Chiar dacă România nu va putea investi în irigații fonduri europene alocate prin PNRR, Comisia Europeană considerând că programul prezentat nu este suficient de verde, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite alte investiții în agricultură. Potrivit ministrului Oros, măsurile de tranziție 2021-2022 prevăd investiții de 3,258 de miliarde de euro. Din acești bani, 760 de milioane de euro se vor direcționa către exploatații agricole (sM4.1 „Investiții în exploatații agricole“) pentru componentele: achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (125 de milioane de euro); vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic – 75 de milioane de euro); zootehnie (producție primară, condiționare și marketing – național – 240 de milioane de euro); zootehnie – montan – 60 de milioane de euro; legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing – 100 de milioane de euro); legume, cartofi – 50 de milioane de euro. Prin sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ se vor aloca 122,70 milioane de euro, iar prin sM4.2 și sM4.2a vor fi alocați 140 de milioane de euro în procesare și marketing pentru produse agricole, respectiv 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol – procesare și marketing.
Bani și pentru activități neagricole
Măsurile anunțate de ministrul Oros continuă cu sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole“ – componenta drumuri agricole, pentru care se prevede o alocare publică în valoare de 100,66 de milioane de euro. Pentru sM6.1 „Instalare tineri fermieri“, măsurile anunțate de ministrul Agriculturii prevăd un buget de 100 de milioane de euro și 50 de milioane de euro pentru înființarea de activități neagricole, prin sM6.2. Alte investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole sunt prevăzute și prin sM6.4, suma alocată fiind 100 de milioane de euro.
Zona montană și ferme mici
Pentru dezvoltarea fermelor mici se vor aloca 87 de milioane de euro, din care 26,10 milioane de euro sunt pentru Zona montană. Măsurile iau în calcul și înființarea de grupuri de producători în sectorul agricol (sM9.1), pentru care se alocă doar 5 milioane de euro. M10 se referă la „Agromediu și climă“, pentru care se vor aloca 288,76 de milioane de euro, potrivit ministrului Adrian Oros.
Pentru agricultura ecologică se vor aloca 232,28 de milioane de euro, iar pentru zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se prevăd 660,12 milioane de euro. Investițiile anunțate de ministrul Oros se referă și la bunăstarea animalelor – porc și pasăre, pentru care se alocă 273,60 de milioane de euro. Totodată, sprijinul pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare este de 40 de milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol este de 10 milioane de euro. Au fost luate în calcul și primele pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, suma prevăzută nedepășind însă 20 de milioane de euro. Sprijinul pregătitor pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (viitoare) este de 5 milioane de euro, iar sprijinul pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală este de 100 de milioane de euro. Nu au fost uitate nici GAL-urile, pentru acestea fiind alocat un sprijin în valoare de 23 de milioane de euro.
Când vine vorba de irigații…
În ceea ce privește strategia de gestionare a apei, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit de PNRR și de cele 6,5 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie investite în irigații, desecare – drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor, sumă pierdută deși, spune ministrul Oros, România a depus „cel mai verde Plan Național“...
Simona Nicole-David
O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.
Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.
S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.
UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".
S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.
Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.
S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.
UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.
UNCSV – sinteză:
Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.
Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.
România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!
Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.
"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii.
Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.
"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.
Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.
APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui.
România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.
"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.
Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.
De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale.
România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș.
„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros.
De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic.
Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani.
În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta.
Discuțiile privind pachetul de reformă a PAC post-2020 și Regulamentul pentru Planurile strategice PAC au fost continuate, la Bruxelles, în data de 21 septembrie. La reuniunea Consiliului de miniștri AgriFish a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Pe lângă aceste teme de importanță majoră, au avut loc informări și schimburi de opinii cu privire la comerțul agricol, precum și discuții ce vizează etichetarea nutrițională în câmpul vizual principal al ambalajelor alimentare.
În cadrul întâlnirii cu miniștrii AgriFish, ministrul Adrian Oros a avut o intervenție în care a susținut necesitatea discutării și clarificării aspectelor privind ambiția de mediu a PAC, în vederea obținerii unui acord ce vizează pachetul PAC.
Din perspectiva țării noastre, condiționalitatea, eco-schemele și contribuția de mediu din Pilonul 2 reprezintă cele mai relevante elemente pentru ambiția de mediu și climă, se arată într-un comunicat al MADR. Adrian Oros a subliniat că este necesară clarificarea modalităților în care aplicarea obligatorie a eco-schemelor de către Statele Membre nu atrage după sine un risc major de neutilizare a fondurilor alocate pentru aceste intervenții.
Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul FEGA pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca această decizie să fie lăsată la latitudinea Statelor Membre. În acest context, ministrul a precizat că România nu poate susține introducerea unui procent minim pentru eco-scheme în forma propusă, dar în spiritul compromisului poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. În egală măsură, România propune flexibilitate în transferul între eco-scheme și alte plăți directe, fără aprobarea anuală a Comisiei pentru utilizarea eficientă și evitarea pierderii de fonduri. Totodată, ministrul a exprimat necesitatea elaborării unei liste orientative a eco-schemelor de către Comisie. Ministrul a susținut că pentru GAEC 9 procentul de 5% nu ar trebui crescut, având în vedere că pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv culturile fixatoare de azot și strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare.
Totodată, ministrul Oros a transmis că România susține intenția Președinției germane de a menține plățile pentru zone cu constrângeri naturale în procent de 30%. De asemenea, ministrul a afirmat că un aspect extrem de important pentru ambiția de mediu și climă a noii PAC este stabilirea corectă a ratei de cofinanțare UE pentru măsurile de mediu și climă și stipularea clară a ratei de contribuție a UE de 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate.
Plata redistributivă: trebuie să se acorde o flexibilitate mai mare țărilor UE
Referitor la plata redistributivă, țara noastră consideră că trebuie să se acorde o mai mare flexibilitate Statelor Membre, ținându-se cont de specificul fiecărei regiuni/categorii de fermieri, precum și de politica națională de dezvoltare a agriculturii. În acest sens, a fost susținută eliminarea prevederii limitative a plății redistributive sau modificarea acesteia, astfel încât fiecare Stat Membru să aibă flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar pentru plăți directe.
În ceea ce privește sprijinul cuplat pentru venit, România susține o alocare a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat și ca în lista produselor eligibile pentru plăți cuplate să fie introduse carnea de pasăre și de porc.
În privința Noului Model de Livrare, ministrul și-a declarat aprecierea pentru propunerile Președinției germane privind clarificarea indicatorilor ce oferă mai multă flexibilitate Statelor Membre în procesul de planificare și implementare, afirmând totodată că pentru simplificarea şi reducerea birocrației sunt necesare ghiduri metodologice clare și detaliate din partea Comisiei pentru a garanta aplicarea unitară la nivelul Statelor Membre.
Model armonizat pentru etichetare
Pe subiectul etichetării, ministrul a afirmat că țara noastră susține aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul căruia să fie furnizate informațiile nutriționale ale produsului alimentar într-un mod simplu, vizibil și ușor de înțeles de către consumator. România își propune să aibă o contribuție substanțială la stabilirea unei scheme armonizate la nivelul UE și, în general, în atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor să aibă acces la alimente sănătoase, sigure și nutritive.
Ministrul a atras atenția că educarea consumatorilor este esențială pentru a aplica eficient aceste scheme și a înțelege mai bine ceea ce înseamnă dietele sănătoase și importanța creșterii activității fizice pentru a promova sănătatea.
De asemenea, Adrian Oros și-a exprimat speranța că se va putea identifica un sistem de etichetare care să susțină consumatorii în alegerile lor dar și producătorii, în special pe cei care duc mai departe identitatea culturală și gastronomică.
Declarație comună pentru nevoia de dezvoltare a culturilor de proteine vegetale
În cadrul reuniunii miniștrilor AgriFish a avut loc și o declarație comună a mai multor State Membre, printre care și România, privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale în cadrul agriculturii UE în vederea reducerii importurilor UE, precum și pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork și Green Deal. Printre țările participante la această declarație comună se numără și: Bulgaria, Ungaria, Cehia, Franța, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Estonia.
Simona Nicole David
La finele lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, împreună cu Robert Chioveanu, preşedintele – secretar de stat al ANSVSA, Adi Croitoru, preşedintele Agenției Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Mihai Moraru, directorul general al AFIR, Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, au avut întâlniri cu fermieri, medici veterinari, procesatori de lapte, primari din zona Vatra Dornei, Gura Humorului şi Moara.
Discuțiile au vizat proiectele care pot fi elaborate de către localitățile cu arii naturale protejate şi nu numai pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea înfiinţării sau a modernizării de fabrici pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, ciupercilor şi fructelor de pădure. De asemenea, au fost abordate şi alte teme cum ar fi cele legate de apicultură, drumuri de exploatare agricolă, forţa de muncă la fermele zootehnice, fiind vizitate şi două ferme zootehnice şi o fabrică de cașcaval.
În Bazinul Dornelor sunt absolut necesare noi investiții, cu atât mai mult cu cât grupul francez Lactalis a închis fabricile Dorna Lactate de la Floreni şi Vatra Dornei.
Fermierii care au participat la întâlnire au adus în atenţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale problemele specifice cu care se confruntă, printre care se numără stabilirea unei modalităţi corecte de acordare a dreptului de a păşuna către fermierii care deţin animale, fiind propusă ca soluţie licitarea păşunii de către primărie pe trupuri de păşune şi în funcție de numărul de animale; lipsa acută a forței de muncă, fiind solicitată sistarea sau direcţionarea foarte atentă a ajutoarelor sociale; accesul în supermarket a produselor locale şi a celor româneşti, fiind sugerată ca soluţie asocierea în scop economic a mai multor producători; imposibilitatea respectării prevederilor legale privind omologarea şi verificarea la Registrul Auto Român a utilajelor agricole, precum şi conducerea acestora doar cu categorii speciale; înfiinţarea perdelelor forestiere de protecție în interiorul parcelei, cu specii de salcâm şi tei ca bază meliferă; acordarea subvenţiei pe cap de animal şi nu doar pe teren fizic, fapt ce ar permite şi creșterea efectivului de animale.
Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a produselor locale
Judeţul Suceava deţine peste 350.000 hectare de păşuni şi fâneţe, peste 10% din laptele României producându-se aici, Suceava este pe locul I pe ţară la producţia de lapte, cu 2,2 milioane de hectolitri de lapte, din 20 de milioane total, motiv pentru care s-au cerut măsuri concrete de încurajare a înfiinţării fabricilor, de dimensiuni mai mici sau mai mari pentru prelucrarea laptelui, sucevenii preferând să prelucreze materia primă pe plan local. Soluția propusă a fost de fructificare a ariilor protejate, care în județul Suceava se găsesc pe raza a 82 de unități administrativ-teritoriale, legislaţia oferind avantaje pentru procesarea produselor din ariile protejate.
Conducerea Consiliului Judeţean Suceava a avansat ideea că „70% din primăriile din Suceava vor înfiinţa o asociere, un cluster, în parteneriat cu Agenţia Ariilor Protejate pentru promovarea a ceea ce se produce aici, în care să intre şi Asociaţia Produs în Bucovina, prin care să se realizeze şi să se promoveze produse sănătoase, dintr-o zonă în care se respectă reţete tradiţionale, în care furajele au o anumită calitate, mai ales în flora spontană din zona de munte a judeţului Suceava.“
De asemenea, s-a propus derularea unui program de susţinere a zootehniei cu ferme – pepinieră care să furnizeze berbecuţi, purcei sau viţei pentru ferme ori gospodăriile individuale, animale care să fie crescute până la atingerea greutăţii pentru abatorizare. O altă solicitare făcută ministrului Adrian Oros a fost un program special de amenajare a drumurilor agricole cu bani europeni, prin pietruire, astfel încât tractoarele, utilajele agricole şi căruţele să nu mai circule pe drumurile europene şi naţionale. Fermierii suceveni îşi doresc promovarea produselor bio şi tradiţionale în Europa, dar şi posibilitatea încheierii unui acord cu Ucraina pentru aducerea de forță de muncă din zona Cernăuţi.
În cadrul întâlnirii cu medicii veterinari, care a avut loc la Gura Humorului, s-a clarificat problema unor contracte de concesiune deoarece nu erau efectuate unele plăți către medicii veterinari.
La întâlnirea de la Moara au participat fermierii din zonă, îndeosebi cei din sectorul vegetal, care au adus în atenția ministrului Adrian Oros problemele specifice cu care se confruntă.
În cadrul vizitei în judeţul Suceava, ministrul Adrian Oros a vizitat Fabrica de caşcaval Danilili şi Ferma de vaci a fermierului Ionel Ţăran din localitatea Şaru Dornei şi ferma vegetală Prodaniuc din comuna Moara.
Silviu Buculei
Suplimentarea cu 3,5 miliarde de lei la bugetul MADR va permite să acordăm despăgubiri și pentru secetă, dar banii de la buget trebuie să fie drămuiți cât mai echitabil pentru a ajunge la toți fermierii afectați, a spus, marți, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, într-o conferință de presă.
Seceta nu este singura problemă ce dă bătăi de cap fermierilor, astfel că banii de la buget trebuie să fie direcționați în mai multe direcții, inclusiv în sectorul zootehnic și pentru subvențiile campaniei din 2020.
Potrivit ministrului Adrian Oros, această suplimentare la bugetului MADR permite „să facem plățile în avans pentru subvențiile din campania 2020”.
„Ne-am dorit ca rectificările bugetare să acopere toate pagubele, inclusiv cele cauzate de secetă și sperăm ca la rectificarea din octombrie să acoperim și celelalte nevoi pe care agricultura românească le are”, a mai spus Adrian Oros.
Ministrul a mai declarat că fermierii vor primi 80% din cuantumul despăgubirilor pentru secetă în septembrie, iar la rectificarea bugetară din octombrie, se va acorda și restul sumei.
Pentru aceste despăgubiri, MADR a solicitat 850 de milioane de lei, sumă ce trebuie aprobată de Ministerul de Finanțe.
Banii se acordă de APIA, în urma depunerii cererilor de către fermieri, iar apoi sumele sunt decontate de Comisia Europeană.
Aflat la cârma unuia dintre cele mai complexe ministere ale României, Nechita-Adrian Oros este un om destul de ocupat. Pentru că l-am rugat să ne acorde un interviu, ministrul Oros ne-a primit după orele de program, la ora 18:00. Într-o seară de luni, când ar fi putut să facă orice altceva, Adrian Oros a răspuns la toate întrebările pe care echipa noastră i le-a adresat. În tot acest timp, în geamul biroului în care ne aflam – toți cei patru membri ai echipei Lumea Satului, ministrul Oros și colega sa de la Departamentul de comunicare, Raluca Panait – ploaia timidă își cerea parcă iertare pentru absența sa care a secat pământul multor agricultori.
În timpul discuțiilor, ministrul ne-a răspuns cu detalii la întrebări referitoare la legislația din domeniu (pentru cei care nu știu, Adrian Oros are inclusiv experiență de membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, acolo unde se „plămădesc“ legi), probleme întâlnite în teren și discuțiile cu fermierii, camerele agricole și necesitatea înființării acestora, cooperative agricole, promovarea produselor românești, seceta și refacerea sistemului de irigații, protecția plantelor, bănci de gene, vânzarea terenurilor agricole și legea ce reglementează acest subiect de interes pentru români, zootehnie și protejarea raselor românești, educație, cercetare, investiții.
Cadru didactic de 30 de ani, ministrul Oros spune că educația este una dintre cele mai importante și urgente măsuri de reglementat temeinic pentru ca România să fie acea țară normală pe care o dorim cu toții. Dar pentru aceasta trebuie să fim conștienți că fiecare pas este important. Unul dintre acești pași este și modificarea curriculei. Nu de alta, dar ar fi păcat ca elevii să știe practic despre ultimele tehnologii și să fie nevoiți să învețe teorie despre utilaje care nu se mai folosesc, de pildă.
Iar acești pași se referă nu doar la învățământul ce pregătește forța de muncă în agricultură și domenii conexe, ci în toate zonele.
Învățământul dual, soluție pe termen mediu și lung
Învățământul agricol, încă departe de cerințele unei agriculturi moderne, ar putea fi salvat prin proiectul-pilot ce pare să dea roade – învățământul dual. O simbioză între fermieri și tinerii care își doresc să lucreze în domeniu, în țară, fără a mai fi nevoiți să plece către alte zări, învățământul dual reprezintă alternativa liceelor agricole. Putem spune și că este singura soluție.
De ce învățământ dual și nu licee agricole? Ei bine, pentru că acestea ar avea sprijinul necesar, material și financiar din partea celor interesați să beneficieze de forță de muncă bine pregătită profesional în fermele autohtone. De altfel, învățământul agricol este ruinat și departe de practică. În calitate de profesor universitar, ministrul Adrian Oros știe mai bine decât oricine că actualele școli agricole nu au cum să pregătească rapid forța de muncă de care au atâta nevoie fermierii români.
Potrivit ministrului Agriculturii, acest tip de învățământ dual este o modalitate care funcționează peste tot în lume. Adrian Oros știe destul de bine cum stau lucrurile prin alte părți nu doar în calitatea sa de ministru; mai are trei frați care locuiesc în alte țări.
De asemenea, spune că, la toate întâlnirile pe care le-a avut cu fermierii, forța de muncă a fost una dintre cele mai acuzate probleme. Capitalul uman este cel mai important, iar soluția realistă este un parteneriat stabil între agenții economici și instituțiile de învățământ.
„Toată lumea, indiferent de domeniul de activitate, caută oameni profesioniști, buni și responsabili. Este foarte important, pentru orice tip de fermă, să aibă forță de muncă pe care să se poată baza“, spune ministrul Adrian Oros.
Mai mult decât atât, învățământul dual rezolvă și problema banilor care s-ar cheltui fără rost și care oricum lipsesc dintr-un buget sărăcit, din care se tot ia inclusiv pentru probleme neprevăzute. Pandemia de coronavirus și tot ce înseamnă această problemă reprezintă o lovitură grea pentru „buzunarul“ tot mai golit al țării noastre frumoase, dar tot mai sărace...
Astfel, în loc să se cumpere terenuri pentru realizarea de ferme și să se investească în utilaje și angajați, elevii și studenții pot face practică direct în fermele care deja există și care sunt dotate cu utilaje de ultimă oră. Fermierul care își cultivă pământul folosește cele mai moderne utilaje pentru că are nevoie de ultimele tehnologii pentru a fi eficient și pentru a rămâne pe piață.
Practic, fermierii își pregătesc oamenii de care au nevoie și pe care îi vor angaja imediat după terminarea studiilor. Și, de altfel, cine poate fi cel mai bun profesor, dacă nu practicianul?
Acest tip de învățământ dual se poate practica și dacă nu este instituționalizat, mai spune ministrul, pentru că fermierii vin chiar ei către sistemul de învățământ și iau în practică elevi.
Pentru a se putea realiza, este nevoie de o bună comunicare. Apoi totul vine de la sine: parteneriat între administrația publică, unitatea de învățământ și fermieri.
Iar acest învățământ dual este posibil și dacă statul nu are vreo intervenție, știut fiind că, în multe cazuri, statul mai mult încurcă. Cum ar fi, de pildă, camerele agricole, despre care ministrul spune că trebuie să fie private.
Direcțiile Agricole Județene, numai la noi
Despre Camerele Agricole și utilitatea lor se vorbește de mulți ani. Astfel de entități sunt importante pentru fermieri în general, așa cum spune ministrul Adrian Oros, iar pentru cei mici cu atât mai mult.
De ce Camere Agricole? Pentru că pot fi de un real folos chiar și pentru autoritățile din domeniu întrucât sunt conduse de fermieri, buni cunoscători ai realităților din zonele lor de activitate.
Mai mult, aceste camere agricole pot contribui și la îmbunătățirea legislației în funcție de ceea ce se întâmplă concret în teren. Pentru aceasta, este nevoie să se treacă la treabă, depășindu-se stadiul discuțiilor fără rezultate. Ministrul Oros pornește de la ideea că fermierii și agricultorii trebuie să fie consiliați și sprijiniți pentru a putea fi eficienți și pentru a-și putea continua activitatea. Ca peste tot în lume, camerele agricole trebuie să fie private 100%, după cum explică ministrul.
Soluția găsită de Oros este poate și singura: transformarea Direcțiilor Județene Agricole în Camere Agricole.
„Nu există nicăieri în Europa așa ceva (Direcții Agricole Județene – n. red.). Toată activitatea din agricultură este privată. Ce să caute o Direcție Agricolă? Să facă ce? Să facă niște statistici...“, explică ministrul.
Proiect-pilot de succes în Mureș
Un proiect-pilot de succes pentru învățământul dual există în comuna Râciu, din Mureș, unde liceul a înfiinţat o clasă de agricultură şi alta de mecanizare.
Deși este doar un exemplu, se mai pot înființa asemenea, nu neapărat licee, în prima fază şcoli profesionale pentru că există o cerinţă atât din partea fermierilor cât și a copiilor de a activa în acest domeniu. Iar statul nu cheltuiește mare lucru, costă doar bunăvoință pentru a pune niște oameni în legătură. Pentru că practica la fermieri asigură o pregătire foarte bună și astfel diploma de carton are acoperire reală, învățământul dual rezolvă și problema legată de inserția muncii, care va fi de 100%, explică ministrul Oros.
Ce îl recomandă pe Nechita-Adrian Oros să conducă și să dezvolte agricultura României?
Despre actualul responsabil al agriculturii României se pot spune multe. Este irelevant ce spun gurile rele, mulți se pricep doar să critice.
Este important ce se vede. Iar la prima vedere ministrul Nechita-Adrian Oros este un păstrător al tradițiilor și produselor românești. Ca medic veterinar, știe mai bine decât oricine altcineva ce înseamnă rasele românești și cum se pot păstra și proteja acestea. Puțini sunt cei care înțeleg ce înseamnă genotipare – ministrul Oros nu doar că știe despre ce este vorba, dar poate explica pe înțelesul oricui.
Ei bine, ce-i drept, îl ajută și experiența de profesor. Ministrul Oros este profesor universitar la Cluj. Profesor doctor de toxicologie, Adrian Oros a publicat peste 60 de lucrări științifice, două manuale de specialitate și a primit diplome de excelență din partea unor instituții de prestigiu.
Născut în Gherla, într-o zi de 9 iulie, ardeleanul Oros este un om calm, modest, perfecționist și foarte atent la detalii.
Prima trăsătură a caracterului său, pentru cei care îl văd pentru prima dată, este non agresivitatea.
L-am văzut pe Adrian Oros în Parlament, la audieri, înainte de a primi votul pentru mandatul de ministru al Agriculturii. Atacat din multe părți de opozanți politici, Adrian Oros a răspuns cu diplomație și mult calm.
Ce mi-a atras atenția încă de atunci a fost unul dintre răspunsurile sale, replică pe care nu o voi uita niciodată: „Voi răspunde la ceea ce știu.“
Cu toată pregătirea sa, ceea ce îl recomandă cu prisosință să conducă și să dezvolte unul dintre cele mai complexe ministere ale României, Adrian Oros a transmis, încă de la început, un mesaj plin de modestie: „Nu am pretenția că le știu pe toate.“
Poate este irelevant pentru unii, dar ar trebui menționat că Adrian Oros mai are trei frați care trăiesc în alte țări.
Ar fi putut să aleagă orice altă țară, știut fiind că un creier valoros este căutat oriunde în lume, cu atât mai mult cu cât vorbim despre profesori și medici...
Și totuși, Adrian Oros a ales să-și servească țara. Iar misiunea sa nu este deloc ușoară…
Simona-Nicole David
MAI JOS REPORTAJUL VIDEO
PARTEA 1
PARTEA 2
Clubul Fermierilor Români salută anunțul făcut marți, 23 iunie 2020, de ministrul agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului.
Clubul Fermierilor Români a susținut și contribuit direct la luarea acestei decizii, prin punerea la dispoziția autorităților române a unor studii, analize și evaluări privind necesitatea și oportunitatea refacerii și modernizării infrastructurii strategice de irigații-desecare, fiind identificate argumentele de mediu, economice, sociale, de biodiversitate și protecția solului.
Evidențiem în acest sens proiectul Clubului Fermierilor Români pentru realizarea unui ”Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României” de către o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, în perioada octombrie 2019 – martie 2020. Fondurile necesare realizării studiului au fost asigurate de Club, prin contribuția financiară a unui grup de membri, fermieri performanți din regiunea Banat, care se confruntă anual cu problemele cauzate de inundații și secetă.
Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național.
„Studiul integral și concluziile acestui proiect le-am pus dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și a Președinției, Guvernului și Parlamentului României (prin Comisia de agricultură de la Camera Deputaților), instituții cu care ne aflăm într-un dialog permanent. În cadrul demersurilor făcute, am susținut necesitatea identificării unor surse de finanțare europeană și, prin realizarea acestui studiu, am oferit autorităților române argumentele știintifice pentru extinderea la nivel național a programului de reabilitare a sistemului de desecare”, a declarat Florian CIOLACU, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
”Salutăm inițiativa Ministerului agriculturii și acordul guvernamental obținut privind alocarea în programul de investiții din planul de relansare economică a României a unor sume importante pentru reabilitarea întregii infrastructuri de irigaţii, desecare şi drenaj, cât și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului. Apreciem decizia adoptată la nivelul ministerului, suntem onorați de deschiderea cu care autoritățile au primit propunerile Clubului Fermierilor Români și ne bucurăm că demersul nostru a condus la acest rezultat. Alocarea sumelor necesare pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a sistemelor de desecare și drenaj arată importanța acordată de către autoritățile române acestui domeniu strategic pentru agricultura din România”, a mai spus Florian CIOLACU.
„Situația actuală a sistemelor de desecare din România, în particular a celor din regiunea de Sud-Vest generează permanent riscuri majore de compromitere a culturilor, deteriorare a solului și reducere a biodiversității. Din acest motiv am decis împreună cu un grup de fermieri din regiunea Banat să susținem financiar realizarea studiului de către USAMVB Timișoara și să sprijinim astfel proiectul lansat de Clubul Fermierilor Români. Demersurile susținute ale Clubului în fața autorităților române s-au concretizat și, în acest sens, am primit cu bucurie anunțul ministrului agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj la nivel național, inclusiv în Banat”, a declarat Nicolaie APOPI, vicepreședinte al Clubul Fermierilor Români.
„Suntem onorați de parteneriatul Universității noastre cu Clubul Fermierilor Români, care a organizat și lansat acest proiect de importanță majoră pentru agricultura românească. Rezultatele studiului au arătat că reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametri optimi va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, a apei și a vieții oamenilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cosmin Alin POPESCU, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.
Studiul coordonat de Prof. Dr. Paul PÎRȘAN a vizat arealul cuprins în amenajările de desecare și combatere a eroziunii solului din județele Timiș, Arad și Caraș Severin, cu o suprafață de 788.661 ha, reprezentând cca. 50 % din totalul suprafeței agricole a zonei (1.584.007 ha). Studiul a avut ca obiectiv argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului, care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).
Reabilitarea sistemului de desecare la nivel național va conduce la creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și va sprijini productivitatea fermelor, în contextul în care schimbările climatice afectează tot mai mult culturile și potențialul productiv al agriculturii.
Ministrul Agriculturii a avut astăzi la sediul MADR o întâlnire cu presa în cadrul căreia a făcut o serie de precizări cu privire la situația actuală a agriculturii românești, precum și lămuriri cu privire la nevoile fermierilor.
În ceea ce privește irigațiile, Adrian Oros a precizat faptul că micii fermieri pot beneficia de apă gratuită furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), cu condiția ca ei să dispună de propriile sisteme de irigații. Fermierii care nu fac parte din asociațiile utilizatorilor de apă și vor să primească apă de la ANIF, trebuie să anunțe înainte și pot beneficia de acest lucru.
“Dacă suprafața contractată anul acesta a fost de 844.000 de hectare, acum suprafața irigată care ni s-a cerut să fie irigată este de 102.000 de hectare. Facem apel la cei care au contracte cu noi, să facă cereri ca să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut canale pe o distanță de 1.621 de kilometri, iar suprafața deservită urmare a acestor canale ar fi de 504.000 de hectare. La ora actuală, din evidențele noastre pe fiecare județ, se irigă doar 102.000 de hectare. (…)Facem un apel și la micii fermieri, cei care nu sunt în organizațiile de udători, dar care au echipamente de irigații, să anunțe filialele teritoriale ale ANIF, pentru ca noi să avem o evidență a cantității de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Au posibilitatea să irige și acei mici fermieri, chiar dacă nu fac parte dina cele asociații de udători care au contracte cu noi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat astăzi faptul că urmează să fie emisă o nouă Ordonanță Militară care va viza, printre altele, reglementarea ca pe perioada stării de urgență să fie reluată vânarea porcilor mistreți.
”Zilele acestea am discutat cu colegii mei și cu premierul Ludovic Orban, că în următoarea Ordonanță Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreți pentru că aceasta ar fi necesară să înceapă din două motive: în primul rând, pentru controlul populației de mistreți, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea și răspândirea pestei porcine africane, dar și pentru că încep să producă pagube în producțiile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav și de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanță Militară, cu siguranță o să deschidem vânătoarea la mistreți”, a precizat Adrian Oros.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că vor fi sistate pentru o perioadă depunerea cererilor la centrele APIA!
Ministrul Adrian Oros a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată până la 15 iunie 2020.
Ministrul Nechita-Adrian Oros și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au condus joi, 5 decembrie 2019, o întâlnire de lucru cu reprezentanții sectorului apicol și cu cei ai producătorilor agricoli din România, la sediul MADR. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul direcției tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR.
Scopul acestei întâlniri a vizat dezbaterea dificultăților cu care se confruntă sectorul apicol, precum și analiza efectelor tratamentului semințelor cu produse pe bază de neonicotinoide la culturile de porumb și floarea-soarelui asupra producției agricole și a populațiilor de albine. Măsura are în vedere fundamentarea deciziei privind acordarea unei derogări pentru folosirea de sămânță tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.
Pe parcursul întâlnirii a avut loc un schimb activ de opinii între membrii celor două sectoare, care au agreat ideea unei colaborări strânse, în beneficiul ambelor părți.
Ministrul Adrian Oros a punctat în cadrul întâlnirii că este necesar să păstrăm un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are rolul de a media acest dialog, astfel încât să fie găsite soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele părți.
La rândul său, Emil Dumitru a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe cei aflați la masa discuțiilor că Ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. Astfel, secretarul de stat a transmis participanților că fundamentarea solicitării derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi discutată cu reprezentanții celor două sectoare, care sunt în strânsă legătură unul cu celălalt.
De asemenea, secretarul de stat Emil Dumitru a reafirmat deschiderea Ministerului Agriculturii spre dialog, accentuând ideea că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide. În acest sens, este nevoie de responsabilități clare trasate pentru toți cei implicați în acest proces – autorități, fermieri – producători agricoli, crescătorii de albine.
În încheierea întâlnirii, ministrul Adrian Oros a subliniat că marea provocare în acest caz o constituie identificarea de soluții pentru a reduce riscurile asociate utilizării acestor produse, astfel încât pierderile să fie cât mai mici.
În data de 25 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogări pentru folosirea neonicotinoidelor de către fermierii români pentru culturile care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020. Reuniunea a fost condusă de ministrul Nechita Adrian Oros și de secretarul de stat Florian-Emil Dumitru. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul general al Direcției Generale de Politici Agricole, cercetători, precum și reprezentanți ai sectorului.
În deschiderea discuțiilor, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a subliniat necesitatea de a crea o fundamentare solidă și credibilă care va fi prezentată Comisiei Europene, cu sprijinul expertizei profesionale a reprezentanților formelor asociative.
Participanții la discuții și-au exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile statului și de a pune la dispoziția acestora toate resursele științifice proprii pentru a fundamenta necesitatea acordării derogărilor. În cadrul reuniunii s-a reliefat importanța prognozei și a avertizării în domeniul fitosanitar.
Ministrul a declarat că este necesar să existe un echilibru între protejarea plantelor și sănătatea umană, precum și cea a animalelor. De asemenea, acesta a apreciat că institutele de cercetare trebuie să-și prioritizeze tematicile de cercetare în funcție de problemele actuale cu care se confruntă fermierii.
S-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, până la data de 15 decembrie a.c., cei implicați să întocmească un proiect de argumentare credibilă, în vederea acordării derogării. Astfel, se va crea un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o poziție fermă a României.
Atât ministrul Nechita-Adrian Oros, cât și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru i-au asigurat pe cei prezenți la masa discuțiilor de tot sprijinul pe care instituția îl poate oferi și și-au exprimat speranța că împreună pot conlucra la binele fermierilor.
Reamintim că față de alte state membre, România se confruntă cu numeroși dăunători, foarte agresivi la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar din anul 2014 MADR a acordat derogări pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, astfel încât fermierii să nu înregistreze pagube semnificative pentru aceste culturi.
Adrian OROS, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, susține propunerea Comisiei Europene exprimată în cadrul Reuniunii AGRIFISH de a crește sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022.
Propunerea de a crește alocarea după 2022 vizează Programul Național Apicol, întrucât în ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului. Facem precizarea că din această sumă 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.
Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian OROS și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară.
”Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm de aceea toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul OROS în cadrul Consiliului AgriFish.
România este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29.000 tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2.961.000 familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.