Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Performanţă în legumicultură la Bursuceni, Suceava

Vasile Mătrăşoaie, unul dintre cei mai cunoscuţi legumicultori din judeţul Suceava, iniţiatorul manifestării Ziua câmpului în legumicultură, prin care, în fiecare an, la ferma sa de la Dumbrăveni se întâlnesc, pentru a vedea la faţa locului cum arată legumele ajunse la maturitate din seminţele puse la dispoziţie de firmele de profil sau staţiunile legumicole, fermieri, cercetători, specialişti de la direcţiile agricole, reprezentanţi ai producătorilor naţionali şi internaţionali de seminţe, fertilizatori şi substanţe de combatere a dăunătorilor din gama bio, este un exemplu de urmat pentru a avea pe masă produse mai bune şi mai curate.

Noi provocări pentru legumicultori în condiţiile pandemiei de COVID-19

Nimic nu ar fi fost posibil fără foarte multă muncă, credinţă, colaborare şi dialog, mai ales că anul 2020 este unul dificil pentru întreaga agricultură românească, iar pandemia COVID-19 şi consecinţele sale dramatice au scos în evidenţă importanţa lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente, mai ales în cazul municipiului Suceava şi al celor opt comune din zona de carantină. În situaţia creată producătorii au rămas cu legumele timpurii nevândute fie din cauza fricii de a merge la piaţă, fie din lipsa cumpărătorilor care au evitat pieţele şi zonele aglomerate, dar şi a faptului că o mare parte din marile magazine îi evită pe producătorii locali, preferând importul. În situaţia cea mai dificilă au fost fermele mici, care întâmpină în continuare probleme în comercializarea producţiei din cauza perturbărilor în comerţ şi consum.

„La piaţă nu am mai comercializat legume în perioada carantinei pentru că nu se vindea nimic, cumpărătorii erau foarte puţini, trebuia să consum motorină cu maşina, să plătesc taxele aferente, iar marfa, dacă nu se vinde, se degradează și eram în pierdere. Nici cu pensiunile şi restaurantele care se aprovizionau cu legume proaspete de la mine nu ştiu cum va fi, când se vor redeschide, câţi clienţi vor avea. Ce am vândut a fost direct de acasă, acum îmi fac şi un mic spaţiu comercial la poartă în care voi comercializa legumele produse de mine, pentru că mulţi cunosc calitatea şi preferă să vină să le cumpere direct de acasă sau să le culeagă ei din câmp sau din solar. Dragostea pentru legume mă determină să muncesc, dacă ar fi posibil, chiar şi 25 de ore pe zi. Am muncit pentru a da gust acestor legume şi de aceea nu am folosit hormoni de creştere, iar de aici apare şi gustul aparte şi sunt căutate în tot judeţul“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie. 

Viitorul legumiculturii este în spaţii protejate

În contextul provocărilor multiple pentru agricultură şi securitatea alimentară, conform prognozelor şi condiţiile meteo afectează culturile agricole. 

Bursuceni 19

„Anul 2020 se anunţă unul foarte dificil pentru agricultură, cu o primăvară în care au fost dese schimbări de temperatură şi cu diferenţe foarte mari, care au dăunat în special legumelor. Ardeiul, vânăta, roşia sunt plante termofile, le place căldura şi lumina, iar schimbările bruşte de temperatură, la sfârşitul lunii mai având 10-11 grade Celsius ziua şi 3-4 grade Celsius noaptea, cam le-a dăunat, plantele sunt supărate. Având în vedere prognoza pentru perioada următoare, dar mai ales pentru anii următori, legumicultura cam trebuie să se mute în spaţii protejate. Mergem şi anul acesta cu culturi de legume în câmp deschis, dar fără mari speranţe pentru ardei, gogoşari şi roşii, mai ales că în ultimele luni am avut vânturi foarte puternice, iar, dacă va fi la fel şi în perioada următoare, nu va fi bine. Când bate vântul tare plantele care nu sunt viguroase se rup, dar există şi un risc foarte ridicat ca virozele să ajungă la plante şi să le îmbolnăvească, iar în cazul legumiculturii bio combaterea este mai dificilă. Viitorul legumiculturii este în spaţii protejate. Mă ocup de legumicultură de peste 40 de ani pentru că mi-a plăcut, toată ziua o petrec în câmp sau în solarii, plantele nu mă trădează, ele se bucură când stau şi vorbesc cu ele, dar nu am prins până acum asemenea condiţii, care se înrăutăţesc de la an la an. S-au tăiat pădurile, clima s-a schimbat şi asta se simte“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Solar nou şi bani luaţi de vânt

Legumicultorul sucevean spune că în momentul de faţă există solarii şi sere inovative, care duc la un cost mai scăzut de producere şi întreţinere a legumelor prin sisteme de irigaţii încorporate şi diverse automatizări, cu o eficienţă a exploatării pentru o largă varietate de specii, dar trebuie găsite firme serioase cu care să colaborezi pentru achiziţionarea şi montajul lor.  Deşi a angajat o firmă specializată să îi construiască un solar cu o suprafaţă utilă de 30 de ari, la primul vânt puternic Vasile Mătrăşoaie a rămas fără solarul cel nou şi acum contabilizează pagube de zeci de mii de lei. Dintr-un solar pe structură din metal, a rămas un morman de fiare şi franjuri de folie. Fermierul răsuflă totuşi uşurat pentru că celelalte solarii vechi, cu o suprafaţă de 70 de ari, cu structură de lemn, au scăpat neavariate şi legumicultorul aştepta roade peste mai puţin de două luni.

„Îmi pare rău că am făcut un solar pe o suprafaţă de 30 de ari, cu o firmă specializată în construcţia de sere şi solarii din judeţul Botoşani, dar nu au fost meseriaşi. Un vânt mai puternic a rupt şi a luat aproape toată folia. Am muncit şi am dat toţi banii din casă unor oameni care nu au lucrat corespunzător. În loc să toarne pilonii de 40 de centimetri, i-au turnat la 15-20 cm. Firma de asigurări a venit la faţa locului, a măsurat, a constatat că pilonii de susţinere nu au fost îngropaţi în pământ corespunzător, acum aştept să văd cine mă despăgubeşte. Firma care a făcut solarul a luat câteva miliarde (bani vechi – n.r.) şi m-a lăsat cu botul pe labe, am pierdut şi prima tranşă prin Programul „Tomate“, acum trebuia să am roşii coapte.

Am investit bani, am oprit băiatul acasă, absolvent al Facultăţii de Silvicultură, să nu plece să muncească în alte ţări, ca să fac legumicultură la un standard ridicat de calitate şi producţie, el ocupându-se de ferma zootehnică pentru a putea astfel să ne asigurăm necesarul de îngrăşăminte naturale“, spune cu năduf Vasile Mătrăşoaie.

Bursuceni 15

Răsaduri alese special pentru oamenii vârstnici

„Anul acesta am pregătit pentru cei care doresc să cultive răsaduri din 14 soiuri de roşii provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Sunt soiuri alese pentru a veni în sprijinul oamenilor bătrâni, roşii care se cultivau în urmă cu  60-70 de ani, care se lasă pe pământ, nu trebuie copilite, nu le trebuie araci şi au o producţie foarte bună, de 50-60 tone la hectar. Este vorba de Darsirius pentru bulion, un soi românesc foarte productiv, peste 50 de fructe de 80-100 grame, nu se copilesc, dar se susţin cu un tutore pentru ca fructele să nu ajungă pe pământ, soiurile Florina, Măriuca, Chilimbar, un soi de roşii de culoare galben-potocaliu, Siriana – un soi timpuriu, Aurora, şi alte sortimente de tomate produse de cercetătorii de la Buzău.

Au apărut acum tot felul de comercianţi de răsaduri, de la care nu ştii ce iei, te duci în piaţă şi nu îţi spun dacă e hibrid sau soi. Comerciantul de răsaduri scoate o plantă din sămânţă, ea creşte, dar producţia e mică sau uneori e zero. Eu tot ce produc, toate răsadurile sunt din seminţe de la staţiuni şi institute de cercetare, am şi câteva de la firme străine, doar toate sunt certificate, sunt probate de mine, ştiu ce producţie dau, ştiu ce gust au, ştiu ce trebuie folosit la fiecare plantă pentru un randament maxim. Cine cumpără răsaduri trebuie să primească şi sfaturi pentru întreţinerea plantelor pentru că acum s-a ajuns în situaţia ca, după ce ai plantat, trebuie să aplici şi tehnologie pentru a avea producţiile recomandate de cei care au creat soiul şi de aceea anul acesta răsadurile le vând de acasă. Aşa încerc să dau omului cât mai bun, să îi explic ce are de făcut, nu vreau ca cel care pune în grădină o legumă de la mine să muncească în zadar.

Oamenii nu investesc în sămânţă, de multe ori folosesc sămânţa obţinută din leguma crescută în grădină, dar fără o selecţie atentă a plantei, a fructului, pentru ca acesta să fie perfect sănătos. Fiecare trebuie să fie foarte atent de unde cumpără şi ce cumpără, pentru a avea pe cine trage la răspundere, pentru a valorifica aşa cum trebuie terenul pe care cultivă şi, nu în ultimul rând, pentru a nu munci în zadar şi în toamnă să nu recolteze nimic sau foarte puţin faţă de cât ar fi fost normal“, este sfatul legumicultorului Vasile Mătrăşoaie.

La Bursuceni continuă cercetarea în legumicultură şi plante medicinale

În solariile familiei Mătrăşoaie de la Bursuceni şi pe cele două hectare de teren, pe lângă producţia de legume continuă şi munca de cercetare şi aclimatizare de noi soiuri de legume provenite de la mai multe staţiuni de cercetare legumicolă din ţară. Sunt cultivate tot felul de ciudățenii, printre care roşii negre, castraveţi albi, pepeni cu gust de pară, bureţi vegetali, fructe şi condimente comestibile, dar şi plante cu rol de a înlocui sau completa tratamentele farmaceutice. Soiurile de roşii cultivate sunt din Olanda, Israel, Spania, Italia, Bulgaria, dar mai ales de la staţiunile legumicole de la Bacău, Vidra, Buzău.

„La Buzău s-au creat sute de soiuri de roşii, de gogoşari, iar prin colaborarea pe care o am, de peste 20 de ani, cu dr. ing. Costel Vînătoru, cel care a coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, în fiecare an pun câte 20 de fire din fiecare soi primit, văd cum se aclimatizează, cum creşte, cum fructifică, ce producţii dau în câmp sau în spaţii protejate, calitatea obţinută şi transmit toate datele dumnealui. În urma colaborării cu

dl Vînătoru, contribui şi eu foarte puţin la cercetarea în domeniul legumiculturii, anul acesta, pe lângă tomate, având în studiu 10 sortimente de vinete, 30 de soiuri de ardei iuţi, dintre care se distinge ardeiul iute din linia 80 care se cultiva acum 80 de ani, un ardei crocant, foarte bun.

Am strâns sămânţă de la toate staţiunile legumicole din ţară. Este o concurenţă între institutele de cercetare şi staţiunile legumicole româneşti şi marile companii care importă seminţe din străinătate, care angajează ingineri români, pe care îi plătesc foarte bine şi fac lobby în favoarea acestor firme. Dar trebuie să fim conştienţi că, într-o situaţie critică, dacă nu se importă seminţe, ţăranul nu va mai avea ce pune în pământ pentru că nu se pune bază pe producţia autohtonă“, a conchis Vasile Mătrăşoaie.

Bursuceni 10

Vasile Mătrăşoaie are colaborări şi cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Iernut, județul Mureş, de unde a obţinut capia orange şi varza Mocira, un soi de toamnă caracterizat printr-o căpăţână semiîndesată, cu frunza foarte subţire şi care se păstrează foarte bine peste iarnă.

„Prin bunăvoinţa doamnei dr. ing. Aurelia Diaconu, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, anul acesta voi cultiva în câmp vestiţii pepeni de Dăbuleni. Am în observaţie 10 soiuri de pepene galben zemos cu o aromă extraordinară şi 10  soiuri de pepene verde. Pentru că sunt rezultate bune în zona noastră şi este tot mai căutată, voi continua cu varza Silviana, un soi de toamnă foarte rezistent la crăpare, cu un potenţial de producţie ridicat şi foarte bună pentru sarmale, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, coordonaţi de cercetătorul Silvica Ambăruş, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. Este un soi foarte bine adaptat pentru zona noastră, motiv pentru care îl recomand şi celor care vor să-şi asigure necesarul de varză din cultura proprie“, consideră Vasile Mătrăşoaie. 

Plante aromatice şi medicinale

Alături de răsaduri de tomate şi de ardei gras, ardei iute, capia sau gogoşari, Vasile Mătrăşoaie oferă celor interesaţi numeroase soiuri de busuioc aclimatizat cu arome mai speciale, cele mai căutate fiind cele cu aromă de trandafir, de lămâie sau de scorţişoară, dar şi plante medicinale sau legume cu scop terapeutic.


„Pe lângă castravetele amar, considerat o plantă miracol care produce insulină vegetală, fiind soluţia naturală şi eficienta în diabet, am început cultivarea castravetelui pentru prostată, un castravete de mari dimensiuni, care ajunge la 4-5 kg. Încerc acum şi un alt sortiment, care ajunge până la 20 kg bucata, trebuie să crească şi să se dezvolte în saci, creşte sus, pe sârme. Mai am spanacul urcător, Basella rubra, aclimatizat la noi în ţară de SCDL Buzău. Chiar dacă planta preferă climatul umed şi altitudini de până la 500 m, iar la temperaturi scăzute are vigoare redusă şi producţia slabă, primele rezultate privind aclimatizarea şi cultura în spaţii protejate din nordul ţării par încurajatoare, la fel cum sunt şi cele pentru castravetele alb, Brâncuş.

Continui optimizarea a opt sortimente de busuioc cu diverse arome, lămâie, mir, trandafir, cuişoare, alături de Lophantus Anisatus, a patra plantă medicinală din lume, şi Sideritis scardica, cunoscută în popor sub denumirea de Mursalski chai, originară din zona Balcanilor, care, în urma analizelor efectuate, s-a demonstrat că are o compoziţie chimică deosebită, conținând cupru, zinc, magneziu, cobalt, fier, seleniu, calciu, sodiu şi potasiu; planta este folosită cu succes ca remediu natural în bolile cardiace, renale, digestive, în prevenţia bolii Alzheimer“, susţine legumicultorul sucevean.


Silviu BUCULEI

Influenţa substanţelor eco în dezvoltarea plantelor

Ziua Porţilor Deschise în Legumicultură a adunat la Bursuceni, judeţul Suceava, legumicultori şi specialişti din ţară. Cunoscut pentru pasiunea lui pentru legumicultură şi rezultatele obţinute la culturile sale în urma cercetării, Vasile Mătrăşoaie este ales de marile firme producătoare şi distribuitoare de material genetic, de noi tehnologii aplicabile în legumicultură şi de substanţe ecologice pentru tratarea plantelor când vine vorba de experienţe în teren.

Pentru a demonstra calitatea produselor obţinute în ferma sa şi influenţa substanţelor eco în dezvoltarea plantelor, Vasile Mătrăşoaie a organizat o întâlnire în câmpul experimental al familiei, cei prezenţi discutând despre tehnologie, seminţe, combaterea dăunătorilor, desfacerea produselor, accesarea proiectelor europene. Alături de fiul său Marius Mătrăşoaie, legumicultorul din Bursuceni a reuşit să se impună pe piaţa legumicolă, oferind consumatorilor peste 100 de soiuri de roşii, mai multe soiuri de cartofi, 40 de soiuri de ardei graşi, 11 soiuri de ardei capia, 42 de soiuri de vinete şi din acest an mai multe plante aromatice sau cu beneficii medicale.

Stimulatori şi fertilizanţi foliari prezentaţi în teren

La această manifestare a participat compania Aectra Agrochemicals, prezenţa firmei fiind legată de faptul că Vasile Mătrăşoaie foloseşte substanţele acestei companii, inclusiv pe cele noi, abia intrate pe piaţă anul acesta.

Aşa cum am aflat de la Lucian Cojoacă, director de vânzări pe partea de fito şi horticultură şi responsabil cu dezvoltarea de produse noi şi promovarea celor existente, „prezentăm tehnologia Aectra propusă de noi pentru acest an agricol pentru tot ciclul de cultură, începând cu refacerea solului, creşterea rădăcinilor, legarea fructelor dar şi noutăţile anului 2017. Pe terenul experimental din Bursuceni putem vedea avantajele şi dezavantajele fiecărui produs folosit, le descriem pe fiecare în parte. Folosirea acestor substanţe certificate ecologic în obţinerea de legume de calitate este foarte necesară pentru că aduce un plus de calitate, un plus de producţie. Sunt stimulatori care imprimă rezistenţă la îngheţul târziu de primăvară sau cel devreme de toamnă, dar şi care induc apariţia de flori şi ulterior legarea fructelor, stimulatori şi fertilizanţi foliari care cresc masa fructelor“, ne-a declarat ing. Lucian Cojoacă.

Produse care îmbunătăţesc calitatea legumelor

De mare interes pentru fermieri a fost prezentarea unui produs care măreşte toleranţa plantei la factorii de stres, cum ar fi frigul, căldura excesivă, seceta sau umezeala ridicată, Terra-Sorb Foliar, un ameliorator care reduce fitotoxicitatea plantei din cauza folosirii în exces a pesticidelor. Acest produs prelungeşte perioada de vegetaţie la culturile de legume cu o lună de zile în timpul toamnei târzii, mărind rezistenţa la frig a plantelor.

Pentru regenerarea solurilor îmbătrânite din cauza exploatării la maximum, pe terenul experimental de la Bursuceni a fost folosit Blackjak, un produs care ajută la îmbunătăţirea structurii solului, fiind în acelaşi timp un stimulator care ajută rădăcinile plantelor să absoarbă mai uşor cantităţi mari de nutrienţi.

„Am venit cu toţii în câmp pentru a vedea rezultatul folosirii biostimulatorilor. Folosirea acestora nu înlocuieşte fertilizarea de bază, însă sporeşte calitatea fructelor şi producţia. Am tratat cu Atonik de la Aectra sămânţa pentru 2 ha de orz şi grâu şi rezultatul a fost foarte bun, a răsărit cu 2 săptămâni mai devreme faţă de seminţele care nu au fost tratate, plantate experimental pe acelaşi teren. Loturile demonstrative se întind pe 1 ha şi 80 de ari. Am un solar în care am o varietate de legume la care am folosit numai produse de la Aectra şi alte solarii în care am folosit alte produse ecologice pentru a avea legume bune, curate, fără toxicitate. Este o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea gustativă, vigurozitatea plantei, durata de maturizare. Am încercat la toate culturile diferite substanţe de la diferiţi producători, am folosit câte un pic din fiecare, iar de anul viitor folosesc pentru fiecare tip de cultură ce a mers bine“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Tehnologie aplicată după carte pentru rezultate remarcabile

Specialiştii firmei clujene şi cei ai Direcţiei Agricole Suceava au reamintit celor prezenţi că, indiferent de compania producătoare, când se folosesc substanţe chimice în agricultură, fie că sunt eco sau nu, trebuie să ştie în primul rând ce substanţă se potriveşte cel mai bine la cultura existentă şi ce doreşte să obţină în urma aplicării, să ştie momentul optim de aplicare, să se respecte indicaţiile pe care specialiştii din domeniu le dau, să se aplice numai în dozele prescrise, să cunoască importanţa utilizării stimulatorilor şi fertilizanţilor foliari atunci când trebuie. „Dacă se face tehnologia după carte, se respectă indicaţiile şi recomandările producă­torilor, se cere sfatul specialiştilor şi prezenţa acestora în câmp pentru alegerea celei mai bune soluţii pentru o anumită cultură, întot­deauna vor fi rezultate foarte bune“, a precizat Lucian Cojoacă.

„Agricultura ecologică este practicată la scară mică la noi“

Costurile de producţie pentru legumele obţinute ecologic au fost un alt punct de interes, Vasile Mătrăşoaie precizând că, în primul rând să ai desfacerea asigurată presupune să ai o clientelă bine definită, care să cunoască ceea ce faci, pe care de cele mai multe ori să o inviţi să-şi recolteze produsele direct din câmp şi care să fie dispusă să plătească efortul de a obţine un astfel de produs.

„Agricultura ecologică este practicată la scară mică la noi. Problema este dacă noi, în calitate de consumatori, putem plăti preţul sau nu. Oamenii conştientizează şi fac distincţie între produsele eco şi celelalte, este o nişă care plăteşte şi va plăti, dar marea masă a populaţiei nu este dispusă să plătească preţul produsului eco. La momentul actual preţul mediu al unui kilogram de tomate standard este de 3-4 lei. Ca să ai o cultură ecologică la un profit minim pentru a relua producţia anul viitor şi a acoperi eventualele pierderi preţul nu trebuie să fie sub 10 lei. Cine plăteşte 10 lei? În oraşele mari sunt oameni care dau aceşti bani, dar marea masă a consumatorilor nu este dispusă să plătească“, a fost de părere ing. Lucian Cojoacă.

Selectarea celor mai bune produse

Ziua Porţilor Deschise în Legumicultură a fost un bun prilej pentru Vasile Mătrăşoaie să prezinte rezultatul cercetărilor din ultimul an agricol. „Am testat numeroase soiuri, sunt în retragere la roşii, din 104 soiuri cultivate pentru testare în ultimii ani, mă rezum la doar 10 soiuri, din 40 de soiuri de ardei graşi, în producţie vor fi maxim 8, din 11 soiuri de ardei capia vor rămâne mai puţin de jumătate, din 42 de soiuri de vinete vor rămâne în producţie mai puţin de 10, vinete spic, vinete tip gogoşari, vinete roşii, vinete mov, vinete albe cu capac mov. Mai sunt 9 soiuri de roşii care nu se copilesc deloc, se pun pe biloane la 80 de cm, au gust şi culoare“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Pe lângă vestitele legume, pe terenurile de la Bursuceni se cultivă şi plante medicinale, suprafaţa ocupată de acestea urmând să crească în viitor. Busuiocul cu frunza mare pentru sarmale şi salată, ceaiul Mursalski, Kiwano – castravetele ţepos, castravetele amar pentru diabetici sau momordica, Lufa sau „burete vegetal“, Urzica – parfumată sau Agastache sunt doar câteva dintre noutăţile care de anul viitor vor ocupa suprafeţe mai mari de producţie în ferma familiei

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 10-12

Abonează-te la acest feed RSS