ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2021

Inovații în ameliorarea plantelor, evoluții recente și traiectorii viitoare

AgroBioTechRom, Alianța Industriei Semințelor din România și Asociația Producătorilor de Porumb din România au organizat la finalul lunii septembrie un eveniment dedicat biotehnologiilor. Sub titulatura „Inovații în ameliorarea plantelor – evoluții recente și traiectorii viitoare“, întrunirea a reunit specialiști din România, dar și din afara ei.

Andrei Măruțescu, vicepreședinte Alianța Industriei Semințelor din România

„Este un eveniment important pentru industria de semințe a cărei principală temă de dezbatere a fost adoptarea noilor tehnologii în agricultură. Tehnologia modificării genetice nu mai este nouă, are deja o vechime de 25 de ani, cu milioane de hectare cultivate în lume. Ca în orice alt domeniu, inovația și știința câștigă teren și în cazul biotehnologiilor. Unul dintre subiectele abordate este modul în care vor fi reglementate biotehnologiile în Uniunea Europeană și diferite părți ale lumii. Mesajul meu este legat de importanța accesului la tehnologie. Și mă refer la faptul că fermierii din întreaga lume au nevoie de instrumente ca să rezolve anumite probleme, fie că vorbim despre combaterea dăunătorilor și a bolilor sau a schimbărilor climatice. Instrumentele acestea pot fi genetica superioară prin hibrizi cu anumite caractere, chimia convențională (pesticidele) sau agricultura digitală prin practicile de gestiune integrată a dăunătorilor. Despre asta a fost vorba aici. Despre cum să reglementăm o tehnologie nouă, considerând că avem deja un cadru legislativ pentru o tehnologie veche, cea a plantelor modificate genetic în așa fel încât fermierii să aibă acces în viitor la această tehnologie. Industria noastră își dorește să existe un cadru instituțional de reglementări care să permită accesul la astfel de tehnologii. România a avut și are istorie îndelungată de a fi pro știință, a fost deschisă în această direcție. Înainte de aderare în România s-au cultivat plantele modificate genetic. Trăim într-o țară predominant agricolă, iar cei mai mulți oameni au contact cu agricultura. Aici intervine rolul nostru, al industriei, al presei, ai comunității științifice, acela de a aduce lămuriri cu privire la ce înseamnă aceste tehnologii. Percepția greșită nu vine din faptul că ar fi ceva greșit, ci din necunoaștere.“

Prof. Doru Pamfil, Centrul de Cercetare pentru Biotehnologii Vegetale, USAMV Cluj-Napoca

„Ne bucurăm că am ajuns cu aceste discuții și la Iași. Ele fac parte dintr-un șir de discuții de mai mulți ani. Subiectele pe care le-am abordat cu această ocazie au fost deosebit de interesante pentru că privesc nu doar viitorul agriculturii românești, ci pentru că unele pot fi generalizate la perspectivele de a hrăni omenirea de peste

9 miliarde până în 2050. Tot aici vorbim despre felul cum abordăm noile tehnici de editare genetică. Acest aspect este foarte important pentru că se întâmplă de multe ori ca noile tehnologii să depășească legislația sau să se întâmple ca la noi, când legislația, anticipând noile tehnologii, le blochează. Există inițiative atât internaționale, cât și naționale de a transforma o parte din paragrafele Directivei din 2001 care este deja veche pentru noile tehnologii și care se referă la organismele modificate genetic. În cazul noilor tehnologii nu mai facem transfer și transformare de la o specie la alta, ci vorbim exact despre mutațiile punctuale în cadrul aceluiași genom unde, dacă identificăm un caracter care este nefavorabil dezvoltării plantei, putem să îl eliminăm sau să accentuăm efectele altor gene sau multigene favorabile. De fapt, discutăm despre cum putem, în lumea plantelor, să facem față noilor schimbări climatice. Vedem toți că acestea ne-au depășit cu mult așteptările și avem nevoie de plante care să asigure securitate alimentară și calitate.“

Prof. Julian Adams, Departamentul de Biologie Moleculară, Celulară și Dezvoltare, Universitatea Michigan, SUA

Dacă vorbim despre principalele direcții de cercetare în domeniul biotehnologiilor trebuie menționat că acestea sunt mai multe. Este vorba, spre exemplu, despre calitatea genelor. Spre exemplu, sunt anumite gene care fac cartofii mult mai siguri pentru consum. Sunt anumite gene care sunt introduse în varietăți pentru că au o concentrație mai mare de Omega 3, care este considerată a fi foarte sănătoasă. Sunt, de asemenea, dezvoltate culturi și cred că asta este cea mai interesantă parte a cercetărilor care au un rol în bioremediere. Avem, spre exemplu, soluri care au o concentrație mare de substanțe chimice și metale toxice. În acest sens sunt dezvoltate noi varietăți care pot purifica solul. Firește că sunt preocupări și în ceea ce privește schimbările climatice și aici sunt dezvoltate culturi care sunt rezistente la secetă sau la inundații și culturi care rezistă în condiții de salinitate ridicată cauzată de multe ori de irigații. Aș vrea să menționez aici o statistică. În Pakistan au pierdut 10% din terenurile arabile din cauza salinității ridicate ca urmare a irigațiilor. Un alt lucru care ar trebui să ne preocupe atunci când vorbim despre schimbările climatice este nivelul ridicat de ozon și căldura excesivă, care pot afecta cultura de orez, spre exemplu. Cred că este important să încorporăm în culturile agricole aceste gene pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Martina  Helmlinger, cercetător Institutul de Cercetare în Chimie și Tehnologie, Austria

„Inițiativa pe care am numit-o «Să creștem progresul științific» a fost creată și promovată de un grup de masteranzi, din care fac parte, și care solicită o reînnoire a legislației europene privind noile biotehnologii. Este vorba despre tehnici de înmulțire de precizie care nu presupun folosirea de material genetic străin și care sunt foarte folositoare din mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că astfel se pot dezvolta culturi sustenabile, hrană mai nutritivă și soluri mai bune. Trebuie neapărat să folosim această tehnologie în Uniunea Europeană, să ne bazăm mai mult pe știință astfel încât să existe o balanță echilibrată între siguranță, precauție și inovație. Pentru a obține această îmbunătățire a legislației europene avem nevoie de 1 milion de semnături până în iunie anul viitor.“

Laura ZMARANDA

Bucharest Science Festival. Cum vom asigura hrana pentru zece miliarde?

A asigura hrana îndestulătoare pentru zece miliarde de oameni reprezintă deja o chestiune care le creează nopți albe multor cercetători. Cel puțin acesta a fost mesajul transmis în timpul dezbaterii care a avut loc în București, la British Council, cu ocazia Bucharest Science Festival. Dezbaterea a fost organizată de către organizația profesională AgroBiotechRom, membră a asociației europene EuropaBio, a utilizatorilor de biotehnologii.

În anul 2050 cercetătorii estimează că populația planetei va depăși pragul de zece miliarde. Însă cum se vor hrăni aceștia este o întrebare care ar trebui să-și găsească un răspuns cât mai curând posibil. Despre acest subiect au discutat vreme de mai bine de două ore Petra Jorasch, expert în biologie moleculară a plantelor, în prezent liderul echipei de advocacy a Asociației Europene a Semințelor, și Silvia Dumitrescu, vicepreședinte pentru comunicare al International Food Information Council Foundation, organizație dedicată diseminării în rândul publicului larg a informațiilor fundamentate științific cu privire la sănătate, nutriție și siguranță alimentară, cu sediul la Washington. Dezbaterea a fost moderată de către Corina Negrea, cunoscută realizatoare de emisiuni cu teme științifice la Radio România Cultural.

Desigur că această mănușă cade în terenul producătorilor de hrană, respectiv al agricultorilor și zootehniștilor. Iar o parte importantă a soluției o reprezintă, în opinia celor două specialiste, organismele modificate genetic (OMG-urile). Față de plantele clasice, mai ales în condițiile modificărilor climatice, acestea pot asigura producții mai ridicate, cu costuri mai mici și cu folosirea unor cantități reduse de pesticide.

„Selecționarea celor mai buni hibrizi este o preocupare a agricultorilor încă din cele mai vechi timpuri. În urmă cu aproximativ 150 de ani, Mendel descoperea legile eredității și le folosea pentru a accelera procesul de ameliorare a plantelor. Acum, în timpurile noastre, cercetătorii au descoperit calea scurtă pentru a obține noi soiuri și hibrizi: editarea genetică. Practic, rezultatele sunt exact aceleași ca ale procesului de selecție naturală, doar că în loc să dureze ani sau zeci de ani, durează doar câteva luni“, a evidențiat Petra Jorasch.

Pe de altă parte, Silvia Dumitrescu a evidențiat faptul că deja în lume există o istorie destul de lungă a cultivării OMG-urilor. Se cultivă, de mai mulți ani, soia, bumbac, rapiță, orez, mere, papaya, banane, cartofi modificați genetic, pentru a enumera doar câteva dintre produsele disponibile pe rafturile din supermarket-uri. Cu toate acestea, până acum nu au putut fi evidențiate niciun fel de efecte adverse sau alte inconveniente cauzate de aceste produse.

În UE nu este permisă cultivarea OMG-urilor, cu excepția a doi hibrizi de porumb, care sunt folosiți, cu bune rezultate, mai ales în Spania. Cu toate acestea, cea mai mare parte a hranei șeptelului european constă în soia modificată genetic, importată din afara UE. Este evident că o asemenea soluție nu este viabilă pe termen lung și că Uniunea va trebui, până la urmă, să își revadă politica în privința acceptării cultivării OMG. Desigur că acesta este un proces anevoios, care implică atât cercetătorii și agricultorii, pe de o parte, dar și consumatorii și factorul politic, pe de altă parte. Dar chestiunea trebuie rezolvată înainte ca presiunea asupra producătorilor de hrană să devină prea mare. Așa cum evidenția una dintre vorbitoare, nu demult un fermier european producea hrană pentru cinci persoane. Acum el trebuie să hrănească 150, iar în curând va trebui să hrănească și mai multe! Cum?

Alexandru GRIGORIEV

Abonează-te la acest feed RSS