna des, iar de sărbători, chiar dacă se plâng de lipsa banilor, dau tot ce au ca să iasă petrecerea bine. Și încă ceva: mulți români – după un obicei de când e lumea – își fac cruce când trec pe lângă biserică, înalță ochii și gândul către Domnul. Așa au învățat de la părinți și de la moși, ca „să fie primit“, ca să fie sufletul împăcat. Mulți români știu să asculte smeriți o priceasnă, să cânte mai multe colinde decât alții, să spună cu smerenie „Hristos a înviat!“, să facă „veșnica pomenire“ a morților, să plângă, seara, la lumina candelei, după morții și viii lor, aflați departe, prea departe. Nu am văzut popoare occidentale să facă la fel. (...)

Credința românilor nu se chema mai demult, de către poporeni, religie sau confesiune, ci „lege“ sau „legea românească“. „Lasă-l în legea lui“ însemna, în Evul Mediu, „nu-l clinti din credința lui“. În centrul acestei „legi românești“ era (ca întruchipare palpabilă a devoțiunii față de Dumnezeu) biserica sau lăcașul de cult. Biserica nu era numai locul simplu de închinăciune, ci era și locul de adăpost, de mărturisire și de iertare a păcatelor, de dialog cu Domnul și cu sfinții, prin mijlocirea preotului, numit popă sau părinte. Biserica era și locul de împăcare și de alinare în fața relelor lumii și, lucru esențial, de vindecare a rănilor și bolilor sufletești și trupești. Întotdeauna, în credința noastră, bolnavii au intrat în biserici cu nădejdea și chiar cu convingerea vindecării. Primirea împărtășaniei ori cuminecăturii, unde se află trupul și sângele Domnului sacrificat și înviat pentru oameni, garanta (câtă vreme se făcea cu credință curată) protecția față de boală, vindecarea bolilor, alungarea amenințărilor cu molima. Oamenii se adăposteau în biserici și când veneau atacurile „păgânilor“ și, de multe ori, erau cruțați. Credința aceasta puternică o aveau și sașii transilvăneni, care și-au făcut biserici solide de piatră, așa de mari încât să încapă în ele tot satul. Dar, firi practice, când au văzut că protecția nu este întotdeauna eficientă, sașii și-au înconjurat bisericile cu ziduri groase, pentru ca adăpostirea acolo să fie în totalitate salvatoare. Acestea sunt faimoasele biserici-cetate din sudul Transilvaniei, păstrate până astăzi.

Trăiri de fond...

Veți spune că acestea sunt chestiuni consumate, prea vechi, și că nu mai au relevanță azi. Nu mai au aceeași relevanță ca în trecut, dar ele sunt stratificate undeva în subconștientul nostru individual și chiar în conștiința colectivă. O dovadă este rolul pe care l-au jucat credința creștină și bisericile creștine în închisorile comuniste de la noi, unde deținuții sfidau ofensele și înjosirile și își păstrau încrederea prin slujbe, rugăciuni, pricesne, colinde, prin sărbători ținute în secret, prin mărturisiri ascunse în fața preoților (închiși și ei), prin iconițe și simboluri ținute la piept și în piept, prin semnul crucii făcut cu limba etc. Asemenea trăiri de fond și de formă ale vieții creștine nu mai sunt demult în Occident. De aceea, în lumea situată acolo, mai ales în nord – o lume eficientă, confortabilă și prosperă material – bisericile sunt închise (nu le trece nimeni pragul, oricum), iar la noi nu. Închiderea bisericilor era echivalentă odinioară cu afurisenia (excomunicarea), adică oprirea creștinilor de la botezuri, cununii, înmormântări, slujbe curente, praznice etc. Opririle acestea temporare, care au fost la noi individuale și nu colective, erau acceptate cumva de cei vizați. Ceea ce era greu de acceptat era ruperea legăturii genuine și directe cu Dumnezeu, făcute prin biserică și slujitorii ei. Creștinii ortodocși au în suflete și durerea a nu fi putut merge în cimitire, în sâmbăta lui Lazăr. Această sâmbătă specială precedă Floriile și este ziua în care se pomenesc cei răposați nu oriunde, ci în cimitire.

Natural, orice român rațional a înțeles de ce s-au închis bisericile noastre acum și, în linii mari, a respectat această interdicție. Ea trebuie respectată și de-acum înainte, câtă vreme orice fel de adunare a mai multor oameni situați unul lângă altul este primejdioasă. Dar, în contextul în care se vor redeschide unele spații (din interior și din natură), bisericile și cimitirele nu ar trebui uitate de autorități. Ele nu creează premisele unor primejdii mai mari decât magazinele, mijloacele de transport în comun, hotelurile, parcurile sau terenurile de joacă pentru copii. Este vorba de redeschiderea acestor spații de cult nu pentru slujbe și comemorări publice, ci pentru perindări individuale, într-o primă etapă. Iar credincioșii din consiliile parohiale și, în cazul cimitirelor, salariații primăriilor ar putea asigura respectarea ordinii din interior și de la intrarea și ieșirea, în și din aceste locuri, cu respectarea strictă a distanțelor, a regulii de purtare a măștilor, mănușilor, fără apropieri nepermise de alți credincioși, de icoane, de preoți etc. (...) Un om mulțumit sufletește și împăcat cu Dumnezeu este mai puternic în fața primejdiei îmbolnăvirii, a amenințării bolii. El poate învinge mai ușor teama de boală și chiar boala. Orice individ fortificat sufletește întărește și forța fizică și morală a comunității.

Ioan-Aurel Pop

(A consemnat, Bogdan Panțuru)

Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei

• Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei;
• Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie;
• Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
• Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
• Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

“ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

STATUL ȘI COMPANIILE, ACTORII IMPORTANȚI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI

92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

SITUAȚIA ECONOMICĂ ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE ÎNGRIJORARE ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMBĂRI DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.
Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele masuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

CRIZA PANDEMICĂ A DETERMINAT SCHIMBĂRI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează că dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfășurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

***

ADAMA Agricultural Solutions este una dinte companiile de top din industria protecției plantelor la nivel global. Depunem eforturi pentru a crea soluții simple pentru agricultură, oferind fermierilor produse și servicii eficiente pentru a le simplifica viața și a-i ajuta să se dezvolte. Cu un portofoliu vast și diversificat de produse de înaltă calitate, echipa Adama formată din peste 6.600 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de țări, furnizând soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

***

Unlock Research este o companie de know-how și cercetare de piață cu capital 100% românesc înființată în 2008. Unlock este specializată în studii de strategie de brand și marketing cultural, centrată pe descoperirea de insight-uri despre oameni, categorii și branduri care să contribuie la creșterea business-urilor clienților pentru care lucrează.

La finalul anului 2014 Unlock s-a repoziționat ca agenție de know-how integrat (cercetare de piață, data mining, poziționare de brand, insight generation, consumer trends & innovation), adaptându-se astfel la noile reguli de marketing care vizează raportarea la om în totalitatea sa și nu doar în rol de consumator al unei categorii. Misiunea agenției este să ajute brandurile să crească și să schimbe lumea în bine.

Persoană de contact: Alin Iliescu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) – 0725.932.333

ANEXA 1

Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel global

• China

În perioada pandemiei s-a constat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei.

Sursă: foodnavigator-asia

• Statele Unite ale Americii

Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.

Sursă: cnbc.com

• Marea Britanie

Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare, deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată.

Sursă: Agriculture and Horticulture Development Board

Alte tendințe globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)

Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.

Cumpărăturile de alimente prin platforme online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.

Comportamentele de consum s-au modificat și ele

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimenta

Pandemia de coronavirus este o adevărată provocare pentru orice companie de pe mapamond. Compania ADAMA s-a decis să ofere și ea un răspuns în perioada pandemiei, în actualul context global generat de criză.

Dimitrios Drisis, directorul general ADAMA România, Republica Moldova și Polonia a vorbit într-un interviu despre schimbarea modelului de aprovizionare - de la stocuri de la lună la lună la transporturi mai rare, dar cu volum mai mare. Totodată, Dimitrios Drisis a arătat că, parte din managementul crizei, ADAMA a reușit să se adapteze la noua realitate, implementând soluții tehnologice de ultimă oră pentru comunicarea cu fermierii.

„Suntem în contact cu fermierii prin sisteme de telecomunicaţii. Din cauza dificultăţilor ivite, am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucrează pe stoc de la lună la lună, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru că fermierii au nevoie de produsele noastre la timp și în cantitățile necesare“, a spus pentru ZF Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din România.

Din fericire, ADAMA are capacitatea de a infuza capital ori de câte ori este nevoie să plătească salariile angajaţilor, să plătească furnizorii şi obligaţiile financiare către stat, ceea ce ne dă o mai mare stabilitate în criză“.

Referitor la urmările crizei și cum va fi influențată piața de agribusiness, managerul general al ADAMA a împărtășit o viziune optimist-realistă, fiind de părere că piața de profil va ieși din criză mult mai consolidată.

Pentru a menţine economia funcţională şi activă, Drisis consideră că guvernul trebuie să ia măsuri prin care bunurile şi serviciile să continue să fie furnizate în limite normale, iar pentru anumite grupuri profesionale care nu-şi mai pot desfăşura activităţile, guvernul trebuie să intervină şi să acorde sprijin financiar astfel încât să prevină o potenţială criză ce va afecta sectoare importante din economia ţării.

Nu în ultimul rând, cu privire la urmările sociale ale crizei, Dimitrios Drisis a precizat că, în opinia sa, România va trece de acest moment întărită și va ști cum să acționeze pe viitor pentru a construi un stat mai puternic.

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare teribilă pe care o putem gestiona doar dacă reușim să ținem în viață toate angrenajele vitale ale societății. Pentru ca noi să fim în siguranță, medicii trebuie să fie protejați. Aflați în linia întâi a luptei cu coronavirusul SARS-CoV-2, medicii au nevoie de echipamente de protecție corespunzătoare. Pentru a fi alături de ei, ADAMA a achiziționat măști de protecție pe care le-a donat asociației “Dăruiește Viață” pentru a fi distribuite spitalelor din București și din țară unde este mare nevoie de ele.

În aceste zile necesarul de echipamente de protecție este uriaș: medicilor li se recomandă schimbarea măștii la fiecare 20 de minute într-un mediu umed și la fiecare 60 de minute într-un mediu nonaerosol. Astfel, se estimează că doar medicii de familie ar avea nevoie de aproximativ 1 milion de măști în fiecare lună.

 „Donația ADAMA se alătură eforturilor uriașe care se fac pentru a menține sistemul de sănătate funcțional. Ne bucurăm să putem fi parte din această uriașă energie constructivă, pentru că este un moment crucial. Azi, preocuparea fiecăruia dintre noi trebuie să fie viața tuturor. Suntem în industria de protecție a culturilor agricole de ani buni. Produsele fermierilor noștri ajung pe mesele românilor în fiecare zi. Dar munca noastră în aceste zile critice nu mai este doar despre protecția culturilor, ci și despre protecția oamenilor”, a declarat Alina Gitlan, reprezentant al ADAMA România.

Trivia:

• Accesul la costume și măști de protecție reprezintă o condiție esențială pentru ca medicii să-și poată desfășura activitatea în siguranță în momente critice. Acestea au fost folosite încă din timpul pandemiei de ciumă din secolul al XVII-lea, când fizicianul Charles de Lorme a inventat bizarul costum care avea și o mască cu cioc, despre care se credea că va proteja medicul de “aerul otrăvitor”;
• Masca de protecție în forma pe care o știm astăzi a fost utilizată pentru prima oară în 1897 de către chirurgul francez Paul Berger, în timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate la Paris.

Sunt, fără îndoială, mulţi cei care nu au o părere bună despre generaţia noastră pe care o consideră, fatalist vorbind, pierdută, alţii o văd ca pe o generație care ar putea „schimba lumea“ sau poate o consideră doar una ca toate celelalte.

Eu, şi poate ca mine mulţi alţii de vârsta mea, văd altfel lucrurile. Fără îndoială, nu suntem o generaţie prea bine ancorată în realităţile vremurilor pe care le trăim, dar avem capacitatea de a ne adapta uşor la nou, poate mult mai uşor decât generaţiile de dinaintea noastră, graţie, sigur, şi accesului mult mai facil la informaţie. Avem, de asemenea, capacitatea de a selecta, de cele mai multe ori, corect informaţiile, neluând în calcul doar sau numai ceea ce „ni se pune pe tavă“.

Cred că pentru generația din care fac parte această perioadă, neobişnuit de încercată, poate scoate în evidenţă capacitatea de înțelegere, adaptare şi comunicare. Pe de altă parte, poate să mai corecteze, măcar în parte, atitudini, comportamente pe care le consider acum excepţii. Cu siguranţă, viaţa de-acum şi cea care cred că va urma vor face să se înţeleagă că nu tot ce vedem prin filme sau citim pe Internet se regăseşte şi în realitate.

Revenind la perioada, momentele pe care le traversăm, cu siguranţă nu sunt dintre cele pe care ni le-am fi dorit noi şi cu atât mai mult voi, adulţii, care purtaţi pe umeri responsabilitatea educării şi susţinerii noastre materiale.

Este greu, uneori insuportabil, să nu putem ieşi din casă atunci când simţim nevoia de mişcare, comunicare, este greu să stai cu teama că poţi fi oprit oricând pe stradă ori să-ţi vezi zilnic părinţii făcându-şi griji pentru sănătatea ta. Poate că este chiar înfiorător pentru un copil să nu-şi poată lua mama sau tatăl în braţe după o zi în care au fost plecaţi la muncă, riscându-şi sănătatea pentru a avea ce pune pe masă zi de zi...

Dar, totuşi, suntem puternici, ne păstrăm speranţa vie şi încercăm să realizăm, ba chiar avem convingerea că acest calvar, această epidemie se vor sfârşi curând. Poate vor mai fi şi alte… pandemii, dar asta nu ne opreşte să ne continuăm viaţa, să visăm, să creăm şi să sperăm, să fim alături de cei dragi. Să fim buni şi să avem grijă de viaţa şi sănătatea noastră! Doar aşa vom răzbi. Viaţa este o luptă. Aşadar, să luptăm cu credinţa că întotdeauna vom învinge. Boala nu ne va devasta, lipsa oamenilor, da!

Andrei OPREA-BANU

Specialiștii Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală au demarat, la solicitarea instituțiilor responsabile de sănătatea publică, sesiuni de instruire a colegilor din sistemul sanitar, în tehnica Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral SARS COV 2

Date fiind competențele certificate la nivel național și internațional și experiența de peste 18 ani a specialiștilor Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) în domeniul biologiei moleculare, în cadrul IDSA sunt organizate, începând din această săptămână, sesiuni de instruire a specialiștilor din sistemul de sănătate publică din România.

Instruirile au ca scop formarea de specialiști de laborator, calificați să utilizeze tehnica Real Time RT-PCR, tehnică de biologie moleculară utilizată pentru detecția genomului viral SARS COV 2, responsabil de boala denumită COVID 19.

Primii beneficiari ai instruirilor oferite de IDSA sunt specialiști din cadrul Direcției de Sănătate Publică Prahova, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul de Pneumoftiziologie Roșiorii de Vede, Spitalul Videle, Spitalul Orășenesc Zimnicea.

Din data de 27 martie anul curent, în baza protocolului încheiat între Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății, prin Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), în cadrul IDSA sunt procesate teste pentru Coronavirus SARS-Cov-2.

Până la această dată, au fost prelucrate primele 1000 de teste la IDSA, dar numărul lor ar putea crește.

În condiţiile evoluţiei pandemiei COVID-19, IDSA şi-a manifestat încă de la început disponibilitatea pentru a acorda sprijin serviciilor sanitare din România, prin implicarea sa activă în testările de detecţie a noului Coronavirus SARS-CoV-2, efectuate în paralel cu testările specifice pentru diagnosticul pestei porcine africane, pestei porcine clasice, influenței aviare, rabiei,... etc.

IDSA este Institutul Naţional de Referinţă al României pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, aflat în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), coordonând tehnic și metodologic rețeaua de laboratoare sanitare veterinare de stat din România. Institutul funcţionează ca laborator naţional de referinţă în controalele oficiale efectuate prin supravegherea și diagnosticul de laborator pentru: bolile specifice animalelor și zoonozelor, detecţia organismelor modificate genetic şi medicina legală veterinară.

IDSA se află sub dublă acreditare RENAR: începând cu anul 2003 conform cu SR EN ISO/IEC 17025 şi începând cu anul 2016, conform cu SR EN ISO/CEI 17043, fiind dotat cu echipamente performante, etalonate, verificate şi cu mentenanţă asigurată, ce răspund exigenţelor tehnice prestabilite pentru funcţionarea în regim de medie şi înaltă biosecuritate. Personalul IDSA are o înaltă calificare, fiind instruit în cadrul laboratoarelor internaţionale şi comunitare de referinţă.

Date fiind dotarea pe profilul de biologie moleculară, competența și experienţa specialiştilor și, nu în ultimul rând, existența în cadrul IDSA a unei incinte de înaltă biosecuritate nivel 3 ce funcţionează cu aprobarea Comisiei Europeane, IDSA poate asigura efectuarea a minim 200 de teste pe zi, pentru detecția genomului SARS COV 2 prin tehnica Real Time RT-PCR.

Ţinând seama de suportul acordat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) şi de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) pentru dotarea IDSA cu echipamente specifice suplimentare de la International Atomic Energy Agency (IAEA), numărul testărilor pentru detecția genomului SARS COV 2 , la IDSA, ar putea creşte semnificativ.

Sursa: idah.ro

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, care descriu infectarea unor animale de companie şi de fermă, precum și a studiilor disponibile în prezent la nivelul comunităţii ştiinţifice internaţionale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), Organizaţia Internaţională pentru Sănătatea Animalelor (OIE), Centrul pentru Prevenţie şi Control Boli USA (CDC), Administraţia pentru Alimente şi Medicamente USA (FDA), Agenţia pentru Securitate Alimentară pentru Oameni şi Animale din Franţa (ANSES), Asociaţia Medicală Veterinară din SUA (AVMA), Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), în ceea ce priveşte posibila transmitere a virusului la oameni de către animalele de fermă sau de companie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor face următoarele precizări:

• Coronavirusurile reprezintă o familie virală extrem de numeroasă; unele coronavirusuri induc boala la oameni, altele la anumite populaţii de animale;
• Coronavirusurile care infectează oamenii pot, rareori, infecta şi animalele;
• Structura genetică a virusului SARS-COV-2 sugerează faptul că sursa iniţială a fost de origine animală; cu toate acestea, în urma analizei datelor disponibile în prezent, transmiterea virusului SARS-COV-2 de la oameni la alte specii de animale este foarte puţin probabilă;
• virusul SARS-COV-2 se leagă de anumiţi receptori celulari specifici, lucru care permite accesul în celulele gazdei; deşi aceşti receptori au fost identificaţi în speciile de animale domestice şi par să fie capabili să interacţioneze cu virusul uman, simpla prezenţă a receptorilor nu reprezintă o condiţie suficientă pentru ca animalele să fie infectate; acest lucru se explică prin faptul că virusul nu foloseşte doar receptorii celulari, ci şi alte componente celulare pentru a se replica în interiorul celulei;
• în prezent, comunitatea ştiinţifică internaţională a prioritizat investigarea posibilităţii transmiterii virusului între animale şi oameni, prin alimente şi prin contactul cu mediul înconjurător, existând numeroase studii iniţiate în acest sens;

Recomandări A.N.S.V.S.A. în cazul în care suspicionaţi că sunteţi infectaţi cu virusul SARS-COV-2, sau când infecţia a fost confirmată

Atât în cazul confirmării infecţiei cu noul coronavirus, cât şi în cazul supiciunii, vă recomandăm să restricţionaţi contactul cu animalele de companie şi cele domestice, în acelaşi mod în care procedaţi în cazul contactului cu alte persoane. Atunci când este posibil, ar trebui să lăsaţi animalele în grija altor membri din casă sau din gospodărie. În cazul în care trebuie să aveţi grijă singuri de animalele dumneavoastră, este indicat să vă spălaţi pe mâini înainte şi după contactul cu acestea, precum şi să respectaţi normele generale de igienă. De asemenea, trebuie evitat contactul direct cu animalul de companie sau cel domestic.

În cazul în care nu sunteți infectat, interacţiunea cu animalele dumneavoastră se poate realiza în condiţiile normale, cu respectarea normelor de igienă recomandate.

De asemenea, vă recomandăm următoarele măsuri de precauţie în ceea ce priveşte animalele de companie şi cele domestice:

• apa şi alimentele pentru animale trebuie să fie curate, precum şi obiectele folosite pentru acestea;
• spălaţi-vă pe mâini după ce aţi manipulat alimentele, proviziile şi dejecţiile animalelor;
• schimbați cât mai des aşternutul folosit pentru animale.

Până la apariţia unor noi dovezi/studii ştiinţifice care să aducă informaţii suplimentare cu privire la transmiterea SARS-COV-2 între animale şi oameni, animalele de companie şi cele domestice nu trebuie considerate drept o posibilă sursă de infecţie cu virusul SARS-COV-2.

Sursa: ANSVSA

În vreme ce omenirea încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă, natura începe să se vindece.

Civilizația modernă este la răscruce de drumuri. Pentru că tot ce a crezut că știe despre sine este acum pus la îndoială. Pandemia Covid-19 ne-a reamintit că, de fapt, toată existența noastră este fragilă. O informație în fața cărei oamenii par să fi rămas înmărmuriți de uimire.

În mod paradoxal, răspândirea virusului Covid-19 și a isteriei pe care a creat-o a oprit timpul în loc pentru omenire. Orașele mari au fost aproape pustiite, traficul sufocant din zilele normale ale civilizației actuale a dispărut, avioanele și-au redus decolările, fabricile și uzinele și-au închis furnalele. Fără voia noastră, Terra a câștigat timp să respire. Teorie confirmată de măsurătorile privind poluarea aerului. La începutul lunii martie, economistul de resurse de mediu al Universității Stanford, Marshall Burke, a făcut câteva calcule referitoare la recenta scădere a nivelului poluării aerului în anumite regiuni din China și a potențialelor vieți salvate.

Se pare că a salvat mai multe vieți decât a luat

Deși situația s-a decongestionat în China și probabil că cifrele enunțate de Marshall Burke nu vor rămâne pentru mult timp de actualitate, acesta a ținut neapărat să precizeze că este foarte probabil ca această pandemie să fi salvat mai multe vieți decât a luat. „Având în vedere numeroasele dovezi potrivit cărora respirarea aerului poluat contribuie foarte mult la mortalitatea prematură, o întrebare firească – dacă poate fi admisă – este dacă cifra vieților salvate de această reducere a poluării datorită perturbării economice cauzate de COVID-19 depășește cifra deceselor provocate de virus în sine. Chiar și în ipoteze foarte conservatoare, cred că răspunsul este un da clar.“

Potrivit acestuia, datorită reducerii poluării a scăzut numărul deceselor, iar numărul deceselor cauzate de Covid-19 este sub al celor produse de poluarea aerului. Pentru mulți este o informație greu de digerat, poate chiar de neluat în seamă, mai ales în contextul în care majoritatea presei prezintă scenarii apocaliptice despre evoluția acestui virus și despre impactul pe care îl are asupra omenirii.

Dacă luăm în seamă calculele lui Burke, cele două luni de reducere a poluării au salvat probabil viața a 4.000 de copii sub 5 ani și 73.000 de adulți de peste 70 de ani în China, semnificativ mai mult decât actualul număr global de decese cauzate de virusul însuși. Cercetările au sugerat că poluarea aerului ne costă trei ani, în medie, în afara speranței noastre de viață la nivel global.

Poluarea aerului, un inamic mult mai perfid decât coronavirusul

Potrivit fizicianului Jos Lelieveld de la Institutul Cipru din Nicosia, „atât numărul de decese, cât și scăderea speranței de viață cauzate de poluarea aerului rivalizează cu efectul fumatului de tutun, spre exemplu. Astfel numărul deceselor cauzate de poluare este mai mare decât alte cauze de deces. Poluarea aerului depășește malaria ca o cauză globală de deces prematur cu un factor de 19, depășește violența cu un factor de 16, HIV/SIDA cu un factor de 9, alcoolul cu un factor de 45, iar abuzul de droguri cu un factor de 60.“

Analiza făcută de Marshall Burke s-a concentrat doar pe China și a fost finalizată înainte ca virusul Covid-19 să afecteze și alte regiuni ale lumii. Ulterior, scenariul prezentat de analist a fost confirmat și în Italia. Și acolo nivelul poluării aerului a avut o scădere semnificativă, în special a dioxidului de azot (gazul emis de autovehicule). Acest lucru a fost evident mai ales în nordul Italiei. Deși cei care au studiat fenomenul spun că există posibilitatea unor variații cauzate de nori sau schimbările vremii, nu există totuși nicio îndoială că această reducere a emisiilor de gaze are legătură directă cu carantina în care aceste țări au intrat și, în special, datorită sistării anumitor activități industriale și reducerii traficului. Marshall Burke susține că aceste date preliminare demonstrează că pandemia Covid-19 poate fi considerată o oportunitate pentru a reconsidera aspecte ale vieții moderne și pentru a analiza posibilele schimbări în bine la nivel global pe care le putem face în ceea ce privește activitatea omenirii.

Laura Zmaranda

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a scăpat o vorbă mare, pe care noi, românii de rând, o slobozim de ani de zile, dar am făcut-o ca Moise în pustiu: „Acum am observat cât de rău s-a făcut în România pentru că nu mai producem mare lucru de 10-15 ani.“ Oficialul se referea la biocid, măști, combinezoane, mănuși. Noi – la sectoarele strategice. Iar gândul ne duce acum, în contextul pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 la nivel global, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“. Aproape e de necrezut că România a lăsat această unitate de importanță capitală pentru sănătatea publică de izbeliște. Că nu a putut să fie atentă la faptul că imunizarea populației e zădărnicită în lipsa unui producător autohton de vaccinuri și seruri, pregătit oricând să intre în acțiune. Că nu a fost capabilă să aibă viziunea de acum 119 ani a profesorului dr. Ioan Cantacuzino.

Pe buzele multor români e posibil să existe acum o întrebare: dacă destinul (sau cum s-o chema) a făcut să nu avem această unitate de elită operațională când aveam mai multe nevoie de ea, după această experiență tulburătoare a Covid-19 va exista o singură persoană din conducerea statului care să ordone redresarea Institutului „Cantacuzino“ în regim de urgență, astfel încât România să fie pusă la adăpost, la o altă pandemie? Ne place să credem că da! Altfel, dacă și noi vom mai sta cu brațele încrucișate, ne merităm soarta! Dar haideți să rememorăm istoria măririi și decăderii INCDMM, măcar să ne fie învățare de minte.

Sub zodia unor personalități și mari oameni de stat

În 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din București, renumitul profesor doctor Ioan Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934) a fondat și a condus Laboratorul de Medicină Experimentală. Pe lângă activitățile didactice și științifice, acesta a avut drept sarcină, în 1904, să prepare, în premieră, serurile antistreptococic și antidizenteric, considerate a fi de strictă necesitate pentru medicina românească. Laboratorul a avut un rol esențial în Primul Război Mondial, după cum chiar creatorul său scrie, într-un raport, dar în același timp apare și necesitatea extinderii sale: „Încă de la începutul războiului național și de-a lungul întregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcină de a produce toate vaccinurile și serurile necesare armatei (era vorba atât de armata română, cât şi de cea rusă și, apoi, de misiunea Aliată), cât și populației din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. În aceste împrejurări și în ciuda dificultăților tehnice, am reușit să facem față necesităților colosale ale războiului, fără a fi obligați să apelăm la un ajutor venit din străinătate. Când s-a instaurat pacea, noi am continuat să producem aceeași cantitate de vaccinuri și seruri deoarece cererea crescuse prin mărirea teritoriului României și a populației sale și prin generalizarea practicii de vaccinare și serotipie. În ziua de azi nevoile au crescut atât de mult încât mijloacele de care dispunem au devenit total insuficiente. Ne aflăm deci în imposibilitatea materială absolută ca pe viitor să ne putem realiza sarcina.“

Regele Ferdinand I al României și puterea de atunci au înțeles imediat sugestia și, la 1 aprilie 1921, s-a înființat, prin Înalt Decret Regal, Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“, care avea rolul de imunizare a populației contra pandemiilor și epidemiilor. Legea privind înființarea institutului a fost votată de Parlament și promulgată de Regele Ferdinand I la 13 iulie 1922, prin Decretul No. 3068. În anul 1924, sediul a fost stabilit într-o clădire nouă, construită lângă Institutul „Victor Babeș“ din Capitală.

Unitatea, sub comuniști

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea principală, distrusă de bombardamentul din aprilie 1944, a fost refăcută și i s-a adăugat un etaj. În noiembrie 1945, Institutul se angajează să producă vaccinurile antirabic și variolic. Apar însă alte probleme de ordin economic și, mai târziu, politic, respectiv de impunere a modelului sovietic de organizare în țara noastră. Ca să înlăture conducerea veche și „capitalistă“ de la „Cantacuzino, noii șefi comuniști înființează alte două unități care preiau o parte din misiunea acestuia: Institutul de Parazitologie și Malarie și Institutul de Imunologie. Totuși, Institutul Cantacuzino a rezistat, organizându-se în două sectoare principale, fiecare cu mai multe subdiviziuni: unul se ocupa cu cercetarea științifică și altul cu producția. În aceste condiții nu foarte prielnice, prin eforturile specialiștilor unității s-a reușit eradicarea variolei în România, iar populația a fost ferită de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc. Printre reușitele de top se află cantastimul (stimulator al capacității de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer) și polidinul (care putea oferi rezistența împotriva unora dintre infecții), dar și alte aproape 400 preparate. Producția de vaccinuri a funcționat neîntrerupt, imunizând milioane de români de-a lungul istoriei sale.

Tranziția la economia de piață a șters un secol de succes

Comuniștii au izolat apoi România prin anii 1970 și, în consecință, s-au blocat importurile, s-a întrerupt accesul la informație și, cu timpul, s-a ajuns la un decalaj tehnologic uriaș între România și restul lumii, între „Cantacuzino“ și „Pasteur“ din Franța, un colaborator constant. Așa s-a intrat în anii 90. După aceea, când granițele s-au deschis, iar posibilitățile de reconectare la lumea medicală mondială erau aproape nelimitate, noi am intrat în acel blestemat malaxor de incompetență, interese, deprofesionalizare, lentoare etc., toate scuzate de tranziția la economia de piață. Institutul „Cantacuzino“ a mers pe tehnologiile vechi până când nu s-a mai putut. Statul, ca proprietar, nu a fost interesat să facă investiții de anvergură. A fost acel blestemat „lasă-mă să te las“, poate interese ascunse și tentația unora de a se îmbogăți pe spinarea unității. Plus de asta, conducerile au fost numite politic, chestiune care nu mai trebuie comentată, sub aspectul competenței manageriale. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, standardele europene au cerut dotarea institutului cu aparatură modernă. Ministerul Sănătății a împrumutat 11,5 milioane de euro de la Banca Mondială, banii au fost cheltuiți, dar proiectul de modernizare a liniilor tehnologice nu s-a finalizat. În 2010, din toate vaccinurile și serurile, Institutul „Cantacuzino“ mai producea un singur vaccin, cel gripal sezonier. Dar s-a terminat repede și cu acesta. Povestea începe așa: în toamna anului 2009, în plină pandemie gripală, unitatea a primit de la Ministerul Sănătății comanda de a fabrica 5 milioane de doze de vaccin gripal pandemic (diferit de cel gripal sezonier). Agenția Națională a Medicamentului a acordat autorizația pentru fabricarea vaccinului, se începe procesul de producție, dar în ianuarie 2010, fără nicio explicație credibilă, ANM retrage autorizația și suspendă producția. Contractul dintre unitate și minister a fost anulat la jumătatea derulării sale și aproximativ 2 milioane de doze, aflate în diferite stadii de producție, nu au mai putut fi livrate. Institutul Cantacuzino a fost obligat să returneze banii Ministerului Sănătății, rămânând cu cheltuielile de producție neacoperite. Aceasta a fost un soi de lovitură de grație.

Doi ani de conducere militară, primele speranțe

În 2017 unitatea a fost trecută de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Apărării Naționale, sub denumirea de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico Militară  „Cantacuzino“, cu scopul de a se relua producția de vaccinuri. Acest statut special n-a adus timp de doi ani nimic important în soarta unității. Abia în februarie 2020, pesemne pe fondul apariției coronavirusului, apar primele ecouri dintre pereții semiruinați. Pe 7 februarie, printr-un comunicat de presă, se anunță o investiție de 150 de milioane de euro, la finalul căreia „Cantacuzino“ va fi capabil să producă vaccin gripal tetravalent și să creeze oportunități de dezvoltare de noi produse farmaceutice. Numai că lucrurile nu stau așa de simplu și de bine. Echipa managerială aproape că a turnat apă rece pe noi când a afirmat că nu va putea produce un vaccin gripal mai devreme de 7-8 ani. Dar imediat ne-a liniștit cu ambițiile sale, exprimate de locțiitorul comandantului: „Armata va scoate un produs la o tehnologie la fel sau mai performantă decât ceea ce este pe piață. Acesta este nivelul nostru de ambiție.“ Când, totuși?

Maria Bogdan

Perioada dificilă prin care trecem ridică multe semne de întrebare din partea tuturor. Fiecare dintre noi are temeri, mai mari sau mai mici, nelămuriri cu privire la viitor, la hrana pe care o vom pune pe masă, la ce va fi mâine. Pandemia de coronavirus ne pune pe toți la grea încercare, însă fermierii sunt acum cei care nu au timp de astfel de îngrijorări, ei merg pe câmp și se asigură că acest sector extrem de important nu va avea de suferit în România. Asta nu înseamnă că nu au și ei temeri, nu întâmpină dificultăți cu privire la furnizarea de produse de care au nevoie, însă companiile distribuitoare de inputuri fac eforturi pentru a la distribui al timp tot ceea ce au nevoie pentru a-și desfășura munca. În acest sens am stat de vorbă cu doamna Maria Cîrjă, directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

• Unii dintre fermieri susțin că au sau au avut întârzieri în livrarea de sămânță sau produse pentru protecția plantelor. În acest moment, care este situația fermierilor care se bazează pe produsele Corteva, au ei produsele în ferme?
• Este adevărat că traversăm o perioadă foarte dificilă, știm cu toții că agricultura este și ea în linia întâi, iar Corteva răspunde la nivel global tuturor cerințelor fermierilor. În România pot să vă spun că am pregătit sezonul 2020 încă de anul trecut. O mare parte a cantității de sămânță a fost livrată, iar în momentul de față 99% din sămânță a fost livrată, iar în ceea ce privește produsele de protecția plantelor, peste 70% din comenzi sunt deja la agricultori și urmează să livrăm conform planurilor de distribuție, dar și a planului de tratamente în culturi. Este adevărat că am avut și câteva probleme, pentru că o parte dintre hibrizi, care au fost livrați cu întârziere din fiind produși la stația noastră din nordul Italiei, acolo unde știm că au existat probleme în ceea ce privește răspândirea coronavirusului cu mult timp înaintea României. A fost o întârziere de două săptămâni, dar am reușit să le livrăm si acesta cantitate. Trebuie să spun că stația noastră de la Afumați lucrează la foc continuu și în fiecare zi zeci de tiruri pleacă cu marfă către fermieri.
• În unele zone din țară fermierii trebuie să întoarcă culturile de toamnă și atunci trebuie să reînsămânțeze cu porumb sau floarea-soarelui. Aveți sămânță pentru a acoperi cerințele fermierilor?
• Dispunem de sămânță de porumb și de floarea-soarelui astfel încât să suplinim fermierilor care au fost afectați de secetă și sunt nevoiți să întoarcă culturile. Vreau doar să reamintesc faptul că în ceea ce privește floarea-soarelui, este obligatorie respectarea unui asolament de cel puțin 3 ani.
• Știm că echipa Corteva din teritoriu are o legătură strânsă cu fermierii, îi vizitează în ferme, le răspund întrebărilor și oferă soluții. Care este situația în acest moment, în care iată, se impune o distanțare socială?
• Așa este, avem grijă să păstrăm o legătură strânsă cu fermierii, iar acest lucru nu se întrerupe în aceste momente dificile. Este adevărat că nu ne putem deplasa în ferme, însă colegii mei din țară, avem peste 100 de agenți de vânzări, răspund solicitărilor fermierilor la telefon, oferă consultanță și îi îndemn pe colaboratorii noștri să facă acest să apeleze reprezentantul din zonă atunci când au întrebări sau nevoie de o recomandarile nostre.
• Dincolo de distribuirea de produse, informații și recomandări către fermieri, compania pe care o reprezentați se implică și în ceea ce privește situația dificilă prin care trecem, respectiv stoparea pandemiei de coronavirus?
• Sigur că nu putem sta deoparte. La nivel global compania Corteva a început să ia măsuri încă din luna ianuarie. Aici, am respectat recomandările autorităților încă de la început. Unii dintre colegi au lucrat și lucrează de acasă, însă suntem mereu în legătură prin teleconferințe, între noi, colegii din țară, și bineînțeles cu cei din străinătate. Avem impuse anumite restricții și încercăm să ne luăm toate măsurile posibile de precauție pentru a avea grijă de noi și cei dragi nouă.
• Conform unor surse de încredere, am înțeles că nu ați rămas impasibili la ceea ce se întâmplă acum în județul Suceava, respectiv la Spitalul de Urgență “Sfântul Ioan cel Nou”.

Așa este. Nu putem rămâne nepăsători la tot ceea ce se întâmplă în lume. La nivel global, compania Corteva Agriscience va ajuta comunitățile și persoanele afectate de COVID-19 și va dona peste 1.5 milioane de dolari în acest an. Noi am făcut deja o donație spitalului județean Suceava în primul rând pentru că este spitalul cu cele mai multe cadre medicale infectate cu COVID-19, iar numărul localnicilor infectați crește alarmant de la o zi la alta. În al doilea rând, sunt suceveancă, provin din comuna Mălini și cred că fiecare dintre noi are datoria morală de a sprijini locurile natale, indiferent de situație, dar mai ales în cea de față când pandemia de coronavirus afectează întreaga populație a țării. Profit pe această cale să îi îndemn pe toți cei care au posibilitatea de a ajuta autoritățile în demersul lor de a opri răspândirea coronavirusului să facă acest lucru, pentru că doar împreună vom reuși.

 LARISSA SOFRON

Potrivit unui ordin al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri publicat ieri în Monitorul Oficial, situațiile determinate individual potrivit Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului 29/2020 și 30/2020 „nu pot constitui motiv de reziliere a contractului/acordului de finanțare și de recuperare a finanțării nerambursabile acordate, nici ulterior, în cazul în care condițiile privind locurile de muncă, obiectele/bunurile mobile/imobile și altele ce au stat la baza încheierii contractului/acordului de finanțare sunt respectate începând cu data încetării stării de urgență”.

Prin urmare, beneficiarii Start-up Nation pot suspenda contractele de muncă ale angajaților în condițiile precizate de OUG 30/2020, urmând ca acești angajați să poată beneficia de indemnizația pentru șomajul tehnic. Totuși, aceste prevederi nu pot conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarilor care nu și-au îndeplinit obligațiile până la data decretării stării de urgență.

Conform ordinului publicat ieri, pe perioada stării de urgență administratorul programului nu va întreprinde niciun demers pentru recuperarea ajutorului de minims acordat. Se pot modifica acordurile/contractele de finanțare prin acte adiționale asumate cu semnătură electronică de beneficiari și reprezentanții finanțatorului.

Aceste prevederi se aplică tuturor beneficiarilor programelor de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii implementate de Guvernul României (Start-up Nation, Microindustrializare, Comerț etc).

Raluca Prelucă,

fonduri-structurale.ro
Sursa: Monitorul Oficial, nr. 256/27.03.2020